Fond funciar

Sentinţă civilă 9562 din 29.10.2021


Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 26.01.2021,petenta, ..., a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii, ..., Comisia Locală de fond funciar ..., Comisia Judeţeană de fond funciar a solicitat anularea titlului de proprietate nr. ... emis exclusiv pe numele defunctului ..., fiind omis fratele ..., anularea Hot. Comisiei Judeţene nr. ... privind anexa 7 – ... poziţia: ..., să se constate cine a avut interes şi cine se face vinovat pentru eludarea dispoziţiilor legale, blocând continuarea procedurii administrativ – jurisdicţionale de reconstituire a dreptului de proprietate şi prejudiciindu-l astfel pe ..., restabilirea legalităţii faţă de ... cu obligarea Comisiei Locale de fond funciar ... de a da curs cererii numitului ...; obligarea la eliberarea unui nou titlu de proprietate în care să fie inserat şi Stoica Izidor, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că s-a stabilit cu putere de lucru judecat că numitul ... a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, cerere înregistrată sub nr. ... – Decizia nr. ..., pronunţată de ....

Mai departe s-a arătat că prin TP ... s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la un teren ce a aparţinut autorului ..., care a avut 2 copii – ..., ambii făcând cerere de reconstituire.

Cu toate acestea, titlul de proprietate a fost emis doar pe numele lui Stoica Ioan. S-a mai subliniat că faptul că numele autorului Stoica Izidor este barat şi completat cu prenumele Ioan nu mai comportă discuţii câtă vreme pe baza Sentinţei civile nr. ... s-a tranşat această chestiune, respectiv s-a stabilit că Stoica Izidor a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate prin cererea de reconstituire a dreptului, înregistrată la poziţia nr. ..., fiind îndreptăţit pentru aceeaşi suprafaţă de teren înscrisă în Registrul agricol din perioada 195-1963.

Având în vedere cererea numitului ..., acesta avea dreptul de a primi o propunere de reconstituire a dreptului din partea Comisiei Locale de fond funciar Valea Chioarului, însă acesta nu a primit.

În probaţiune s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

De asemenea, s-a mai solicitat acvirarea dosarului ....

Comisia judeţeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor Maramureş a formulat întâmpinare (f. 48) prin care a arătat că în condiţiile în care se dovedeşte că Stoica Izidor a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate şi că are calitatea de moştenitor, nu se opune includerii acestuia în titlul de proprietate.

Pârâta ... a formulat şi ea întâmpinare prin care a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, arătând că şi în cadrul dosarului ... a solicitat să fie trecută şi ea în titlu, prin cererea de faţă solicitând acelaşi lucru – să fie trecut şi ... în titlu de proprietate.

De asemenea, pârâta a mai invocat excepţia necompetenţei instanţei de a emite acte de reconstituire a dreptului de proprietate în procedura administrativ – jurisdicţională.

Mai departe s-a mai invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii de anulare a TP ..., având în vedere că acesta a fost emis pe numele lui ... în mod legal. ... şi nici reclamanta nu au contestat niciodată dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate în ceea ce îl priveşte pe defunctul Stoica Ioan.

Totodată s-a mai susţinut că este inadmisibilă cererea de a se constata formularea cererii de reconstituire de către ....

În ceea ce priveşte chestiunea prealabilă de a se constata existenţa autorităţii de lucru judecat, s-a arătat că autoritatea de lucru judecat poate fi invocată doar în ceea ce priveşte dispozitivul unei hotărâri şi a acelor considerente care sprijină dispozitivul, efectul pozitiv de lucru judecat. Aşadar, intră în puterea de lucru judecat doar acele considerente în lipsa cărora nu ar fi posibilă înţelegerea dispozitivului hotărârii.

Mai departe, s-a solicitat respingerea cererii, arătându-se că ... şi nu tatăl său, ..., a intrat cu terenul în litigiu în CAP. S-a mai arătat că la rubrica „numele şi prenumele” din cererea de înscriere în CAP figurează ..., numele ... fiind şters şi pus în paranteză.

Reclamanta, ..., a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că nu este de acord cu cele arătate prin întâmpinare. Totodată a subliniat că Hotărârea Comisiei judeţene de fond funciar nu i-a fost comunicat, astfel încât nu a avut posibilitatea de a contesta modalitatea de soluţionare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de Stoica Izidor.

Mai departe, reclamanta a arătat că solicită obligarea comisiilor de fond funciar la soluţionarea cererii formulată de Stoica Izidor şi nu solicită îndeplinirea obligaţiilor respective de către instanţă.

Se arată că în cadrul dosarului ... instanţa a stabilit că ... a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, numele lui ... fiind adăugat ulterior.

Mai  departe s-a arătat că deşi cererea numitului Stoica Izidor este vădit întemeiată, pârâtele în mod abuziv nu dau curs soluţionării acesteia.

La şedinţa de judecată din data de ... instanţa a pus în vedere reclamantei să îşi precizeze cererea de chemare în judecată în sensul de a arăta dacă înţelege să solicite anulare Hotărârii Comisiei Judeţene nr. ..., apreciind că prin aceasta a fost soluţionată cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de ..., precum şi de a-şi preciza petitul privind solicitarea de stabilire a persoanei vinovate pentru omisiunea de soluţionare a cererii, indicând de a arăta dacă înţelege să formuleze cerere în răspundere delictuală, împotriva cui şi pentru ce valoare.

În ceea ce priveşte excepţia necompetenţei invocată prin întâmpinare, instanţa a recalificat-o apreciind că în realitate este vorba de excepţia prematurităţii cererii în sensul că nu s-a parcurs procedura administrativă.

De asemenea, excepţia inadmisibilităţii a fost recalificată în excepţia autorităţii de lucru judecat a petitului de anulare a titlului de proprietate, prorogând pronunţarea până după acvirarea dosarului ... .

Cu privire la inadmisibilitatea cererii de a se constata că ... a formulat cerere de reconstituire, instanţa a apreciat că în discuţie este o apărare de fond, excepţia rămânând fără obiect.

La termenul din data de 07.10.2021 instanţa a recalificat cererea reclamanţilor, apreciind că prin raportare la notele precizatoare (f. 85 - 87) petenţii nu solicită anularea Hotărârii Comisiei Judeţene nr. ..., ci contestă refuzul autorităţilor de a soluţiona cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de ... .

De asemenea, raportat la notele precizatoare, instanţa a respins excepţia prematurităţii ca rămasă fără obiect – nu se mai solicită anularea Hotărârii Comisiei judeţene.

În ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat a cererii de anulare a titlului de proprietate, instanţa a apreciat că este necesară unirea acesteia cu cercetarea judecătorească, fiind necesare aceleaşi probe.

Pârâta, ... , a formulat întâmpinare prin care a reiterat în esenţă aspectele arătate în cuprinsul întâmpinării.

Instituţia Prefectului a formulat note scrise, prin care a arătat că nu este de acord cu modificarea de acţiune, exprimându-şi în rest încă o dată punctul de vedere cu privire la cererea de chemare în judecată.

Analizând ansamblul probelor administrate în cauză, instanţa constată următoarele:

Cu titlu prealabil, observăm că nu a existat o renunţare la cerera de anulare a Hotărârii ...., petenta doar invocând şi refuzul autorităţilor de soluţionare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de ... . Prin urmare, instanţa se va pronunţa şi asupra cererii de anulare a hotărârii Comisiei Judeţene, apreciind că nu este vătămat dreptul niciuneia dintre părţi, la ultimul termen de judecată reprezentantul pârâtei punând concluzii de anulare a respectivei hotărâri.

În fapt, astfel cum s-a reţinut prin Sentinţa civilă ..., rămasă definitivă, prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. ... atât ... cât şi ... au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, prin Hotărârea Comisiei Judeţene Maramureş nr. ... validându-se anexa 7 doar pe numele lui ..., pentru 1 hectar. Din actele de la dosar nu reiese că respectiva hotărâre ar fi fost comunicată numitului ... sau urmaşilor acestuia.

Prin titlul de proprietate nr.... numitului ... i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1,33 ha teren agricol situat în extravilan, în locul numit ... .

Stoica Ioan, beneficiarul titlului de proprietate, a decedat la data de ... iar potrivit certificatului de moştenitor nr. ... eliberat de .. (f. 95, dosar ...) pârâta ... este unica moştenitoare a defunctului, pârâţii ... şi ... fiind străini de succesiune, prin neacceptare.

De asemenea, instanţa reţine că numitul ..., fiul lui ... şi ..., a decedat la data de ... (certificat de deces, f. 142, dosar ...), reclamanta din prezentul dosar fiind fiica acestuia.

Instanţa va mai reţine că prin Sentinţa civilă nr. ... s-a stabilit cu putere de lucru judecat că ambii fraţi, ... şi ..., au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, apreciind că atât unul cât şi celălalt era îndreptăţit la aceasta. Astfel, vom reţine că deşi din extrasul agricol nu reiese cu certitudine cine avea calitatea de proprietar a terenurilor, din cuprinsul acestuia reiese că ... era membru al gospodăriei, ... nearătând că ar fi fost capul gospodăriei respective în altă calitate decât aceea de fiu al acestuia. Mai mult, din adresa emisă la data de 15.12.1999 de Primăria ... rezultă că în conformitate cu evidenţele acestei instituţii proprietarul terenului respectiv era ... , tatăl lui ... În lipsă de probe contrare instanţa va conchide că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în favoarea lui ... , în calitate de fiu al lui ... . Chiar dacă din extrasele din registrele agricole depuse în apel, în dos. ...., f. 64 şi urm., ar reieşi că ... i-a dat în folosinţă o parte din teren lui ..., instanţa nu poate conchide că acesta era îndreptăţit la reconstituire, în nume propriu, nici măcar cu privire la acel teren, câtă vreme nu se poate stabili cu ce titlu a primit Stoica Ioan acele teren în folosinţă.

Instanţa nu va reţine susţinerile pârâţilor în sensul că respectivele considerente din Sentinţa civilă nr. ... , în legătură cu autorii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, nu au intrat în puterea de lucru judecat, apreciind că, dimpotrivă, acestea sprijină soluţia finală, prin intermediul lor fiind expus raţionamentul instanţei. Astfel, cererea reclamantei nu a fost respinsă pe considerentul că autorul reclamantei nu a solicitat reconstituirea, ci pe considerentul că deşi a existat o asemenea solicitare, antecesorului reclamantei nu i s-a stabilit calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituire în procedura administrativ-jurisdicţională reglementată de Legea nr. 18/1991.

În temeiul art. 248 Cod proc. civ., instanţa  va analiza cu prioritate excepţia autorităţii de lucru judecat a capătului de cerere vizând anularea titlului de proprietate.

Conform art. 430 Cod proc. civ. hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată. De asemenea, în temeiul art. 431 Cod proc. civ. nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

În speţa de faţă, instanţa reţine că într-adevăr prin Sentinţa civilă ..., rămasă definitivă, s-a statuat că titlul de proprietate nr...., emis în favoarea numitului .... este valabil, însă în cadrul respectivului litigiu nu s-a solicitat şi anularea Hotărârii Comisiei judeţene nr. ... şi nici obligarea comisiilor de fond funciar la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sensul soluţionării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de ... , or în speţa de faţă anularea, respectiv modificarea titlului de proprietate este solicitată ca o consecinţă a admiterii celorlalte capete de cerere. Prin urmare, instanţa apreciază că nu există identitate de cauză între prezenta cerere şi cea întregistrată sub nr. ... , dosar în care anularea titlului de proprietate se solicita pentru simplul fapt că şi fratele Stoica Izidor a solicitat reconstiuirea dreptului de proprietate, instanţa urmând să respingă excepţia autorităţii de lucru judecat.

De asemenea, instanţa mai reţine că în prezenta cauză s-a solicitat modificarea titlului de proprietate în sensul inserării numelui lui Stoica Izidor în cuprinsul titlului de proprietate, însă în cauza nr. 4683 s-a solicitat inserarea moştenitorilor acestuia în cuprinsul titlului de proprietate, obiectul cererii fiind diferit sub acest aspect.

Pe fondul cauzei, în drept, conform art. 8 alin. (2) din Legea 18/1991 de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite.

Conform art. 5 şi respectiv 6 din HG 890/2005 comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale au următoarele atribuţii principale: a) preiau şi analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu excepţia celor formulate de comune, oraşe sau municipii; b) verifică în mod riguros îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la art. 6 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, solicitând în acest scop toate relaţiile şi datele necesare; c) stabilesc mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, propune alte amplasamente şi consemnează în scris acceptul fostului proprietar sau al moştenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane; d) completează, în urma verificărilor efectuate, anexele la prezentul regulament cu persoanele fizice şi juridice îndreptăţite; e) primesc şi transmit comisiei judeţene contestaţiile formulate de persoanele interesate; f) întocmesc situaţii definitive, potrivit competenţelor ce le revin, privind persoanele fizice şi juridice îndreptăţite să li se atribuie teren, cu suprafaţa şi amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare şi parcelare întocmit; g) întocmesc situaţii cu titlurile de proprietate eliberate în condiţiile art. 27 alin (2^2) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în cazurile în care proprietarii renunţă la titlul de proprietate pentru intrarea în legalitate şi înaintează comisiei judeţene propuneri de revocare a acestor titluri; h) înaintează şi prezintă spre aprobare şi validare comisiei judeţene situaţiile definitive, împreună cu documentaţia necesară, precum şi divergenţele produse şi consemnate la nivelul acestor comisii; i) pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptăţite să primească terenul, completează fişele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute, şi le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competenţelor ce le revin; j) analizează lunar evoluţia cauzelor în justiţie în care comisia locală este parte şi în funcţie de aceasta hotărăşte şi propune organului competent poziţia procesuală pentru termenele următoare; k) sesizează organele competente pentru sancţionarea membrilor comisiei, când este cazul; l) identifică terenurile atribuite ilegal şi sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acţiuni în constatarea nulităţii absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997 cu modificările şi completările ulterioare; m) exercită orice alte atribuţii ce le revin potrivit prevederilor legale şi prezentului regulament, iar comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii principale: a) organizează instruirea comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale şi asigură distribuirea legilor, a prezentului regulament, a hărţilor şi planurilor la zi, precum şi a altor materiale necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora; b) asigură îndrumarea şi controlul comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale prin desemnarea pe comune, oraşe şi municipii a membrilor din comisia judeţeană; c) verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, în special existenţa actelor doveditoare, pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenţa acestora; d) soluţionează contestaţiile formulate împotriva măsurilor stabilite de comisiile locale; e) validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare şi parcelare; f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate; g) soluţionează cererile de reconstituire a dreptului de proprietate a comunelor, oraşelor şi municipiilor pentru terenurile forestiere; h) analizează propunerile comisiilor locale de revocare a titlurilor de proprietate eliberate în condiţiile art. 27 alin. (2^2) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, verifică temeinicia acestor propuneri şi hotărăsc în consecinţă; i) identifică terenurile atribuite ilegal şi sesizează prefectul, care va promova acţiuni în constatarea nulităţii absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare; j) analizează lunar evoluţia cauzelor în justiţie în care comisia judeţeană respectiv comisia Municipiului Bucureşti este parte şi decide asupra măsurilor ce trebuie luate; k) atribuie şi dispun delimitarea în teren, completarea proceselor-verbale de punere în posesie a comunelor, oraşelor şi municipiilor pentru terenurile forestiere proprietate publică ce le revin; l) preiau şi analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere în cazul persoanelor care solicită reconstituirea dreptului de proprietate privată pe raza teritorială a mai multor localităţi din judeţ; în aceste cazuri comisia judeţeană va îndeplini, în mod corespunzător, şi atribuţiile prevăzute la literele b), c), d) şi h) de mai sus; m) exercită orice alte atribuţii ce le revin potrivit prevederilor legale şi prezentului regulament.

De asemenea, în temeiul art. 51 comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.

Mai reţinem că în conformitate cu art. 53 hotărârile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în cap. II, şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.(2) Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Conform art. 58 Legea 18 instanţa soluţionează cauza potrivit regulilor prevăzute în Codul de procedură civilă şi în Legea nr. 92/1992*) pentru organizarea judecătorească. Pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, comisia judeţeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desfiinţa.

Raportat la prevederile legale precitate, instanţa reţine că reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 18 presupune în mod imperativ urmarea procedurii administrative: - formularea cererii de reconstituire cu respectarea termenului prevăzut de lege, soluţionarea cererii de către Comisia locală de fond funciar, cu posibilitatea de formulare a contestaţiei la Comisia judeţeană, pentru persoana interesată; validarea/invalidarea propunerii Comisei locale de către Comisia judeţeană, cu posibilitatea de  formulare a plângerii la judecătorie, pentru persoanele la care se referă hotărârea Comisiei judeţene; emiterea titlului de proprietate.

Procedura contestaţiei împotriva soluţiei date de Comisia locală la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate reprezintă o procedură prealabilă care este imperativă, nereprezentând o facultate pentru persoana în cauză.

În speţa de faţă constatăm că autorul reclamantei, ..., a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, cerere cu privire la care nu a primit însă niciun răspuns, fiind soluţionată doar cererea formulată de fratele acestuia, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la întreg terenul tatălui lor.

Faţă de această stare de fapt instanţa subliniază că numitul ... şi ulterior reclamanta, în calitate de moştenitoare a tatălui ei, nu au avut posibilitatea de a urma procedura prealabilă instituită de Legea 18, neexistând un răspuns din partea Comisiei locale, răspuns care să facă obiectul contestaţiei la Comisia judeţeană. Aşadar nu li se poate imputa acestora că nu ar fi urmat procedura prealabilă.

Pe de altă parte, instanţa apreciază că într-adevăr se impune respectarea procedurii administrative obligatorie, reclamanta neavând facultatea de a o urma sau nu. Instanţa nu se poate erija în organ administrativ (Comisie locală/ Comisie judeţeană) şi în niun caz nu îşi poate atribui competenţele specifice acestuia. Cu toate acestea, având în vedere că autorul reclamantei a formulat cerere de reconstituire, cerere care nu a fost însă soluţionată, nu se poate nega dreptul reclamantei de a sesiza instanţa de judecată cu plângere care să vizeze tocmai acest refuz de soluţionare a cererii. În acest cadru procesual, apreciem că este datoria instanţei de a hotărî, în baza probelor administrate, asupra dreptului reclamantei, respectiv dacă este sau nu îndreptăţită la restituirea terenurilor preluate şi să dispună în consecinţă. Prin urmare, ulterior stabilirii faptului că autorul reclamantei a făcut cerere de reconstituire în termenul legal şi că avea calitatea de persoană îndreptăţită, este datoria instanţei de a obliga autorităţile administrative să îşi îndeplinească obligaţiile prevăzute de lege însă nu la modul general, ci în modalitatea stabilită de instanţă, aceasta fiind singura variantă care garantează dreptul efectiv de acces la instanţă.

Specific, în prezenta speţă, instanţa a reţinut prin cele de mai sus că numitul Stoica Izidor a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, apreciind şi că acesta avea calitate de persoană îndreptăţită, fiind fiul lui ... care a adus 1 ha şi 3300 mp în CAP. În aceste condiţii, instanţa urmează să admită cererea formulată şi să oblige Comisia locală de fond funciar ... la soluţionarea favorabilă a cererii lui ..., în sensul propunerii de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea acestuia şi a fratelui său, ..., pe acelaşi amplasament pe care s-a propus iniţial reconstituirea doar pe numele lui ... – anexa 7 Hotărârea Comisiei judeţene ... .

Totodată, instanţa va dispune obligarea Comisiei judeţene la validarea propunerii Comisiei locale, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la terenul din Anexa 7 şi pe numele lui ... .

În consecinţă, instanţa va anula în parte Hotărârea Comisiei judeţene nr. ... , în ceea ce priveşte anexa 7, obligând Comisia judeţeană la emiterea unei noi hotărâri de validare, după distincţiile arătate.

În ceea ce priveşte TP nr...., în temeiul art. 58 Legea 18/1991, instanţa va obliga Comisia judeţeană de fond funciar .... să facă modificările care se impun, în sensul inserării în cuprinsul acestuia şi a numelui lui Stoica Izidor, autorul reclamantei.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, în baza art. 453 Cod proc. Civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Având în vedere soluţia prefigurată, vom obliga pârâţii, în solidar, la plata sumei de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată – onorariu avocaţial. În acest sens, instanţa apreciază că toţi pârâţii sunt în culpă procesuală întrucât deşi comisiile de fond funciar au arătat că nu se opun admiterii cererii, în ipoteza stabilirii temeiniciei acesteia, acestea nu au achiesat la solicitările reclamantei, neînţelegând să soluţioneze cererea formulată de Stoica Izidor şi cauzând practic prezentul litigiu. Apreciem că şi ceilalţi pârâţi, persoane fizice, sunt în culpă procesuală întrucât aceştia s-au opus admiterii cererii şi au „obligat” practic reclamanta să formuleze apărări.

Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat.

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ..., CNP ...  şi soţul ..., CNP ..., ambii cu domiciliul în Comuna  ..., sat ..., nr. ..., jud. ...,  în contradictoriu cu pârâţii, ..., CNP ...,  cu domiciliul în Comuna ..., sat ..., nr. ..., jud. ...,  ..., CNP ..., cu domiciliul în  Comuna  ..., sat ..., nr. ..., jud. ...,  ..., CNP ...,  cu domiciliul în ..., sat ..., nr. ..., jud. ...,  Comisia locală de fond funciar ..., cu sediul în Comuna ..., str. ..., nr. ..., jud. ... şi Comisia judeţeană de fond funciar ..., CUI ..., cu sediul în ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., ca întemeiată.

Ia act că s-a renunţat la cererea privind răspunderea delictuală.

Obligă Comisia locală de fond funciar ... la soluţionarea favorabilă a cererii lui ..., înregistrată sub nr. ..., în sensul propunerii de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea acestuia şi a fratelui său, ..., pe acelaşi amplasament pe care s-a propus iniţial reconstituirea doar pe numele lui ... – anexa 7 Hotărârea Comisiei judeţene ....

Anulează în parte Hotărârea Comisiei judeţene nr. ..., în ceea ce priveşte validarea anexei 7, doar pe numele lui ..., obligând Comisia judeţeană la emiterea unei noi hotărâri de validare, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la terenul din Anexa 7 şi pe numele lui ... .

Obligă pârâţii la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la sediul Judecătoriei ....

Pronunţată astăzi, 29.10.2021, şi pusă la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.

Domenii speta