Uciderea din culpă

Uciderea din culpă, prev. de disp.  art. 192  alin. 1 Cod penal

Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal.

Judecătoria Târgu Bujor, secţia penală, sentinţa penală nr.  189/04.12.2020

Prin rechizitoriul nr. ...P/2016 din data de 11.05.2020, întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria T  B , înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. .../2020, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Pavel Ionel pentru săvârșirea infracțiunii de uciderea din culpă, faptă prev. și ped. de art. 192 alin. 1 Cod penal.

În actul de sesizare a instanței a fost reținută următoarea situație de fapt:

Inculpatul P  I  locuiește efectiv pe raza satului Z , com. J , jud. G , în aceeași localitate avându-și domiciliile - la acea dată - și persoana vătămată O  V , respectiv martorul B  G , ultimul dintre aceștia fiind pădurar în zona respectivă.

Motivat de relațiile apropiate ce existau între persoanele susmenționate, atunci când în cadrul Districtului V J  gestionat de către B  N  se desfășurau activități silvice ce necesitau şi participarea unor persoane necalificate, erau solicitați ca zilieri, pe lângă alte persoane și numiții O V , respectiv inculpatul P  I  .

În primăvara anului 2016, la nivelul Ocolului Silvic G au fost autorizate spre exploatare, în cadrul Cantonului 23 L , din cadrul Districtului V J , gestionat de pădurarul B  G ,  un număr de 3 acte de punere în valoare, în cauză prezentând interes partida 184/843391. Partida în cauză avea ca obiect tăieri rase de salcie şi era amplasată în unitatea de producție Z , subparcela 39B.

Pentru această partidă a fost eliberată autorizația de exploatare nr. 9802260 din data de 05.04.2016, prin care Șeful Ocolului Silvic G a autorizat exploatarea masei lemnoase cu un volum de 293 mc pe o suprafață de 2.00 ha și un număr de 571 arbori marcați, titularul autorizației fiind martorul M  M , șeful Districtului IV S , la a cărui numire s-a procedat în vederea evitării eventualelor fraude.

În acest context, M  M  1-a contactat telefonic pe numitul D  M , șeful Districtului V J , informându-l despre eliberarea autorizației de exploatare susmenționate.

La rândul său, D  M  a procedat la informarea pădurarului B  G , gestionarul Cantonului 23 L -Z , solicitându-i totodată să identifice două persoane pretabile pentru activitățile ce urmau a fi desfășurate în cadrul parchetului forestier Z , împreună cu care să se prezinte în ziua de 08.04.2016 la sediul parchetului acestui parchet forestier pentru a le fi încheiate contracte individuale de muncă. Activitățile ce urmau a fi prestate de către persoanele astfel identificate constau în lucrări de curățire a arborilor doborâți, stivuire a crengilor şi buștenilor rezultați în urma curăţirii, în vederea încărcării lor în remorci.

Urmare a solicitării șefului de district, pădurarul Be G  a identificat în data 07.04.2016 două persoane ce corespundeau cerințelor de muncitori zilieri: O  V  şi P  I  . Astfel, i-a contactat telefonic pe aceștia, informându-i pe această cale  despre activitatea pe care aceștia urmau să o desfășoare începând cu data de 08.04.2016. B  G  a procedat la alegerea celor doi, motivat inclusiv de faptul că ei mai prestaseră același gen de activități silvice în beneficiarul Ocolul Silvic G  şi luna februarie 2016, fiind înscriși în registrul de evidență a zilierilor seria RZGX nr. 0026260 aflat în gestiunea acestui pădurar.

Astfel, în dimineața de 08.04.2016, în jurul orei 08:00, B  G  s-a deplasat însoțit de cei doi muncitori zilieri în pădurea din extravilanul satului Z , com. J , subparcela 39, în punctul denumit popular „Hulești”, folosind pentru deplasare autoturismul personal al pădurarului, în vederea desfășurării activităților silvice cu privire la care fuseseră informați anterior.

Ulterior sosirii susnumiţilor la parchetul de exploatare forestieră situat în punctul ,,Hulești” în jurul orei 08:30, s-au prezentat în acest loc şefii districtelor silvice V J  şi IV S , respectiv D  M  şi  M  M , precum şi alţi doi zilieri, O  I  și O  A , ambii din satul Z , com. J , jud. G .

Șefii celor două districte au procedat la activitatea de predare/primire a punctului de exploatare, au verificat limitele parchetului în căutarea de arbori tăiați ilegal, după care, în calitate de titular al autorizației de exploatare forestieră, M  M a efectuat un instructaj al zilierilor, precizându-le activitatea pe care aceștia urmau s-o desfășoare, constând în lucrări de curățire a arborilor doborâți, stivuire a crengilor rezultate în urma curățirii şi stivuire a  materialului lemnos (bușteni), în vederea încărcării în remorca cu autoîncărcare; totodată, susnumitul a procedat la prelucrarea riscurilor la care se expuneau muncitorii în timpul doborârii arborilor, activitatea de instruire fiind materializată într-un proces-verbal de instruire colectivă.

Având în vedere necesitatea lămuririi modalității concrete în care îşi desfășurau activitatea ca şi zilieri O  V , P  I  , cât şi numiții O  I , respectiv O  A , s-au solicitat relații conducerii Ocolului Silvic G , care a precizat că, datorită distanței mari față de mun. G  şi a costurilor pe care le-ar fi impus transportul în mun. Ga , formularele de angajare urmau a fi completate la fața locului și aduse apoi în mun. G  de un inginer silvic, pentru a fi semnate de persoanele responsabile din cadrul Ocolului Silvic G . Motivat da faptul că zilierii P  I  și O  V  își uitaseră cărțile de identitate la domiciliu, încheierea contractelor individuale de muncă, respectiv completarea formularelor, a fost amânată pentru următoare zi.

Referitor la aspectele instructajului privind protecția muncii efectuat de către numitul M  M , cu ocazia audierilor efectuate în cauză, atât inculpatul P  I  , cât și martorul B  G  au precizat că li s-a specificat necesitatea purtării  în permanență a echipamentului de protecție pus la dispoziție, respectiv bocanci şi căsca protecție. Totodată, susnumiții au relatat că au fost atenționați cu privire la modul de tăiere a arborilor, în vederea eliminării  riscului de a fi accidentați de arborii doborâți, precizând că li s-a prezentat un carnet, de mărimea unui dosar, în care erau prinse niște fișe de protecție a muncii, ocazie cu care au semnat de luare la cunoștință a instructajului şi primire a echipamentelor, de aceeași manieră procedând și O  V .

Astfel, în ziua de 08.04.2016, atât pădurarul B  G, cât şi numiții O  V , P  I  au desfășurat activitățile silvice aferente autorizației de exploatare până în jurul orelor 17:00, activitatea urmând a fi reluată a doua zi, cei doi zilieri fiind solicitați în acest sens de către B  G  şi de către șeful de district.

Prin urmare, în dimineața zilei de 09.04.2016, pădurarul B  G , folosind autoturismul personal, s-a deplasat la domiciliile numiților O  V  și P  I  , deplasându-se toți trei la parchetul forestier pe care-1 aveau de exploatat, respectiv în același punct de lucru.

Ajunși la parchetul de exploatare forestieră din extravilanul satului punctul de lucru ,,Hulești” prin jurul orei 08:00, după ce s-a reamintit instructajul de protecție a muncii, atât zilierii O  V  cât și pădurarul s-au echipat corespunzător, continuând activitățile silvice din ziua precedentă.

Astfel, pădurarul B  G  executa activitățile de tăiere a arborilor marcați folosind ferăstrăul mecanic (drujba personală Husqvarna), iar O  V  și P  I  curățau arborii doborâți de crengi, apoi adunau crengile și le stivuiau în vederea încărcării în remorca cu autoîncărcare; totodată, cei doi țineau măsura (etalonul) pentru ca pădurarul B  Gi  să fasoneze fiecare arbore doborât la lungimea de 3 metri. Au prestat această activitate până în jurul orei 11:30, când B  G  s-a oprit din tăiat pentru a alimenta drujba cu benzină.

După ce a alimentat drujba cu benzină, pădurarul B  G  le-a spus numiților P  I  și O  V , că se va deplasa în satul Z  pentru a cumpăra alimente, având în vedere că era ora prânzului.

Astfel, înaintea plecării pădurarului în sat, inculpatul P  I  (conform declarației sale) i-a solicitat numitului B G  să continue el tăierea arborilor cu drujba, până când acesta din urmă va reveni de la cumpărături, aspecte cu care pădurarul ar fi fost de acord, atenționându-l: „Taie! dar aveți mare grijă”.

Aspectele învederate de către inculpat se coroborează parțial cu declarațiile martorului B  G , care a precizat faptul că, inculpatul P  I  i-a solicitat într-adevăr acordul, însă nu pentru a tăia arbori cu drujba, ci pentru a-i fasona la lungimea de 3 metri. În urma insistențelor inculpatului, martorul B  Gi  a precizat că și-a dat acordul în sensul fasonării arborilor, totodată atenționându-l: ,,Bine, fasonează un capăt de buștean! dar aveți grijă!”.

Analizând aspectele menționate mai sus, necoroborarea acestor două declarații (cea a inculpatului P  I  și cea a martorului B  G ), apreciem că în sarcina pădurarului B  G  nu poate fi reținută o participație la infracțiunea de uciderea din clupă săvârșită de către inculpat.

În continuare, după plecarea martorului B  G  în satul Z  pentru a cumpăra alimente, inculpatul P  I  , deși nu era autorizat și nu avea nici pregătirea necesară pentru a tăia arbori folosind drujba, ci bazându-se doar experiența folosirii acesteia ocazional în gospodăria proprie, din proprie inițiativă și ignorând riscurile la care puteau fi expuși atât el, cât și colegul său O  V , a început să taie arbori esență salcie, cu înălțimea de circa 12 - 13 metri.

Astfel, prin jurul orelor 12:00, inculpatul P  I  a început să taie cu drujba de la baza trunchiului, al treilea arbore de esență salcie, care avea o înălțime de cca. 12-13 metri, deși colegul de echipă O  V  stătea în picioare în fața sa, respectiv în faţa locului de tăiere, la circa o distanță de cca. 13 metri faţă de el, poziționat la aproximativ 10 metri lateral-stânga, raportat la locul în care inculpatul estimase că va cădea vârful copacului doborât de el.

In acest context, P  I  a precizat faptul că, deși cunoștea regula de bază care-i interzicea tăierea arborelui atunci când în fața sa se aflau persoane, a continuat totuși activitatea de tăiere, considerând că poziționarea colegului O  V  în fața sa nu reprezenta un pericol pentru siguranța acestuia.

De această manieră, inculpatul P  I  nu a prevăzut că prin acțiunea sa punea în pericol viața și integritatea corporală a colegului său de muncă O  V , în sensul că acesta din urmă - aflându-se în zona de cădere a arborelui - putea fi surprins şi accidentat oricând de arborele doborât, deși trebuia și putea să prevadă acest lucru, și a continuat acțiunea de tăiere. După finalizarea tăierii arborelui, coronamentul acestuia și-a modificat traiectoria de cădere prin lovirea de un alt arbore aflat în apropiere, căzând peste O  V . Acesta din urmă, a fost derutat de zgomotele rezultate în urma lovirii copacilor între ei, urmată de căderea ambilor copaci, precum și de schimbarea traiectoriei de cădere a copacului tăiat cu drujba, nu a mai reușit să părăsească zona de pericol, fiind astfel surprins și lovit de crengile copacului tăiat, suferind leziuni traumatice la nivelul capului.

Realizând cele întâmplate, inculpatul a lăsat drujba şi s-a deplasat în locul unde fusese accidentat O  V , pentru a-i acorda acestuia primul ajutor. Apropiindu-se de O  V , 1-a văzut pe acesta întins cu fața la pământ, în stare de inconștiență, prins sub ramurile copacului în partea superioară a corpului (capul şi cutia toracică), sângerând la nivelul capului, gurii și nasului.

În aceste împrejurări, inculpatul a strigat către o altă echipă de muncitori zilieri care își desfășurau activitatea în aceeași pădure, într-o zonă învecinată, sub coordonarea pădurarului T  I  A , respectiv martorii O  I  și O  A , solicitându-le ajutorul.

Neconcordanțele existente între declarațiile numitului P  I  cu privire la prezența pădurarului B  G  în locul săvârșirii faptei, au fost lămurite cu ocazia audierii sale în calitate de inculpat. Astfel, deși inițial precizase că pădurarul B  G  a fost prezent la fața locului în momentul accidentului, ulterior acesta a revenit asupra relatării sale, motivând că și-a susținut inițial punctul de vedere conform căruia B  G  ar fi fost prezent în pădure la momentul producerii accidentului de muncă, crezând astfel că o declarație în sens contrar l-ar fi afectat pe B  G , în sensul că acesta și-ar fi putut pierde locul de muncă. De asemenea, fiind audiat în cauză în calitate de martor, numitul B  G  a confirmat faptul că nu a fost prezent la producerea evenimentului în care și-a pierdut viața O  V .

La scurt timp, în locul producerii incidentului au sosit și ceilalți doi zilieri O  I  și O  A , precum și B  G , acesta din urmă solicitând prin 112 intervenția ambulanței. Totodată, toți cei prezenți au reușit să extragă victima de sub ramurile copacului prăbușit.

În ideea de a câștiga timp și a i se acorda cât mai repede primul ajutor numitului O  V , cei prezenți au luat decizia de a-l transporta pe acesta cu autoturismul lui B  G  până la drum, unde urma să sosească ambulanța; în cele din urmă, victima O V  a fost preluată de un echipaj al ambulanței  în zona denumită popular „Buzenghi” situată la ieșirea din satul L .

O V  a fost transportat inițial la Spitalul Orășenesc T . B , însă având în vedere starea gravă în care se afla, a fost preluat de către un elicopter SMURD şi transportat la Spitalul Județean G , decedând în cursul aceleiași zile.

Urmare a împrejurărilor în care au survenit leziunile traumatice care au condus la decesul numitului O  V , în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale (necropsie). Astfel, după efectuarea necropsiei cadavrului, Serviciul Clinic de Medicină legală G  a întocmit în cauză Raportul de Expertiză medico-legală – necropsie nr. 191 din data de 10.04.2016. Din concluziile acestui raport se desprind următoarele : „1. Moartea numitului O  V  este violentă; 2. Ea se datorește hemoragiei, contuziei și dilacerării meningo-cerebrale cu fractura calotei și bazei craniului; 3. Leziunile traumatice descrise au putut fi produse prin lovire de către un corp dur, pot data din 09 aprilie 2016 și au legătură cauzală directă și necondiționată cu decesul; 4. Leziunile și moartea pot data de 09 aprilie 2016; 5. Sângele recoltat de la cadavru nu conține etanol”.

La termenul de judecată din data de 13.10.2020, s-a dispus citirea actului de sesizare și aducerea la cunoștința inculpatului a drepturilor de care beneficiază în cursul procesului penal, inculpatul arătând că recunoaște în totalitate fapta reținută în rechizitoriu, învederând că dorește ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, înțelegând astfel să beneficieze de dispozițiile art. 374 alin. (4), art. 375, alin. (1) și (2) și art. 396, alin. (10) din C. proc. pen. privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii.

La aceeași dată a fost audiat inculpatul, declarația acestuia de recunoaștere fiind consemnată și atașată la dosar.

În faza de judecată, ca urmare a admiterii cererii formulate de către inculpat, nu au fost administrate alte probe, cauza fiind soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Analizând, în baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța reține următoarele:

I. Situația de fapt.

În cauză, instanța constată că situația de fapt reținută prin rechizitoriu corespunde adevărului, fiind avute în vedere mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, probe care au fost recunoscute și însușite de către inculpat, cum ar fi: proces-verbal de sesizare din oficiu din data de 09.04.2016 al Postului de Poliție J ; proces-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică; Raportul de expertiză medico-legala nr. 191 din data de 10.04.2016 emis de Serviciul de Medicina Legala G ; declarațiile martorilor ; proces-verbal de reconstituire și planșa fotografică; declarații suspect/inculpat P  I  ; proces-verbal de lăsare în custodie a drujbei marca „HUSQVARNA" folosita de P  I  la data de 09.04.2016 și planșa fotografică; dosarul de cercetare a accidentului de muncă mortal (2 volume) victimă O  V , întocmit de către I.T.M. Ga ; Raport de expertiză grafoscopică nr. 406697 din 27.11.2017 emis de către Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Ga ; Adresa nr. 10440 din 18.04.2017 a  Ocolului Silvic G ; precum și declarația dată de către inculpat în fața instanței, prin care a recunoscut comiterea faptelor în modalitatea reținută prin actul de sesizare, respectiv:

La data de 09.04.2016, în jurul orei 12:00, în timp ce lucra ca zilier, într-o plantație de arbori esență salcie, din extravilanul satului Z , com. J , a tăiat, prin folosirea drujbei, un arbore de esență salcie, nefiind autorizat și neavând nici pregătirea necesară în acest sens, fără să prevadă că prin acțiunea sa punea în pericol viața și integritatea corporală a colegului său de muncă O  V , în sensul că acesta din urmă, aflându-se în zona de cădere a arborelui, putea fi surprins și accidentat de arborele doborât, risc ce trebuia și putea fi prevăzut; astfel, ignorând, riscul și continuând acțiunea de tăiere, în momentul finalizării acesteia, coronamentul arborelui doborât, având traiectoria deviată de lovirea de un alt arbore, a căzut peste victima O  V , mai exact victima fiind surprinsă și derutată de schimbarea traiectoriei de cădere nu a mai apucat să părăsească zona de pericol, fiind astfel lovită de crengile copacului doborât și prinsă sub acestea, leziunile suferite la nivelul capului provocându-i la scurt timp decesul.

Pe cale de consecință, instanța apreciază că din analiza materialului probator aflat la dosarul cauzei, rezultă mai presus de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune, fiind săvârșită cu vinovăție de inculpatul P  I  .

II. Încadrarea juridică.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, elementul material constă în acțiunea inculpatului care a tăiat, prin folosirea drujbei, un arbore de esență salcie, nefiind autorizat și neavând nici pregătirea necesară în acest sens, arbore care în cădere a lovit victima O  V , cauzând decesul acestuia.

Urmarea imediată este reprezentată de moartea victimei.

În ceea ce privește legătura de cauzalitate, instanța constată că decesul victimei a survenit ca urmare a faptului că arborele tăiat de către inculpat a căzut peste O  V , ceea ce a dus la decesul acestuia.

În opinia apărării lipsește legătura de cauzalitate dintre activitate desfășurată de către inculpat și moartea victimei, având în vedre faptul că rezultatul produs se datorează în mod exclusiv comportamentului victimei, care surprinsă de schimbarea traiectoriei arborelui tăiat, a părăsit zona sigură, fiind astfel lovită de crengile arborelui doborât. Se consideră că la momentul la care inculpatul a început operațiunea de tăiere a arborelui, persoana vătămată se afla în zona de cădere a acestuia, traiectoria copacului s-a schimbat, întrucât în cădere s-a lovit de un alt arbore, după care a căzut peste victima care a fugit din zona în care se afla inițial. Astfel dacă poziția victimei rămânea cea de la începutul activității de tăiere, schimbarea traiectoriei de cădere a arborelui ar fi condus la evitarea accidentului. 

Instanța nu poate de fi de acord cu acest punct de vedere pentru următoarele motive:

În primul rând, din analiza, atât a declarației dată de inculpat în fața organelor de urmărire penală, cât și din celelalte mijloace de probă aflate la dosarul cauzei, P  I  deși nu avea în atribuții, nu avea pregătirea și nu era autorizat să desfășoare activități de tăiere a arborilor, a nesocotit aceste lucruri și a procedat la tăierea cu drujba, a unui arbore de esență salcie cu o înălțime de 12, 13 metri. În acest moment în fața sa, la circa 13 metri distanță de el și la aproximativ 10 metri lateral stânga față de locul unde inculpatul a estimat că avea să cadă vârful copacului, se afla persoana vătămată O  V . În continuare deși cunoștea regula de bază că nu trebuie să taie arbori cu drujba dacă se află cineva în fața sa, toate persoanele trebuind să se afle în spatele celui care folosește drujba, a continuat să taie arborele a cărui traiectorie în cădere s-a schimbat, întrucât în cădere s-a lovit de un alt arbore, după care a căzut peste victima care a fugit din zona în care se afla inițial.

Instanța observă că acțiunea inculpatului a creat un pericol relevant din punct de vedere juridic pentru valoarea socială ocrotită, respectiv pentru viața persoanei. Astfel se constată că acest comportament al inculpatului este unul periculos, ținând cont de faptul că prin acesta a creat o anumită probabilitate de producere a unei lezări sau puneri în pericol a valorii sociale ocrotite.

În al doilea rând faptul că victima, ca urmare a faptului că a fost surprinsă și derutată de schimbarea traiectorie de cădere a copacului doborât, astfel că a fugit din locul în care se afla chiar în direcția în care a căzut arborele, este una din cauzele care au condus la producerea rezultatului, respectiv decesul, dar nu este singura.

Același raționament se aplică și cu privire la critica apărării despre faptul că persoana vătămată nu a purtat casca de protecție ce i-a fost pusă la dispoziție.

În al treilea rând instanța constată că inculpatul, conform declarațiilor date în faza de urmărire penală, l-ar fi putut atenționa pe numitul O  V  să plece din locul în care se afla și să se poziționeze în spatele său, așa cum inculpatul știa că este cutuma atunci când se desfășoară astfel de activități („deși cunoșteam regula de bază că nu trebuie să taie arbori cu drujba dacă se află cineva în fața mea, toate lumea trebuind să stea în spatele drujbarului, iar O  V se afla în fața mea, nu în spatele meu – însă nu a făcut acest lucru și a ales să-și continue acțiunea.

Față de argumentele care preced și din analiza tuturor mijloacelor de probă aflate la dosarul cauzei, se constată că există o legătură de cauzalitate între accidentul provocat de inculpat și decesul victimei, constatată inclusiv prin raportul de expertiză medico-legală-necropsie nr. 91 din 10.04.2016, legătură de cauzalitate directă și necondiționată cu decesul.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea culpei cu prevedere, prevăzută de art. 16 alin. 4 lit. a) C. pen., prevăzând rezultatul faptei sale, rezultat pe care nu l-a acceptat, socotind fără temei că el nu se va produce.

Astfel, inculpatul cunoscând că deși nu avea în atribuții, nu avea pregătirea și nu era autorizat să desfășoare activități de tăiere a arborilor, a nesocotit aceste lucruri și a procedat la tăierea cu drujba, a unui arbore de esență salcie, de asemenea cunoscând că nu trebuie să taie arbori cu drujba dacă se află cineva în fața sa, toate persoanele trebuind să se afle în spatele celui care folosește drujba, a continuat să taie arborele, a prevăzut că se poate ajunge la vătămarea sau decesul unei persoane, însă nu a acceptat această posibilitate, sperând fără temei că nu se va produce.

În ceea ce privește existența celor două infracțiuni, instanța prin încheierea de schimbare a încadrării juridice, a considerat îndeplinită această condiție, având în vedere faptul că infracțiunea pentru care este trimis în judecată inculpatul P  I  , a fost săvârșită la data de 09.04.2016 și la data de 08.06.2018, același inculpat, a săvârșit infracțiunea de tentativă la omor, faptă prev. și ped. de art. 32 alin. 1 C. pen. raportat la art. 188 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b C. pen./art. 76 alin. 1 C. pen., pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. ..... din 10.05.2019 de Tribunalul G , în cadrul dosarului nr. 2595/121/2018, definitivă la data de 01.10.2019 prin decizia penală nr. 10.../A din 01.10.2019 a Curții de Apel G .

Având în vedere faptul că cele două infracțiuni au fost comise de aceeași persoană, prin acțiuni sau inacțiuni diferite, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, instanța constată aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, aceste fapte aflându-se în concurs real.

III. Individualizarea pedepsei.

În concret, cât privește natura pedepsei ce urmează a fi aplicată, precum și cuantumul acesteia, instanța urmează a se raporta la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen, apte să asigure realizarea scopului și funcțiilor acesteia.

A. Pedeapsa Principală.

Cu titlu prealabil, reiterând din cuprinsul fișei de cazier judiciar depusă la dosar depuse la dosar instanța constată că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, nefiind condamnat prin hotărâri recunoscute de către instanțele române.

În ceea ce privește situația personală a inculpatului, instanța reține că acesta este în vârstă de 50 de ani, studii 8 clase, stagiul militar satisfăcut și este căsătorit  .

Din perspectiva limitelor legale de pedeapsă aplicabile, instanța are în vedere incidența art. 396 alin. 10 C. proc. pen., întrucât inculpatul a recurs la procedura reglementată de art. 375 C. proc. pen., recunoscând învinuirea ce i s-a adus.

Astfel, conform art. 396 alin. 10 C. proc. pen., instanța procedează la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de ucidere din culpă, faptă prev. de art. 192 alin. 1 C. pen., de la 1 la 5 ani închisoare, însă noile limite speciale aplicabile sunt situate între 8 luni - 3 ani și 4 luni închisoare.

Având în vedere criteriile generale de individualizare înscrise în codul penal, prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, astfel cum au fost reduse (conform dispozițiilor prev. de art. 396 alin. 10 C. proc. pen.) și prin raportare, atât la gradul de pericol social concret al faptei săvârșite cât și la circumstanțele personale ale inculpatului, astfel cum au fost anterior redate, instanța urmează a valorifica toate aceste aspecte în dozarea pedepsei aplicate.

Instanța va ține cont de atitudinea inculpatului, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății.

De asemenea, instanța nu va reține dispozițiile art. 75 alin. 2 lit. b) Cod penal, raportat la art. 76 Cod penal, neexistând suficiente date în acest sens. În cauză nu se poate reține incidența circumstanțelor atenuante judiciare, nefiind identificate aspecte privind fapta, de natură a diminua gravitatea acesteia sau periculozitatea infractorului. Totodată, atitudinea de recunoaștere și regret exprimată de inculpat atrage diminuarea limitelor de pedeapsă în condițiile art. 396 alin. 10 C. proc. pen., neputându-se atribui o dublă eficiență acestei atitudini.

Astfel, se constată existența unui concurs între cauze de atenuare și agravare a pedepsei ce urmează a fi aplicate, fiind astfel incidente dispozițiile art. 79 alin. 3 C. pen., conform cărora:

 „(1) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la tentativă, circumstanțe atenuante și cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine.

(2) Dacă sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabilește prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la circumstanțe agravante, infracțiune continuată, concurs sau recidivă.

(3) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei și una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc conform alin. (1), după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează conform alin. (2).”

Prin urmare, instanța va face aplicabilitatea dispozițiilor art. 79 alin. 3 C. pen., și va da cu prioritate eficiență cauzei de reducere a limitelor de pedeapsă, conform art. 396 alin. 10 (privind efectele recurgerii la procedura simplificată de judecată ca urmare a recunoașterii învinuirii), urmând ca ulterior să aplice dispozițiile art. 39 alin. 1 lit. b C. pen. (referitoare la pedeapsa principală în caz de concurs de infracțiuni).

Aplicând aceste criterii în concret, având în vedere toate considerentele enunțate anterior, instanța apreciază ca doar o pedeapsă îndreptată spre minim ar putea răspunde în mod eficient dublului scop: de prevenire și sancționare, contribuind în egală măsură la reeducarea și atenționarea reală a inculpatului.

Pe cale de consecință, instanța va stabili inculpatului o pedeapsă cu închisoarea pe o durată de 1 an de zile, pe care o apreciază ca fiind corespunzătoare faptei deduse judecății și suficientă pentru a se atinge scopul preventiv, educativ și coercitiv al sancțiunii.

B. Pedeapsa accesorie și pedeapsa complementară.

În baza art. 67 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. va interzice inculpatului, pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat, pedeapsă ce se va executa de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen..

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat, pedeapsa accesorie urmând a fi executată în măsura în care pedeapsa principală devine executabilă.

C. Pluralitatea de infracțiuni.

Instanța constată că prin sentința penală nr. ..2019 din 10.05.2019 de Tribunalul G , în cadrul dosarului nr. ....21/2018, definitivă la data de 01.10.2019 prin decizia penală nr. ....A din 01.10.2019 a Curții de Apel G, inculpatul P  I  a fost condamnat în baza art. 32 alin. 1 C. pen. raportat la art. 188 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b C. pen./art. 76 alin. 1 C. pen., la pedeapsa de închisorii în cuantum de 3 ani și 6 luni.

În temeiul art. 67 alin. 2 C. pen., i-a fost aplicată inculpatului P  I  pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și f C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 C. pen. i-a fost aplicată inculpatului P  I  pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și f C. pen..

Instanța, în baza art. 40 alin. 1 C. pen., rap la art. 39 alin. 1 lit. b) C. pen. în ref. la art. 38 alin. 1 C. pen., va contopi pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta sentință cu pedeapsa închisorii anterior menționată și aplică pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, la care adaugă un spor de 4 (patru) luni de zile de închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă cu închisoarea, urmând ca inculpatul P  I  să execute în final pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani și 10 (zece) luni de zile de  închisoare.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a) C. pen, va aplica inculpatului, pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și f) C. pen, timp de 2 (doi) ani, respectiv exercitarea următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. 5 rap. la art. 45 alin. 3 lit. a) C. pen, va aplica inculpatului, pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa accesorie cea mai grea, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și f) C. pen, respectiv exercitarea următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

IV. Deducerea pedepsei executate.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a C. proc. pen. și art. 72 C. pen., va deduce din pedeapsa închisorii aplicate inculpatului P  I  , perioada pedepsei executate începând de la data de 08.10.2019 la zi (conform sentinței penale nr. 2.../2019 din 10.05.2019 dată de Tribunalul G., în cadrul dosarului nr. ....../2018, definitivă la data de 01.10.2019 prin decizia penală nr. 1...../A din 01.10.2019 a Curții de Apel  G).

Va anula Mandatul de Executare a Pedepsei Închisorii nr. ....9/2019, urmând a emite un nou Mandat de Executare a Pedepsei Închisorii de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul Pavel Ionel, după rămânere definitivă a prezentei, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

V. Latura civilă

În baza art. 397 alin. 1 C. proc. pen. rap. la art. 20 alin. 1 C. proc. pen. ia act de faptul că numitele O. G. și O. V., în calitate de succesori ai defunctului O. V., nu s-au constituit parte civilă.

VI. Cheltuieli judiciare

În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen. va obliga inculpatul P  I  la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român, din care 500 lei în cursul urmăririi penale.

Domenii speta

Spete similare