Contestaţie la executare

Cuprins pe materii: 

Judecătoria Târgu Bujor, secţia civilă, sentinţa civilă  nr. 590/30.09.2020

Pe rolul Judecătoriei T  B  a fost înregistrată la data de 28.08.2018 sub nr. ......../2018, contestaţia formulată de contestatorul P  C , în contradictoriu cu intimata UAT O , reprezentată prin primar, împotriva actelor de executare silită, emise în dosarul de executare nr. 8/05.01.2018, respectiv, împotriva titlului executoriu nr.18/05.01.2018, somaţia de executare nr.17/05.01.2018, a dosarului de executare nr.8/05.01.2018, toate cu referire la Decizia de impunere nr.131357/05.01.2018.

Prin acestea contestatorul a fost somat să achite suma de 69.328,00 lei, reprezentând taxa chirie păşune (rămăşiţă), în suma de 33.903 lei, debit, accesorii până la data de 05.01.2018 în sumă de 32.049 lei şi 3.376 lei (taxa păşune chirie curent), pe care le apreciază ca fiind netemeinice si nelegale.

A solicitat contestatorul anularea actelor de executare emise, încetarea oricăror forme de executare silită în dosarul de executare nr. 8/05.01.2018, emis de UAT O  – reprezentată prin Primar, și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestaţiei s-au învederat următoarele :

La data de 05.01.2018 a fost întocmită de către  intimată Decizia de impunere nr. 131357/05.01.2018, titlul executoriu nr.18/05.01.2018, somaţia de executare nr.17/05.01.2018, din cadrul dosarului de executare nr.8/05.01.2018, fiind somat să achite suma de 69.328,00 lei, reprezentând taxa chirie păşune (rămăşiţă), în suma de 33.903 lei, debit, accesorii până la data de 05.01.2018 în sumă de 32.049 lei şi 3.376 lei , reprezentând taxa chirie pășune curent.

Actele de executare respectiv somaţia si titlu executoriu din dosarul de executare nr. 8/05.01.2018, sunt netemeinice si nelegale si prematur emise si transmise.

In Titlul executoriu nr. 18/05.01.2018, se precizează temeiul emiterii acestuia, art. 226 din Legea nr. 207/2015, privind Codul de Procedură Fiscală, întrucât a expirat scadenta/termenul de plata a obligaţiilor fiscale a documentelor prin care s-a stabilit suma de plata.

In baza Titlului executoriu nr. 18/05.01.2018, contestatorul este somat, să achite suma de 69.328,00  Iei.

Aceste acte fac referire la comunicarea emisa de către UAT O , prin Primar, cu referire la Decizia de impunere nr. 131357/05.01.2018.

A arătat contestatorul că pentru a trece la executarea silită este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii.

Conform art. 141 Cod procedură fiscală, este necesară în primul rând existenţa unui titlu executoriu, în dreptul fiscal, titlul de creanţă fiscală devine executoriu, prin simpla ajungere la scadenţă a termenului prevăzut de lege sau stabilit de organul fiscal pentru executarea creanţei.

Lipsa unui titlu executoriu duce la sancţiunea nulităţii absolute pentru întreaga procedură.

Cererea a fost motivată în drept în temeiul art. 712-720 C.p.c., art 632-640 N.C.P.C., ART. 719 N.C.P.C.

În dovedirea contestaţiei a solicitat proba cu înscrisuri.

Intimatele Unitatea Administrativ Teritorială O  şi Primăria O  au formulat întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca nefondată .

Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța reține următoarele:

Contestatorul P  C  a formulat contestaţie la executare împotriva titlului executoriu nr.18/05.01.2018, somaţia de executare nr.17/05.01.2018, a dosarului de executare nr.8/05.01.2018, toate cu referire la Decizia de impunere nr.131357/05.01.2018. Prin acestea contestatorii au fost somaţi de către UAT O  să achite suma de 69.328,00 lei, reprezentând taxa chirie păşune (rămăşiţă), în suma de 33.903 lei, debit, accesorii până la data de 05.01.2018 în sumă de 32.049 lei şi 3.376 lei (taxa păşune chirie curent).

Între părţi a fost încheiat contractul de concesiune nr.722/10 din data de 17.03.2014 în baza căruia a fost concesionată suprafaţa de 70 ha pajişte, aflată în proprietatea publică a comunei O , în vederea păşunării acesteia de animale, contractul fiind încheiat pe o perioadă de 5 ani.  Contestatorul P  C a precizat că în condiţiile în care în baza acestui titlu executoriu s-a stabilit în sarcina sa a unei obligaţii de plată cu privire la creanțe fiscale, reprezentând redevenţa pe concesiune și nu cu titlu de obligații civile, conform deciziei de impunere nr.131357/05.01.2018 a UAT O  se impune anularea actelor de executare civile.

Curtea de Conturi a emis Decizia nr. 18/16.06.2016 prin care a impus UAT O  recuperarea prejudiciilor produse prin necalcularea redevenţei precum şi a penalităţilor datorate.

În baza acestei Decizii, Curtea de Conturi a României a dispus luarea masurilor necesare, în vederea recuperării prejudiciilor produse, sens în care a procedat la calcularea redevenţei precum si a penalităţilor datorate, fiind astfel emise Decizia de impunere nr.131357 din 05.01.2018 şi titlul executoriu nr.18/05.01.2018.

Prin Somaţia  de executare nr. 8/05.01.2018, comunicata debitorului, i s-a pus în vedere acestuia să achite debitul datorat, conform dispoziţiilor referitoare la redevenţa si penalităţile de întârziere, prevăzute de clauzele contractuale.

Noţiunea de creanţă fiscală se regăseşte în cuprinsul art. 21 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, (în forma aflată în vigoare la data încheierii contractului de concesiune) respectiv creanţa fiscală reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal, constând în : dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul Ia rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general  consolidat - creanţe fiscale principale şi dreptul la perceperea dobânzilor, penalităţilor de întârziere sau majorărilor de întârziere, după caz, în condiţiile legii - creanţe fiscale accesorii.

Art. 21  Creanţele fiscale

 1) Creanţele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal.

2) Din raporturile de drept prevăzute la alin 1 rezultă atât conţinutul, cât şi cuantumul creanţelor fiscale, reprezentând drepturi determinate constând în:

a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptei rambursarea taxei pe valoarea adăugata, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat potrivit alin. 4, denumite creanţe fiscale principale;

b) dreptul la perceperea dobânzilor, penalităţilor de întârziere sau majorărilor de întârziere, după caz, în condiţiile legii, denumite creanţe fisa le accesorii.

3) În cazurile prevăzute de lege, organul fiscal este îndreptăţit să solicite stingerea obligaţiei fiscale de către cel îndatorat să execute acea obligaţie în locul debitorului

4) În măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuţii şl alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.

Art. 22 Obligaţiile fiscale

Prin obligaţii fiscale, în sensul prezentului cod, se înţelege:

a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

c) obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

d) obligaţia de a plăti dobânzi, penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii;

e) obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la termenele legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă;

f) orice alte obligaţii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor fiscale.

Art. 23 Naşterea creanţelor si obligaţiilor fiscale

1) Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanţă fiscală şl obligaţia fiscala corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează,

2) Potrivit alin. (1) se naşte dreptul organului  fiscal de a stabili şi a determina obligaţia fiscală datorată.

Contestația la executare este întemeiată pentru următoarele motive:

In drept,

Art. 712 C.pr.civ. : ‚ 1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.

(2) Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.

(3) De asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.

(4) Împărțirea bunurilor proprietate comună pe cote-părți sau în devălmășie poate fi hotărâtă, la cererea părții interesate, și în cadrul judecării contestației la executare.’

Conform art. 720 C.pr.civ. : ‚ (1) Dacă admite contestația la executare, instanța, ținând seama de obiectul acesteia, după caz, va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executării înseși, va anula ori lămuri titlul executoriu …’

Art.632 C.proc.civila stabileste ca sunt titluri executorii hotarârile executorii prevazute de art.633, hotarâ rile cu executare provizorie, hotarârile definitive pr e cum si orice alte hotarâri sau inscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse in executare.

Art.638 completeaza lista titlurilor executorii cu: 1. incheierile si procesele verbale intocmite de executorii judecatoresti care, potrivit legii, constituie titluri executorii; 2.inscrisurile autentice, in cazurile prevazute de lege;3.titlurile executorii notariale emise in conditiile prevazute de lege ;4. titlurile de credit sau alte inscrisuri carora legea le recunoste putere executorie.

 In speța dedusa judecatii, executarea silita a fost începuta în baza contractului de concesiune nr.722/7 din 17.03.2014, în temeiul dispozitiilor OUG nr.54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, aprobată cu modificări prin Legea nr.22/2007 .

 Instanta constata că acest înscris nu face parte din categoria celor care, potrivit legii, prin natura lor, constituie titluri executorii potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila sau a legii speciale care îl reglementează respectiv OUG 54/2006.

 Titlul executoriu presupune o procedura distincta de emitere, contestare  si punere în executare. Desi Noul Cod civil a mărit semnificativ categoria înscrisurilor care sunt titluri executorii, contractul de concesiune nr. 722/7 din 17.03.2014 nu constituie titlu executoriu în accepțiunea legii întrucât  cazurile, conditiile si scopurile în vederea cărora legea le recunoaste caracter de titlu executoriu altor înscrisuri decât cele enumerate limitativ în lege, sunt de strictă interpretare.

De altfel, părtile, institutiile sau autoritătile statului ori alte subiecte de drept nu pot să confere putere executorie înscrisurilor.

Nefiind titlu executoriu, nici creanta pe care se presupune ca o datorează contestatorul nu este certa, lichida si exigibila.

Mai mult, prin sentința penală nr. 747 din 03.12.2019, Tribunalul G  a dispus anularea Deciziei de impunere nr. 131357/05.01.2018 iar în apel Curtea de Apel G  a menținut soluția pronunțată de instanța de fond la data de 18.06.2020 prin decizia nr. 408/2020.

În consecință a fost anulat titlul executoriu de către instanța de contencios administrativ și drept urmare, toate actele de executare au la bază un înscris anulat și actele ulterioare întocmite în dosarul de executare nr. 8 din 05.01.2018 sunt nelegale si vor fi anulate, conform principiului „accesorium sequitur principale.

 Pentru considerentele mai sus expuse, instanța va admite contestația la executare și va anula titlul executoriu nr. 18/05.01.2018, dosarul de executare nr. 8/05.01.2018 şi a somaţiei nr. 17/05.01.2018 emisă pe numele contestatoarei de către intimată precum și  actele subsecvente acestora.

Ca parte căzută în pretenții instanța va obliga intimata să plătească contestatorului  P  C , cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei reprezentând taxa judiciară de timbru.

Domenii speta

Spete similare