Raportul de expertiza poate fi retinut ca proba, numai atunci cand a fost incuviintata si administrata in fata instantei de judecata

Data publicare portal: 23.03.2021

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţi ... şi ..., ambii cu domiciliul în ... în contradictoriu cu pârâţii ... şi ..., ambii cu domiciliul în ... ca neîntemeiată.

Obligă reclamanţi către pârâţi la plata sumei de ... lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de ... sub nr. ...reclamanţii ... şi ... au solicitat obligarea pârâţilor ... şi ... să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de teren de ... mp. intravilan pe o lăţime de ... metru şi lungime de ... metri, suprafaţă pe care le-o ocupă în mod abuziv şi pe care refuză să le-o restituie, situată în comuna ..., sat ...str. ... nr. ... judeţul ...; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că pârâţii le ocupă această suprafaţă de teren, fiind vecini pe una din laturile proprietăţii lor, pârâţii deţinând o suprafaţă din terenul lor pe o lăţime de ... de la strada principală pe o lungime de ... ml., refuzând să le elibereze această suprafaţă de teren care a rezultat şi din măsurătorile efectuate de expertul topo cadastral ..., expert stabilit de Judecătoria ... în dosarul nr. ..., cu termen la data de ..., dosar în care reclamantul ... are calitatea de pârât, iar pârâţii au calitatea de reclamanţi, acţiunea fiind promovată de către aceştia şi care are ca obiect grăniţuire şi obligaţie de a face.

Instanţa de fond a dispus efectuarea unei expertize topo-cadastrale, iar în urma măsurătorilor care au avut loc în luna mai s-a stabilit că pârâţii le ocupă această suprafaţă de teren, ei având la stradă o suprafaţă mai mică decât cea pe care o deţin în actele de proprietate.

Terenul nu este înscris în cartea funciară şi în acest sens au depus la dosar certificatul cu nr. ...care atestă acest fapt. 

În drept, au fost invocat dispoz. art.563 alin. 1 C.civ

In susţinerea cererii au fost depuse la dosar înscrisuri (f. ...).

Pârâţii au depus la dosar întâmpinare la data de ..., prin care a solicitat respingerea acţiunii ca netemeinică şi nelegală cu obligarea reclamanţilor la cheltuieli de judecată.

Pârâţii au arătat că cererea este netemeinică şi nelegală întrucât, pe rolul Judecătoriei ... se află dosarul nr. ... având ca obiect grăniţuire şi obligaţia de a face, iar la raportul de expertiză tehnică invocat au formulat obiecţiuni şi urmează să se discute aceste obiecţiuni şi să se dispună ca atare, întrucât doamna expert menţionează că deşi s-a întocmit documentaţie cadastral cu nr. cadastral ..., aceasta n-ar corespunde realităţii, în sensul că amplasamentul pe lungime ar fi mai scurt decât cel identificat pe teren.

În acest sens, a solicitat o contraexpertiză şi nu poate fi soluţionat prezentul dosar decât după soluţionarea dosarului nr. ... şi până la acel moment au solicitat suspendarea cauzei.

Prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din ... instanţa a dispus în temeiul art. 413 alin.1 pct.1 C.p.civ. suspendarea cauzei până la rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate în dosarul nr. ....

La data de ... reclamanţii au solicitat repunerea pe rol a cauzei, depunând în acest sens la dosar copia deciziei civile nr. ... pronunţată de Tribunalul ... în dosarul nr. ....

Instanţa la termenul din data de ... a admis cererea de repunere pe rol, şi în temeiul art.255 C.pr.civ. rap. la art.258 C.pr.civ. a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisuri ca fiind pertinentă, concludentă şi utilă cauzei.

La acelaşi termen, instanţa a dispus înaintarea în vederea observării, a dosarului nr. ....

Din actele dosarului şi probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele :

În prezenta cauză, reclamanţii au solicitat obligarea pârâţilor, să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de ... mp,  ocupată de către pârâţi.

În art.563 alin.1 C.civ. se arată că “Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept […]”.

Astfel, cererea reclamantului  având ca obiect revendicarea, este aceea acţiune, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului poate cere restituirea acestuia de la posesorul neproprietar.

Ca mijloc specific de apărare a dreptului de proprietate, acţiunea în revendicare are caracter petitoriu, deoarece tinde să stabilească direct existenţa acestui drept în patrimoniul reclamantului, ea având totodată caracter real, întrucât însoţeşte, apără şi se întemeiază pe cel mai important dintre drepturile reale.

În materia probei dreptului de proprietate, este aplicabilă regula generală, statuată de art.249 C.pr.civ., respectiv „Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”.

De asemenea, potrivit art.919 alin.3 C.civ. „până la proba contrară posesorul este considerat proprietar, cu excepţia imobilelor înscrise în cartea funciară”. Prin urmare, în lipsa acestei dovezii, pârâtul nu poate fi obligat să-şi dovedească titlul său de proprietate deoarece legea ocroteşte posesia, independent de vreo dovadă a dreptului ce pretinde a se manifesta prin ea.

Potrivit art.557 alin.1  C.civ. „Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin convenţie, moştenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesie de bună-credinţă în cazul bunurilor mobile şi al fructelor, prin ocupaţiune, tradiţiune, precum şi prin hotărâre judecătorească, atunci când este translativă de proprietate prin ea însăşi”, iar la alin.2 şi 3 se arată că în cazurile anume prevăzute de lege, dreptul de proprietate se poate dobândi, prin act administrativ sau alte moduri prevăzute de lege.

În prezenta cauză, instanţa reţine că reclamanţii şi-au întemeiat pretenţiile pe raportul de expertiză tehnică topografică efectuat în dosarul nr. ..., care a avut ca obiect „grăniţuire şi obligaţia de a face”.

În primul rând, instanţa reţine că în cadrul dosarului nr. ..., prin sentinţa civilă nr. ...din data de ... (rămasă definitivă prin respingerea apelului) s-a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamanţilor (pârâţii din prezenta cauză) şi proprietatea pârâtului (reclamanţii din prezenta cauză), a fost obligat pârâtul să demoleze fundaţia de beton si anexa gospodărească ..., identificata in anexa 2 la raportul de expertiza si să includă fereastra camerei dormitor cu suprafaţa de ... m2, evidenţiată în autorizaţia de construire in mijlocul construcţiei casa de locuit, respingându-se celelalte capete de cerere ca neîntemeiate.

În considerente sentinţei civile mai sus menţionată, s-a reţinut că “[...] Conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ...  din data de ..., reclamanţii sunt proprietarii imobilului situat in intravilanul localităţii ..., com. ... cu o suprafaţa de ...m2 (din acte), respectiv ...m2 (măsurată), iar paratul deţine suprafaţa de ...m2, conform titlului de proprietate nr. ... din data de ...; proprietatea reclamanţilor învecinându-se pe latura de sud cu proprietate paratului, ambele părţi având posesia terenului şi bucurându-se astfel de toate atributele dreptului de proprietate (folosinţă, posesie, dispoziţie). Astfel, instanţa se va pronunţa asupra formei terenului fixând linia hotarului despărţitor pe vechile semne de hotar [...]”.

Prin urmare, deşi acţiunea în grăniţuire, este o acţiune petitorie, prin care instanţă s-a pronunţat asupra formei terenului, linia hotarului despărţitor a fost stabilită conform vechilor semne de hotar, conturul proprietăţilor fiind fixat cu caracter decisiv.

În al doilea rând, reclamanţii, în prezenta cauză, aşa cum am menţionat mai sus, revendică suprafaţa de teren de ... mp, propunând ca probă în susţinerea cererii, înscrisuri, prin care şi un raport de expertiză efectuată în altă cauză.

De asemenea, reclamanţii interpelaţi de către instanţă, la termenul din data de ..., au specificat, că propun ca proba numai înscrisurile depuse la dosar.

Raportul de expertiză efectuat în dosarul nr. ..., este doar o expertiză extrajudiciară, care nu are în prezenta cauză, nicio funcţie probatorie.

Mai mult, instanţa observă, că pârâţii în cadrul dosarului nr. ... au formulat obiecţiunii tocmai asupra împrejurărilor reţinute de către d-na expert, respectiv deţinerea a unei suprafeţe mai mari de către aceştia (f. ... dosar nr. ...), fapt pentru care instanţa nu o poate reţine,  ca probă, în susţinerea pretenţiilor formulate de către reclamanţi.

Astfel, instanţa apreciază că raportul de expertiză poate fi reţinut ca probă, numai atunci când a fost încuviinţată şi administrată în faţa instanţei de judecată, dacă legea nu dispune astfel, această împrejurare reprezentând atât expresia principiului nemijlocirii, cât şi o confirmare a faptului că judecătorul este subiectul probei şi cel care, în mod direct şi individual, îşi formează propria convingere asupra situaţiei de fapt relevate prin probe.

În aceste condiţii, reclamanţii nu a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prev. de art.563 C.civ., ce fundamentează acţiunea de revendicare, respectiv că sunt proprietari suprafeţei de 59 mp revendicată, şi că pârâţii le ocupă această suprafaţă.

Faţă de cele expuse instanţa, va respinge cererea de chemare în judecată formulată  de către reclamanţi, ca neîntemeiată.

În temeiul art.453 C.pr.civ., instanţa va dispune obligarea reclamanţilor către pârâţi la plata sumei de ... lei, reprezentând cheltuieli de judecată (chitanţa seria ... nr. ... din data de ....

Domenii speta

Spete similare