Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art. 52 alin. 2 Legea nr. 7/1996).

Sentinţă civilă 702 din 14.10.2021


Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 03.06.2020 sub nr. 818/310/2020, petenta UB a formulat plângere împotriva Încheierii de reexaminare nr. 10637 din data de 14.03.2020 pronunțată în dosarul OC nr. 10637/05.02.2020 prin care a solicitat ca instanța să dispună desființarea încheierii de carte funciara nr. 133312 din data de 18.11.2019 si a încheierii respingere a cererii de reexaminare nr. l0637 şi rectificarea de carte funciara cu nr. cadastral 24529 (2141) intabulat în favoarea Statului Roman- concesionar CR, urmare a suprapunerii reale asupra Al sub B.2 din cartea funciara nr.26565 a U.A.T.Busteni.

În motivarea plângerii, a arătat, în esentă, că prin încheierea nr. 133312/18.112019 s-a admis de către OC cererea cu privire la imobilul cu nr. cadastral 26565, înscris în cartea funciara 26565 UB având proprietarul OB in cotă de 1/1 de sub B1 si s-a notat actualizarea informațiilor cadastrale în sensul că "imobilul este înregistrat cu suprapunere reala cu imobilul cu nr. cadastral 24529 ( 2141) înscris în cartea funciara nr. 9088 (24529) a localitatii Bușteni" asupra Al sub B2 din cartea funciara 26565 UAT Busteni, ocazie cu care a aflat ca a fost încălcat dreptul de proprietate al UAT Bușteni de către Statul Roman prin concesionarul sau C.N.C.F.R. S. A., impunandu-se restrângerea numărului cadastral 24529 ( 2141) pana la limita dreptului lor de proprietate.

Petenta consideră că urmează sa fie verificata documentația cadastrala a companiei, daca este întocmita cu respectarea Ordinului nr. 788/2002 privind aprobarea Normelor Metodologice privind executarea lucrărilor de cadastru de specialitate al cailor ferate, respectiv daca la delimitarea amplasamentului a fost respectat art. 13 alin 1, norma cu caracter imperativ, unde se menționează ca " delimitarea amplasamentului se stabilește de către o comisie de imitare numita prin decizia directorului general al C.F.R., din care trebuie sa faca parte un reprezentant de specialitate din partea beneficiarului si executantului, precum si un invitat din partea consiliului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei raza se afla amplasamentul feroviar, alți membrii prevăzuți in conformitate cu normativele emise de ONCGC.

Se mai solicită de către petentă ca instanța să verifice daca dosarul de delimitare cadastrala conține procesul-verbal de delimitare cadastrala si recunoaștere a vecinătăților si daca este semnat se persoanele îndreptățite

În drept, a invocat prevederile dispozitiile art. 61 si art.62 din Regulamentul de avizare, recepție si înscriere în evidentele de cadastru si carte funciara.

În probațiune, a depus la dosar înscrisuri.

Plângerea a fost timbrată cu taxă de timbru în sumă de 50 lei.

La data de 28.07.2020, patenta UB a formulat o cerere de modificare a acțiunii, în sensul că a solicitat citarea în cauză a CF  în calitate de pârât (f.53 vol.I).

La termenul din data de 28.06.2020, instanța a luat act de solicitarea patentei şi a introdus în cauză CS în calitate de intimată (f.54 vol.I).

La data de 03.09.2020, CF a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanţei să respingă apărările si argumentele invocate de către patenta prin plângere pe care le consideram neîntemeiate.

Aceasta susţine că potrivit prevederilor art.4 alin.l din Legea Cadastrului si a Publicității Imobiliare, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL) a emis Ordinul nr. 788/23.05.2002 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind executarea lucrărilor de cadastru de specialitate al căilor ferate, ordin care a intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial nr.912/14.12.200, iar ca urmare a modificărilor din Legea Cadastrului si a Publicității Imobiliare nr. 7/1996, precum si a apariției Ordinului MAI-ANCPI nr. 634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conţinutul si modul de întocmire a documentațiilor cadastral in vederea înscrierii in cartea funciară, Ordinul MLPTL nr. 788/2002 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind executarea lucrărilor de cadastru de specialitate al căilor ferate, a fost modificat devenind sistem informațional specific al căii ferate. Prin intrarea in vigoare a Ordinului MAI-ANCPI nr. 634/2006, orice alta prevedere contrară privind întocmirea documentațiilor cadastrale in vederea înscrierii în cartea funciară şi-a încheiat aplicabilitatea, inclusiv prevederile Ordinului nr. 788/2002, ordin care a devenit sistem informațional specific al căii ferate.

Intimata învederează faptul că în temeiul prevederilor art.2 din Ordinul ANCPI nr. 700/2 14, actualizat, privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție si înscriere in evidențele de cadastru si carte funciară, Ordinul 634/2006 a fost abrogat integral, astfel, în prezent singurul regulament aplicabil de avizare, recepție si înscriere în evidentele de cadastru si carte funciara, este cel aprobat prin Ordinul ANCPI nr. 700/2014 cu modificările si completările ulterioare.

Imobilele pentru care s-a întocmit documentația cadastrală fac parte dintre bunurile care alcătuiesc domeniul public al statului, în administrarea Ministerului Transporturile şi concesiunea CF.

Stabilirea inventarierea bunurilor din domeniul public al statului se fac în conformitate cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 213/1998 , actuala OU. Nr. 57/2019 şi ale HG 1705/2006 cu modificările și completările ulterioare, iar prin acte normative speciale, organele de specialitate ale administrației publice centrale primesc in administrare bunurile din domeniul public al statului, pe car le dau in concesiune unităților din subordinea / sub autoritatea lor in raport de principiul specialității capacitații de folosința.

Prin art.62 alin.1 din OUG nr. 12/1998 s-a statuat: în scopul tinerii evidentei bunurilor imobiliare aflate in proprietatea sau in concesiunea companiei naționale care administrează infrastructura feroviară se întocmesc evidente şi documentații proprii de cadastru, in condițiile legii.

In acest sens, prin Ordinul nr. 788/2002 comun al MLPTL şi al MAI au fost aprobate Normele metodologice privind executarea lucrurilor de cadastru de specialitate al căilor ferate. Iar ulterior, odată cu modificarea Legii 7/1996 in anul 2004, sintagma cadastru de specialitate a  dispărut.

În consecința, consideră că prin Ordinul nr. 1217/2006 MAİ au fost modificate normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului lucrurilor publice, transporturilor şi locuinței şi al ministrului administrației publice nr. 788/205/2001, iar în scopul ţinerii evidentei bunurilor imobiliare aflate în proprietate sau în concesiune, CF urma să întocmească, conform Ordinului 788/2002 cu modificările ulterioare, între alte evidente proprii, un sistem un informaţional specific domeniului de activitate.

Astfel, intimata, având în vedere Extrasul de Carte Funciara nr. 24529 (nt. Vechi 9088/2141) din care rezulta ca imobilul in cauza este intabulat încă din anul 2006, in baza in Contractului de Concesiune nr. MM/224/24.01.2002, astfel încât Consiliul Local Bușteni a emis Hotărâri de Consiliu Local, care în opinia lor sunt declarative de posesori, fara a prezenta documente doveditoare de posesie asupra inventarului de bunuri declarate, prin urmare, fata de prevederile legale invocate, dat fiind natura juridica a terenului, solicita ca instanţa să  respingă plângerea ca neîntemeiată.

De asemenea, intimata CF a formulat cerere de arătare a titularului dreptului privind Ministerul Transporturilor şi Ministerul Finanţelor Publice (f.67-74), cerere ce a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea de şedinţă din data de 16.03.2021 (f.167) având în vedere precizarea petentei că înţelege să se judece în procedură necontencioasă.

În drept, art. 205 - 208 Cod.pr.civilă.

În dovedirea susținerilor, s-a solicita proba cu înscrisuri, rezervându-și dreptul la administrarea oricăror altor probe care ar rezulta din dezbateri.

În temeiul art. 254 alin. 2 pct. 2 cod procedura civila, s-a solicitat încuviințarea şi a altor probe a căror necesitate va rezulta din cercetarea judecătorească şi nu le-a putut prevedea.

Conform art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a I-a C.proc.civ., s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului convențional al societății sale.

S-au anexat contractul de concesiune nr. 17408/08.05.2019 şi inventarul bunurilor din domeniul public al statului nr. MM/224/24.01.2002 (f. 75-111).

Odată cu întâmpinarea, s-a depus de către intimată cerere de chemare în judecată, în calitate de intimați, a Ministerului Transporturilor şi Ministerului Finanțelor Publice, solicitând să fie admisă în principiu, întrucât terenul în litigiu se află în proprietatea Statului Român, reprezentat de Ministerul Transporturilor şi Ministerul Finanţelor Publice.

S-a arătat că din actele depuse la dosar rezultă modalitatea în care imobilul în litigiu a intrat în proprietatea publică a Statului Român.

În continuare, s-a susținut caracterul inalienabil al bunurilor ce aparțin domeniului public având în vedere că acesta este stabilit de art. 136, 4 din Constituţia României.

În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor  publice sau pot fi concesionate ori închiriate, precum şi date în folosinţă gratuită instituțiilor de utilitate publică.

În vechea reglementare a Legii nr. 213/1998, bunurile din domeniul public sunt inalienabile insesizabile şi imprescriptibile.

Intimata a mai arătat că acest regim juridic este reglementat şi în Legea nr. 18/1991 legiuitorul stabilind că bunurile din domeniul public nu fac parte din circuitul civil, neputând face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii fondului funciar, această lege specială conţinând şi ea la art. 5 alin. 2 o normă imperativă, prohibitivă, în acest sens „ terenurile care fac parte din domeniul public sunt  inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile „.

Dreptul de proprietate este un drept absolut, cu consecinţa că titularul sau respectiv Statul are posibilitatea de a-l exercita singur, celorlalte subiecte de drept revenindu-le obligaţia generală şi negativă de a nu face nimic de natură să stânjenească pe titular în exercitarea dreptului său.

Faţă de cele arătate, s-a solicitat să se constate că persoanele chemate în judecată au calitatea de pârât şi pe cale de consecinţă, admiterea în principiu a cererii.

În drept, s-au invocat disp. art. 68-70 C.pr.civ.

La data de 03.11.2020, faţă de întâmpinarea formulată de intimată, petentul a solicitat introducerea în cauză, în calitate de intimaţi, a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice şi a Ministerului Transporturilor, în calitate de administrator al bunurilor aflate în domeniul public al statului şi care au fost concesionate CF.

A arătat că înţelege să se judece în contradictoriu şi cu CF, astfel cum a indicat anterior, în calitate de concesionar al bunurilor proprietate publică a statului, OC, iar pentru opozabilitate şi cu numita Radu Florentina.

În cauză, s-au încuviințat petentei probele cu înscrisuri, interogatoriul intimatei şi expertiză topometrică, iar intimatei proba cu înscrisurile depuse la dosar, ca fiind legale, utile şi concludente cauzei, conform, art. 255 - art. 258 C.pr.civ.

S-a atasat dosarul Încheierii de carte funciară nr. 10637/2020.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin încheierea nr. 133312/18.11.2019  emisă de OC a fost admisă cererea cu privire la imobilul cu nr. cadastral 26565 înscris în cartea funciară 2656 UB având ca proprietari Oraşul Buşteni şi prin care s-a notat actualizarea informațiilor cadastrale în sensul că imobilul este înregistrat cu suprapunere reală cu imobilul cu numărul cadastral 2141 (24529), înscris în Cartea Funciară 9088 (24529)-UAT Buşteni asupra A1 sub B2 din cartea funciară 26565 UAT Buşteni.

Prin nota de respingere a recepției documentației cadastrale s-a reţinut că cererea de înregistrare în OCPI Prahova cu nr. 133312/18.11.2019  referitoare la imobilul amplasat în oraşul Buşteni, str. Piatra Arsă, FN, T11, parcela 1249 cu nr. cadastral 26565 IE 26565 a fost soluţionată corect prin efectuarea menţiunii ”imobil înregistrat cu suprapunere reală cu imobilul cu nr. cadastral 2141/înscris în Cartea Funciară nr.24529” (f.9-10).

De asemenea, s-a reţinut că în procesul de actualizare a bazei de date grafice, ca urmare a adresei Companiei Naționale de Cai Ferate CFR S.A. București numărul 4/1006/28.10.2019 înregistrată la O.C. P.I.Prahova cu numărul 12781/05.11.2019 s-a identificat în planul cadastral de carte funciară suprapunerea reală a imobilului proprietatea Statului Român - concesionar C.N.C. ER. Bucureşi cu numărul cadastral 2141, IE 24529, cu imobilul înscris în cartea funciară cu 26565.

Se arată că potrivit art.118, alineatul (3) din Regulamentul de avizare, recepție si înscriere în evidentele de cadastru şi carte funciară aprobat prin Ordinul Directorului General al A.N.C. P.I. numărul 700/2014, cu modificările şi completările ulterioare, prevede: "dacă la actualizarea bazei de date grafice se identifică în planul cadastral de carte funciară imobile reprezentate cu suprapunere reală, inspectorul actualizează datele textuale referitoare la teren în sistemul integrat de cadastru carte funciară, prin completarea rubricii Observații  cu mențiunea " imobil înregistrat cu suprapunere reală cu imobilul cu nr. cadastral înscris în Cartea Funciară nr. ..... întocmește referatul privind constatarea suprapunerii, care va fi aprobat de inginerul șef.

Prin aceeași notă de respingere s-a reținut că la actualizarea bazei de date grafice cu imobilul cu IE 24529, inspectorul a procedat la aplicarea prevederilor articolului 118 (3) prin întocmirea Referatului C 13575/12.11.2019. Referatul a fost aprobat de inginerul şef, iar în baza  acestuia s-au efectuat completările referitoare la suprapunere, la rubrica Observații ale imobilelor cu IE 24529. 26565, mențiune care s-a înscris şi în planurile de amplasament şi delimitare, aferente acestor imobile, aflate în arhiva oficiului teritorial.

Se precizează că la solicitarea OC, în vederea soluționării cât mai juste a cererilor de reexaminare privind cazurile de suprapunere a imobilelor pe UB, România - Sucursala Regională CF București prin Adresa nr. Th. 4/285/04.03.2020, înregistrată la O.C.P.I. Prahova cu numărul 2484/05.03.2020 si-a manifestat deschiderea în vederea verificări si stabilirii din punct de vedere tehnic a suprapunerilor reale existente cu terenurile aflate în domeniul public al Statului Român de interes național.

Împotriva încheierii nr. 133312/18.11.2019  emisă de OC, UB a formulat cerere de reexaminare (f.24-25 vol.II), cerere ce a fost respinsă prin Încheierea de respingere de reexaminare nr.10637 (f.9-10).

Prin  încheierea de respingere de reexaminare nr.10637 s-a reținut că analizând referatul de respingere nr.C2959/10.03.2020. întocmit de inginerul şef se constata faptul ca Cererea înregistrată la OC cu numărul 133312/18.11.2019 referitoare la imobilul amplasat în oraşul Buşteni, strada Piatra Arsă, FN, T 11, parcela 1249 cu numărul cadastral 26565, IE 26565 a fost soluționată corect prin efectuarea mențiunii "imobil înregistrat cu suprapunere reală cu imobilul cu numărul cadastrat 2141/înscris în Cartea Funciară nr. 24529". În procesul de actualizare a bazei de date grafice, ca urmare a adresei CF numărul 4/1006/28.10.2019 înregistrată la O.C.P.I. Prahova cu numărat 12781/05.11.2019 s-a identificat în planul cadastral de carte funciară suprapunerea reală a imobilului proprietatea statului român - concesionar CF cu numărul cadastral 2141, IE 24529, cu imobilul înscris în cartea funciară cu IE 26565, în mod corect s-a realizat procedura de examinare raportat la prevederile legale astfel că s-a respins cererea formulată de UB cu privire la imobilul cu nr. cadastral 26565, înscris în cartea funciara 26565 UAT Busteni avand proprietari OB in cota de 1/1 de sub B.l.

În drept, potrivit art.60 alin.(4) din prin Ordinul Directorului General al A.N.C. P.I. numărul 700/2014, „soluționarea cererii de reexaminare se face cu aplicarea dispozițiilor referitoare la procedura de soluționare a unei cereri de înscriere, în baza actelor anexate cererii inițiale. Pentru soluționarea cererii de reexaminare, registratorul șef are posibilitatea de a solicita înscrisuri noi”.

Instanța reține că limitările impuse de caracterul necontencios al procedurii plângerii împotriva încheierii de carte funciară se extind şi în faţa instanţei, unde nu este necesară administrarea probatoriilor extinse cu privire la fondul dreptului, iar instanța se limitează să verifice doar actele ce au fost puse la dispoziția registratorului, în raport de care se pronunță asupra legalității şi temeiniciei încheierii emise de acesta.

Aceste aspecte au fost reliefate şi în cuprinsul Deciziei nr. 72/2007 privind examinarea recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la calitatea procesuală pasivă a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară în plângerile de carte funciară întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, republicată.

Astfel, nici registratorul şi nici instanţa nu pot proceda, în cadrul procedurii de plângere împotriva încheierii de carte funciară, la constatări ce privesc fondul dreptului în baza căruia s-a realizat înscrierea constând în suprapunerea de terenuri.

Argumentele reclamantei potrivit cărora există suprapuneri de teren şi nu sunt vizibile instalaţii ala căilor ferate pe suprafaţa de teren notată, astfel că instanţa trebuie să verifice dacă delimitarea amplasamentului s-a stabilit potrivit prevederilor legale, de către o comisie de imitare numita prin decizia directorului general al C.F.R., din care trebuie sa facă parte un reprezentant de specialitate din partea beneficiarului si executantului, precum si un invitat din partea consiliului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei raza se afla amplasamentul feroviar, alți membrii prevăzuți in conformitate cu normativele emise de ONCGC, privesc fondul unui drept.

 Apărările de fond ce privesc dreptul de proprietate în baza căruia s-a realizat o înscriere în cartea funciară formulate de reclamată, pot face eventual obiectul unei alte acțiuni cu caracter contencios, fiind în fapt o acțiune prin care se apără dreptul de proprietate asupra parcelei 1249.

 Examinând prezenta plângere prin prisma textelor legale aplicabile, respectiv dispozițiile Noului Cod civil, instanța reține că norma generală referitoare la speța dedusă judecății este cuprinsă în dispozițiile art. 876 alin.2 NCC, potrivit cu care, în cazurile prevăzute de lege pot fi înscrise în cartea funciară și alte drepturi, fapte sau raporturi juridice (altele decât drepturile reale la care se referă alineatul 1 din același articol), dacă au legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară.

În același context, dispozițiile art. 881 alin.3 NCC statuează că notarea altor drepturi, fapte sau raporturi juridice se face în cazurile anume prevăzute de lege.

Noul Cod Civil prevede, în aplicarea normelor generale citate, drepturile, faptele sau raporturile juridice care sunt supuse notării în cartea funciară în cuprinsul art. 902 alin 2, enumerând 20 asemenea situații, inserând și sintagma potrivit căreia pot exista și alte cazuri în care se poate dispune notarea, cu condiția ca și aceste cazuri să fie prevăzute de lege.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 903 NCC menționează și posibilitatea notării altor fapte sau raporturi juridice, fără ca opozabilitatea să depindă de această înscriere, însă din nou condiționează această notare de ideea ca aceste fapte și raporturi să fie prevăzute în acest scop de lege.

Toate aceste reglementări nu fac decât să acrediteze opinia potrivit cu care notarea unor fapte sau raporturi juridice legate de imobilul înscris în cartea funciară, este posibilă, spre deosebire de reglementarea anterioară, doar dacă acestea sunt expres prevăzute în lege.

Potrivit prevederile art. 25 alin.1 şi art. 27 din Ordinul nr. 634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul şi modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 415/16.09.2009, stabilesc că, dacă suprafața din măsurători este diferită de suprafața înscrisă în cartea funciară, suprafața din cartea funciară se va modifica în baza documentației cadastrale de actualizare a suprafeței.

Dacă două sau mai multe planuri de amplasament şi delimitare ale imobilelor recepționate sau pentru care se solicită recepția sunt reprezentate pe planul cadastral de carte funciară în format digital, cu suprapunere totală sau parțială a suprafeţelor imobilelor, se va proceda după cum urmează: a) în situaţia în care este necesar pentru lămurirea situaţiei, inspectorul poate convoca persoanele autorizate care au executat documentaţiile, pentru verificarea la teren a situaţiei şi stabilirea tipului de suprapunere, reală sau virtuală. În acest sens, suprapunerea virtuală, existentă în baza de date grafică a oficiului teritorial, este o suprapunere generată de erori de măsurare şi prelucrare a datelor, iar suprapunerea reală este suprapunerea efectivă în teren datorată existenţei mai multor acte juridice diferite pentru acelaşi amplasament, identificării diferite a limitei comune sau lipsei materializării limitei la momentul identificării, fapt ce conduce la nesemnarea procesului-verbal; b) dacă în urma verificărilor la teren se constatată că este o suprapunere virtuală, aceasta se soluţionează de către inspectorul de cadastru. Imobilele se vor repoziţiona în baza unui referat întocmit de inspector şi aprobat de inginerul-şef.

Potrivit aliniatului 2 al art. 27, în cazul în care suprapunerea este reală, aceasta se va soluționa pe cale amiabilă prin declarație autentică şi documentație cadastrală de actualizare sau de către instanțele de judecată şi nu face obiectul prezentei reglementări. Oficiul teritorial va nota din oficiu suprapunerea în cărțile funciare, în baza încheierii de carte funciară, a referatului întocmit de inspector ş i aprobat de inginerul-şef.

Potrivit art.118 alin.(1) coroborat cu alin.(2) din prin Ordinul Directorului General al A.N.C. P.I. numărul 700/2014, rezultă că suprapunerea reală se soluţionează prin refacerea documentațiilor cadastrale pe cale amiabilă sau în instanţă, dar pe calea unei acţiuni care priveşte fondul dreptului, respective acţiunea în revendicare, acţiunea în grăniţuire. Scopul prezentei acţiuni este doar de a verifica dacă a fost respectată în mod corect procedura administrativă de către BCPI. Cum acest lucru a fost făcut şi au fost respectaţi paşii procedurali şi normele în vigoare, acțiunea va fi respinsă ca nefondată.