Contestatie la executare

Prin  cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr......../207/2018, petentul N..... N......a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa în contradictoriu cu intimata Direcţia Silvică Olt, a formulat contestaţie la  executare împotriva executării silite pornite de creditor în dosarul de executare silită înregistrat sub nr.11/2018 al Biroului Executorului Judecătoresc ,.I.... D....” din Slatina, solicitând anularea încheierii nr.411/23.02.2018 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr....../207/2018, în temeiul căreia a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu constând în „Act de control fond nr.3433/08.07.2016" emis de creditoarea Direcţia Silvică Olt, având în vedere disp.art.666 alin.5 pct.2 din C.proc.civilă, precum şi anularea tuturor actelor de executare silită având în vedere  inexistenţa unui titlu executoriu potrivit art.632 şi 638 din C.proc.civilă.

În subsidiar, dacă instanţa  de judecată apreciază că înscrisul intitulat ,Act de control fond nr.3433/08.07.2016" emis de creditoarea Direcţia Silvică Olt, face parte din categoria titlurilor executorii enumerate în art.638 din C.proc.civilă formulează următoarele apărări:

1.excepţia necompetenţei executorului judecătoresc în executarea titlului executoriu intitulat „Act de control fond nr.3433/08.07.2016" emis de creditoarea Direcţia Silvică Olt având în vedere dispoziţiile art.105 alin.3 din legea nr.46/2008 modificată şi republicată;

2.anularea executării silite pornite în dosarul nr. 11/2018 al Biroului Executorului Judecătoresc „I.... D...." având în vedere necompetenţa organului de executare.

Având în vedere dispoziţiile art.713.alin.2 din C.proc.civilă, petentul  înţelege să formuleze apărări ce vizează fondul dreptului cuprins in titlul executoriu solicitând a constata că prejudiciul nu are caracterul unei creanţe certe, lichide şi exigibile, neîntrunind astfel elementele definitorii ale unui titlu executoriu, fapt pentru care solicită pe fond, admiterea contestaţiei la executare şi anularea acesteia sau lămurirea întinderii sale.

În ambele ipoteze, indicate, solicită petentul să se dispună suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare urmând a se face aplicarea disp.art.719 al.1, art.719 al.4 pct.1 din Cpc, cererea de suspendare urmând a fi soluţionată potrivit prev.art.719 al.6 din cpc,prin încheiere, anterior termenului fixat pentru judecarea contestaţiei.

Petentul, în temeiul disp.art.453 cpc, solicită cheltuieli de judecată.

În fapt, arată petentul că, a fost angajat al creditoarei Direcţia Silvică Olt până la data de 11.03.2017 pe postul de pădurar la Cantonul 13 Reşca din cadrul Ocolului Silvic Caracal, dată la care a fost emisă Decizia nr.38 din 6.03.2017 în baza căreia s-a dispus încetarea contractului său de muncă în temeiul disp.art.53 lit.b din statutul personalului silvic.

Cauzele invocate de către angajator, au fost întemeiate pe disp.art.75 al.1 din Regulamentul intern al RNP Romsilva, respectiv pentru faptul că a înregistrat o pagubă mai mare de 20 mc, la o inspecţie sau 50 mc pe an, coroborat cu disp.art.6 lit.a) din HG nr.1076/23.09.2009 – Regulamentul de pază a fondului forestier publica în Monitorul Oficial , Partea I nr.721/26.10.2009.

S-a reţinut prin raportul responsabilului cu paza şi protecţia fondului forestier din cadrul DS Olt înregistrat sub nr.3433/11.07.2016 că, în urma controlului tematic derulat la OS Caracal, s-au constatat deficienţe privind integritatea fondului forestier şi sustragerea ilegală de material lemnos în volum mare, pe o perioadă relativ scurtă într-o zonă aflată în proximitatea unor sate locuite de persoane de etnie rromă.

Susţine petentul că, în acest raport se arată că nu şi-a îndeplinit corespunzător sarcinile se serviciu, fără a se identifica şi indica cu exactitate în ce constau aceste abateri, fapt ce a determinat sustragerea din cantonul 13 Reşca a unui volum de 252,88 mc, material lemnos din care 247,43 mc, constituind delicte silvice nejustificate, stabilindu-se astfel un prejudiciu de 167.237,14 lei.

Petentul arată că, a contestat actul de control de fond, însă nu a primit nici un răspuns şi de asemenea a atacat şi actul de concediere în dosarul nr....../104/2107* al Tribunalului Olt, nefiind pronunţată până în prezent o soluţie definitivă.

Menţionează petentul că împotriva sa au fost efectuate cercetări penale în dosarul nr.2189/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, iar soluţia a fost cea de clasare, cercetările vizând iniţial presupuse acte materiale tăierea şi sustragerea de arbori fără drept (cercetări efectuate „in rem"),  iar ulterior fiind efectuate cercetări pentru infracţiunea de abuz în serviciu.

Argumente de drept ce demonstrează faptul că înscrisul intitulat ,Act de control fond . 1433/08.07.2016" emis de creditoarea Direcţia Silvică Olt, nu are caracterul unui titlu executoriu împotriva sa.

1.Codul Silvic-Legea nr.46/2008 Capitolul VI: Paza pădurilor, art.51 alin.2 .- Personalul silvic cu atribuţii de pază răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru pagubele produse pe suprafeţele de fond forestier sau în terenurile din afara fondului forestier pe care le are în pază, în situaţia în care în termen de 24 de ore de la constatarea pagubelor nu informează, în scris, ocolul silvic; şeful ocolului silvic răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru pagubele produse pe suprafeţele de fond forestier sau în terenurile din afara fondului forestier dacă nu sesizează unităţile de poliţie sau jandarmerie cele mai apropiate, în maximum 24 de ore de la înregistrarea informaţiei referitoare la constatarea pagubelor.

2.Codul Silvic-Legea nr.46/2008 art.133, Anexa nr.1-definiţii, pct.12 „controlul de fond"este definit ca fiind „totalitatea acţiunilor efectuate în fondul forestier, în condiţiile legii, de către personalul silvic care asigură administrarea pădurilor sau controlul regimului silvic, în scopul:

a)verificării stării limitelor şi bornelor amenajistice;

b)verificării suprafeţei de pădure în scopul identificării, inventarierii şi evaluării valorice a arborilor tăiaţi în delict, a seminţişurilor utilizabile distruse sau vătămate, a oricăror altor pagube aduse pădurii, precum şi stabilirii cauzelor care le-au produs;

c)verificării oportunităţii şi calităţii lucrărilor silvice executate,

d)identificării lucrărilor silvice necesare;

e)verificării stării bunurilor mobile şi imobile aferente pădurii respective;

f)inventarierii stocurilor de produse ale pădurii existente pe suprafaţa acesteia;

g)stabilirii pagubelor şi/sau daunelor aduse pădurii, precum şi propuneri de recuperare a acestora.

Prin urmare, controlul de fond nu este o activitate ce are ca scop antrenarea răspunderii patrimoniale a pădurarului întrucât acesta răspunde potrivit art.51 alin.2  din C.silvic şi potrivit HG nr. 1076/2009-Regulamentul de pază al pădurilor (în conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru pagubele produse pe suprafeţele de fond forestier sau în terenurile din afara fondului forestier pe care le are în pază).

3.Regulamentul de pază al pădurilor aprobat prin HG nr. 1076/2009 stipulează în «art.9 că „Pagubele produse fondului forestier naţional, cauzate de neîndeplinirea, totală sau parţială, a atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, se impută celor responsabili, în solidar cu pădurarul titular de canton silvic, precum şi cu alte persoane cu atribuţii pe linie de pată, potrivit fişei postului."

A.Noţiunea de imputaţie folosită în art.9 din HG nr. 1076/2009 se interpretează conform art.254 din C.muncii-Legea nr.53/2003, neexistând noţiunea de titlu executoriu cu privire la nici unul din actele emise de către angajator, fiind posibile două variante: acordul părţilor-acord de plată sau acţiune în răspundere patrimonială.

5.Decizia nr.3/12 mai 2014 pronunţată de ICCJ - completul competent să judece recursul în interesul legii, soluţie dispusă în Dosarul nr. 1/2014, obligatorie potrivit art.517 alin.4 din C.proc.civilă care a stabilit că:

În interpretarea şi aplicarea disp.art.6 al.1 din OUG nr.85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.84/2007, coroborate cu disp.art.254 şi art.266 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, RE, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la prev.de art. 58 alin. (I) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările ulterioare, acţiunile in răspundere patrimonială formulate împotriva  personalului silvic cu atribuţii de pază a pădurilor pentru pagubele produse pe suprafeţele de pădure pe care le are în pază, în condiţiile art.1 lit.a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.85/2006, sunt de competenţa materială a instanţelor de conflicte de muncă."

Devine astfel evident faptul că nu există posibilitatea emiterii unui act unilateral care să îmbrace forma unui titlu executoriu împotriva angajatului/fostului angajat, prin intermediul căruia să se constate, cu putere executorie, un prejudiciu, a priori cenzurii instanţelor sau acordului său de plată.

Prin interpretarea sistematică a textelor invocate cu raportare la dispozitivul Deciziei nr.3/2014 a ÎCCJ - soluţie obligatorie pentru instanţe, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că înscrisul intitulat Act de control de fond nu are caracterul unui titlu executoriu împotriva personalului silvic, art.133 anexa 1 pct.12 din C.silvic,  găsindu-şi aplicabilitatea în alte împrejurări şi nu în cea dedusă judecăţii, personalului silvic fiindu-i aplicabile prevederile Codului muncii în ceea ce priveşte stabilirea şi antrenarea răspunderii patrimoniale.

Este esenţial, a se reţine că în legislaţia muncii, dar şi în legislaţia specifică silviculturii, există definită noţiunea de risc al serviciului, situaţie în care trebuie evaluată incidenţa acestei instituţii nefiind posibil a emite un titlu executoriu fără analiza tuturor elementelor ce definesc antrenarea răspunderii patrimoniale a angajatului.

Observând şi practica judiciară existentă la nivel naţional în sensul recuperării prejudiciilor cauzate de către angajaţii din silvicultură, se constată că nu este posibilă recuperarea acestor prejudicii prin emiterea unui „titlu executoriu" de către angajator, prezenta cauză fiind un element singular.

De asemenea, solicita instanţei de judecată să constate că înscrisul intitulat „Act de control de fond" nu cuprinde în conţinutul său informaţii în sensul caracterizării sale ca fiind titlu executoriu, nefiind inserate nici menţiuni cu privire la termenul şi instituţia administrativă sau instanţa unde urmează a fi contestat, acesta neavând caracterul unui act administrativ prin prisma dispoziţiilor art.2 alin.l lit.c) din Legea nr.554/2004 întrucât nu poate fi circumscris definiţiei date de legiuitor.

Având în vedere aceste considerente,  solicită petentul  să constatate că executarea silită a fost încuviinţată în mod greşit, fară a fi efectuate minime verificări aşa cum impune disp.art.666 alin.5 pct.2 din C.p.civilă coroborat cu art.632-638 din Cpc. urmând ca în temeiul disp.art.720 alin.l să anulaţi încheierea nr.411/23.02.2018 pronunţată de Judecătoria Caracal în Dosarul nr....../207/2018, anulând astfel executarea silită pornită la cererea creditorului urmăritor DS Olt în Dosarul nr. 11/2018 al Biroului Executorului Judecătoresc „I.... D....".

Apreciază petentul  că,  reţinerea vinovăţiei sale în sensul practicii existente la nivelul DS Olt, aceea de a considera că pădurarii sunt singurii vinovaţi de sustragerile de arbori din cantoanele acestora în contextul în care activitatea de pază nu se rezumă doar la persoana acestora, fiind fizic imposibil a acoperi o suprafaţă de sute de hectare de pădure de unul singur pe durata a 24 de ore, este total eronată şi vine în vădită contradicţiei cu dispoziţiile art.lll din C.muncii: „ Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare."

Urmărind logica textelor care reglementează şi impun un maxim de 48 de ore lucru/săptămână, indiferent de modul de repartizare al acestora, este absurd a considera că lipsa materialului lemnos îi este imputabil petentului.

Vinovăţia sa era evidentă doar în cazul în care  nu respecta programul de lucru sau graficul de pază determinând, astfel condiţiile pentru a fi sustras material lemnos fapt care nu a fost demonstrat.

Solicită petentul a se analiza vinovăţia efectivă şi cauzele concrete care îi pot fi imputabile pentru a fi reţinută incidenţa art.74(1) din Regulamentul de pază.

In ceea ce priveşte modul de efectuare al controlului de fond înregistrat la DS Olt sub nr.3433/08.07.2016, petentul înţelege să formuleze următoarele susţineri ce trebuie analizate de instanţa de judecată şi avute în vedere la stabilirea obiectivelor pentru expertiza în domeniul silviculturii ce urmează a fi administrată la solicitarea sa.

Având în vedere amenajamentul  OS Caracal, se impune analizarea individuală a fiecărei cioate întrucât au fost evidenţiate, cu preponderentă, cioate vechi şi foarte vechi care fuseseră avute în vedere la controalele anterioare, majorând astfel artificial numărul delictelor silvice, constatate , ridicând prejudiciul în mod artificial.

Majoritatea delictelor silvice evidenţiate ca urmare a controlului de fond sunt delicte vechi,  iar măsurarea diametrelor a fost efectuată cu nerespectarea legislaţiei specifice, fapt ce rezultă chiar din tabelul anexat actului de control.

Revenind la amenajamentul O.S. Caracal, în speţă la cantonul nr.13 Reşca, se constată o anumită specificitate a arborilor, fapt ce contravine şi contrazice determinările efectuate ca urmare a controlului de fond.

Este imperios necesar a se reţine faptul că în cantonul meu au fost efectuate, în perioada ianuarie 2016 - mai 2016,  trei controale care nu au avut ca rezultat constatările prezentului control, evidenţiind sustrageri, dar în cantităţi foarte mici.

Este imposibil ca de la momentul ultimului control din 27.04.2016 şi până la controlul demarat la data de 19.05.2016, deci în aproximativ 3 săptămâni, să se taie o cantitate de 247, 43 mc, respectiv un număr de 112 delicte silvice noi, corespunzător unui număr de 6/7 delicte pe zi, în contextul unei medii anterioare insignifante.

Singura concluzie care se poate desprinde prin compararea rezultatului acestui control cu rezultatele controalelor anterioare,  este aceea că a fost efectuat cu rea credinţă şi au fost evidenţiate delicte silvice vechi şi foarte vechi cu scopul declarat de a majora valoarea prejudiciului.

Trebuie avut în vedere că în timpul controlului a arătat aceste aspecte,  dar membrii comisiei au refuzat a da curs solicitărilor sale, neluând în seamă obiecţiunile pertinente invocate.

Cantonul are o lizieră de aproximativ 2 km numai în vecinătatea cătunelor Chilii-Rudărie populate de rromi ceea ce conduce la vulnerabilizarea extremă a acestuia,  iar şanţurile de protecţie sunt colmatate fără ca DS Olt să ia măsuri de decolmatare mecanizată a acestora.

Consideră petentul, că în situaţia în care instanţa de executare apreciază că se află în faţa unui titlu executoriu, constatând că acesta nu este dat de o hotărâre judecătorească, trebuie a fi analizate apărările formulate cu privire la situaţia de fapt privitoare la fondul dreptului cuprins în Actul de control de fond.

In acest sens solicită petentul,  încuviinţarea administrării probei testimoniale cu martorii: S..... F....., P..... M.....şi P..... N.....,  precum şi cu expertiză tehnică judiciara în specialitatea silvicultură cu deplasarea în teren în vederea stabilirii faptice, raportat la situaţia reală existentă coroborat cu situaţia «menajamentului silvic, a marcărilor anterioare controlului ce-l incriminează şi stabilirea dimensiunilor cioatelor noi pentru a se determina dacă a existat în mod real şi dacă era posibilă sustragerea din cantonul 13 Reşca a unui volum de 252,88 mc material lemnos din care 247,43 mc constituind delicte silvice nejustificate, în intervalul cuprins între 27.04.2016 şi pînă la controlul contestat demarat la data de 19.05.2016.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executaţii silite formulate potrivit dispoziţiilor ort. 719 alin.6 din C.proc.civilă, solicită petentul  ca pe baza argumentelor indicate în prima parte a contestaţiei,  că nu este în prezenţa unui titlu executoriu,  fapt pentru care devine obligatorie suspendarea executării silite potrivit prev.art.719 alin.l, art.719 alin.4 pct.l din C.proc.civilă.

Solicită petentul în dovedirea susţinerilor sale, încuviinţarea  probei cu înscrisuri pentru celelalte petite ce nu vizează apărări de fond împotriva Actului de control de fond nr-3433/08.07.2016 emis de creditorul Direcţia Silvică Olt, înscris ce nu este titlu executoriu.

 La dosar s-au depus următoarele  înscrisuri: încheierea de încuviinţare a executării silite nr.411 din 23.02.2018 dată de Judecătoria Caracal în dosarul nr....../207/2018, actul de control nr. 3433/08.07.2016, încheierea emisă în data de 01.03.2018 în dosarul de executare nr.11/2018 al BEJ I.... D.... , înştiinţarea din data de 1.03.2018, somaţia din data de 1.03.2018, Ordonanţa dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal în data de 11.12.2017  în dosarul nr.2189/P/2016, Decizia nr.3/12.05.2014 a ICCJ , OG nr.85/8.11.2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, Hotărârea nr.1076/23.09.2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a fondului forestier, dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 1000 lei.

S-a emis adresă către BEJ I.... D...., solicitându-i înaintarea dosarului de executare silită nr.11/2018 în xerocopie.

S-a comunicat intimatei cererea de chemare în judecată (contestaţia la executare), împreună cu înscrisurile anexate, cu menţiunea să depună întâmpinare în 20 de zile de la primire în condiţiile art.165 cpc, sub sancţiunea decăderii de a propune probe şi de a invoca excepţii în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

S-a stabilit termen de judecată în data de 3.05.2018 pentru când s-a dispus citarea părţilor, contestatorul prin apărător a depus practică judiciară, iar din partea intimatei nu s-a prezentat consilierul juridic N....Ş....., deşi a făcut dovada cu împuternicirea anexată la fila 42 dosar,  pentru a reprezenta interesele acesteia în instanţă.

La următorul termen de judecată , s-a invocat de către apărătorul petentului,  excepţia de neconstituţionalitate prev.de.art.133 Anexa nr.1 pct.12 – Teza finală (controlul de fond devine titlu de executare după comunicarea şi necontestarea acestuia  în termen de 15 zile.) din Legea nr.46/2008 – C.silvic, solicitând instanţei sesizare Curţii Constituţionale în vederea pronunţării asupra excepţiei invocate.

S-a depus motivarea excepţiei invocate, apoi s-a dispus comunicarea către intimata Direcţia Silvică Olt în vederea exprimării unui punct de vedere scris, astfel cum prevăd disp.art.29 al.4 din Legea nr.47/1992.

La termenul de judecată din data de 13.09.2018 s-a pus în discuţia contradictorie a părţilor , admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate , sens în care reprezentantul intimatei a solicitat respingerea ca inadmisibilă a excepţiei, nefiind întrunite cumulativ condiţiile prev.de art.29 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr.47/1992.

Se menţionează că într-o speţă similară, respectiv în dosarul nr.1505/207/2018,  Judecătoria Caracal,  s-a pronunţat în sensul respingerii ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate,  iar pe fond se solicită respingerea contestaţiei la executare.

Se precizează că prin Încheierea nr. 411 din  23.02.2018 pronunţata de Judecătoria Caracal in Dosarul nr. ...../207/2018, a fost admisa cererea de încuviinţare a  executării silita înaintata de BEJ I.... D...., împotriva debitorului N..... N.......

Împotriva executării silite pornite împotriva sa, debitorul a formulat contestaţie la executare.

Se precizează că prin Legea nr. 133/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, in vigoare de la data de 13 iunie 2015, a fost introdusă Anexa 1 care prevede la art.12 -teza finală - Controlul de fond devine titlu executoriu, dupa comunicare si necontestarea acestuia în termen de 15 zile .

Scopul noii reglementari consta in executarea pornită si efectiva a titlurilor executorii, recunoscut ca atare de lege, in condiţiile respectării stricte a drepturilor procesuale ale părţilor, atat ale creditorului cat si a debitorului.

Drepturile si interesele debitorului nu pot fi afectate, întrucât titlul executoriu - Actul control, comunicat si necontestat, este supus încuviinţării executării silite de către instanţa executare de la domiciliul debitorului, după ce instanţa investita verifica, daca înscrisul întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege pentru a fi titlul executoriu.

Or, Judecătoria Caracal, prin încheierea nr. 41l din 23.02.2018 a admis cererea de încuviinţare silita împotriva debitorului N..... N......care refuza sa execute voluntar obligaţiile impuse de Actul de control, comunicat si necontestat.

Debitorul are posibilitatea sa solicite, in situaţia in care se considera prejudiciat, instanţelor de judecata sa se pronunţe cu privire la legalitatea si temeinicia Titlului executoriu in cadrul contestaţiei la executare.

Conform prevederilor art. 7l2 alin 2 din Noul Cod de Procedura Civila „ In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătoreasca , se pot invoca in contestaţia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca  legea nu prevede in legătura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiinţarea lui . „

Or, prezentul titlu executoriu Actul de control, putea fi desfiinţat numai in situaţia in care era contestat in termen de 15 zile de la data comunicării sale sub semnătura , fapt ce nu s-a realizat.

Pentru aceste considerente, se solicita respingerea cererii contestatorului, ca nefondata,

Se învederează instanţei de judecata faptul ca, la nivel naţional, exista aceeaşi practica judecătorească, (dosar nr....../305/2017, dosar nr......./305/2018) al  Judecătoriei Sfântul Gheorghe.

La termenul din 27.09.2018, instanţa a ramas in pronunţare cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată de contestatorul N.....N.........

Prin încheierea din 27.09.2018,  constatând întrunite cumulativ condiţiile pentru sesizarea Curţii Constituţionale, instanţa în temeiul art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992 a dispus sesizarea Curţii Constituţionale a României privind soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate  a art. 133 Anexa nr. 1 pct. 12 teza finală din legea nr. 46/2008 codul silvic  invocată de contestatorul N..... N......si înaintarea cauzei  Curţii Constituţionale în vederea soluţionării  excepţiei de neconstituţionalitate.

Totodată, a dispus suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, în temeiul disp.art.413 alin.1 pct.1 cpc.

Împotriva acestei încheieri, contestatorul N..... N......a declarat recurs.

Prin  decizia nr. 75 din 28.10.2020, Tribunalul Olt-Sectia I Civilă  a admis recursul declarat de recurentul contestator N..... N......si a casat încheierea din 27.09.2018 pronunţată de Judecatoria Caracal in dosarul nr. ......./207/2018, dispunând trimiterea cauzei la instanţa de fond în vederea continuării judecăţii.

La data de 27.07.2020 a fost depusă la dosar adresa nr. 3516/22/07/2020, emisa de Curtea Constitutionala, prin care a fost restituit prezentul dosar ce a fost înaintat in vederea solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 133 din Anexa nr. 1 pct. 12 teza finala din Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic.

Instanţa a stabilit termen de judecată la data de 01.03.2021, pentru cand au fost citate părtile.

În şedinţa publică din 01.03.2021, av. D..... S.....a învederat instantei faptul ca intelege sa renunte la cererea de suspendare provizorie prev.de art. 719 al. 1 si 4 Cpc, raportat si la practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa  reţine următoarele:

La data de 08/07/2016, a fost emis de către Direcţia Silvica Olt,  titlul executoriu reprezentat de actul de control  de fond  înregistrat cu numărul 3433, din care rezultă că debitorul contestator N..... N......datorează  către intimată suma de 167237,14 lei,  reprezentând contravaloare pagubă  constatată în urma controlului  la fondul forestier arondat ( f. 16,17).

Întrucât contestatorul nu şi-a onorat obligaţia de plată,  creditoarea s-a adresat BEJ I.... D.... - Slatina, la data de 15/02/2018,  formându-se dosarul de executare silită  nr. 11/2018.

Prin  încheierea din data de 15/02/2018, executorul judecătoresc I.... D.... a admis cererea formulată de creditoarea Direcţia Silvica Olt, împotriva debitorului N..... N......  dispunând încuviințarea executării silite a titlului executoriu constând în  actul de control  înregistrat sub nr. 3433/08.07.2016 pentru recuperarea creanței în sumă de 167237,14 lei la care se adaugă cheltuieli de executare, iar prin încheierea  numărul 411 din data de 23/02/2018, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul numărul ...../207/2018  s-a încuviințat executarea silită , pentru suma menționată mai sus, în toate formele prevăzute de lege ( f. 29 dosar suspendare executare silită ).

Ulterior, prin  încheierea din 01/03/2018 întocmită potrivit dispoziţiilor art. 670 din C.P.C.  s-au stabilit de către executorul judecătoresc cheltuieli de executare în sumă totală de 6520 lei  şi  la data de 01/03/2018 a fost emisă somaţia  de înştiinţare.

Susţine contestatorul că înscrisul intitulat  „Act de control fond nr. 3433/08.07.2016” emis de creditorul Direcţia Silvică Olt, nu are caracterul  unui  titlu executoriu, invocând ca  argumente de drept dispoziţiile art. 6  şi art. 133  Anexa nr.1 definiţii pct. 12 din OUG 85/2006, art. 51 alin.2 1  din  Legea nr.46/2008, art. 24 din Legea 22/1969,  art. 2 din Legea 554/2004, art.9 din HG nr.1076/2009, art. 74 alin.1 din Regulamentul de pază, iar pe fondul dreptului  arată că  prejudiciul nu are caracterul unei creanţe certe, lichide şi exigibile,  neîntrunind elementele definitorii  ale titlului executoriu.

Potrivit  art. 713 alin. 2 C.p.civ.  în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.

Dispoziţiile art. 133  Anexa nr.1 definiții,  pct. 12 din OUG 85/2006, stabilesc că, actul control  de fond devine titlu executoriu, după comunicare şi necontestarea acestuia în termen de 15 zile.

Reține instanța că în  procedura contestației la executare nu prevede posibilitatea invocării unor apărări de fond sau lămuriri atâta timp cât legea prevede o procedură specială.

În cauză, legalitatea şi temeinicia obligațiilor stabilite în sarcina contestatorului nu pot face obiectul unei contestații la executare, întrucât împotriva titlului de creanţă contestatorul se poate îndrepta cu o contestaţie ce face obiectul unei proceduri speciale reglementată de disp. art. 133  Anexa nr.1 definiţii,  pct. 12 din OUG 85/2006.

Împotriva  actului de control  fond nr. 3433/08.07.2016,  care potrivit dispoziţiilor  menţionate,  constituie  titlul executoriu, contestatorul are la îndemână posibilitatea contestării,  pe cale separată  şi nu în cadrul acestei proceduri,  beneficiind de dreptul de acces la o instanţă judecătorească, conform dispoziţiilor art. 6 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel instanţa apreciază că acesta nu mai poate invoca apărări de fond pe calea contestaţiei la executare.

Având  în vedere că, până  prezent, debitorul contestator nu a făcut dovada (potrivit art. 249 C.pciv.) contestării şi desfiinţării titlului executoriu,  instanţa apreciază că acesta beneficiază de prezumţia de legalitate şi temeinicie, până la proba contrară. 

Cu privire la sustinerea contestatorului potrivit careia executorul judecătoresc este necompetent în executarea titlului executoriu intitulat .,,Act de control fond nr. 3433/08.07.2016 „ emis de creditoarea Direcţia Silvică Olt, având în vedere dispozițiile art.105 alin.3 din Legea nr.46/2008 modificată şi republicata, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 105 alin. 3 din Legea nr. 46/2008, privind codul silvic, în situaţiile în care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea fondului forestier, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acesta se recuperează, în baza procesului-verbal, actului de control de fond forestier/parţial întocmit de personalul silvic, de către organele fiscale competente subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor juridice. Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat, iar pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor fizice de către organele fiscale ale unităţilor administrativ-teritoriale, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul local.

Conform art. 29 alin. 5 din codul de procedură fiscală, organul fiscal central, prin A.N.A.F., este competent şi pentru colectarea creanţelor bugetare stabilite în titluri executorii, cuvenite bugetului de stat, indiferent de natura acestora, care au fost transmise acestuia în vederea recuperării, potrivit legii.

Având in vedere ca intimata Directia Silvică Olt s-a adresat la data de 15/02/2018 catre BEJ I.... D.... cu sediul in Slatina, jud. Olt, in vederea punerii in executare a titlului executoriu reprezentat de Act de control fond nr. 3433/08.07.2016, emis de creditoarea Direcţia Silvică Olt, formându-se dosarul de executare silită nr. 11/2018, instanţa apreciaza ca au fost încălcate dispoziţiile legale prevăzute de art. 105 alin. 3 din codul silvic cu privire la competenţa organului de executare.

În speţă, organul de executare silita potrivit dispozitiilor mentionate mai sus este ANAF şi nu executorul judecătoresc.

Pe cale de consecinţă, instanţa va admite contestaţia la executare formulată de  contestatorul N..... N......, dispunând anularea tuturor formelor de executarea silită,  obiect al  dosarul de executare nr. 11/2018 al  BEJ I.... D....  – Slatina, jud. Olt.

Instanța  nu acorda taxa  de timbru în cuantum de 1000 lei  ca fiind cheltuială de judecată întrucât  aceasta se restituie în condițiile art.  45 alin.1 lit. f din OG 80/2013.

În baza art. 453 alin. 1 Cpc, instanţa va admite in parte  capătul de cerere privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată şi va obliga pe intimata la plata  sumei de 2520 lei către contestator .

Instanța va lua act că se renunță la  judecarea capătului de cerere privind suspendarea executării silite.

Domenii speta

Spete similare