Pretenții – indemnizație comisie evaluare teren conform art. 4 din Criteriile nr. 2665/28.02.1992; atributul oportunităţii stabilirii cuantumului indemnizaţiei membrilor comisiei de analiză este lăsată la aprecierea organului de conducere al societăţii be

Hotărâre 6139 din 21.09.2020


I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 18.11.2019, sub nr. ..../299/2019, reclamanta A a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 10.000 lei, estimate provizoriu la acest moment, reprezentând obligații restante și neachitate de pârâtă, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost numită prin ordin de către conducerea Ministerului Energiei, în calitate de membru în comisia de analiză și eliberare a certificatelor de atestare a dreptului de proprietate, eliberate de Ministerul Energiei în perioada 2016 – 2017 pârâtei (societate aflată în portofoliul Ministerului Energiei).

Reclamanta a precizat că actele de numire au fost emise în conformitate cu Ordinul Ministrului Energiei nr. 383/2016 și cu Ordinul Ministrului Energiei nr. 989/04.10.2016. Astfel, în baza respectivelor ordine, a prevederilor H.G. nr. 834/1991 și a Criteriilor nr. 2665/28.02.1992, reclamanta și-a îndeplinit atribuțiile încredințate și a exercitat activități de analiză și verificare a documentațiilor pentru obținerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute de B.

În final, urmare a activităților prestate de membrii comisiei, Ministerul Energiei, în calitate de emitent al Ordinului nr. 383/2016 și nr. 989/2016, a emis în favoarea B un număr de 26 de certificate de atestare a dreptului de proprietate, care au și fost predate acesteia. Astfel, la nivelul anului 2016 au fost emise 18 CADP, iar la nivelul anului 2017 un număr de 8.

Reclamanta a învederat că documentațiile ce au stat la baza emiterii certificatelor au fost aprobate prin Hotărârile AGA nr. 21/15.12.2016 (8 documentații de la B Bistrița) și nr. 32/18.11.2014 (11 documentații de la SH Hațeg și 7 de la B Râmnicu Vâlcea).

În continuare, reclamanta a precizat că temeiul legal al solicitării de plată a contraprestației este reprezentat de prevederile art. 29 alin. 1 și alin. 2 din Criteriile nr. 2665/1992. Astfel, deși prevederile legale invocate sunt în sensul în care activitatea desfășurată este remunerată, pârâta nu și-a respectat obligația de plată a indemnizației, cu toate că a fost notificată în acest sens. Reclamanta a menționat că, în urma acestor notificări, pârâta nu a negat sau contestat dreptul său la cele pretinse, solicitând adeverință de salariu din perioada eliberării certificatelor de atestare a dreptului de proprietate, în vederea întocmirii formalităților de plată și efectuării calculelor aferente fiecărui membru.

De altfel, la nivelul societății exista o viză pozitivă de legalitate asupra cererii de plată a indemnizațiilor acordate de compartimentul juridic, astfel cum rezultă din cuprinsul adresei nr. 69003.1/27.07.2017.

Reclamanta a invocat prevederile art. 1516 și art. 1527 C.civ., menționând că nu este în măsură să cuantifice cele pretinse, întrucât calculul indemnizațiilor este atributul exclusiv al societății pârâte, în funcție de un cumul de factori, atât de salariile încasate de membrii desemnați, cât și în funcție de normele interne și Criteriile la care aceasta se raportează.

Concret, pârâta trebuia să procedeze ca în precedent la întocmirea unui referat aprobat de conducere cu procentul din salariul brut al fiecărui membru, care se aplica la valoarea terenului asociat fiecărui certificat în parte. De asemenea, aceste informații trebuie corelate cu cele care se regăsesc în Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 14/23.10.2003 prin care, la pct. 5, a aprobat și stabilit cuantumul indemnizației pe care B o va plăti membrilor comisiei de stabilire și evaluare a terenurilor aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, constituită în baza H.G. nr. 834/1991.

Astfel, cuantumul indemnizației stabilite la pct. 5 este calculat astfel: 10% din salariul brut al fiecărui membru din comisie, pentru certificatele la care evaluarea terenului este mai mică de 200 milioane lei și 50% din salariul brut dacă evaluarea depășește 200 milioane lei.

Prin urmare, în raport de cele învederate, rezultă cu putință de tăgadă că pârâta se află în situația neîndeplinirii unei obligații, pentru care reclamanta a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu obligarea acesteia la plata tuturor cheltuielilor ocazionate de prezentul demers.

În drept, au fost invocate prevederile art. 194 C.pr.civ., art. 1516 C.civ., H.G. nr. 834/1991, Criteriile nr. 2665/1992, art. 354, art. 330 C.pr.civ.

În susținerea cererii, reclamanta a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: carte de identitate (fila 11), notificare (filele 12-17), ordin nr. 383/23.03.2016 (filele 18-19), ordin nr. 989/04.10.2016 (filele 20-21), punct de vedere (filele 22 și 37), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0021/10.08.2016 (fila 23), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0022/10.08.2016 (fila 23 verso), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0023/10.08.2016 (fila 24), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0024/10.08.2016 (fila 24 verso), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0025/10.08.2016 (fila 25), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0026/10.08.2016 (fila 25 verso), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0027/10.08.2016 (fila 26), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0028/10.08.2016 (fila 26 verso), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0029/10.08.2016 (fila 27), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0030/10.08.2016 (fila 27 verso), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0031/10.08.2016 (fila 28), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0032/10.08.2016 (fila 28 verso), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0033/10.08.2016 (fila 29), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0034/10.08.2016 (fila 29 verso), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0035/10.08.2016 (fila 30), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0036/10.08.2016 (fila 30 verso), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0037/10.08.2016 (fila 31), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0038/31.08.2016 (fila 31 verso), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0045/28.06.2017 (fila 32), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0046/28.06.2017 (fila 32 verso), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0047/28.06.2017 (fila 33), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0048/28.06.2017 (fila 33 verso), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0049/28.06.2017 (fila 34), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0050/28.06.2017 (fila 34 verso), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0051/28.06.2017 (fila 35), certificat pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0052/28.06.2017 (fila 35 verso), corespondență e-mail (fila 36).

La data de 06.12.2019, prin serviciul registratură, reclamanta a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, extras ONRC (filele 48-124).

Cererea a fost legal timbrată, conform chitanței depuse la dosar (fila 46).

La data de 31.01.2020 și 03.02.2020, prin serviciul registratură, pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția prematurității și excepția lipsei calității procesuale pasive, iar, pe fond, a solicitat, în principal, respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală, și, în subsidiar, stabilirea în mod echitabil a cuantumului indemnizației datorate, astfel încât valoarea însumată a indemnizațiilor datorate tuturor membrilor comisiilor să nu depășească însăți valoarea fiecărui teren pentru care s-a obținut respectivul certificat, conform rapoartelor de evaluare anexate, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, pârâta a arătat că a fost înființată prin H.G. nr. 627/13.07.2000, fiindu-i aplicabile prevederile H.G. nr. 834/1991 și ale Criteriilor nr. 2665/28.02.1992. A menționat că, potrivit art. 5.2 din hotărârea Consiliului de Administrație nr. 14/23.10.2003, s-a stabilit cu titlu general cuantumul indemnizației ce urmează a fi acordată membrilor comisiei, și anume 10% din salariul brut al fiecărui membru din comisie, pentru certificatele la care evaluarea terenului este mai mică de 200 milioane ROL (20.000 RON) și 50% din salariul brut dacă evaluarea depășește 200 milioane ROL (20.000 RON).

Pârâta a învederat că, la data de 20.06.2012, societatea sa a intrat în insolvență conform sentinței civile nr. .../20.06.2012 pronunțate de Tribunalul București în dosarul nr. .../3/2012, procedura insolvenței fiind închisă definitivă prin decizia civilă nr. .../30.03.2017 pronunțată de Curtea de Apel București. Or, ca urmare a pronunțării hotărârii de închidere a procedurii insolvenței, se impunea emiterea unei noi decizii de către organul competent cu privire la remunerarea activității membrilor comisiei de stabilire și evaluare a terenurilor aflate în patrimoniul B, plata indemnizației fiind suspendată pe toată durata insolvenței.

Pârâta a menționat că reclamanta a fost numită membră în Comisia de stabilire și evaluare a terenurilor aflate în patrimoniul B prin Ordinul Ministerului Energiei nr. 383/23.03.2016, astfel cum a fost modificat prin Ordinul Ministerului Energiei nr. 989/04.10.2016. Astfel, au fost emise certificatele de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0021/10.08.2016, nr. 0022/10.08.2016, nr. 0023/10.08.2016, nr. 0024/10.08.2016, nr. 0025/10.08.2016, nr. 0026/10.08.2016, nr. 0027/10.08.2016, nr. 0028/10.08.2016, nr. 0029/10.08.2016, nr. 0030/10.08.2016, nr. 0031/10.08.2016, nr. 0032/10.08.2016, nr. 0033/10.08.2016, nr. 0034/10.08.2016, nr. 0035/10.08.2016, nr. 0036/10.08.2016, nr. 0037/10.08.2016, nr. 0038/31.08.2016, nr. 0045/28.06.2017, nr. 0046/28.06.2017, nr. 0047/28.06.2017, nr. 0048/28.06.2017, nr. 0049/28.06.2017, nr. 0050/28.06.2017, nr. 0051/28.06.2017 și nr. 0052/28.06.2017, pârâta indicând pentru fiecare teren în parte valoarea acestuia.

Astfel, având în vedere că B, în urma închiderii procedurii insolvenței, a devenit societate administrată în sistem dualist, se impune determinarea organelor corporative competente să aprobe aceste indemnizații, organe care să dețină o autoritate decizională similară consiliului de administrație din sistemul unitar, astfel cum prevede art. 29 alin. 2 din Criteriile nr. 2665/1992, sens în care au fost invocate prevederile art. 142 alin. 1 și art. 1531 din Legea nr. 31/1990. Or, în prezent, organele competente nu au aprobat cuantumul indemnizației ce se acordă membrilor celor două comisii.

În motivarea excepției prematurității, pârâta a arătat că cererea este prematură, întrucât cuantumul indemnizației nu a fost stabilit și aprobat de membrii Directoratului B. De asemenea, art. 29 din Criterii prevede posibilitatea și, totodată, recunoaște dreptul organelor corporative competente ale societății de a stabili cuantumul indemnizațiilor pe care le acordă în fiecare caz în parte, la data eliberării certificatului aferent. Data scadentă a indemnizației este data eliberării certificatului de atestare a dreptului de proprietate, însă nu exclude necesitatea aprobării cuantumului acesteia de către organele corporative competente.

Pârâta a mai arătat că textul legal anterior menționat cuprinde doar limitele maxime ale unei astfel de indemnizației, motiv pentru care membrii Directoratului pot lua o decizie echitabilă ți corespunzătoare activității depuse de membrii comisiilor de stabilire și evaluare a terenurilor aflate în patrimoniul B. Astfel, faptul că în trecut s-au aplicat în mod constant prevederile hotărârii Consiliului de Administrație nr. 14/2003 nu este de natură a înlătura dreptul membrilor Directoratului ca, în cauza dedusă judecății, să prevadă un alt cuantum al indemnizațiilor, aceștia neputând fi ținuți să respecte o hotărâre devenită caducă atât ca urmare a trecerii timpului, cât și ca urmare a procesului de reorganizare prin care a trecut societatea.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, pârâta a arătat că, potrivit competențelor stabilite prin Actul constitutiv, aprobarea indemnizațiilor membrilor celor două comisii este de competența Directoratului B.  A menționat că o decizie de actualitate a fost luată la data de 02.04.2008 (decizia nr. 464), însă prevederile acesteia nu pot retroactiva cu privire la certificatele emise anterior.

Cu privire la fondul cauzei, pârâta a invocat prevederile art. 4 din Criterii, menționând că întrunirea celor două comisii a fost una pur formală, exclusiv în scopul tipăririi și eliberării certificatelor de atestare a dreptului de proprietate, nefiind exercitate atribuțiile prevăzute de art. 4. De asemenea, reclamanta nu a detaliat și nici nu a dovedit activitățile efectiv prestate pentru ca organele corporative competente să poată stabili în mod rezonabil cuantumul indemnizațiilor, iar prezența reclamantei cu titlu formal și depunerea unui convocator cu un proces-verbal nesemnat nu este de natură a dovedi prestarea efectivă a activităților.

Pârâta a menționat că reclamanta nu a depus documente și nici nu furnizat informații sau orice alte detalii care să ateste contribuția sa, participarea efectivă la ședințe, periodicitatea acestora, participarea la verificări ale regimurilor juridice, ale titlurilor și planurilor, participarea la delimitări prin bornare a suprafețelor de teren, coordonarea efectuării măsurătorilor topografice sau supunerea spre aprobarea AGA a documentațiilor aferente terenurilor. În măsura în care B nu a beneficiat de prestațiile reclamantei, nu se poate imputa acesteia plata unor sume exorbitante.

În subsidiar, în măsura în care se va aprecia că cererea este întemeiată, pârâta a solicitat stabilirea în mod echitabil a cuantumului indemnizației datorate, astfel încât valoarea însumată a indemnizațiilor datorate tuturor membrilor comisiilor să nu depășească însăți valoarea fiecărui teren pentru care s-a obținut respectivul certificat, conform rapoartelor de evaluare anexate.

În drept, au fost invocate prevederile art. 94, art. 129, art. 205-208, art. 453 alin. 1 C:pr.civ., ale H.G. nr. 834/1991, art. 29 din Criteriile emise de Ministerul Economiei și Finanțelor nr. 2665/28.02.1992, ale H.G. nr. 627/2000, ale Legii nr. 31/1990.

În susţinerea întâmpinării, pârâta a depus,  în copie certificată pentru conformitate cu originalul: decizia nr. 642/18.12.2012 (fila 143), punct de vedere nr. 69003.1/27.07.2017 (filele 144-147), referat (filele 148-149), hotărârea nr. 14/2003 (filele 150-152).

La data de 17.02.2020, prin serviciul registratură, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepțiilor și apărărilor pârâtei, depunând, în copie, practică judiciară (filele 169-171).

La data de 09.03.2020, prin serviciul registratură, reclamanta a depus, în copie: adeverința nr. 163227/20.09.2017 (fila 176), adeverința nr. 163226/20.09.2017 (fila 176 verso), adeverința nr. 163228/20.09.2017 (fila 177), adeverința nr. 163274/21.09.2017 (fila 177 verso), adeverința nr. 163229/20.09.2017 (fila 178).

La termenul din data de 09.03.2020, instanța a respins, ca neîntemeiate, excepția prematurității și excepția lipsei calității procesuale pasive, invocate prin întâmpinare, pentru motivele arătate în încheierea de ședință de la acel termen (filele 179-180).

La termenul din data de 13.07.2020, reclamanta a depus cerere precizatoare, prin care a învederat că solicită plata sumei de 12.320 lei reprezentând contravaloarea indemnizației pentru emiterea certificatele de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0021/10.08.2016, nr. 0022/10.08.2016, nr. 0023/10.08.2016, nr. 0024/10.08.2016, nr. 0025/10.08.2016, nr. 0026/10.08.2016, nr. 0027/10.08.2016, nr. 0028/10.08.2016, nr. 0029/10.08.2016, nr. 0030/10.08.2016, nr. 0031/10.08.2016, nr. 0032/10.08.2016, nr. 0033/10.08.2016, nr. 0034/10.08.2016, nr. 0035/10.08.2016, nr. 0036/10.08.2016, nr. 0037/10.08.2016, nr. 0038/31.08.2016, nr. 0045/28.06.2017, nr. 0046/28.06.2017, nr. 0047/28.06.2017, nr. 0048/28.06.2017, nr. 0049/28.06.2017, nr. 0050/28.06.2017, nr. 0051/28.06.2017 și nr. 0052/28.06.2017.

Cererea a fost legal timbrată, conform chitanței depuse la dosar (fila 204).

În cauză, au fost administrate proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei (fila 193).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Conform art. 1 din H.G. nr. 834/1991, terenurile aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat la data înfiinţării acestora, necesare desfăşurării activităţii conform obiectului lor de activitate, se determină, pentru societăţile comerciale înființate prin hotărâre a Guvernului, de către organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuțiile ministerului de resort, iar pentru societăţile comerciale înfiinţate prin decizia organului administrației locale de stat, de către autoritatea publică judeţeană.

Instanța reține că, potrivit art. 2 din același act normativ, criteriile de stabilire şi de evaluare a terenurilor care fac parte din patrimoniul societăților comerciale se aprobă de Ministerului Economiei şi Finanțelor împreună cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, cu consultarea ministerelor interesate.

Potrivit art. 2 din Criteriile emise de Ministerul Economiei și Finanțelor nr. 2665/28.02.1992, la nivelul fiecărei societăţi comerciale cu capital de stat se constituie o comisie formată din 5-7 membri, care va participa la stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat numită prin: - ordin al ministrului de resort pentru societăţile comerciale cu capital de stat înfiinţate prin hotărâre a Guvernului; - decizie a delegațiilor permanente ale consiliilor judeţene sau prin dispoziţia primarului general al municipiului Bucureşti pentru societăţile comerciale cu capital de stat înfiinţate prin decizii ale prefecturilor sau a Primăriei municipiului Bucureşti.

Astfel, prin Ordinul nr. 383/23.03.2016, emis de Ministerul Energiei (filele 18-19), astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 989/04.10.2016, emis de aceeași entitate (filele 20-21), reclamanta A a fost numită în calitate de membru în comisia de stabilire și evaluare a terenurilor aflate în patrimoniul pârâtei B S.A.

Potrivit art. 2 din ordin, comisia va îndeplini atribuțiile prevăzute la art. 4 din Criteriile nr. 2665/28.02.1992 (MEF) și, respectiv, 1C/311/28.02.1992 (MLPAT) privind stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului în aplicarea prevederilor H.G. nr. 384/1991, cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 4 din Criterii, „Comisiile constituite conform prevederilor art. 2 au următoarele atribuţii: a) verifică regimul juridic al terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat: - titlul asupra terenurilor - legi, decrete, ordine, decizii, contracte, acorduri etc.; - planurile şi schiţele anexe la titlu; b) particip- la delimitarea prin bornare a suprafeţei de teren aferente fiecărei societăţi comerciale cu capital de stat; c) coordonează efectuarea măsurătorilor topografice pentru stabilirea terenurilor din patrimoniul societăţii comerciale cu capital de stat; d) supune spre aprobare consiliului împuterniciților statului sau, după caz, adunării generale a acţionarilor documentaţiei pe baza căreia urmează să se elaboreze certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor.”

Astfel, comisia de stabilire și evaluare a terenurilor aflate în patrimoniul pârâtei B S.A., stabilită prin Ordinul nr. 383/23.03.2016, modificat prin Ordinul nr. 989/04.10.2016, a emis certificatele pentru atestarea dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0021/10.08.2016 (fila 23), nr. 0022/10.08.2016 (fila 23 verso), nr. 0023/10.08.2016 (fila 24), nr. 0024/10.08.2016 (fila 24 verso), nr. 0025/10.08.2016 (fila 25), nr. 0026/10.08.2016 (fila 25 verso), nr. 0027/10.08.2016 (fila 26), nr. 0028/10.08.2016 (fila 26 verso), nr. 0029/10.08.2016 (fila 27), nr. 0030/10.08.2016 (fila 27 verso), nr. 0031/10.08.2016 (fila 28), nr. 0032/10.08.2016 (fila 28 verso), nr. 0033/10.08.2016 (fila 29), nr. 0034/10.08.2016 (fila 29 verso), nr. 0035/10.08.2016 (fila 30), nr. 0036/10.08.2016 (fila 30 verso), nr. 0037/10.08.2016 (fila 31), nr. 0038/31.08.2016 (fila 31 verso), nr. 0045/28.06.2017 (fila 32), nr. 0046/28.06.2017 (fila 32 verso), nr. 0047/28.06.2017 (fila 33), nr. 0048/28.06.2017 (fila 33 verso), nr. 0049/28.06.2017 (fila 34), nr. 0050/28.06.2017 (fila 34 verso), nr. 0051/28.06.2017 (fila 35) și nr. 0052/28.06.2017 (fila 35 verso).

Potrivit art. 29 alin 2 din Criteriile nr. 2665/1992, membrii comisiei de stabilire şi evaluare a terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat, constituite în baza H.G. nr. 834/1991, cu modificările şi completările ulterioare, vor primi, la data eliberării certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, o indemnizaţie de până la jumătate din salariul brut, aprobată de consiliul de administraţie al societăţilor comerciale.

Cu titlu prealabil, instanța va înlătura susținerile pârâtei referitoare la faptul că reclamanta nu a dovedit îndeplinirea atribuțiile prevăzute de lege, apreciindu-se că, atâta timp cât aceasta nu a contestat certificatele emise, sub aspectul procedurii urmate pentru emitere sau al conținutului acestora, însăși emiterea lor echivalează cu dovedirea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege, cu atât mai mult cu cât textul legal nu prevede posibilitatea achitării unei indemnizații proporționale cu munca efectiv desfășurată.

Din interpretarea gramaticală a acestei norme juridice rezultă că atributul oportunităţii stabilirii cuantumului indemnizaţiei membrilor comisiei de analiză este lăsată la aprecierea organului de conducere al societăţii beneficiare. Criteriile nu stabilesc referinţa de timp în care se impune imperativ stabilirea cuantumului acestor indemnizaţii, lăsându-l la dispoziţia beneficiarului certificatului de atestare, dar se impune coroborarea datei eliberării certificatului cu împrejurările de fapt constând în aprobarea şi plata indemnizaţiei către membrul comisiei.

Instanța reține că, prin Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 14/2003, a fost aprobat cuantumul indemnizaţiei ce urmează a fi acordată membrilor comisiei de stabilire şi evaluare a terenurilor aflate în patrimoniul pârâtei după emiterea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate  de către Ministerul Economiei şi Comerţului, astfel: 10% din salariul brut al fiecărui membru din comisie pentru certificatele la care evaluarea terenului este mai mică de 200 milioane ROL (20.000 RON) şi 50% din salariul brut al fiecărui membru din comisie, pentru certificatele la care evaluarea terenului depăşeşte 200 milioane ROL (filele 150-152).

Așadar, dreptul reclamantei la indemnizaţia ca membru al comisiei de stabilire şi evaluare a terenurilor aflate în patrimoniul S.C. B S.A. este afectat de o dublă condiţie suspensivă ca modalitate a obligaţiei şi, pentru a se naşte, presupune condiţia numirii acesteia ca membru al comisiei şi condiţia aprobării indemnizaţiei de către organul de conducere al pârâtei.

Astfel cum a fost reținut anterior, reclamanta a fost numită membru al comisiei, motiv pentru care prima condiție este îndeplinită în cauză.

Referitor la cea de-a doua condiţie, a aprobării indemnizaţiei de către organul de conducere al pârâtei, instanța apreciază că și aceasta este îndeplinită în cauză, întrucât, prin Hotărârea Consiliului de Administrație nr 14/2003, care nu a fost revocată de reclamantă ulterior închiderii procedurii reorganizării judiciare, a fost stabilit cuantumul indemnizației datorate. Analizând cuprinsul acesteia, instanța constată că efectele acestei hotărâri nu sunt limitate în timp, motiv pentru care susţinerile pârâtei potrivit căreia această hotărâre a devenit caducă nu pot fi reținute.

Astfel, simpla închidere a procedurii de reorganizare judiciară şi a modificării modului de organizare al societăţii, prin modificarea actului constitutiv în sensul administrării societăţii în sistem dualist, nu poate fundamenta concluzia potrivit căreia hotărârea din 2003 ar fi devenit caducă. Așadar, caducitatea hotărârii din 2003 ar fi presupus fie prevederea în chiar cuprinsul acesteia a unui termen până la care să fie aplicabilă, ipoteză care nu este incidentă în cauză, fie existența unei dispoziţii normative care să instituie sancţiunea caducităţii acesteia. Or, pârâta nu a indicat norma de drept din cuprinsul Legii nr. 85/2004 sau al Legii nr. 31/1990  în raport de care susţine teza caducităţii hotărârilor adoptate de fostul organ de conducere al societăţii, astfel că instanţa nu achiesează la susţinerile acesteia referitoare la caducitatea Hotărârii din 2003.

De asemenea, instanța reține că, în raport de prevederile art. 1326 alin 1 C.civ., un eventual act revocator al hotărârii nr 14/2003 adoptat de organul de conducere al  pârâtei, pentru a putea produce efecte juridice, ar fi presupus comunicarea acestuia către reclamantă, în caz contrar actul juridic unilateral revocator neputând produce efecte juridice în cauză.

Potrivit art. 142 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, consiliul de administraţie este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii, cu excepţia celor rezervate de lege pentru adunarea generală a acţionarilor, iar, potrivit aliniatului 2 lit. b, consiliul de administraţie are anumite competenţe de bază, care nu pot fi delegate directorilor stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea planificării financiare.

Conform art. 1516 C.civ., creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei.

Instanța reține că situaţia litigioasă s-a născut între părţi în raport de efectele juridice produse de Hotărârea nr 14/2003 ulterior închiderii procedurii de reorganizare judiciară a pârâtei şi modificării modul de organizare al societăţii, prin modificarea actului constitutiv în sensul administrării societăţii în sistem dualist. Deși nu rezultă data la care au fost înregistrate modificările privind conducerea pârâtei la Registrul Comerţului, instanța reține că acestea nu au fost contestate de reclamantă, motiv pentru care sistemul dualist era aplicabil la data numirii reclamantei ca membru al comisiei.

Instanța constată că, de la data numirii reclamantei ca membru în comisia de analiză şi până în prezent, pârâta nu a aprobat prin hotărâre a Directoratului şi a Consiliului de Supraveghere o hotărâre revocatoare a Hotărârii nr. 14/2003.

Astfel, simpla urmare a procedurii de reorganizare judiciară a pârâtei şi redare a acesteia circuitului civil nu poate determina concluzia caducităţii tuturor actelor juridice unilaterale adoptate de consiliul de administraţie anterior procedurii de reorganizare, singura care putea interveni şi adopta hotărâri modificatoare ale Hotărârii nr 14/2003 fiind chiar consiliul de administraţie al pârâtei şi, ulterior modificării, directoratului pârâtei. Prin urmare, în lipsa unei hotărâri de modificare a Hotărârii nr 14/2003, drepturile reclamantei sunt determinabile în raport de Hotărârea nr. 14/2003.

Instanța mai reține că reclamanta a fost desemnată la data de 23.03.2016, dată în raport de care nu rezultă imposibilitatea pârâtei de a-şi constitui consiliul de administraţie pe durata sistemului unitar de administrare sau a directorului pe durata sistemului dualist de administrare, iar invocarea propriei culpe nu poate constitui o cauză exoneratoare de răspundere.

În ceea ce privește modul de calcul al acestor drepturi, instanța reține că reclamanta s-a raportat la  adeverințele nr. 163227/20.09.2017 (fila 176), nr. 163226/20.09.2017 (fila 176 verso), nr. 163228/20.09.2017 (fila 177), nr. 163274/21.09.2017 (fila 177 verso) și nr. 163229/20.09.2017 (fila 178), respectiv la valoarea terenurilor indicată de pârâtă în cuprinsul întâmpinării, arătând că are dreptul să beneficieze de o indemnizație în cuantum de 12.320 lei, pentru emiterea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M21 nr. 0021/10.08.2016, nr. 0022/10.08.2016, nr. 0023/10.08.2016, nr. 0024/10.08.2016, nr. 0025/10.08.2016, nr. 0026/10.08.2016, nr. 0027/10.08.2016, nr. 0028/10.08.2016, nr. 0029/10.08.2016, nr. 0030/10.08.2016, nr. 0031/10.08.2016, nr. 0032/10.08.2016, nr. 0033/10.08.2016, nr. 0034/10.08.2016, nr. 0035/10.08.2016, nr. 0036/10.08.2016, nr. 0037/10.08.2016, nr. 0038/31.08.2016, nr. 0045/28.06.2017, nr. 0046/28.06.2017, nr. 0047/28.06.2017, nr. 0048/28.06.2017, nr. 0049/28.06.2017, nr. 0050/28.06.2017, nr. 0051/28.06.2017 și nr. 0052/28.06.2017.

Astfel, deși pârâtei i-a fost pus în vedere să formuleze precizări în scris cu privire la cuantumul sumei indicate de reclamantă, pârâta nu a depus nicio precizare, motiv pentru care instanța va aprecia că aceasta nu contestă modul de calcul sau cuantumul indemnizației.

În consecinţă, pentru toate aceste considerente, instanţa va admite cererea, astfel cum a fost modificată, şi va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 12.320 lei reprezentând contravaloare indemnizaţie.

În ceea ce priveşte plata cheltuielilor de judecată, instanţa reţine că, potrivit art. 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Aşa cum rezultă din art. 451 C.pr.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, onorarii avocaţi sau experţi, sume cuvenite martorilor pentru deplasare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Astfel, fiind în culpă procesuală, pârâta urmează a fi obligată la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată, în cuantum total de 5.721 lei reprezentând taxa judiciară de timbru în cuantum de 721 lei (chitanțe – filele 46 și 204) și onorariu avocat în cuantum de 5.000 lei (chitanța nr. 8/07.10.2019 – fila 194).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea, formulată de reclamanta A, cu domiciliul în ....., în contradictoriu cu pârâta B, cu sediul în  ......, astfel cum a fost modificată.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 12.320 lei reprezentând contravaloare indemnizaţie.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 5.721 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 21.09.2020.

Domenii speta