Deschiderea procedurii insolvenţei. Invocarea compensării legale în condiţiile art. 52 din Legea nr. 85/2006.

Prin sentinţa civilă nr. 2032/S/2013 pronunţată de Tribunalul Braşov – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis cererea formulată de către creditoarea D.G.F.P. B., având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei faţă de debitoarea S.C. E.C. S.R.L.. A constatat ca debitoarea este în stare de insolvenţă. În temeiul art. 33 alin. 6 din Legea nr. 85/2006, a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitoarei S.C. E.C. S.R.L., cu sediul în B., str. H. […]., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. […]. În temeiul art. 34 din Legea privind procedura insolvenţei, a desemnat provizoriu administrator judiciar pe T.E. S.P.R.L., cu sediul în B., b-dul M. […], care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 20 din lege. În temeiul art. 61 alin. 1 şi 3 combinat cu art. 7 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, a dispus notificarea deschiderii procedurii debitorului, creditorilor şi Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Braşov, în vederea efectuării menţiunii, conform Codului de procedură civilă, printr-un ziar de largă circulaţie şi în Buletinul procedurilor de insolvenţă. A dispus trimiterea notificărilor către toţi creditorii, de către administratorul judiciar. A fixat termenul limită pentru depunerea cererilor de creanţe la data de 7.11.2013. A fixat termenul limită pentru verificarea creanţelor, întocmirea, înregistrarea, afişarea şi comunicarea tabelului preliminar al creanţelor la data de 21.11.2013. A fixat termenul pentru întocmirea, înregistrarea şi afişarea tabelului definitiv al creanţelor la data de 5.12.2013. A fixat data primei şedinţe a adunării creditorilor la data de 26.11.2013 şi a dispus ca administratorul judiciar să convoace creditorii debitorului. În temeiul art. 4 din Legea privind procedura insolvenţei, a dispus deschiderea de către debitor a unui cont bancar din care vor fi suportate cheltuielile aferente procedurii, în termen de 2 zile de la notificarea deschiderii procedurii. A fixat primul termen de judecată la data de 23.01.2014.

A reţinut tribunalul că, potrivit art. 3 alin. 1 pct. 1 lit. a şi b din  Legea nr. 85/2006, insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.

S-a constatat că reclamantul-creditor are o creanţă faţă de pârâtul-debitor în cuantum de  67.339 lei, iar aceasta este certă, lichidă şi exigibilă, conform art. 379 Cod procedură civilă, dovedită cu înscrisurile anexate cererii.

Valoarea acestei creanţe este superioară valorii prag, conform art.3.12 din Legea nr.85/2006.

În consecinţă judecătorul sindic a constatat că debitorul este în stare de insolvenţă.

S-a constatat că nu s-a formulat contestaţie potrivit art. 33 alin. 6 din Legea privind procedura insolvenţei, şi debitorul se află în încetare de plăţi, stare de fapt dovedită cu înscrisurile depuse la dosar.

S-a constatat din cuprinsul certificatului constatator emis de Oficiul Registrului caz de aplicare a procedurii simplificate, potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr.85/2006.

Faţă de cele prezentate, în temeiul art. 33 alin. 4  şi 6 din Legea nr. 85/2006 s-a admis cererea creditorului. În consecinţă, s-a deschis procedura generală a insolvenţei acestuia, cu toate consecinţele care decurg de aici.

Prin urmare, s-au dispus şi măsurile imediate prevăzute de lege, respectiv desemnarea provizorie a administratorului judiciar, astfel cum s-a solicitat de către creditor şi având în vedere ofertele depuse la dosar, stabilirea termenelor prevăzute de art. 62 din Legea nr. 85/2006 şi impunerea unor interdicţii şi obligaţii prevăzute de lege.

Împotriva acestei soluţii a declarat apel debitoarea S.C. E.C.  S.R.L., aducându-i critici pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea apelului şi admiterea în tot a sentinţei apelate în sensul respingerii procedurii insolvenţei.

În expunerea motivelor de apel se arată că s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei pentru o creanţă în sumă de 67339 lei, din care în timpul procesului s-a achitat fiind mai mică decât valoarea prag stabilită de art. 3.2 din Legea nr. 85/2006, situaţie care conduce la respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei.

Apelul este neîntemeiat.

Potrivit Fişei Sintetice Totale, la 13.01.2014 a debitoarei S.C. E.C. S.R.L., datoria eligibilă a acesteia era în sumă de 43.703 lei, sumă de rambursat, reprezentând TVA, fiind în cuantum de 142.687 lei.

Într-adevăr, potrivit art. 116 alin. 1 din O.U.G. nr. 92/2003, potrivit Codului de procedură fiscală, prin compensare se sting creanţele statului sau unităţilor administrativ teritoriale cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor.

Totodată creanţele sunt exigibile la data scadenţei, potrivit art. 111 sau la termenul prevăzut de lege pentru depunerea decontului cu suma negativă de TVA, cu opţiune de rambursare, în limita sumei aprobate la rambursare prin decizia emisă de organul fiscal potrivit legii.

Or, în speţă, faţă de art. 1473 alin. 6 din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, prin ultimul decont privind TVA pe iunie 2010, depus de către debitoare la organul fiscal competent, nu s-a optat pentru rambursarea soldului sumei negative de TVA. Chiar  şi-n situaţia în care ar fi optat pentru rambursarea soldului sumei negative, procedura de urmat era cea instituită de Ordinul nr. 263/2010, în sensul efectuării inspecţiei  fiscale anticipate, în cazul deconturilor de TVA cu risc fiscal mare, cum se prevede în capitolul II pct. 2, din sus amintitul ordin, finalizate printr-un raport de inspecţie fiscală care să determine cu certitudine sumele de plată sau de rambursat, urmată de emiterea deciziei de impunere pentru sumele datorate sau decizia de rambursat TVA.

Aşa fiind, condiţiile compensării legale a creanţelor nu existau, cu siguranţă, nici la momentul introducerii cererii, 15.03.2013 (Fişa sintetică Totală la 05.12.2013 relevă o datorie exigibilă a debitoarei în sumă de 45.492 lei iar suma de rambursat reprezentând TVA în cuantum de 144.483) cu atât mai mult cu cât, societatea debitoare a fost declarată inactivă, prin Decizia nr. 2834/2013 faţă de nedepunerea declaraţiilor la organul fiscal din anul 2010.

Raţiunile judecătorului sindic, privit la starea de insolvenţă constatată a debitoarei subzistă, creanţa creditoarei D.G.F.P. B., fiind superioară valorii prag, prevăzute de art. 3.12 din Legea nr. 85/2006, la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 13.03.2013, în acord cu Decizia nr. 5/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dată în interpretarea art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006, potrivit cu care judecătorul sindic va analiza îndeplinirea condiţiei referitoare la existenţa creanţei în cuantumul prevăzut de lege prin raportare la momentul introducerii cererii de deschidere a procedurii.

Aşa fiind şi întrucât nici la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, nu erau  întrunite condiţiile art. 52 din Legea nr. 85/2006 privitoare la compensarea legală a creanţelor şi faţă de art. 1473 alin. 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Curtea conform art. 480 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, va respinge prezentul apel, păstrând ca temeinică şi legală sentinţa apelată.

Domenii speta

Spete similare