Pretentii

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantul ... şi pe pârâtul ..., având ca obiect pretenţii.

Atât cercetarea cât şi judecarea fondului se desfăşoară în şedinţă publică, cu respectarea prevederilor art. 231 al. 4 C. pr. civ. rap. la art. 118 al. 3 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, şedinţa fiind înregistrată.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamantul, asistat de av. ..., mandatarul pârâtului, av. ... şi martorul reclamantului ..., lipsind pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform art. 155 şi urm. C. pr. civ.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, prin care s-au evidenţiat părţile, obiectul litigiului, făcându-se menţiuni privitoare la îndeplinirea procedurii de citare şi stadiul procesual.

Instanţa procedează la identificarea şi audierea martorului prezent, cu respectarea disp. art. 318-323 C. pr. civ., declaraţia fiind ataşată separat la dosarul cauzei.

Instanţa, socotindu-se lămurită, în temeiul disp. art. 244 al. 1 C. pr. civ., declară cercetarea procesului închisă şi fixează termen pentru dezbaterea fondului în şedinţă publică, în aceeaşi zi.

Nemaifiind cereri de formulat sau alte incidente de soluţionat, în conformitate cu disp. art. 390 rap. la art. 392 C. pr. civ., instanţa declară dezbaterile deschise asupra fondului, acordând cuvântul părţilor.

Mandatarul reclamantului, av. ..., solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi ulterior precizată, respectiv obligarea pârâtului la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând daune morale cu titlu de despăgubiri, pentru atingerile grave ale imaginii, demnităţii şi vieţii private aduse reclamantului de către pârât, cu publicarea în două ziare de circulaţie locală sau pe reţeaua de socializare facebook a scuzelor pentru postare. Susţine că martorii pârâtului au încercat să dea de înţeles, ceea ce este la mintea unui copil, că acest personaj – Shrek, nu este altceva decât un căpcăun care reprezintă un personaj pozitiv atât pentru copii cât şi pentru cei care postează pe aceste site-uri. Însă, asocierea dintre imaginea unui candidat, indiferent cărui partid aparţine, în ziua sau în preziua alegerilor, i-a afectat reclamantului grav imaginea, ducând la cântărirea şi rezultatul alegerilor. Mai mult decât atât, reclamantul putea să fie, era vizat de către partid, de către membrii acestuia, ca un posibil viceprimar al Primăriei oraşului Călan. Susţine că prin aceste postări i-a fost afectată imaginea. Această postare a fost făcută cu rea-credinţă, abuziv şi contra scopului său social. Pârâtul nu s-a limitat, aducând prin postarea făcută, atingere onoarei şi reputaţiei reclamantului. Mai mult decât atât, reclamantul este tatăl unor copii minori, care frecventează şi postează pe acest site, având un impact negativ asupra propriilor copii, în sensul că, colegii de la şcoală au râs de fetiţa acestuia, spunând că tăticul ei este asociat cu un căpcăun. Consideră că această încălcare a libertăţii de exprimare, aduce şi afectează imaginea reclamantului. Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, pentru care depune chitanţa nr. 24/06.12.2016.

Mandatarul pârâtului, av. ..., solicită respingerea cererii ca nefondată, apreciind că nu există şi nu s-a probat că există faptă, nu există prejudiciu şi sub aceste aspecte solicită să se aibă în vedere şi faptul că nu a fost intenţie, nu există vinovăţie, deci în cadrul raportului juridic de atragere a răspunderii pentru prejudiciul cazat, nu există aceste elemente constitutive legale ale prejudiciului, ale raportului. Să se aibă în vedere că susţinerile permanente ale reclamantului prin care arată că ar fi pierdut în alegeri şi partidul ar fi pierdut în alegeri, nu sunt reale. Apreciază că aici sunt două aspecte demne de luat în consideraţie. În  primul rând, partidul dacă ar fi fost afectat, avea posibilitatea legală creată prin legea electorală – Legea 115/2015, în baza căreia au avut loc alegerile electorale, să se apere, în acest sens existând un capitol destinat contestaţiilor şi posibilităţilor de folosire a unei pârghii legale împotriva unor evenimente sau unor fapte fie personale sau de grup, care ar afecta partidul sub acest aspect. Sub acest aspect solicită să se observe că partidul nu are nicio calitate, nu are calitate procesuală în cadrul acestui proces şi sub acest aspect nu se putea lua în calcul prejudiciul adus altei persoane decât aceleia care a solicitat prin cerere, a formulat cerere, partidul neavând calitate procesuală în această cauză. De asemenea, şi din depoziţiile martorilor, în mod expres a reieşit faptul că acest personaj de care se face atât de mare caz, personajul Shrek, care este un personaj pozitiv, de desene animate, nu a adus un minus de imagine, ci a adus un plus de imagine chiar pentru că simpatia care a fost atrasă de acest personaj, a fost generată în favoarea reclamantului, aducând la alegerea acestuia în consiliul local. Deci, aşa cum au arătat şi martorii a existat un plus de imagine. În ce priveşte faptul că reclamantul ar fi fost prejudiciat de imaginea postată, arată faptul că din contră, el a fost ales în consiliul local şi nu poate invoca faptul că ar fi existat un prejudiciu material sau un prejudiciu moral în ce priveşte alegerea sa în consiliul local. Din contră, se poate spune că pârâtul nu a fost ales, iar la acest moment, instanţa nu este investită să aprecieze eligibilitatea sau neeligibilitatea listelor electorale aşa cum s-a spus. De asemenea, în ce priveşte prejudiciul ca element esenţial al raportului juridic delictual, arată că una din calităţile juridice pe care trebuie să le aibă prejudiciul, este ca acesta să fie cert, determinat şi probat. Arată că atât din susţinerile martorilor cât şi din probele inexistente practic la dosar, nu există un prejudiciu concret, un prejudiciu care ar putea fi imputat pârâtului datorită faptei sale de a posta acel material pe site-ul respectiv. Sub acest aspect nu se poate dovedi niciun prejudiciu moral, deşi s-a spus că copiii reclamantului ar fi fost afectaţi, trebuie însă ca aceste afirmaţii să fie probate, ori nu există niciun document, nu există nimic din care să reiasă că reclamantul ar fi suferit vreun prejudiciu, ba mai mult, acesta a intrat în consiliul local, deci scopul său electoral a fost atins. De asemenea, solicită să se aibă în vedere şi caracterul ludic, adică caracterul de glumă care l-au avut aceste postări şi să se aibă în vedere şi să se aprecieze şi faptul că aşa cum a depus şi la dosarul cauzei şi a reieşit şi din depoziţiile martorilor pârâtului, faptul că pe alte site-uri, menţionând în mod special site-ul d.lui CC, în 5 pagini şi acesta a fost insultat practic de reclamant care în tot timpul, prin acele postări l-a insultat pe acesta. Deci nu se poate dovedi prejudiciul. Nu a existat intenţia de a calomnia, deci dacă nu a existat intenţie şi din probatoriul administrat în cauză s-a văzut, nu există vinovăţie, un alt element esenţial al raportului, sub aceste aspecte, solicită să se respingă ca nefondată acţiunea reclamantului. Cu cheltuieli de judecată în cuantum de 500, reprezentând onorariu avocat, pentru care depune chitanţa din data de 06.11.2016.

Reclamantul arată că în timpul procesului, apărătorul pârâtului şi martorii acestuia au încercat să inducă ideea că aceste alegeri ar fi avut loc uninominal, însă nu este aşa. Un punct extrem de important de luat în seamă ar fi că alegerile au loc pe liste. Există o strategie prin care atacând capii listei şi lovind foarte mult în ei, se urmăreşte ca pe acea listă să se aducă cât mai puţine voturi şi să fie aleşi cât mai puţini consilieri. Făcând acest lucru direct împotriva sa, care era cap de listă, reclamantul a fost lezat prin faptul că nu a reuşit împreună cu colegii săi să scoată destui consilieri care să-l susţină în candidatura sa în următorul pas, care erau negocierile pentru postul de viceprimar. Pârâtul nici nu era măcar eligibil, fiind abia pe locul 20, doar 17 consilieri, sunt la Călan, deci dacă ar fi ieşit toţi de la PNL, dânsul oricum nu ar fi ieşit. Rolul pârâtului era însă altul: pe tot timpul campaniei a fost atacat, însă a evitat încă din luna ianuarie orice tip de vendetă, iar ceea ce a depus pârâtul sunt probe trunchiate. Se poate vedea că în luna ianuarie, la sfârşitul lunii, el îşi cere scuze şi spune că pârâtul este un om de calitate şi doreşte să colaboreze şi să discute cu el, însă în continuare a fost atacat de troli. 

În temeiul art. 394 al. 1 C. pr. civ. instanţa închide dezbaterile, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Hunedoara la data de 12.07.2016 sub nr. 3174/243/2016, reclamantul ... a chemat în judecată pe pârâtul ..., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 45000 lei reprezentând daune morale cu titlu de despăgubiri pentru atingerile grave ale imaginii, demnităţii şi vieţii private, ce i-au fost aduse de către pârât şi obligarea la publicarea în două ziare de circulaţie locală şi pe pagina sa de Facebook a hotărârii ce se va da în cauză sub sancţiunea plăţii unei penalităţi de 500 lei pe zi de întârziere.

A solicitat plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esenţă, că a candidat la funcţia de consilier local la Primăria Călan iar cu câteva zile înaintea alegerilor, pârâtul a postat mai multe articole pe Facebook împotriva sa printre care şi o postare în care imaginea sa din afişul electoral i-a fost alăturată unui personaj de desene animate, căpcăunul Shrek. Se arată că această faptă a pârâtului a dus la pierderea unor voturi de către reclamant, i-a adus atingeri onoarei şi reputaţiei, i-a creat o tulburare a păcii sufleteşti şi o stare de zbucium interior. Se afirmă că respectiva postare i-a afectat şi familia. Se arată că dreptul la libera exprimare se exercită în anumite limite, nefiind unul absolut.

În drept a invocat art. 26 şi 30 alin. 6 din Constituţia României, art. 71, 72, 73, 252 şi 253 din codul civil, art. 10 par. 2 din CEDO.

În probaţiune a depus înscrisuri (f. 9-17) şi a solicitat proba cu interogatoriul pârâtului şi proba cu martori.

Cererea a fost legal timbrată cu 100 lei conform art. 7 din OUG 80/2013 (f. 8).

Ulterior, reclamantul şi-a precizat acţiunea, arătând că reduce daunele morale solicitate la suma de 10.000 lei şi a indicat 2 martori (f. 20).

Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii arătând, în esenţă, că Shrek este un personaj pozitiv iar  reclamantul a fost ales în Consiliul Local. Se arată că nu există din partea pârâtului vinovăţie pentru că nu a avut intenţia de a aduce vreo atingere imaginii reclamantului. Se menţionează că şi reclamantul i-a adus jigniri pârâtului pe Facebook (f.23).

În drept nu a invocat prevederi legale.

În probaţiune a depus înscrisuri (f. 26) şi a propus doi martori.

În cauză au fost audiaţi martorii ....

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, din declaraţiile celor 4 martori, din precizările reclamantului şi ale pârâtului, rezultă că înaintea alegerilor locale din 05 iunie 2016, pârâtul a postat pe Facebook o imagine în care fotografia reclamantului din afişul electoral i-a fost alăturată unui personaj de desene animate, căpcăunul Shrek (f. 11). Pârâtul recunoaşte că a postat această imagine.

Din discuţiile care au avut loc pe seama acestei imagini, între pârât şi alte persoane (f. 12-17), instanţa reţine că postarea a avut un rol de denigrare a reclamantului şi nu un scop pozitiv cum a încercat să arate pârâtul în cursul procesului.

Instanţa reţine că în cauză sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale.

Fapta există iar pârâtul a recunoscut săvârşirea ei. Vinovăţia există, instanţa neputând lua în calcul susţinerile pârâtului din întâmpinare potrivit cărora nu a avut intenţia de a aduce vreo atingere imaginii reclamantului. Instanţa reţine că şi în cazul în care pârâtul nu a avut o astfel de intenţie, vinovăţia sa îndeplineşte condiţiile intenţiei indirecte sau cel puţin ale culpei, iar conform art. 1357 alin. 2 autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Un prejudiciu produs reclamantului există, urmând a fi cuantificat de instanţă, dat fiind că în privinţa daunelor morale nu există un criteriu obiectiv de măsurare a acestui prejudiciu. De asemenea, este evident că între fapta pârâtului şi prejudiciul produs reclamantului există o legătură de cauzalitate.

Instanţa constată că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 1349 cod civil unde se arată privitor la răspunderea delictuală că: 

(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Potrivit art. 1357 Codul Civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Conform al. 2, autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă. Potrivit art. 1381 al.1 Codul Civil, orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie.

Instanţa reţine că reţeaua de socializare Facebook este un spaţiu public având în vedere numărul de utilizatori şi modul de acces a utilizatorilor la informaţiile publicate de către un alt utilizator. Această constatare se regăseşte şi în soluţiile date de alte instanţe, menţionând aici cu titlu de exemplu Sentinţa nr.21 din 17 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, unde se precizează că „Reteaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate cu o casuta postala electronica. Profilul său personal pe Facebook chiar daca este accesibil doar prietenilor adica unui grup restrans de persoane, tot public este, oricare dintre <<prieteni>> putand distribui informatiile postate de titularul paginii, …".

În ceea ce priveşte stabilirea cuantumului prejudiciului, aceasta presupune o apreciere subiectivă a judecătorului care însă trebuie să aibă în vedere anumite criterii obiective rezultând din cazul concret dedus judecăţii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, să aprecieze intensitatea şi gravitatea atingerii aduse acestora. Totodată, trebuie avută în vedere necesitatea acoperii în mod just, echitabil şi echilibrat a prejudiciului. Despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă valorilor ocrotite.

În stabilirea cuantumului prejudiciului din prezenta cauză instanţa are în vedere următoarele aspecte:

-deşi nu se poate stabili cu exactitate, instanţa admite că o denigrare a unui candidat la alegeri îl poate afecta pe acesta la nivelul numărului de voturi, iar în cazul reclamantului, din declaraţiile martorilor, reiese că deşi reclamantul a obţinut o funcţie de consilier local, o clasare mai bună i-ar fi deschis posibilitatea obţinerii funcţiei de viceprimar,

-a existat o afectare la nivel emoţional a reclamantului şi a familiei sale ca urmare a faptei pârâtului, raportându-ne în mod obiectiv la ce ar fi simţit orice persoană la  constatarea unei astfel de postări,

-între părţi au existat şicane pe durata campaniei electorale după cum reiese din declaraţiile martorilor şi din discuţiile părţilor purtate pe pagina de Facebook „CC” (f. 40-45).

Instanţa are în vedere faptul că reclamantul este cel în măsură a stabili prejudiciul, dar în operaţiunea de cuantificare, acesta poate fi tentat de a stabili valoarea prejudiciului şi ca o modalitate de răzbunare faţă de făptuitor, or, în cazul răspunderii delictuale, prejudiciul are doar un rol reparator nu şi răzbunător.

Faţă de considerentele arătate instanţa reţine că suma de 3000 lei cu titlu de daune morale acoperă în parte prejudiciul produs de pârât reclamantului, iar pentru o reparare integrală, având în vedere modalitatea de săvârşire a faptei, se impune obligarea pârâtului şi la publicarea în două ziare de circulaţie locală şi pe pagina sa de Facebook a prezentei hotărâri, precum şi la a-i cere scuze reclamantului prin aceste mijloace de comunicare.

Instanţa reţine că modalitatea de repare a prejudiciului anterior expusă este în concordanţă cu art. 1386 alin. 1 cod civil unde se menţionează că repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare.

De asemena instanţa are în vedere prevederile art. 253 cod civil alin 3 şi 4:

(3) Totodată, cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi (nepatrimoniale) poate cere instanţei să îl oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanţă spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt:

a)  obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare;

b) orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat.

(4) De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acţiune este supus prescripţiei extinctive.

Instanţa are în vedere faptul că libertatea de exprimare nu constituie o libertate absolută. Exerciţiul acestei libertăţi este supus unor restrângeri şi limitări. În acest sens, art.30 alin.(6) din Constituţia României prevede că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine, iar – în temeiul art.57 din Constituţie – cetăţenii trebuie să îşi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept arătate instanţa, constată că în cauză sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, motiv pentru care va admite cererea de chemare în judecată a reclamantului ..., în contradictoriu cu pârâtul ..., având ca obiect pretenţii.

Îl va obliga pe pârâtul ... la plata către reclamantul ... a sumei de 3000 lei cu titlu de daune morale.

Îl va obliga pe pârâtul ... la publicarea în două ziare de circulaţie locală şi pe pagina sa de Facebook a prezentei hotărâri, precum şi la a-i cere scuze reclamantului prin aceste mijloace de comunicare, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 453 cod civil, instanţa îl va obliga pe pârâtul ... la plata către reclamantul ... a sumei de 600 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru (f. 8) şi în onorariul avocatului ales (f. 48).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea de chemare în judecată a reclamantului ... în contradictoriu cu pârâtul ..., având ca obiect pretenţii.

Obligă pe pârâtul ... la plata către reclamantul ... a sumei de 3000 lei cu titlu de daune morale.

Obligă pe pârâtul ... la publicarea în două ziare de circulaţie locală şi pe pagina sa de Facebook a prezentei hotărâri, precum şi la a-i cere scuze reclamantului prin aceste mijloace de comunicare, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Obligă pe pârâtul ... la plata către reclamantul ... a sumei de 600 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Hunedoara.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 06.12.2016.

Preşedinte,Grefier,

Domenii speta

Spete similare