Omorul (art. 174 C.p.)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢĂ PENALĂ Nr. 698

Şedinţa publică de la 29 August 2012

Obiectul cauzei:omorul (art. 174 C.p.)

INSTANŢA

Deliberând, constată:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv , inculpaţii A.E. şi  B.A. pentru  săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat, prev. şi ped. de art. 20 C.p rap. la art. l74 C.p, comb. cu art. 175 lit. i C.p., în condiţiile art.37 lit. a C.p, pentru ultimul dintre  inculpaţi.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt.

În noaptea de 14/15 iulie 2011,  în jurul orelor 24,00, inculpaţii  A.E. şi  B.A. se aflau la o masă, în faţa Barului „ PFI B.N. „ din comuna Bârla, jud. Argeş.

Patronul barului, B.N. este frate cu inculpatul B.A. .

La masa la care se aflau cei doi inculpati se mai afla partea vătămată D.R. şi martorii ...

In ziua de 14 iulie 2011, între inculpatul A.E. şi partea vătămată D.R. a avut loc un conflict in urma căruia A.E. l-a lovit o singură data in zona spatelui cu o bâtă pe D.R. , iar in urmă cu circa două săptămâni între inculpatul A.E. şi partea vătămată D.R. , care se afla împreună cu doi prieteni într-un alt local, a avut loc un alt conflict, dar care nu a degenerat in violente.

De retinut că, martorii ... şi ... au venit la barul mai sus mentionat din municipiul Piteşti, in urma apelului telefonic al părtii vătămate D.R. , către martorul ... . Martorul ... se afla la masă cu cei doi inculpati.

La un moment dat, după ce toti consumaseră alcool (mai puţin cei trei martori sositi de la Piteşti împreunâ cu ... ); între inculpatul A.E. şi partea vătămată D.R. au avut loc nişte discuţii contradictorii in urma cărora inculpatul A.E. şi partea vătămată D.R.  s-au ridicat de la masă, au traversat strada, după care A.E. l-a lovit cu pumnul pe  D.R. , acesta căzând  în  şanţul din marginea drumului.

După ce partea vătămată era căzută, inculpatul A.E. a continuat să-l  lovească cu pumnii si picioarele moment in care a apărut şi inc. B.A. , care acesta l-a lovit cu pumnii şi picioarele.

Pe parcursul cercetărilor, inculpatul A.E. a recunoscut modul şi împrejurările prin care au comis fapta, declarând atât la parchet cat şi la instantă că împreună cu B.A. l-au lovit pe partea vătămată D.R. cu pumnii şi picioarele, provocându-i leziunile constatate in actele medico-legale.

Martorul ...  a declarat că, in noaptea respectivă ambii inculpaţi, respectiv A.E. şi B.A. , au lovit cu pumnii şi picioarele pe partea vătămată D.R..

Acesta a mai declarat că, după ce, cei doi l-au lovit pe D.R. , el a fugit, iar după ce a ajuns la circa 200-300 de metri, a fost alergat cu bicicleta de către inculpatul B.A. .

Inculpatul B.A. a recunoscut că l-a alergat pe ...  pentru ca acesta din urmă să nu meargă la politie.

Martorul ... , care, deşi nu se afla la fata locului in momentul incidentului, a declarat că l-a auzit in aceeaşi seară pe ...  afirmând că D.R. a fost bătut cu pumnii şi picioarele de inculpaţii A.E. şi B.A. , şi tot de la ...  a aflat ca şi acesta a fost lovit in aceeaşi seară cu o sticlă de către inculpatul B.A. .

În cadrul cercetării  judecătoreşti s-a luat declaraţie părţii vătămate, care s-a constituit parte civilă cu suma de 15000 lei reprezentând daune morale, au fost audiaţi inculpaţii A.E. şi B.A. , primul recunoscând că a săvârşit  fapta împreună cu inculpatul B.A. , iar acesta din urmă  negând în totalitate învinuirile ce i se aduc, s-au  luat depoziţii martorilor ... şi ... , s-a întocmit un referat de  evaluare pentru inculpatul B.A. de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş şi s-au depus acte în circumstanţiere de către inculpaţi.

Coroborând probele administrate în cadrul  cercetării judecătoreşti cu cele de la urmărirea penală, tribunalul reţine următoarea situaţie de fapt.

Între inculpatul A.E. şi partea vătămată D.R. exista de mai mult timp un conflict şi din această cauză atunci când se întâlneau, discuţiile degenerau în violenţe verbale şi chiar fizice.

Pe acest fond conflictual, cei doi când s-au întâlnit pe timpul zilei de 14 iulie 2011, din nou s-au luat la ceartă, şi-n cele din urmă inculpatul A.E. i-a aplicat o singură lovitură cu o bâtă pe spate părţii vătămate D.R. .

De asemenea, şi cu două  săptămâni în urmă cei doi se  întâlniseră într-un local şi din nou s-a ivit un conflict, însă, de data  aceasta numai verbal.

În noaptea de 14/15 iulie 2011,  în jurul orelor 24,00 inculpaţii  A.E. şi B.A. se aflau la o masă, în faţa barului „ P.F.I  B.N. ”, din … , al cărui patron , respectiv B.N. , este fratele inculpatului B.A. .

La această masă mai erau şi partea vătămată D.R. şi martorii ... , …

Cu excepţia martorului ... care era  la masa celor doi inculpaţi şi a părţii vătămate, ceilalţi martori au venit de la Piteşti ca urmare a  telefonului dat de partea vătămată martorului ...

Iniţial, inculpaţii , partea vătămată şi martorul  ... au consumat împreună băuturi alcoolice, mai puţin martorii  veniţi de la Piteşti, după care, între inculpatul A.E. şi partea vătămată D.R. au avut  loc din nou, nişte discuţii  contradictorii.

Împreună cei doi,  ba, unii martori susţin că la sugestia părţii vătămate , au hotărât să se ridice de la masă şi să traverseze strada pentru a se bate, lucru pe care l-au şi făcut.

Ajunşi în respectivul loc, unde se afla un şant, cei doi au început să se lovească, iar la un moment  dat inculpatul A.E.  i-a aplicat părţii vătămate o lovitură  cu pumnul ,  trântind-o în şant.

Deşi partea vătămată  era căzută în şant, inculpatul  A.E. a continuat să-i aplice mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele , moment în care a apărut şi inculpatul B.A. , care a făcut acelaşi lucru, adică i-a aplicat  lovituri cu pumnii şi picioarele părţii vătămate.

În urma loviturilor primite partea vătămată a rămas căzută în şant , în stare de inconştienţă, iar cei doi inculpaţi au plecat.

Unul dintre martorii prezenţi , respectiv …, a declarat în mod constant că i-a văzut pe cei doi inculpaţi aplicându-i părţii vătămate mai multe lovituri cu pumnii şi  picioarele, iar în momentul în care a realizat că partea vătămată se află în stare  gravă, a fugit de la locul incidentului cu intenţia de a  suna la poliţie, însă, după circa 200 – 300 m. parcurşi , l-a prins din urmă cu bicicleta inculpatul B.A. ,  încercând să-l împiedice să anunţe poliţia, aspect recunoscut şi de către acest inculpat.

Deşi s-a susţinut de către partea vătămată că a fost lovită de către inculpaţi cu un pietroi, care ulterior a fost distrus, nici unul din  mijloacele de probă administrate nu a condus spre această ipoteză şi nici nu s-a găsit la faţa locului un astfel  de obiect care să prezinte  urme specifice în acest sens.

De asemenea, partea vătămată , care a avut o poziţie oscilantă, a susţinut  iniţial că a fost lovită de fratele inculpatului B.A. , respectiv  martorul B.N., însă nici această ipoteză nu s-a  confirmat, rămânând atât pentru organul  de urmărire penală, cât şi pentru instanţă bănuiala existenţei unui eventual interes pecuniar din partea  părţii vătămate, având în vedere  că martorul deţine un bar, ceea ce se poate presupune că are o situaţie materială mai bună.

Faptul că martorul B.N.  şi-a schimbat depoziţia în faţa instanţei de judecată, faţă de declaraţia dată la urmărirea penală, determină înlăturarea acestei declaraţii ca nesinceră, motivată, probabil  de gradul apropiat de rudenie dintre el şi inculpatul B.A. , respectiv  acela de fraţi şi, în plus, aceasta nu se  coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate, cu excepţia declaraţiilor inculpatului B.A. , care  a negat în mod constant  acuzaţiile ce i se aduc.

Acesta s-a apărat în sensul că  intervenţia lui între cei doi – inculpatul A.E. şi partea vătămată – a fost  una de aplanare a conflictului şi nicidecum de participare  la lovire.

Instanţa nu poate împărtăşi această apărare pentru mai multe considerente şi anume:

Unii dintre martorii prezenţi  au declarat în mod constant că l-au  văzut şi pe inculpatul  B.A.  lovind pe partea vătămată şi chiar aceasta , în cele din urmă, a spus că a fost lovită şi de inculpatul B.A. .

De asemenea, inculpatul A.E. , a declarat tot timpul  că, deşi conflictul a izbucnit iniţial între el şi partea vătămată, ulterior şi inculpatul  B.A. i-a dat concursul la lovirea acesteia, ori, dacă ar fi avut vreun motiv financiar, primind eventualele despăgubiri civile la care ar fi putut fi obligat, şi-ar fi însuşit prima ipoteză avansată de partea vătămată şi anume, că a lovit-o împreună cu martorul B.N. .

În plus, dacă inculpatul B.A. s-ar fi ştiut nevinovat , ba , din contră, ar fi acţionat cu  scopul de a-i despărţi pe cei doi, nu avea  nici un interes să-l împiedice  pe martorul ... să anunţe poliţia şi, implicit, salvarea.

Totodată, nici cazierul acestui inculpat nu pledează în favoarea lui, având în vedere că a mai  suferit condamnări , iar unele dintre  ele pentru acest gen de infracţiuni cu  violenţă.

Din probele administrate în cauză, instanţa apreciază că a rezultat fără  putinţă de tăgadă că cei doi inculpaţi au lovit cu pumnii şi picioarele pe partea vătămată, producându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 90 zile îngrijiri medicale , aşa cum se  stipulează în Raportul de constatare  medico-legală nr 284/A7 din data de 01.11.2011, întocmit de S.M.L Argeş, fără însă a se putea stabilit o diferenţiere în ceea ce priveşte activitatea infracţională a fiecăruia dintre cei doi inculpaţi, cu excepţia faptului că respectivul conflict a fost iniţiat de către inculpatul A.E. şi partea vătămată , ulterior intervenind şi inculpatul B.A. de partea celuilalt coinculpat.

De asemenea, chiar dacă s-a  reţinut că şi partea vătămată D.R. a contribuit la ivirea conflictului prin acceptarea propunerii de  a se bate , comportamentul în nici un caz nu poate fi considerat ca o provocare faţă de inculpatul A.E. , astfel încât să se poată reţine în  favoarea acestuia scuza provocării.

Cu toate acestea însă, faţă de  starea conflictuală preexistentă, de episoadele repetate de violenţe verbale  ori fizice oarecum moderate dintre  partea vătămată şi inculpatul A.E. , de împrejurarea în care s-a săvârşit fapta, care a fost mai de grabă una de supremaţie asupra poziţiei de „ cel mai tare, cel mai de temut” dintre ei în faţa prietenilor, ori susţinătorilor lor, instanţa nu poate  împărtăşi punctul de vedere al organului de urmărire penală în ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptei.

Din  nici un mijloc de  probă administrat nu a rezultat cert că inculpaţii au acţionat cu intenţie de a o omorî pe partea vătămată.

Faptul că leziunile provocate i-au pus viaţa în  pericol părţii vătămate, nu este suficient pentru a aprecia că inculpaţii au acţionat  cu intenţie directă de a-i suprima viaţa, cu atât mai mult cu cât nu era pentru prima dată când se băteau şi nici nu s-a făcut dovada că aceştia s-au folosit  de un presupus pietroi pentru a  lovi pe partea vătămată.

Toate cele trei părţi, respectiv inculpaţii şi partea vătămată sunt  cunoscute ca persoane predispuse la  scandal, dornice de a se impune ca o autoritate în mediul lor ( a se vedea şi porecla inculpatului A.E. – „ B.B. ”-), însă nimic din derularea  evenimentului nu a condus la dovedirea intenţiei de omor.

În analizarea acestui aspect trebuie avută în vedere şi partea vătămată , care este o persoană cu antecedente penale, ba , mai mult, a şi executat pedeapsă în regim de detenţie, lucru pe care a tins să-l transforme într-un „ titlu de  glorie”, astfel înţelegând să se facă de temut pentru cei din anturajul său.

Faţă de aceste considerente, instanţa apreciază că în drept  fapta inculpaţilor A.E. şi  B.A. care, în noaptea de 14/15 iulie 2011, în timp ce se aflau pe raza comunei Bârla, jud. Argeş, în dreptul barului P.F.I.” B.N. ” împreună i-au aplicat părţii vătămate  D.R. , mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele, producându-i leziuni ce au necesitat circa 90 zile îngrijiri medicale, leziuni ce i-au pus viaţa în primejdie, întruneşte elementele constitutive ale infr. de vătămări corporale grave, prev.şi ped.de art. 182 alin.2 C.p , pentru care vor fi condamnaţi inculpaţii.

Pe cale de consecinţă, urmează a se admite cererea formulată de inculpatul B.A. şi  în baza art.334 C.p.p, să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei, din art. 20 C.p, rap.la art.174 şi art.175 lit.i C.p, în art. 182 alin.2 C.p, pentru  ambii inculpaţi.

La aplicarea şi individualizarea pedepselor, se vor avea în vedere atât gradul de pericol social al faptei şi persoana inculpaţilor care, fie au antecedente penale , în cazul inculpatului A.E. , fie sunt recidivişti, în cazul inculpatului B.A. , cât şi  împrejurarea în care s-a săvârşit fapta,  neputând fi neglijată, nici disponibilitatea părţii vătămate la  crearea conflictului, de altfel şi acesta fiind o persoană certată cu legea penală.

Pentru ca scopul educativ al pedepsei să poată fi realizat, instanţa apreciază că executarea acesteia  să se facă în condiţiile art. 57,71 C.p. rap.la art.64 lit.a teza a II a şi lit. b .C.p.

În ceea ce priveşte cuantumul pedepselor ce urmează a fi aplicate, instanţa va avea în vedere faptul că iniţiativa  conflictului i-a aparţinut inculpatului A.E. şi numai după ce acesta a trecut la violenţe fizice asupra părţii vătămate, a intervenit şi inculpatul B.A. în acelaşi sens, ceea ce, în opinia  tribunalului, impune o diferenţiere de sancţionare.

În acelaşi timp, instanţa va  avea în vedere starea de recidivă  postcondamnatorie , prev.de art.37 lit.a C.p a inculpatului B.A. .

Prin s.p. nr. 170/9.12.201 a Judecătoriei Costeşti , rămasă definitivă prin neapelare, inculpatul B.A. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani şi 3 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere, potrivit disp.art.86/1 C.p.

Fapta săvârşită de inculpat ce face obiectul prezentei cauze nu este concurentă cu  fapta reţinut în s.p. nr. 170/9.12.2010, având în vedere că aceasta a rămas definitivă, cu mult  înainte de  data de 14/15 iunie 2011 şi deci, inculpatul se află în raport  de respectiva condamnare în stare de  recidivă postcondamnatorie.

Totodată, se reţine că inculpatul, în cursul termenului de încercare a săvârşit din nou o infracţiune pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă chiar şi după expirarea acestui termen.

Faţă de această situaţie, în care sunt incidente dis.art.84 C.p., urmează ca în baza art. 86 ind.4 C.p. să se revoce suspendarea sub  supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 3 luni  închisoare aplicată inculpatului B.A. , prin s.p. nr. 170/09.12.2010 a Judecătoriei Costeşti,  rămasă definitivă prin neapelare şi să se  dispună ca acesta să o execute  separat de pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, în condiţiile  art. 57,71 C.p, rap.la art. 64 lit.a teza a II a şi lit.b C.p.

Faptele nefiind concurente, în nici un caz pedepsele nu pot fi contopite pentru a se dispune ca inculpatul să o execute pe cea mai grea, cu o eventuală aplicare de spor.

Instanţa apreciază că inculpaţii în continuare prezintă un pericol pentru ordinea publică şi, faţă atât de poziţia conflictuală dintre ei şi partea vătămată, cât şi de poziţia de  nerecunoaştere a faptei a unuia dintre inculpaţi, dacă aceştia s-ar afla  în stare de libertate, ar putea  genera noi dispute soldate cu fapte penale.

Pentru aceste considerente, urmează ca în baza art.350 C.p.p, să se  menţină starea de arest a inculpaţilor.

În baza art. 88 C.p, se vor deduce din pedepsele aplicate reţinerea şi arestul preventiv, începând cu data de 15 iulie 2011,  la zi.

În ceea ce priveşte constituirea de parte civilă a părţii vătămate D.R. , instanţa o apreciază fondată în parte.

Deşi, iniţial, partea civilă a menţianat  că doreşte şi despăgubiri materiale, nu a fost în măsură  să precizeze o sumă şi nici nu a produs dovezi în acest sens.

Cât priveşte daunele morale, acesta s-a constituit parte civilă cu suma de 15.000 lei, motivând că i s-au adus grave prejudicii morale , constând în suferinţa fizică şi psihică trăită.

Tribunalul împărtăşeşte în parte pretenţiile părţii civile, în sensul că admite că aceasta a fost supusă unor traume fizice şi psihice ce  s-au întins pe o oarecare perioadă de timp însă, faţă de consecinţele concrete , de aportul său la  desfăşurarea incidentului, precum şi de persoana sa conflictuală, suma solicitată depăşeşte cu mult prejudiciile suferite, riscând să devină o îmbogăţire fără justă cauză.

Faţă de această situaţie, urmează ca în baza art.14 C.p.p, rap.la art. 998, 999 C.civ, să se admită în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă D.R. , şi să fie obligaţi inculpaţii în solidar, la plata sumei de 5000 lei daune morale, apreciindu-se că această sumă este îndestulătoare.

Se va admite în totalitate  acţiunea civilă a părţii civile Spitalul Judeţean de  urgenţă Piteşti – Argeş, şi vor fi obligaţi inculpaţii în solidar la plata sumei de 332,90 lei, apreciată ca  dovedită prin actele depuse la dosar.

Se va constata că partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca – Bucureşti  nu s-a constituit parte civilă.

Se va admite cererea formulată de  Ş.L. şi se va anula  amenda judiciară în sumă de  500 lei aplicată în baza art. 198 alin3.  C.p.p prin încheierea de şedinţă din data de 19.01.2012, apreciindu-se că aceasta a reuşit să facă dovada că lipsa sa de  la judecata a fost motivată.

Văzând şi disp.art.192 alin.2 c.p.p.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei formulată de către inculpatul B.A. .

În baza art.334 C.p.p., dispune schimbarea încadrării juridice a faptei, din art.20 C.p., rap. la art.174 şi art.175 lit.i C.p. în art.182 alin.2 C.p., pentru ambii inculpaţi.

În baza art.182 alin.2 C.p., condamnă pe inculpatul A.E. , deţinut în Penitenciarul Colibaşi, la 6 ani închisoare, cu executare în condiţiile art.57,71 C.p., rap.la art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.p.

În baza art.182 alin.2 C.p., cu aplic.art.37 lit.a C.p., condamnă pe inculpatul B.A. , deţinut în Penitenciarul Colibaşi, la 5 ani închisoare, cu executare în condiţiile art.57,71 C.p., rap.la art.64 lit. a teza a II-a şi lit.b C.p.

În baza art.86 ind.4 C.p. revocă suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 3 luni închisoare aplicată inculpatului B.A. prin sentinţa penală nr.170/09.12.2010 pronunţată de Judecătoria Costeşti şi rămasă definitivă prin neapelare şi dispune ca acesta să o execute separat de pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, în cond.art.57,71 C.p., rap.la art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.p.

În baza art.350 C.p.p., menţine starea de arest a inculpaţilor.

În baza art.88 C.p., deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor reţinerea şi arestul preventiv, începând cu data de 15 iulie 2011, la zi.

Admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă D.R. şi obligă pe inculpaţi în solidar la plata sumei de 5.000 lei daune morale.

Admite acţiunea civilă a părţii civile Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti – Argeş şi obligă pe inculpaţi în solidar la plata despăgubirilor civile în sumă de 332,90 lei.

Constată că partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca – Bucureşti nu s-a constituit parte civilă.

Admite cererea formulată de avocat Ş.L. şi anulează amenda judiciară aplicată. Obligă pe fiecare inculpat la câte 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu apel.  Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 August 2012, la Tribunalul Argeş – Secţia Penală.

Domenii speta

Spete similare