Contestație la executare - decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 23/2019; reprezintă titlu executoriu contractul de credit încheiat la distanță, în conformitate cu dispozițiile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 35/2004, în lipsa semnăturii ol

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 20.03.2020 sub nr. .../299/2020, contestatorul A a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimatul B IFN S.A. ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. .../2020 al B.E.J. C, anularea încheierii de încuviinţare a executării silite emise în data de 11.02.2020 de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr. .../299/2020, anularea încheierii nr. 1/2020, a înștiințării și a somației mobiliare din 25.02.2020, precum și întoarcerea executării silite.

În motivarea în fapt a cererii, s-a învederat, în esenţă, că executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. .../2020 al B.E.J. C este nelegală întrucât are la bază contractul de credit nr. .../01.09.2017, care nu a fost semnat de contestator, în calitate de împrumutat, și nu constituie titlu executoriu.

Contestatorul a precizat că nu a încheiat niciun contract cu B IFN S.A., fiind victima unei infracțiuni, pentru care a sesizat organele penale competente. Pe rolul Secției 2 Poliție se află înregistrată plângerea penală nr. .../20.03.2018 împotriva autorului/autorilor necunoscuți care în perioada septembrie-decembrie 2017, folosind datele personale și o copie a cărții de identitate, au contractat mai multe credite de la instituții financiare ce desfășoară activitate pe internet, respectiv D IFN, E IFN și F IFN.

Intimata B IFN S.A. nu a adresat contestatorului, anterior încuviințării executării silite, vreo somație de plată, dar face parte din categoria societăților financiare ce acordă credite doar cu buletinul, astfel că probabil și contractul de credit nr. .../01.09.2017 se încadrează în cele de mai sus.

Acest contract de credit nu constituie potrivit legii titlu executoriu, neaplicându-se art. 52 din Legea nr. 93/2009. Înscrisul nu întrunește cerințele de formă întrucât probabil nu prezintă semnătura părților ca urmare a modalității de încheiere la distanță și/sau semnătura nu aparține debitorului. Deși există mențiunea „semnat electronic”, nu există un certificat digital aferent semnăturii electronice pentru împrumutatul A, ci exclusiv o adresă I.P.

Mai departe, contestatorul a afirmat că este administrator și asociat al mai multor societăți comerciale cu o cifră de afaceri de peste 30 de milioane de euro, fapt ce confirmă că situația sa financiară nu îi impunea solicitarea unor asemenea credite.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. Legii nr. 93/2009, art.632, 666, 712, 781 C.pr.civ.

În probaţiune, contestatorul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Contestaţia la executare a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 115,67 lei, conform art. 10 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Deși a fost legal citată, intimata nu a depus întâmpinare în cauză și nu a formulat apărări pe altă cale procesuală.

Sub aspectul probatoriului, a fost încuviințată, la solicitarea contestatorului, proba cu înscrisuri.

La data de 31.08.2020, contestatorul a formulat o cerere de suspendare a judecății până la soluționarea cauzei penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 sub numărul .../P/2018, cauză ce se află în lucru în cadrul Biroului Investigații Criminale.

Analizând cererea de suspendare a judecății cauzei, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 413 alin. (1) C.pr.civ., instanța poate suspenda judecata: 2. când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asuapra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu prevede altfel.

Aplicând norma juridică precitată, instanța reține că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se dispune suspendarea judecății cauzei până la soluționarea dosarului penal nr. .../P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, câtă vreme în cadrul acestuia s-a dispus începerea urmăririi penale la data de 21.03.2018 pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 Cod penal, care vizează alte fapte decât cele ce au legătură cu încheierea contractului de credit nr. .../01.09.2017 încheiat între B IFN S.A. și A.

Astfel, contestatorul însuși a arătat că a formulat plângerea penală în data de 20.03.2018, înregistrată sub nr. ... pe rolul Secției 2 Poliție, împotriva unor autori necunoscuți care, în perioada septembrie-decembrie 2017, folosind datele personale ale debitorului și o copie a cărții de identitate, au contractat mai multe credite de la instituții financiare ce desfășoară activitate pe internet, respectiv D IFN, E IFN și F IFN.

Plângerea penală respectivă și ordonanța de începere a urmării penale nu vizează fapte ce au legătură cu încheierea contractului de credit nr. .../01.09.2017, contestatorul afirmând că a luat cunoștință de existența acestui contract ulterior, ca urmare a încuviințării executării silite prin încheierea pronunțată în cursul lunii februarie 2020 de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr. .../299/2020. Având în vedere că nu s-a dovedit extinderea urmăririi penale în dosarul nr.  .../P/2018 cu privire la fapte referitoare la titlul executoriu reprezentat de contractul de credit nr. .../01.09.2017, nu se poate reține îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 2 C.pr.civ. pentru suspendarea judecății cauzei.

Prin urmare, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a judecății.

Asupra fondului cauzei, sub aspectul situației de fapt, instanța reține că prin cererea formulată la executorul judecătoresc la 27.01.2020, intimata B IFN S.A. a solicitat B.E.J. C executarea silită a contestatorului A în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. .../01.09.2017, fiind format în acest sens dosarul de executare nr. .../2020.

Executarea silită a fost încuviinţată prin Încheierea din 11.02.2020 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. .../299/2020 (f. 74).

Contestatorul a fost somat în data de 28.02.2020 să achite debitul în cuantum de 1.581,94 lei, plus cheltuielile de executare în valoare de 477,44 lei, stabilite prin încheierea nr. 1/2020 emisă în dosarul de executare nr. .../2020.

La data de 25.02.2020, executorul judecătoresc a înfiinţat poprirea asupra sumelor de bani pe care terții popriți le datorează contestatorului (f. 78), acesta fiind înştiinţat în legătura cu măsura dispusă.

Prin încheierea nr. .../11.03.2020, executorul judecătoresc a dispus încetarea executării silite, ca urmare a realizării integrale a obligației stabilite prin titlul executoriu.

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 712 alin.1 C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare, se poate face contestaţie la executare în termen de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Contestaţia la executare este mijlocul procesual prin care părţile interesate sau vătămate prin modul de realizare a executării silite, cu neobservarea sau ignorarea condiţiilor şi formalităţilor stabilite de procedura execuţională, se pot plânge instanţei competente în vederea desfiinţării sau anulării formelor sau actelor de executare nelegale.

Analizând susţinerile contestatorului privind lipsa caracterului de titlu executoriu al contractului de credit nr. .../01.09.2017, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, pentru considerentele ce preced.

Potrivit art. 8 din O.G. nr. 85/2004 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă părțile nu au convenit altfel, momentul încheierii contractului la distanță privind serviciile financiare îl constituie momentul primirii mesajului de confirmare de către consumator, referitor la comanda sa.

Conform art. 120 din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, Contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală, încheiate de o instituție de credit constituie titluri executorii, iar potrivit art. 52 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, Contractele de credit încheiate de o instituție financiară nebancară, precum și garanțiile reale și personale afectate garantării creditului constituie titluri executorii.

Totodată, în acord cu dispozițiile art. 266 C.pr.civ. Înscrisul pe suport informatic este admis ca probă în aceleași condiții ca înscrisul pe suport hârtie, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege, iar conform art. 272 C.pr.civ., înscrisul sub semnătură privată este acela care poartă semnătura părților, indiferent de suportul său material. El nu este supus niciunei formalități, în afara excepțiilor anume prevăzute de lege.

Art. 282 C.pr.civ. prevede următoarele:  (1) Când datele unui act juridic sunt redate pe un suport informatic, documentul care reproduce aceste date constituie instrumentul probator al actului, dacă este inteligibil și prezintă garanții suficient de serioase pentru a face deplină credință în privința conținutului acestuia și a identității persoanei de la care acesta emană. (2) Pentru a aprecia calitatea documentului, instanța trebuie să tină seama de circumstanțele în care datele au fost înscrise și documentul care le-a reprodus.

Potrivit art. 284 C.pr.civ., (1) dacă prin lege nu se prevede altfel, documentul care reproduce datele unui act, înscrise pe un suport informatic, face deplină dovadă între părți, până la proba contrară. (2) Dacă suportul sau tehnologia utilizată pentru redactare nu garantează integritatea documentului, acesta poate servi, după circumstanțe, ca mijloc material de probă sau ca început de dovadă scrisă.

Art. 632 alin. (2) C.pr.civ. stabilește: Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

Instanța mai reține, potrivit art. 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, că înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

În aplicarea dispozițiilor legale precitate, instanța reține că poate constitui titlu executoriu contractul privind serviciile financiare încheiat la distanță ce nu cuprinde semnătura olografă sau, după caz, semnătura electronică extinsă a debitorului.

Contractul de credit nr. .../01.09.2017 a fost încheiat în momentul primirii mesajului de confirmare de către consumator, prin poștă electronică, la data de 01.09.2017 (fila 66), în conformitate cu dispozițiile art. 8 din O.G. nr. 85/2004. Astfel, s-a făcut dovada încheierii contractului, independent de existența semnăturii olografe a părților pe contractul depus pe suport hârtie ori a semnăturii electronice extinse.

În temeiul art. 52 alin. (1) din Legea nr. 93/2009 raportat la art. 638 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, acest contract de credit, încheiat de o instituție financiară nebancară, constituie titlu executoriu.

În atare context, se cuvine a fi redate statuările Înaltei Curți de Casație și Justiție din decizia nr. 23/2019, pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 3 lit. a), b), e) și f) și art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 85/2004 raportat la art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 sau, după caz, art. 52 alin. (1) din Legea nr. 93/2009, art. 632 alin. (2) și art. 272 din Codul de procedură civilă ori, după caz, art. 5 din Legea nr. 455/2001:

„În condițiile în care s-a statuat asupra valabilității acestor contracte în lipsa semnăturii olografe, coroborarea art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 85/2004 cu art. 52 alin. (1) din Legea nr. 93/2009 și cu art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 impune concluzia că, odată stabilit momentul încheierii valabile a contractului, acesta din urmă dobândește și calitatea de titlu executoriu, în lipsa oricărei alte condiționări legale.

61. Pentru a trage această concluzie trebuie plecat, distinct de dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 93/2009 și ale art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, și de la analiza de ansamblu a reglementării specifice contractelor la distanță — Ordonanța Guvernului nr. 85/2004 (a cărei aplicare prioritară se impune a fi făcută, conform principiului specialia generalibus derogant), care nu prevede nicio obligație în sarcina părților contractante de a semna convenția încheiată în condițiile art. 8 ulterior acestui moment, prin semnătură olografă ori electronică.

62. Se apreciază, de altfel, că o atare obligație, pe lângă faptul că nu este impusă de actul normativ aplicabil, ar fi chiar în contradicție cu mecanismul încheierii contractelor la distanță, inter absentes, precum și cu specificul contractelor referitoare la servicii financiare, la comerțul electronic, bazat pe celeritate și pe lipsa formalismului, contractele de acest gen ținând de activitatea comercială și fiind funciarmente contracte care se încheie solo consensu.

63. În acest sens sunt și dispozițiile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010, care prevăd: „La momentul semnării contractului, toate părțile contractante primesc câte un exemplar original al contractului de credit, cu excepția contractelor încheiate la distantă.”

64. Ca argument complementar celor deja expuse pot fi invocate și dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, care prevăd: „Contractele încheiate prin mijloace electronice produc toate efectele pe care legea le recunoaște contractelor, atunci când sunt întrunite condițiile cerute de lege pentru validitatea acestora”.

65. Or, așa cum s-a reținut contractele la distanță încheiate electronic în condițiile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 85/2004 sunt, în lipsă de stipulație expresă contrară a părților sau a legiuitorului, valabil încheiate fără semnătură, iar unul dintre efectele pe care legea — art. 7 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 — Îl leagă de valabilitatea lor este calitatea lor de titlu executoriu.

66. Din perspectiva semnăturii electronice sunt semnificative dispozițiile art. 1 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014, care prevăd: „în vederea asigurării bunei funcționări a pieței interne, vizând în același timp un nivel adecvat de securitate a mijloacelor de identificare electronică și a serviciilor de încredere, prezentul regulament:

(a) stabilește condițiile în care statele membre recunosc mijloacele de identificare electronică a persoanelor fizice și juridice care intră sub incidența unui sistem notificat de identificare electronică al unui alt stat membru;

(b) stabilește norme pentru serviciile de încredere, în special pentru tranzacțiile electronice și

(c) stabilește un cadru juridic pentru semnăturile electronice, sigiliile electronice, mărcile temporale electronice, documentele electronice, serviciile de distribuție electronică înregistrate și serviciile de certificare pentru autentificarea unui site internet”.

67. Sunt semnificative și dispozițiile art. 3 pct. 11 și 12 din același regulament, care definesc semnătura electronică și semnătura electronică calificată.

68. De asemenea, din examinarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 reiese că sunt recunoscute în primul stat membru mijloacele de identificare electronică emise într-un alt stat membru atunci când este necesară o identificare electronică în temeiul dreptului intern sau al practicii naționale.

Art. 6 alin. 1 prevede: „Atunci când este necesară o identificare electronică care utilizează un mijloc de identificare electronică și o autentificare în temeiul dreptului intern sau al practicii administrative naționale pentru a accesa un serviciu prestat online de un organism din sectorul public într-un stat membru, mijloacele de identificare electronică emise într-un alt stat membru sunt recunoscute în primul stat membru în scopul autentificării transfrontaliere a respectivului serviciu online, cu condiția să fie îndeplinite următoarele condiții:

(a) mijloacele de identificare electronică să fie emise în cadrul unui sistem de identificare electronică inclus în lista publicată de Comisie în temeiul articolului 9;

(b) nivelul de asigurare al respectivelor mijloace de identificare electronică să corespundă unui nivel de asigurare egal sau mai ridicat decât nivelul de asigurare impus de organismul din sectorul public relevant pentru a accesa respectivul serviciu online în primul stat membru, cu condiția ca nivelul de asigurare al mijloacelor de identificare electronică respective să corespundă nivelului de asigurare substanțial sau ridicat;

(c) organismul din sectorul public relevant utilizează nivelul de asigurare «substanțial» sau «ridicat» în legătură cu accesarea online a serviciului respectiv.

Această recunoaștere trebuie să aibă loc în termen de cel mult 12 luni de la publicarea de către Comisie a listei menționate la primul paragraf litera (a)”.

69. În această ordine de idei, în cazul unor astfel de contracte, care au regim special din punct de vedere formal, problema semnăturii olografe sau electronice este lipsită de relevanță prin raportare la art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 85/2004, ea putând căpăta importanță exclusiv în situația în care există o cerință legală ori un acord neîndoielnic al părților, care să lege validitatea contractului de forma scrisă a acestuia și de semnătura olografă ori electronică.

70. Odată stabilită validitatea contractului, nu există niciun temei legal de respingere a cererii de executare silită în temeiul art. 666 alin. (5) pct. 3 din Codul de procedură civilă, întrucât semnătura, atunci când nu este convenită de părți, nu reprezintă o condiție de formă impusă de legea specială, acest contract putând constitui temei al executării în condițiile art. 632 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin derogare de la dispozițiile art. 272 din Codul de procedură civilă, prevalența art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 85/2004 față de art. 272 din Codul de procedură civilă impunându-se a fi reținută în baza principiului specialia generalibus derogant.”

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București și a stabilit, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 3 lit. a), b), e) și f) și art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 85/2004 raportat la art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 sau, după caz, art. 52 alin. (1) din Legea nr. 93/2009, art. 632 alin. (2) și art. 272 din Codul de procedură civilă ori, după caz, art. 5 din Legea nr. 455/2001, contractul privind serviciile financiare încheiat la distanță în conformitate cu dispozițiile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 35/2004 constituie titlu executoriu în lipsa semnăturii olografe sau a semnăturii electronice extinse, cu excepția situației în care părțile impun semnătura drept condiție de validitate a contractului.

Prin urmare, luând în considerare și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 23/2019, obligatorie pentru instanțele judecătorești, instanța reține că reprezintă titlu executoriu contractul de credit nr. .../01.09.2017, încheiat la distanță, în conformitate cu dispozițiile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 35/2004, în lipsa semnăturii olografe sau a semnăturii electronice extinse, având în vedere că părțile contractante nu au impus semnătura drept condiție de validitate a contractului.

Prin urmare, având în vedere caracterul de titlu executoriu al contractului de credit menționat, încheiat între contestatorul A și intimata B IFN S.A., instanța reține ca fiind legală executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. .../2020 al B.E.J. C, susținerile expuse în contestație referitoare la lipsa calității de debitor (determinată de lipsa consimțământului la încheierea actului juridic) neputând fi analizate în prezenta contestație la executare față de art. 713 alin. (2) C.pr.civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din O.U.G. nr. 1/2016, potrivit căruia în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desfiinţarea lui, inclusiv o acţiune de drept comun. Astfel, debitorul urmărit are la îndemână o acţiune de drept comun pentru anularea/constatarea nulității contractului de credit, pe calea contestaţiei la executare neputând fi cercetate motivele invocate privitoare la fondul raportului juridic născut în temeiul titlului executoriu menţionat.

 În lumina considerentelor anterior expuse, instanţa va respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul A în contradictoriu cu intimatul B IFN S.A.

Cu privire la cererea de întoarcere a executării silite, instanţa face trimitere la prevederile art. 723 alin. (1) şi (2) Cod procedură civilă, conform cărora în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării silite, prin restabilirea situaţiei anterioare, bunurile asupra cărora s-a făcut executarea urmând a se restitui celui îndreptăţit. Raportat la soluția de respingere a contestației la executare și de menținere a executării silite, urmează să fie respinsă ca neîntemeiată cererea de întoarcere a executării silite formulată de debitor.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a judecății.

Respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de contestatorul A, domiciliat în .... în contradictoriu cu intimatul B IFN S.A., cu sediul în ....

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată astăzi, 22.10.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Domenii speta

Spete similare