Acțiunea în grănițuire. Condiția existenței a două proprietăți învecinate.

Sentinţă civilă *** din 03.04.2019


Conținut speță: Condițiile necesar a fi întrunite în cazul acțiunii în grănițuire.

Rezumat: Acţiunea în grăniţuire, astfel cum a fost definită în literatura de specialitate, este acea acţiune prin care reclamantul pretinde, în contradictoriu cu pârâtul, ca instanţa să determine, prin semne exterioare, întinderea celor două fonduri învecinate. Ca atare, acţiunea de grăniţuire îşi justifică raţiunea atât în cazul inexistenţei unei delimitări între proprietăţi, cât şi în situaţia în care astfel de semne există, dar nu au fost stabilite prin înţelegerea părţilor sau prin hotărâre judecătorească şi sunt contestate de părţi. Ceea ce este esenţial pentru stabilirea liniei de hotar, este să există 2 proprietăţi învecinate, cu privire la care se solicită stabilirea liniei de hotar. Această condiție nu este îndeplinită în situația în care se solicită grănițuirea în interiorul unui imobil aflat în coproprietatea părților, în absența unei cereri de ieșire din indiviziune.

În fapt, astfel cum reiese din extrasul de carte funciară cu nr. .... nr. cadastral ... Satu Mare (f. 19), reclamantul este proprietar asupra imobilului apartament nr. 2 situat în Satu Mare, str. Avram Iancu nr...., jud. Satu Mare, iar conform extrasului CF nr. ... nr. cadastral .... Satu Mare ( f. 18), atât reclamantul IK, cât şi pârâţii HL şi HC sunt coproprietari asupra terenului intravilan în suprafaţă de 554 mp situat în Satu Mare, str. Avram Iancu nr. ..., jud. Satu Mare, reclamantul deţinând o cotă de 1 / 2 din dreptul de proprietate, iar pârâţii o cotă de 1 / 2 din dreptul de proprietate. Conform extrasului CF nr. ... nr. cadastral ... Satu Mare ( f. 18), atât reclamantul IK, cât şi pârâţii HL şi HC sunt coproprietari asupra terenului intravilan în suprafaţă de 583 mp situat în Satu Mare, str. Avram Iancu nr. ..., jud. Satu Mare, reclamantul deţinând o cotă de 291 / 583 din dreptul de proprietate, iar pârâţii o cotă de 292 / 583 Astfel cum reiese din concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză, (f.77-84), proprietăţile teren ale părţilor nu se învecinează, ci părţile se află în coproprietate asupra terenului înscris în CF ... Satu Mare nr. top ... în suprafaţă de 554 mp şi CF ... Satu Mare nr. top. ... în suprafaţă de 583 mp, având cote de 1 / 2 fiecare, respectiv 292 / 583 pârâţii şi 291 / 583 reclamantul.

De asemenea, expertul a reţinut că pentru stabilirea liniei de mejdă este nevoie de actualizarea bazei cadastrale pentru imobilele din CF ... şi CF ..., comasarea acestor imobile, ieşirea din indiviziune asupra imobilelor şi stabilirea liniei de mejdă între proprietăţi.

În drept, instanţa reţine ca fiind aplicabile în timp fondului cererii de chemare în judecată formulate de către reclamant prevederile Legii 287/2009 privind Codul civil.

Potrivit dispoziţiilor art.560 C.civ., proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta. Acţiunea în grăniţuire, astfel cum a fost definită în literatura de specialitate, este acea acţiune prin care reclamantul pretinde, în contradictoriu cu pârâtul, ca instanţa să determine, prin semne exterioare, întinderea celor două fonduri învecinate. Ca atare, acţiunea de grăniţuire îşi justifică raţiunea atât în cazul inexistenţei unei delimitări între proprietăţi, cât şi în situaţia în care astfel de semne există, dar nu au fost stabilite prin înţelegerea părţilor sau prin hotărâre judecătorească şi sunt contestate de părţi.

Ceea ce este esenţial, reţine instanţa, pentru stabilirea liniei de hotar, este să există 2 proprietăţi învecinate, cu privire la care se solicită stabilirea liniei de hotar.

Analizând cererea de chemare în judecată, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, precum şi a dispoziţiilor legale incidente, mai sus citate, instanţa constată că aceasta este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge. Astfel cum rezultă atât din extrasele CF, cât şi din raportul de expertiză efectuat în cauză, se solicită grăniţuirea în interiorul unui imobil aflat în coproprietatea părţilor, instanţa neputând dispune această operaţiune, câtă vreme nu s-a solicitat comasarea imobilelor, respectiv ieşirea din indiviziune, astfel încât să existe două suprafeţe învecinate.

Instanţa reţine că ulterior depunerii raportului de expertiză, prin note de şedinţă s-a solicitat admiterea acţiunii formulate, conform raportului de expertiză tehnică judiciară şi schiţei întocmite în dosar nr. 475/296/2018 şi dispunerea comasării terenurilor din CF ... şi CF ... în lot 1 şi după aceea a dezlipirii în lot 2, 3, 4 şi 5 şi 6, şi stabilirea liniei de 3 hotar între proprietăţile părţilor să fie conform aliniamentul ABCD, ori această solicitare nu poate fi făcută prin ” note de şedinţă”, câtă vreme, instanţa a fost investită cu o acţiune privind grăniţuire, stabilirea liniei de hotar între două proprietăţi, iar nu efectuarea unor operaţiuni privind comasarea, respectiv ieşirea din indiviziune cu privire la terenurile din litigiu.

Raportat la aceste aspecte, având în vedere că acţiunea în grăniţuire vizează în mod obligatoriu existenţa a două imobile învecinate cu privire la care se solicită stabilirea mejdiei, iar din probele administrate, rezultă că terenurile în litigiu sunt deţinute de fapt în coproprietate de părţi, acestea deţinând o cotă parte din dreptul de proprietate asupra terenurilor, iar nu o cotă parte efectivă, în sens material, din terenuri, instanţa apreciază că acţiunea reclamantului este neîntemeiată.