Contestatie la executare

DOSAR NR. …

Cod operator date cu caracter personal 8183

Cod ECLI …

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA RĂCARI

SENTINŢA CIVILĂ NR. …

 Şedinţa publică din data de 28.07.2022

 Instanţa compusă din:

PREŞEDINTE: M.C.T.

GREFIER: F.M.M.

Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulate de contestatorul C.I.A. - V.G.L, în contradictoriu cu intimata E.I.F. , având ca obiect contestaţie la executare.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa de la 19.07.2022 şi au fost consemnate în încheierea  de şedinţă de la acea dată, când instanţa având nevoie de timp pentru a studia actele şi lucrările dosarului, în vederea deliberării a amânat pronunţarea la data de 26.07.2022 şi ulterior la data de 28.07.2022.

INSTANŢA,

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la data de 24.03.2022, sub nr. 998/284/2022, contestatorul C.I.A. - V.G.L , în contradictoriu cu intimata E.I.F. , a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite demarate de către E.I.F. în dosarul de executare nr. 3/2022 pe rolul B.E.J. D.F.L., în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit nr. 478/2020 („Titlul executoriu”), prin care a solicitat instanței de executare să dispună pe cale de excepție, excepția prematurității executării silite, anularea executării silite și a tuturor actelor de executare silită încheiat în dosarul de executare nr. 3/2022 („Dosarul de Executare”) instrumentat de către B.E.J. D.F.L.  („B.E.J. D.F.L.”); anularea încheierii de încuviințare a executării silite nr. 154/2022 a Judecătoriei Răcari („încheiere de încuviințare”), anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită („încheiere din 07.02.2022”); anularea somației emise la 01.03.2022 („Somația”); anularea măsurii înființării popririi și a adreselor de înființare a popririi din 01.03.2022 ; întoarcerea executării silite în ipoteza în care creanța ce face obiectul executării s-ar realiza până la soluționarea prezentei contestații precum şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în temeiul dispozițiilor art. 453 NCPC.

În motivare, s-a arătat că la data de 21.01.2022, Judecătoria Răcari a încuviințat executarea silită în dosarul nr. 105/284/2022 din dosarul de executare, la cererea petentului B.E.J. D.F.L. pentru creditoarea E.I.F., împotriva debitoarei C.I.A. V.G., în baza Titlului executoriu, precizându-se că încheierea de încuviințare nu menționează suma pentru care executarea silită este încuviințată sau ce reprezintă acea sumă (debit principal, accesorii etc.).

S-a învederat că, de asemenea, încheierea de încuviințare nu menționează dacă acest credit ar fi fost declarat scadent anticipat sau dacă sumele pretinse sunt sau nu scadente, după cum nu se clarifică nici de ce E.I.F. are calitatea de creditor, de vreme ce nu este parte la Contractul de credit.

S-a precizat că,ulterior B.E.J. D.F.L. a procedat la emiterea somației, pentru executarea sumei de 56.076,49 lei, despre care B.E.J. D.F.L. menționează că ar fi compusă din 49.736,45 lei - creanță datorată creditorului în temeiul Contractului de credit ca urmare a subrogației în drepturile băncii prin plata garanției și 6.340,04 lei, reprezentând cheltuieli de executare silită, conform încheierii.

S-a arătat că, în conformitate cu dispozițiile art. 712 alin. (1) cod proc. civilă, „ împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare ”, iar în temeiul dispozițiilor legale anterior citate, C.I.A. V.G. a formulat prezenta contestație la executare.

Referitor la excepţia prematurităţii cererii, prin raportare la dispozițiile legale ale art. 7 din contractul de credit, rezultă că în cazul în care E.I.F. ar fi constatat survenirea unui caz de neîndeplinire constând în neplata ratelor bancare, era obligată să transmită o notificare către împrumutat, înainte de a pune în executare măsurile pe care le putea adopta, însă în cazul de față, o astfel de notificare nu a existat, iar CIA Vasii nu a fost informat în prealabil cu privire la eventuala declarare a scadenței anticipate, eventuala punere în executare sau cu privire la cuantumul ori modul de calcul al sumei pretinse și defalcarea acesteia.

S-a arătat că în aceste condiții, E.I.F. nu a respectat procedura prealabilă instituită prin contract față de împrumutat, iar o executare silită începută fără respectarea acestei proceduri prealabile este prematură, încuviințarea sa fiind realizată în mod nelegal, cu încălcarea art. 666 alin. 5 pct. 3, 5 și 7 cod proc. civilă.

Privitor la nelegalitatea executării silite din dosarul nr. 3/2022, s-a precizat că lipsa formalității înregistrării contractului de credit în rnpm conduce la nulitatea încheierii de încuviințare a executării silite.

S-a arătat că art. 4 alin. 3) Legea nr. 297/2018 privind publicitatea imobiliară, a fost suspendat prin Decizia nr. 748/2021 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară, începând cu 16.02.2022, iar cererea creditoarei de executare silită a fost formulată la 10.01.2022, moment la care art. 4 alin. 3) Legea nr. 297/2018 era pe deplin în vigoare și producea efecte.

S-a învederat că lipsa acestei formalități de înregistrare a Contractului de credit în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, anexată cererii de executare și prezentată instanței de încuviințare, conduce la nulitatea încheierii de încuviințare a executării silite, pentru nerespectarea art. 666 alin. 5) cod proc. civilă și a art. 641 cod proc. civilă, ce prevede că: „înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii, numai dacă sunt înregistrate în registrele publice, în cazurile și condițiile anume prevăzute de lege. Orice clauză sau convenție contrară este nulă și considerată astfel nescrisă. Dispozițiile art. 664 și următoarele sunt aplicabile

Referitor la lipsa calității de creditor a băncii, s-a arătat că Contractul de credit nr. 478/2020 a fost încheiat între R.B. S.A., în calitate de creditor și C.I.A. V.G., în calitate de împrumutat, fără ca E.I.F. să fie parte în acest raport juridic, astfel în cadrul actelor de executare din Dosarul de executare nr. 3/2022, se menționează că E.I.F. are calitatea de creditoare, fără a se preciza în baza cărui raport juridic rezultă această calitate, de vreme ce Contractul de credit este un contract la care entitatea denumită E.I.F. nu este parte.

S-a învederat că, deşi se menționează în actele de executare că E.I.F. s-ar fi subrogat în drepturile băncii prin plata garanției, o astfel de subrogație nu a fost notificată debitorului, nu a fost acceptată de acesta și nici nu s-a realizat dovada plății garanției de către această entitate, E.I.F., care, conform susținerilor Intimatei, ar declanșa calitatea sa de creditoare.

S-a precizat că, în consecință, de vreme ce nu există caz de subrogare legală (de altfel, nici nu se menționează că E.I.F. ar acționa din perspectiva subrogației legale) și E.I.F. nu are calitatea de parte în Contractul de credit, atunci nu se poate susține calitatea acesteia de creditor în cadrul Dosarului de executare nr. 3/2022, față de C.I.A. V.G..

Privitor la lipsa caracterului determinat sau determinabil al sumei urmărite, s-a arătat că potrivit art. 666 alin. 3)cod proc. civilă, "(3) încheierea va cuprinde, în afara mențiunilor prevăzute la art. 233 alin. (1), arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, atunci când aceasta este determinată sau determinabilă, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviințat urmărirea, când s-a încuviințat urmărirea silită a bunurilor debitorului și modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta”.

S-a relevat că din cuprinsul încheierii de încuviințare a executării silite lipsește cu desăvârșire orice mențiune cu privire la suma pe care E.I.F. o pretinde, cu privire la eventuala sa scadență sau cu privire la defalcarea acesteia, astfel încât în mod incorect instanța de executare a pronunțat o încheiere nelegală, în baza căreia debitorul poate fi executat în mod aleatoriu, întrucât acestuia nu îi este expusă componența creanței, nemenţionându-se nici faptul că acest credit ar fi fost declarat exigibil anticipat, astfel încât nici din această perspectivă executarea silită începută de E.I.F. este nelegală

S-a arătat că în prezent mai există şi alte dosare de executare silită pentru aceeaşi sumă nedeterminată „dosarul de executare nr. 2/2022 („Dosarul de Executare”) instrumentat de către B.E.J. D.F.L.”, iar în acest dosar calitatea de creditor o are însă R.B. S.A., o societate cu sediul în ....

Referitor la lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al sumei menționate în somație și în adresele de înființare a popririi, s-a arătat că potrivit art. 663 cod proc. civilă: ”Executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă. Creanța este certă când existenta ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată. ”

S-a precizat că din modul în care este expusă suma urmărită prin somație, nu rezultă ce reprezintă aceasta și din ce este compusă, dat fiind că E.I.F. nu a prezentat modul său de calcul, astfel încât nu se poate verifica dacă suma este scadentă, ce cuantum este scadent și căror rate corespunde suma urmărită, astfel, debitorul nici nu se poate apăra corespunzător, deoarece nu cunoaște exact ce reprezintă suma și cum a fost calculată și dacă era scadentă.

S-a învederat că, în acest sens, în cuprinsul actelor de executare, începând cu încheierea de încuviințare, era necesar ca suma urmărită să fie detaliată, pentru ca debitorul să cunoască componentele acesteia şi dat fiind că din niciun act de executare nu rezultă ce reprezintă suma, dacă este într-adevăr scadentă și nu rezultă modul de calcul al acesteia, actele de executare și executarea silită însăși sunt lovite de nulitate absolută.

Contestatorul a învederat că se impune anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare emisă în cadrul dosarului de executare şi reducerea onorariului executorului judecătoresc ca fiind nejustificat, precizându-se că debitul urmărit, conform Somației, îl reprezintă suma de 56.076,49 lei, iar prin încheierea din 01.03.2022, cheltuielile de executare au fost stabilite la valoarea de 6340,04 lei, din care suma de 5.918,64 lei reprezintă onorariul executorului judecătoresc, cu TVA inclus.

S-a arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/2000, „executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele: pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite”

S-a învederat că această sumă este disproporționată raportat la valoarea creanței urmărite și raportat la volumul de muncă efectuat în cauză de către organul de executare în jurisprudență reținându-se constant că „în condițiile în care, în ceea ce privește posibilitatea reducerii onorariilor practicate de avocați există un text de legal instituit potrivit art. 274 alin 3, instanța apreciază că pentru identitate de rațiune, aceste dispoziții pot fi aplicate și în cazul onorariilor executorilor judecătorești. Acesta întrucât, acolo unde există aceleași rațiuni se aplică aceleași principii”.

S-a precizat că activitatea prestată de executorii judecătorești este similară activității prestate de avocați, executarea silită fiind o etapă a procesului civil şi în plus, aceeași instanță a mai reținut „ ca și în cazul avocaților, aprecierea instanței este aceea că nu se intervine în contractul de executare silită încheiat între intimat și executor, ci doar se apreciază în ce măsură onorariul părții care solicită punerea în executare trebuie suportat de debitor. În același timp se constată că onorariul stabilit nici nu se plătește anticipat, iar în atare situație intimatul creditor nici nu are vreun interes să procedeze la o eventuală negociere a onorariului ce urma a fi perceput și care oricum ar fi fost recuperat de la debitor”.

S-a învederat că în acest sens, în jurisprudență s-a apreciat că „onorariul executorului judecătoresc trebuie să reprezinte echivalentul muncii prestate de acesta pentru punerea în executare a unui titlu executoriu/a unei hotărâri judecătorești, și nu să constituie un mijloc de rotunjire a veniturilor, în detrimentul debitorului urmărit ”, iar în cadrul Dosarului de executare, actele executorului judecătoresc se înscriu în actele obișnuite de executare și nu justifică nicidecum suma considerabilă a onorariului perceput, care depășește chiar valoarea creanței.

S-a precizat că, având în vedere criticile expuse mai sus și considerentele pentru care încheierea de încuviințare a executării silite și executarea silită înseși sunt lovite de nulitate, această nulitate afectează și actele de executare subsecvente, precum Somația sau Adresele de înființare a popririi.

S-a arătat că potrivit art. 723 (1) “În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului. (2) Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptății, fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terții de bună-credință. ”

Prin urmare, contestatorul a solicitat, urmare a desființării actelor de executare, să se dispună și întoarcerea executării, în ipoteza în care executarea silită se va finaliza înaintea de soluționarea contestației.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 712 și urm. cod proc. civilă, precum și pe celelalte dispoziții legale la care contestatorul a făcut referire în cuprinsul prezentei.

În probaţiune, contestatorul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, expertiză contabilă și orice altă probă a cărei necesitate va reieși din dezbateri.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1050 de lei, conform art.10 din O.U.g.nr.80/2013.

La data de 21.03.2022, intimata E.I.F. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, pe cale de excepţie, admiterea excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei la executare, iar pe cale de consecinţă, respingerea acesteia ca tardiv formulată, pe fond a solicitat respingerea contestaţiei la executare şi a cererii de întoarcere a executării ca neîntemeiate, solicitând totodată şi obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, s-a arătat că între R.B. S.A. și C.I.A. V.G. a fost încheiat Contractul de credit nr. 478/2020 din data de 02.10.2020, depus ca Anexa nr. 1 la prezenta iar, valoarea maximă a creditului acordat prin Contractul de credit este în cuantum de 76.000 lei.

S-a precizat că potrivit Contractului de credit, au fost constituite mai multe garanții în vederea garantării respectării obligațiilor asumate de C.I.A. V.G., printre care se numără şi: garanția financiară acordată de Fondul European de garantare (FEI), pentru prezentul credit, în temeiul șl în condițiile Acordului de garantare încheiat între FEI și Bancă, garanție ce va putea fi executată de către bancă în cazul în care împrumutatul nu își îndeplinește obligația de rambursare a creditului la scadență (fie scadența finală, fie scadența anticipată], valoarea inițială a garanției constitulte era de 50% din valoarea creditului.

S-a învederat că ulterior, având în vedere faptul că debitorul face parte din portofoliul față de care a fost aplicată măsura COVID-19, ca o măsură de sprijin, EIF a majorat garanția COSME constituită, de la valoarea, de 50%, până la 80%, astfel cum rezultă din Actul Adițional la Anexa II - Fișa de condiții indicative COSME LGF pentru garantarea directă şi Anexa III - Fișa de condiții indicative COSME LGF pentru contra garantare, cu introducerea măsurilor de sprijin COVID-19 (în continuare Actul adițional), publicat pe site-ul intimatei și tradus în limba română (Anexa nr, 2 la prezenta).

S-a precizat că potrivit pct. 2.2.2 din Actul adițional, referitor la Creșterea ratei de garanție şi a ratei de garantare a portofoliilor de tranzacții ale destinatarilor finali COVID-19 se arată că ..Rata de (cantra-)garanţie va fi de până fa 80% şi va fi de obicei stabilită la maximum"

Totodată, s-a învederat că potrivit art. 8,2 din Contractul de credit „în cazul în care împrumutatul/ Garantul/Fideiusor (dacă este cazul) nu achită la data Scadenței anticipate sau a Scadenței finale toate sumele exigibile conform prezentului Contract, Banca poate iniția procedurile legale pentru recuperarea acestora pe cale amiabilă sau prin executarea silită a garanţiilor prevăzute în prezentul Contract, aceștia recunoscând dreptul Băncii de a alege modalitatea de urmărire şi ordinea executării garanțiilor".

S-a arătat că la data de 16.08.2021, urmare a apariției unui caz de neîndeplinire sau culpă, așa cum este acesta definit în Condițiile Generale de Derulare a Operațiunilor Bancare Persoane Juridice, facilitățile de credit acordate au fost trecute Integral la restanță, astfel cum reiese din Notificarea nr. 2261 din data de 10.09.2021, ce a fost recepționată de către debitor și garantul fideiusor, în speță, avocatul titular (Anexa nr. 31. Totodată, precizându-se că la data de 28.10.2021, R.B. S.A. a executat garanția financiară constituită de EIF, cerând la plată suma de 49.736,45 lei (reprezentând 80% din 62.170,56 lei) prin cererea de plată nr. 2524/28.10.2021, care a fost plătită în mod integral de către intimată, aspect confirmat: atât de Adresa nr. 2662/16.11.2021, emisă de către R.B. S.A. de confirmare a plății garanției de către EIF (Anexa nr, 4) cât și de Extrasul de cont generat la data de 06.12.2021 pentru perioada 15.08.2021 - 03.12.2021 (în conținutul căruia este consemnat contul 23072449 aferent garanțiilor EIF), care atestă înregistrarea plății garanției (Anexa nr. 5).

S-a arătat, în considerarea faptului că intimata a achitat garanția financiară reglementată de Contractul de credit astfel cum a precizat anterior, intimata s-a subrogat în drepturile băncii R.B. S.A. pentru recuperarea sumei plătite, ipoteză reglementată inclusiv prin pct. 12 din Contractul de credit - „Clauza specială pentru credite garantate în baza programului COSME" şi de asemenea, contrar susținerilor contestatorului debitor, s-a menționat că au fost îndeplinite și formalitățile de înscriere în Registrul Național de Publicitate Mobiliară a Contractului de credit, astfel cum reiese din avizele depuse la Anexa nr. 6 la prezenta.

S-a învederat că ulterior, intimata EIF a formulat o cerere de executare silită (Anexa nr. 7 la prezenta) și a transmis-o către B.E.J. D.F.L., solicitând recuperarea creanței în valoare de 49,736.45 lei prin toate formele de executare prevăzute de lege, iar față de această cerere de executare silită, B.E.J. D.F.L. a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit nr. 478/2020 pentru creanța intimatei EIF, această solicitare fiind admisă de către Judecătoria Răcari prin încheierea nr.154 din 21.01.2022 pronunțată în dosarul nr. 105/284/2022 - Anexa nr. 8 la prezenta.

Intimata a solicitat respingerea contestaţiei la executare, în principal, ca tardiv formulată, iar în subsidiar, ca neîntemeiată, cu titlu prealabil, menţionând că invocarea prezentei excepții are în vedere exclusiv informațiile pe care le are la dispoziție, astfel cum le-au fost comunicate de către instanța de executare.

Intimata a invocat  art. 715 C.proc.civ., precizând că potrivit informațiilor existente pe portalul instanțelor de Judecată, contestația la executare a fost înregistrată la data de 24.03.2022, iar somația și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare au fost emise în data de 01.03.2022. Astfel, intimata consideră că, şi chiar dacă somația nu ar fi fost transmisă în aceeași zi, aceasta a fost comunicată debitorului a doua sau a treia zi, astfel că formularea contestației la executare este făcută cu depășirea celor 15 zile prevăzute de lege pentru formularea contestației la executare.

Intimata, pe fond, a învederat că contestaţia la executare este neîntemeiată, în esență, contestatorul susținând că suma de 49.736,45 lei reprezintă creanța intimate EIF și face obiectul dosarului de executare nr. 3/2022 al B.E.J. D.F.L. nu reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă.

Astfel, s-a arătat că în susținerea contestației la executare, contestatorul invocă în esență următoarele critici: nu au fost notificat cu privire la declararea scadenței anticipate, motiv pentru care acesta apreciază că executarea silită ar fi prematur formulată, fiind invocată o pretinsă excepție a prematurităţii, intimata nu ar fi făcut dovada înscrierii Contractului de credit în registrul de publicitate mobiliară, intimata nu ar face dovada calității de creditor, nefiind parte în Contractul de credit nr. 478/2020; lipsa caracterului determinat sau determinabil al creanței; existența mai multor dosare de executare care au ca obiect aceeași sumă, fiind pornită executarea silită și de către R.B. S.A.; creanța nu îndeplinește condițiile de a fi certă, lichidă și exigibilă, cheltuielile de executare sunt nejustificate.

Intimata a învederat că excepția prematurității executării silite este neîntemeiată, astfel prin contestația la executare se susține în mod nejustificat faptul că debitorului nu i-a fost comunicată declararea scadenței anticipate, motiv pentru care executarea silită ar fi prematur formulată.

Intimata a precizat că, așa cum a arătat anterior, însă, la data de 16.09.2020, urmare a apariției unui caz de neîndeplinire sau culpă, așa cum este acesta definit în Condițiile Generale de Derulare a Operațiunilor Bancare Persoane Juridice, toate facilitățile de credit acordate acestuia au fost trecute integral la restantă de către R.B., astfel cum reiese din Notificarea.2261 din data de 10.09.2021, ce a fost recepționată de către debitor si garantul fideiusor în speţă, avocatul titular (Anexa nr.3 la prezenta).

Intimata a depus anexat prezentei dovada comunicării notificării de declarare a scadenţei anticipate sus-menţionate, din care rezultă faptul ca atât debitorul cât şi garantul-fideiusor (avocatul titular) au fost înștiințați cu privire la trecerea integrală la restanţă a tuturor facilităților de credit acordate debitorului. (Anexa nr, 3.1).

S-a precizat, pe de altă parte, că astfel cum rezultă din prevederile art. 7 pct. 7.1 ale Contractului de credit, „Cazurile de Neîndeplinire sau Culpă, astfel cum sunt acestea definite în Condițiile Generale de Derulare a Operațiunilor Bancare se vor aplica prezentului credit. în cazul apariției oricăruia dintre aceste Cazuri, Banca poate decide, de plin drept și fără îndeplinirea altor formalități judiciare sau extrajudiciare, luarea oricăreia/oricărora dintre masurile prevăzute pentru aceste Cazuri în Condițiile Generale de Derulare a Operațiunilor Bancare sau în prezentul Contract, cu transmiterea unei notificări către împrumutat, anterior punerii în executare a măsurii/măsurilor." Totodată, s-a arătat că potrivit pct. 7.4 Cazuri de Neîndeplinire sau Culpă pct. 7.4.1. din Condițiile Generale de Derulare a Operațiunilor Bancare din anul 2019, „Oricare din următoarele aspecte/situații va constitui un "Caz de Neîndeplinire sau Culpă : „a.Clientul nu plătește la scadență sumele datorate conform fiecărui Contract de facilitate și/sau orice alte sume datorate și avute în vedere de Documentele de Finanțare."

S-a precizat că așa cum rezultă din prevederile sus-citate Banca, are dreptul de a decide de plin drept şi-fără îndeplinirea altor formalităti, declararea scadenţei anticipate în caz de neplată la scadentă a sumelor datorate conform Contractului de credit, iar transmiterea unei notificări în acest sens nu are ca efect validarea măsurii de a declara scadența anticipate, reprezentând o simplă informare a debitorului asupra intervenirii cazului de culpă/neexecutare.

Intimata a arătat că scadenţa anticipată intervine de plin drept şi fără alte formalități conform prevederilor contractuale, şi avându-se în vedere că banca are dreptul de a trece integral la restanță creditul și de a pune în executare măsurile de recuperare a debitului, acestea fiind efectuate de plin drept și fără alte formalități în conformitate cu prevederile contractuale asumate inclusiv de debitor, notificarea a fost transmisă debitorului potrivit celor sus-menționate la pct. 1 din prezenta întâmpinare, ceea ce contrazice susținerea acestuia că nu a fost informat de decizia băncii şi suplimentar, această notificare nu reprezintă oricum o condiție prealabilă pentru ca banca să procedeze la declararea scadenței anticipate, această pretinsă excepție a prematurității este neîntemeiată.

Cu privire la înscrierea Contractului de credit în registrul de publicitate mobiliară, s-a învederat că a fost îndeplinită această obligație, intimata solicitând ca instanța să respingă criticile formulate de contestator.

S-a arătat că toate formalitățile privind publicitatea au fost îndeplinite, astfel că Banca a procedat la înscrierea creanței în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, sens în care anexăm prezentei avizele R.N.P.M. privind înscrierea Contractului de credit nr, 478/2020 - (Anexa nr.6 la prezenta) şi avizele R.N.P.M. au fost atașate inclusiv cererii de executare silită, astfel că această critică de nelegalitate apare ca vădit neîntemeiată.

Cu privire la susținerile contestatorului conform cărora intimata nu deține calitatea de creditor,  aceasta a solicitat respingerea lor ca neîntemeiate, precizându-se că acesta susține faptul că intimata nu are calitatea de creditor al acestuia întrucât nu este parte în Contractul de credit nr. 478/2020.

În combaterea acestor motive de contestație, intimata a reiterat pe scurt argumentele ce au fost expuse și la pct. 2.2. lit. (i) din prezenta întâmpinare și potrivit cărora, arată că debitorul se află într-o vădită eroare cu privire la calitatea acesteia.

Intimata a învederat că este instrumentul specializat al UE în materie de capital privat, garanţii şi instrumente de microfinanţare, menit să sprijine mai ales IMM-urile, microîntreprinderile şi întreprinderile sociale, făcând parte din Grupul Băncii Europene de Investiții şi este deşinut parțial de către Comisia Europeană.

În considerarea acestei calități, intimata a precizat că a pus la dispoziția R.B. Banks SA o facilitate de garantare în vederea acoperirii eventualelor pierderi în cazul unor evenimente, precum şi neplata scadentă a ratelor de către împrumutat, apărut în legătură cu finanțările acordate întreprinderilor mici și mijlocii conform condițiilor programului "COSME", cum este și situația dedusă Judecății în prezenta cauză, precizând că calitatea de creditor a acesteia în prezenta cauză rezultă în mod expres din conținutul Contractului de credit nr. 478/2020 și este guvernată de asemenea de principiul subrogației, iar nu de o eventuală cesiune de creanță intervenită între FEI și Bancă, nefiind necesară o notificare a subrogației, întrucât aceasta a fost acceptată în mod expres în cuprinsul contractului de credit de către debitor.

S-a precizat că, astfel cum a menționat supra în descrierea situației de fapt și la pct. 2.2. lit. (i) din prezenta întâmpinare, potrivit Contractului de credit au fost constituite mai multe garanții în vederea garantării respectării obligațiilor asumate de C.I.A. V.G., printre care se număra și garanția financiară acordată de Fondul European de garantare (FEI), pentru prezentul credit, în temeiul și în condițiile Acordului de garantare încheiat între FEI și Bancă, garanție ce va putea fi executată de către bancă în cazul în care împrumutatul nu își îndeplinește obligația de rambursare a creditului la scadență (fie scadența finală, fie scadența anticipată); valoarea inițială a garanției constituite fiind de 50% din valoarea creditului.

S-a arătat că această garanție poate fi lesne observată din lecturarea contractului de credit, la Secțiunea I - Parametrii de Creditare - Garanții – pag. 3 din Contractul de Credit nr. 478/2020, iar ulterior, având în vedere faptul că debitorul C.I.A. V.G. face parte din portofoliul față de care a fost aplicată măsura COVID-19, ca o măsură de sprijin, EIF a majorat garanția COSME constituită de la valoarea de 50% până la 30%, astfel cum rezultă din Actul Adițional.

S-a învederat că potrivit art. 8.2. din Contractul de credit „în cazul în care Împrumutatul/Codebitorul/Garantul Fideiusor (dacă este cazul) nu achită la data scadenței anticipate sau a scadenței finale toate sumele exigibile conform prezentului Contract, Banca poate iniţia procedurile legale pentru recuperarea acestora pe cale amiabilă sau prin executarea silită a garanţiilor prevăzute în prezentul Contract, aceștia recunoscând dreptul Băncii de a alege modalitatea de urmărire. şi ordinea executării garanțiilor".

Coroborat cu acest articol, intimata a reiterat dispozițiile din Secțiunea I - Parametrii de creditare din Contract „Clauza specială pentru credite garantate în baza programul COSME") - pct. 12 - conform cărora: „împrumutatul declară că a luat cunoștință și acceptă ca la data plății garanției de către FEI, acesta se subrogă în toate drepturile Băncii, așa cum au fost acestea constituite prin prezentul contract de credit și contractele de garanții accesorii încheiate între bancă și împrumutat/terți garanți, în limita sumei plătite Băncii" - pag. 6 din Contractul de credit nr. 478/2020.

Așadar, s-a precizat că potrivit Contractului de credit, în caz de plată din partea intimatei E.I.F. operează subrogarea în drepturile băncii R.B. Bank S.A, de altfel, principiul subrogației în drepturile creditorului plătit este expres reglementat de lege prin art. 1593 Cod civil.

S-a menţionat, în considerarea nerespectării obligațiilor asumate de C.I.A. V.G. prin Contractul de credit, că R.B. a procedat la executarea garanției acordate de EIF/ cerând la plată suma de 49.736,45 lei prin cererea de plată nr. 2524/28.10.2021, sumă care a fost plătită în mod integral de către  intimată, iar în considerarea faptului că R.B. S.A. a procedat la executarea garanției financiare constituite în temeiul art. 8.2 din Contract, intimata a achitat garanția financiară reglementată de Contractul de credit conform actelor doveditoare atașate atât cererii de executare silită, cât și prezentei întâmpinări intimata s-a subrogat în drepturile băncii R.B. S.A. pentru recuperarea sumei plătite, ipoteză reglementată prin Secțiunea I - Parametrii de creditare din Contract - „Clauza specială pentru credite garantate în baza programul COSME" - pct. 12.

Cu privire la executarea silită demarată și de către R.B. S.A. în temeiul aceluiași titlu executoriu, s-a precizat că se susține de către contestator faptul că executarea silită în temeiul aceluiași Contract de credit este demarată atât de intimată, cât și de R.B. S.A., motiv pentru care executarea silită nu este legală, însă ceea ce omite contestatorul să arate, însă, este faptul că intimata și Banca nu urmăresc aceeași creanță, ci creanța fiecăreia rezultată din obligațiile asumate prin Contractul de credit.

Intimata a reiterat, faptul că a achitat Băncii, în baza garanției financiare, suma de 49.736,45 lei, reprezentând un procent de 80% din valoarea restantă a creditului, respectiv 62470.56 lei şi prin urmare, deși cele două creditoare au demarat procedurile de executare silită în temeiul aceluiași titlu executoriu, fiecare urmărește partea de creanță ce i se cuvine.

Intimata a arătat că a demarat procedurile de executare silită pentru suma de 49.736,45 lei reprezentând un procent de 80% din valoarea restantă a creditului în temeiul Secțiunii I - Parametrii de creditare din Contract -„Clauza specială pentru credite garantate în baza programul COSME") - pct. 12, iar R.B. S.A. a demarat, separat, procedurile de executare silită pentru diferența ce i se cuvine ca urmare a neplății creditului de către debitoare.

Prin urmare, s-a învederat că în cauză a intervenit o subrogare a intimatei în drepturile Băncii, însă numai cu privire la suma plătită, ce reprezintă 80% din valoarea debitului restant, astfel că susținerile contestatorului sunt neîntemeiate şi urmează a fi respinse ca atare.

S-a arătat că creanța EIF este certă, lichida și exigibilă, în primul rând, precizându-se faptul că debitorul-contestator se află într-o vădită eroare cu privire la caracterul creanței deținute de către intimata EIF precum şi la împrejurarea în care această creanță este pretinsă, iar în contextul în care Contractul de credit a fost încheiat cu R.B. S.A..

S-a arătat că în ceea ce privește creanța EIF în cuantum de 49.736,45 lei, conform celor învederate la pct. 1 privind descrierea situației de fapt, aceasta reprezintă garanția de 80% (din valoarea creditului) pe care intimata a acordat-o în temeiul Contractului de Credit, astfel cum a fost majorată conform Actului adițional depus ca Anexa nr. 2 la prezenta și pe care a achitat-o ulterior ca urmare a executării acestei garanții financiare de către R.B. Bank. S.A. prin cererea de plată nr. 2524/28.10.2021.

Ca atare, creanța deținută de intimată, s-a arătat că are un caracter cert, lichid și exigibil, în sensul art. 663 alin. (2) - (4) C.proc,clv, astfel:

Creanța intimate este certă, potirivt art 663 alin. (2) C.proc.civ., din Contractul de credit rezultând în mod concret obligația debitorului de a achita către aceasta valoarea garanției constituite în cuantum de 80% din valoarea creditului la momentul scadenței finale ori anticipate, dacă aceasta este solicitată la plată de bancă și achitată ulterior de intimată, iar în speță, la data declarării scadenței anticipate, ca urmare a cererii băncii de achitare a garanției de 80%, aceasta a achitat suma de 49.736,45 lei, subrogându-se în drepturile băncii, astfel cum a demonstrat anterior.

Crenţa, s-a precizat că este certă potrivit art. 663 alin. (3) C.proc.civ., aceasta fiind lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea Iui, lichiditatea creanței puse în executare rezultând fără dubiu din Contractul de credit.

S-a învederat că creanța intimatei survine ca urmare a obligației de garanție asumate şi plătite de către EIF la cererea băncii conform următoarelor elemente contractuale: la Secțiunea 1 - Parametrii de creditare - „Garanții" se număra și garanția financiară acordata de Fondul European de garantare (FEI), pentru prezentul credit, fiind în cuantum de 80% din valoarea creditului; la momentul achitării garanției asumate, intimata s-a subrogat în drepturile băncii R.B. S.A. pentru recuperarea sumei plătite, ipoteză reglementată prin pct. 12 din Contract - Secțiunea I - Parametrii de creditare din Contract - Obligații specifice ale împrumutatului.

În dovedirea plății efectuate,intimata a anexat cererii de executare silită: Adresa nr. 2662/16.11.2021, emisă de către R.B. S.A. de confirmare a plății garanției de către EIF (Anexa nr. 41), extrasul de cont generat la data de 06.12.2021 pentru perioada 15.08.2021 - 03.12.2021 (în conținutul căruia este consemnat contul 23072449 aferent garanțiilor EIF), care atestă înregistrarea plății garanției (Anexa nr. 5).

S-a arătat că, așadar, cu puterea evidenței creanța intimatei este determinată expres prin înscrisurile doveditoare ale plăţii efectuate de intimată și din conținutul cărora rezultă fără de tăgadă suma totală achitată de aceasta, în cuantum de 49.736,45 lei.

În acest context, s-a precizat că motivele invocate de către contestator referitoare la lichiditatea creanței intimatei sunt lipsite de temeinicie, negăsindu-și fundamentul legal în cuprinsul dispozițiilor art. 663. alin. (3) C.proc.civilă, iar în ceea ce privește lichiditatea creanței băncii, s-a solicitat să se constate că prin contestația formulată se invocă faptul că în cadrul procedurii necontencioase de încuviințare a executări! silite, nu ar fi fost furnizate dovezi privind modalitatea de calcul a creanței, respectiv evidența plăților, precum și calculul dobânzilor sau penalităților.

Intimata a precizat că se susține de către contestator faptul că în lipsa acestor dovezi concrete, încuviințarea executării silite ar permite executarea silită a debitorului în mod aleatoriu,  apreciind că aceste motive sunt neîntemeiate, întrucât cercetarea acestor aspecte depășesc cadrul procesual limitat al procedurii de încuviințare a executării silite, întrucât instanța de executare nu are, în această procedură, prerogativa de a administra un probatoriu pentru a calcula ea însăși creanța imputată de creditorul bancar, debitorului decăzut din termen.

Astfel, s-a învederat că şi  în măsura în care ar fi depuse anexat cererii de executare silită toate extrasele de cont privind plățile debitoarei, modalitatea de calcul a dobânzilor, penalităților, precum și a altor accesorii ale soldului principal, instanța  de executare nu poate, în mod real şi obiectiv să aprecieze asupra cuantumului creantele efective.

Intimata apreciază că asupra cuantumului sumei executate o poate face doar instanța chemată să se pronunțe asupra unei eventuale contestație la executare, în cadrul căreia procedura permite administrarea unui probatoriu complex, concludent pentru determinarea creanței pretinse de creditor, iar în faza de încuviințare a executării silite, instanța de executare doar verifică dacă înscrisul pus în executare silită îndeplinește condiția de a fi titlu executoriu, orice alte aprecieri referitoare la cuantumul solicitat de creditor exced procedurii de încuviințare.

Cu toate acestea, pentru clarificarea situației plăților debitorului, suplimentar dovezilor administrate, intimata a arătat că începând cu data de 24.05:2021 până la data declarării scadenţei anticipate, respectiv 16,08.2022, debitorul a mai efectuat o singură plată parțială a creditului, ultima plată efectuată de debitoare la data de 04.08.2022, fiind în cuantum de 2.204,51 lei, astfel cum rezultă din: extrasul de cont de împrumut generat la data de 06.12.2021, pentru perioada 04.01.2021 la 03.12.2021, (în conținutul căruia este consemnat contul 22127763 aferent contului curent al debitoarei) (Anexa nr. 9 la prezentul) și a mai menționat că din punct de vedere al înțelegerii dintre R.B. S.A. și intimata EIF, garanția se calculează la valoarea creditului care nu include șl dobânzi penalizatoare ori comisioane, acesta fiind raționamentul pentru care procentajul de 80% se calculează din suma reprezentând cuantumul total al creditului restant împreună cu dobânzile principale restante.

Așadar, s-a învederat că pentru calculul creanței intimatei nu prezintă relevanță dobânzile penalizatoare și comisioanele percepute de către bancă, motiv pentru care, și sub acest aspect, prezentarea modalității de calcul solicitată de instanța de executare este nejustificată.

Prin urmare, s-a precizat că intimata deține o creanță lichidă împotriva debitorul C.I.A. V.G. și a garantului fideiusor, rezultată fără dublu din Contractul de credit, creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată conform art. 663 alin. (4)C.proc.civ.

S-a arătat că la data.de 16.09.2020, urmare a apariției unui caz de neîndeplinire sau culpă, așa cum este acesta definit în Condițiile Generale de Derulare a Operațiunilor Bancare Persoane Juridice, R.B. S.A. a declarat scadența anticipată a creditului, astfel cum reiese din nr. 2261 din data de 10.09.2021, ce a fost recepționată de către debitor șl garantul fideiusor, în speță, avocatul titular - (Anexa nr, 3 la prezenta).

În ceea ce privește solicitarea de cenzurare a cheltuielilor de executare a contestatorului, intimata apreciază că instanța trebuie să țină cont de prevederile Ordinului nr. 2.55O/C din 14 noiembrie 2006 privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii Judecătorești, iar în acest caz, cheltuielile de executare, cât timp ele nu depășesc maximul legal stabilit prin acest ordin al ministrului justiției, nu pot fi cenzurate de către instanța de judecată, ele fiind cheltuieli legal efectuate, mai ales ca ele sunt reprezentate de onorariul executorului judecătorului și  cheltuielile de executare curente (fotocopiere, emitere acte executare, transmitere documentație etc.)

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 717 alin. (1) C.proc.civ. coroborate cu art 205 C.proc,civ., precum și pe celelalte prevederi legale menționate în conținutul acesteia.

În probaţiune, intimata a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, precum şi orice alte probe a căror utilitate ar rezulta din cercetarea judecătorească.

Instanța, în temeiul art.255 și art.258 Cod de procedură civilă, a încuviințat pentru ambele părți, proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat, instanţa reţine următoarele: 

Între creditoarea R.B. S.A. și debitorul C.I.A. - V.G.L a fost încheiat contractul de credit nr.478/02.10.2020, având ca obiect acordarea unui împrumut debitorului în cuantum de 76000 de lei, cu scadență finală 27.09.2023.

Potrivit încheierii nr.154/20.01.2022 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul civil nr.105/284/2022, a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite, formulate de către petentul B.E.J. D.F.L., cu sediul în Moreni-135300, BD. Petrolului, nr. 13, bl. B, sc. C,ap. 43, jud. Dâmbovița în dosarul de executare nr.3/2022, privind pe creditorul E.I.F., cu seidul în Luxemburg, BD. J.F. Kennedy, nr. 37 B, reprezentată convențional de SC A ZAMFIRESCU RACOTI VASILE & PARTNERS, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, sector2, str. Plantelor, nr.16 şi pe debitorul C.I.A. V.G., cu sediul în Răcari, 137385, sat Mavrodin, jud. Dâmbovița, fiind încuviințată executarea silită, ce urmează a se efectua împotriva debitorului C.I.A. V.G., în toate modalităţile prevăzute de lege, în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. 478/2020, pentru realizarea tuturor drepturilor creditorului prevăzute de titlul executoriu menţionat.

Conform somației mobiliare nr.3/2022 din 01.03.2022, emisă de B.E.J. D.F.L., s-a pus în vedere debitorului să achite creditorului suma de 56076,49 lei, compusă din 49736,45 lei reprezentând creanță datorată conform titlului executoriu și 6340,04 lei cheltuieli de executare silită, simultan fiind și emise adrese de înființare a popririi.

Instanța notează că titlul executoriu ce se execută este reprezentat de contractul de credit nr.478/02.10.2020 având ca obiect acordarea unui împrumut debitorului în cuantum de 76000 de lei, cu scadență finală 27.09.2023, încheiat între debitor și creditoarea R.B. S.A., contract de credit care este însă însoțit mai multe garanții, printre care se numără şi garanția financiară acordată de Fondul European de Garantare (FEI), pentru prezentul credit, în temeiul șl în condițiile acordului de garantare încheiat între FEI și Bancă, garanție ce va putea fi executată de către bancă în cazul în care împrumutatul nu își îndeplinește obligația de rambursare a creditului la scadență (fie scadența finală, fie scadența anticipată), valoarea inițială a garanției constitulte era de 50% din valoarea creditului.

Ulterior a fost majorată garanția de la valoarea, de 50%, până la 80%, astfel cum rezultă din Actul Adițional la Anexa II - Fișa de condiții indicative COSME LGF pentru garantarea directă şi Anexa III - Fișa de condiții indicative COSME LGF pentru contra garantare, cu introducerea măsurilor de sprijin COVID-19.

Conform art. 8.2 din Contractul de credit încheiat între cele două părți, „în cazul în care împrumutatul/ Garantul/Fideiusor (dacă este cazul) nu achită la data scadenței anticipate sau a Scadenței finale toate sumele exigibile conform prezentului Contract, Banca poate iniția procedurile legale pentru recuperarea acestora pe cale amiabilă sau prin executarea silită a garanţiilor prevăzute în prezentul Contract, aceștia recunoscând dreptul Băncii de a alege modalitatea de urmărire şi ordinea executării garanțiilor".

Justificând  nerespectarea obligațiilor asumate de debitor prin contractul de credit, R.B. Bank a procedat la executarea garanției acordate de Fondul European de Garantare cerând la plată suma de 49.736,45 lei prin cererea de plată nr. 2524/28.10.2021, sumă care a fost plătită în mod integral de către  intimată, conform dovezii de plată aflată la fila 94 din dosar.

Astfel având în vedere prevederile contractuale asumate de debitor , respectiv  Secțiunea I - Parametrii de creditare din Contract –punctul 12 „Clauza specială pentru credite garantate în baza programul COSME" , împrumutatul declară că a luat cunoștință și acceptă ca la data plății garanției de către FEI, acesta se subrogă în toate drepturile Băncii, așa cum au fost acestea constituite prin prezentul contract de credit și contractele de garanții accesorii încheiate între bancă și împrumutat/terți garanți, în limita sumei plătite Băncii".

În cele ce succed instanța de executare va analiza punctual criticile formulate de contestator împotriva executării silite și a actelor de executare silită contestate.

Referitor la nulitatea încheierii de încuviințare a executării silite nr.154/20.01.2022 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul civil nr.105/284/2022, motivat de faptul că în cuprinsul acesteia  nu se menționează suma pentru care a fost încuviințată executarea sau natura sumei, critica este nepertinentă și urmează a fi respinsă ca atare.

Analizând titlul executoriu reprezentat de contractul de credit nr.478/02.10.2020, rezultă că acesta cuprinde diferite clauze contractuale, respectiv durata imprumutului, dobânda, dobând anuală efectivă, alte comisioane percepute de bancă, așadar părțile au stabilit clauze contractuale care fac dificilă determinarea concretă de către instanța de executare a cuantumului cert datorat de debitor.

Având în vedere prevederile contractuale, instanţa constată faptul că determinarea cuantumului debitului principal reprezintă o operaţiune tehnică ce excedează competenţei acesteia, mai ales în condiţiile în care executorul nu a dovedit şi indicat instanţei, modul de calcul al acestei sume dar şi detalii semnificative referitoare la  numărul de zile de întârziere, valoarea soldului împrumutat, etc.

Pentru a menţiona aceste sume în dispozitivul hotărârii, instanţa trebuie să constate că acestea au caracter determinat sau determinabil, ori aşa cum s-a arătat, instanţa a fost imposibilitatea de a verifica dacă cuantumul sumelor indicate de executorul judecătoresc este exact.

În aceste condiţii,instanţa care a încuviințat executarea silită  nu a avut dovada dovada certă a faptului că suma menţionată de creditor în cererea de executare silită reprezintă debitul într-adevăr datorat de către împrumutat, astfel că potrivit dispozițiilor art.628 Cod de procedură civilă, suma ce va fi executată silit urmează a fi stabilită de către executorul judecătoresc prin încheiere, împotriva acesteia debitorul având posibilitatea să formuleze contestație la executare, așa cum prevăd dispozițiile art.628, alin.2 Cod de procedură civilă.

Articolul 666, alin. 3 Cod procedură civilă prevede că încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor prevăzute la art. 233 alin. (1), arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, însă doar atunci când aceasta este determinată sau determinabilă.

Întrucât cuantumul creanței pentru care se va realiza executare silită nu era determinată cert şi nici nu au fost oferite elementele necesare determinării acesteia, în încheierea …2022 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul civil nr…, în mod temeinic nu a fost menţionată suma pentru care se va efectua executarea silită și nici defalcarea acesteia, debitul urmând a fi stabilit de către executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare, conform art.628, alin.2 Cod de procedură civilă.

Așadar, instanța care a încuviințat executarea silită, nu a încălcat nicio dispoziție procedurală, astfel că nu poate interveni anularea încheierii de încuviințare a executării silite.

Contrar criticilor contestatorului, instanța care a încuviințat executarea silită a constatat inexistenţa unuia dintre cazurile de respingere a cererii de încuviinţare a executării silite, reglementate de art. 666 alin. (5) C. proc. civ, așadar inclusiv punctul 4 (creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă), statuând astfel că dreptul de creanță ce se va pune în executare are caracter cert, lichid și exigibil, aceasta fiind o altă apărare nefundamentată a contestatorului.

În ceea ce privește lipsa calității de creditoare a intimatei E.I.F., așa cum s-a arătat în precedent, conform voinței părților, inclusiv a debitorului, intimata s-a subrogat în drepturile creditoarei R.B. Bank ce a executat garanția atașată contractului de credit, beneficiind și de caracterul executoriu al contractului de credit în temeiul art.120 din O.U.G.nr.99/2006, astfel că intimata justifica calitatea procesuală pentru a declanșa executarea silită și ca atare dobândise  calitatea de creditoare la momentul încuviințării executării silite, motiv pentru care în mod legal instanța care a încuviințat executarea silită a determinat corespunzător cadrul procesual aplicabil raportului juridic execuțional civil, atribuind calitatea de creditoare intimatei E.I.F..

În ceea ce privește critica referitoare la prematuritatea executării silite, aceasta se întemeiază pe lipsa notificării către împrumutat, înainte de a pune în executare măsurile pe care le putea adopta.

Însă, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 90-91, prin notificarea nr.2261/10.09.2021, comunicată la sediul profesional al debitorului la data de 28.12.2021, i s-a pus în vedere acestuia că toate facilitățile de credit au fost trecute la restanță, fiind invitat să contacteze creditorul, în caz contrar urmând să fie deschise procedurile de recuperare pe cale judiciară, inclusiv executarea silită a garanțiilor constituite. Așadar, apărarea este nefezabilă, debitorul fiind notificat în legătură cu debitul declarat scadent anticipat, făcând astfel inutilă o notificare ulterioară  din partea creditoarei intimate E.I.F. cu privire la începerea executării silite.

Cu privire la lipsa înregistrării contractului de credit în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, contrar celor alegate de debitorul contestator C.I.A. - V.G.L, la filele 95-99, intimata a depus în probațiune dovezile scriptice ale înregistrării contractului de credit în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, astfel că este nefondată și această critică.

Referitor la lipsa caracterului determinant sau determinabil al sumei urmărite silte  apărarea va fi analizată prin juxtapunere cu o altă apărare, constând în lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al sumei menționate în somație și în adresele de înființare a popririi.

Astfel, conform art. 663 Cod procedură civilă, executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu. Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui. Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Or, în ceea ce privește caracterul cert al creanței, acesta se desprinde din contractul încheiat între părți, respectiv  clauza contractuală  conținută de Secțiunea I - Parametrii de creditare din Contract –punctul 12, caracterul lichid sau determinabil este atestat de cererea de plată nr. 2524/28.10.202 și de extrasul cont  din care rezultă că debitul executat silit a fost plătit în mod integral de către  intimată băncii, ce a executat garanția, ordin de plată  aflat la fila 94 din dosar.

În ceea ce privește caracterul exigibil al creanței, conform notificării nr.2261/10.09.2021, comunicată la sediul profesional al debitorului la data de 28.12.2021, i s-a pus în vedere debitorului  că toate facilitățile de credit au fost trecute la restanță, fiind invitat acesta să contacteze creditorul, în caz contrar urmând să fie deschise procedurile de recuperare pe cale judiciară, inclusiv executarea silită a garanțiilor, așadar banca a declarat scadența anticipată a creditului, fiind astfel în prezența unei creanțe exigibile.

Conchizând, creanța ce se execută are caracter cert, lichid și exigibil, în pofida apărărilor promovate de contestator.

Cu privire la critica constând în existența unor multiple dosare de executare ce au ca obiect aceiași sumă, într-adevăr, se constată că banca creditoare a declanșat executarea silită în baza aceluiași titlu executoriu, în cadrul dosarului nr.2/2022 aflat pe rolul B.E.J. D.F.L., din Moreni, str. Petrolului, nr.13, bl. B, sc. C,ap.43, judeţul Dâmboviţa.

Însă, pe de o parte, executarea silită declanșată a fost anulată conform sentinței nr.802/27.05.2022 pronunțată de Judecătoria Răcari în  dosarul civil nr.690/284/2022, iar pe de altă parte, din examinarea hotărârii, rezultă că banca a început executarea pentru recuperarea sumei ce nu a fos garantată și executată de intimata E.I.F., respectiv diferența de 20 % din valoarea totală a contractului credit nr.478/02.10.2020, având ca obiect acordarea unui împrumut debitorului în cuantum de 76000 de lei, cu scadență finală 27.09.2023, așadar nefiind incidente două executări silite privind recuperarea aceluiași debit, astfel că nici această critică nu este aptă să conducă la cenzurarea executării silite.

Finalmente, ultima critică promovată prin intermediul contestației la executare și singura întemeiată, privește cenzurarea cheltuielilor de executare silită.

Astfel, potrivit încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare emisă la data de 01.03.2022 în dosarul de executare nr.3/2022 al B.E.J. D.F.L., au fost stabilite cu titlu de cheltuieli de executare suma de 6340,04 lei, constând în 20 lei-taxă timbru, 131,4 lei cheltuieli înregistrare titlu în RNPM, 150 de lei-cheltuieli ocazionate de efectuarea actelor de executare și 5918,64 lei, onorariu executor judecătoresc.

Potrivit art.670,alin.4 Cod de procedură civilă, sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanţa de executare, pe calea contestaţiei la executare formulate de partea interesată şi ţinând seama de probele administrate de aceasta. Dispoziţiile art. 451 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privinţa acestor cheltuieli de executare nu este condiţionată de plata unei cauţiuni.

Conform art.39, alin.1 litera a din Legea nr.188/2000, executorii judecătoreşti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale şi maximale stabilite de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. În cazul executării silite a creanţelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele:pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite.

Pe de altă parte, în conformitate cu Ordinul 2561/C/2012 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, pentru executări indirecte (urmărirea mobiliară şi imobiliară a creanţelor), pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maximal se calculează după cum urmează: pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite.

În primul rând, ca și în situația oricăror pretenții materiale, cheltuielile de executare fiind circuscrise unor astfel de pretenții, legea impune părții interesate să facă dovada existenței și întinderii acestora cu documente justificative.

Or, din examinarea actelor dosarului de executare nr.3/2022 aflat pe rolul B.E.J. D.F.L., singura cheltuială de executare probată este contravaloarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 de lei, suportată de creditor, depusă în dosarul dosarul civil nr.105/284/2022 în care a fost încuviințată executarea silită. Nu există documente justificative pentru cheltuielile referitoare la înscrierea titlului în RNPM, cheltuială ce este realizată  prelabil și oricum în afara cadrului execuțional și nici pentru celelalte cheltuieli evaluate la suma de 150 de lei.

În ceea ce privește onorariul executoriului judecătoresc acesta a fost stabilit la suma de 5918,64 inclusiv TVA, în condițiile în care creanța ce se execută are valoarea de 49736,45 lei.

Însă raportat la complexitatea executării ce nu prezintă vreo anume particularitate față de celelalte executări silite ale titlurilor executorii constând în contracte de credit și la volumul de activitate redus efectuat de executor, în dosarul de executare fiind emisă somație și adrese de înființare a popririi, fără a fi continuată executarea silită prin alte forme, instanța de executare consemnează că un onorariu de executare de 1500 de lei inclusiv TVA constituie un onorariu just și echitabil care recompensează activitatea profesională a executorului în raport de criteriile prevăzute de lege și nu are un caracter excesiv și împovărător pentru debitor.

Din aceste rațiuni, instanța de executare va anula, în parte, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare emisă la data de 01.03.2022 în dosarul de executare nr.3/2022 al B.E.J. D.F.L. și va cenzura cheltuielile de executare silită la suma de 1520 de lei.

În ceea ce privește capătul de cerere privind întoarcerea executării silite, acesta poate fi analizat, doar în contextul anulării în parte a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare emisă la data de 01.03.2022, restul contestației la executare urmând a fi respinsă ca nefondată.

Potrivit art.723 Cod de procedură civilă, în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia iar cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului, iar potrivit art.724 Cod de procedură civilă, în cazul în care instanța a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceiași hotărâre și asupra restabilirii situație anterioare executării.

În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, restabilirea situației anterioare executării va fi dispusă prin aceeași hotărâre, dacă cel interesat a formulat o cerere în acest sens, sau pe cale separată, cum este cazul prezentului litigiu.

Rațiunea normelor juridice citate constă în necesitatea restabilirii situației anterioare în toate situațiile în care executarea silită a fost pornită în baza unui titlu executoriu ce a fost desființat, fiind considerat nelegal, sau a fost anulată chiar înseși executarea silită.

Din examinarea pieselor dosarului de executare nr.3/2022 aflat pe rolul B.E.J. D.F.L., nu rezultă însă că organul de executare ar fi încasat vreun debit cu titlu de cheltuieli de executare puse în sarcina debitorului, cheltuieli ce au fost cenzurate, astfel că fiind o veritabilă acțiune în pretenții, în lipsa unui prejudiciu material dovedit, capătul de cerere privind întoarcerea executării silite este nefondat.

Totodată, instanța  de executare sesizează că deși, la primul termen, a pus în sarcina contestatorului C.I.A. - V.G.L obligația de a plăti către B.E.J. D.F.L. suma de 113,05 lei reprezentând contravaloare fotocopiere dosar de executare, acesta nu s-a conformat acestei prescripții, astfel că va califica cererea executorului de plată a contravalorii fotocopierii dosarului de executare, ca o acțiune în pretenții, și îl va obliga pe debitor la plata acestei sume în favoarea organului de executare.

Referitor la obligarea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată, având în vedere caracterul de admitere în parte al contestației la executare, instanța de executare sesizează că s-a făcut dovada suportării unor cheltuieli de judecată în cuantum total 2550 de lei, compuse din 1050 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și 1500 de lei-onorariu apărător ales, conform chitanțelor aflate la filele 175-176.

Cum în cauză contestația va fi admisă doar sub aspectul întinderii cheltuielilor de executare, în temeiul art.451, alin.2 Cod procedură civilă, va cenzura cheltuielile prind plata apărătorului ales, urmând să fie obligată  intimata E.I.F. să plătească contestatorului C.I.A. - V.G.L suma de 1000 de lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale (contravaloarea  parțială onorariu apărător ales), taxa de timbru putând fi restituită contestatorului în temeiul art.45, alin.1 litera g din O.U.G.nr.80/2013, în baza unei cereri formulate pe cale separată, după rămânerea definitivă a hotărârii.

Pentru toate cele de mai sus, instanța va admite în parte, cererea de chemare în judecată formulată de contestatorul C.I.A. - V.G.L , în contradictoriu cu intimata E.I.F. .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de contestatorul C.I.A. - V.G.L , în contradictoriu cu intimata E.I.F. .

Anulează, în parte, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare emisă la data de 01.03.2022 în dosarul de executare nr.3/2022 al B.E.J. D.F.L. și cenzurează cheltuielile de executare silită la suma de 1520 de lei.

Respinge, în rest, cererea de chemare în judecată, ca nefondată.

Obligă pe contestatorul C.I.A. - V.G.L să plătească către B.E.J. D.F.L.,  suma de 113,05 lei reprezentând contravaloare fotocopiere dosar de executare.

Obligă pe intimata E.I.F. să plătească contestatorului C.I.A. - V.G.L suma de 1000 de lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale (contravaloarea parțială taxă de timbru și contravaloare parțială onorariu apărător ales).

Prezenta încheiere se comunică, de îndată, către B.E.J. D.F.L..

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Eventuala cerere de apel se va depune la Judecătoria Răcari.

Pronunţată prin punerea la dispoziție a soluției prin mijlocirea grefei, azi, 28.07.2022.

PREŞEDINTE,GREFIER,

M.C.T.F.M.M.

Red. MCT/ Tehnored. MCT, ŞZ

4 ex./ 23.08.2022

Domenii speta

Spete similare