Contestație la executare, suspendare executare silită, întoarcere executare silită – prescripția dreptului de a cere executarea silită

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 24.03.2021, sub nr. de dosar 5879/281/2021, contestatorul ..., în contradictoriu cu intimata ..., a formulat contestație la executare împotriva executării silite demarate împotriva sa, solicitând anularea tuturor actelor de executare întreprinse în dosarul de executare nr. 213/2021, aflat pe rolul BEJ Țărean Călin și a întregii executări silite, solicitând suspendarea executării silite, întoarcerea executării silite, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

În motivarea în fapt, a arătat că, la data de 20.05.2011, între Banca Comercială Română S.A., în calitate de creditor și numitul contestator s-a încheiat contractul de credit bancar nr. 20112253907.

A precizat că, ulterior, pe fondul unor dificultăți financiare, contestatorul nu și-a mai putut executa obligațiile născute din titlul executoriu.

A invocat prescripția dreptului de a cere executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit încheiat, arătând că ultima plată efectuată de numitul contestator datează din anul 2012, de atunci curgând termenul de 3 ani, în interiorul căruia numita creditoare își putea exercita dreptul de a obține executarea silită.

A menționat că dreptul creditorului de a obține executarea silită s-a stins în 2015, cu 6 ani înainte de începerea executării silite.

A subliniat că instanța poate constata că este operantă prescripția dreptului de a cere executarea silită, ca neregularitate procedurală săvârșită în cursul executării silite, la cererea debitorului ce a sesizat acest aspect.

De asemenea, a învederat că sunt îndeplinite și exigențele cerute pentru suspendarea executării silite, solicitând și restituirea taxei de timbru achitate.

În drept, contestaţia la executare a fost întemeiată pe prevederile art.  194 C. proc. civ., art. 451, art. 706, art. 719, art. 723 și urm. C. proc. civ.

În dovedirea cererii, contestatorul a solicitat proba cu înscrisuri, aflate deja la dosarul cauzei.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 1050 lei, potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin întâmpinarea formulată la data de 06.05.2021, intimata ... a invocat, cu titlu prealabil, excepția netimbrării, precum și excepția tardivității formulării contestației la executare.

Pe fond, a solicitat respingerea contestației formulate ca nelegală și netemeinică, precizând că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu privire la excepția netimbrării prezentei contestații, intimata a arătat că solicitarea formulată de contestator este supusă timbrării, conform dispozițiilor legale, sub sancțiunea anulării cererii ca netimbrată.

Raportat la excepția tardivității, a precizat că debitorul nu se mai află în termenul legal de 15 zile de formulare a prezentei contestații, raportat la invocarea prescripției dreptului de a cere executarea silită, motiv ce antamează fondul, context în care se impune respingerea contestației ca tardiv formulată.

Pe fond, a arătat că, la data de 20.05.2011, între Banca Comercială Română S.A., în calitate de creditor și numitul contestator s-a încheiat contractul de credit bancar nr. 20112253907, creanța rezultată din contractul de credit fiind cesionată acesteia la data de 06.06.2013, ulterior fiind demarată executarea silită.

Cu privire la prescripția extinctivă a dreptului la acțiunea în executarea creanței, a solicitat respingerea acestei apărări ca neîntemeiată, având în vedere că, raportat la dispozițiile C. civ. în materie de prescripție, prestațiile succesive la care este obligat contestatorul alcătuiesc un tot unitar, termenul de prescripție curgând de la data la care ultima prestație devine exigibilă, respectiv 15.06.2021.

Astfel, a arătat că termenul de prescripție se împlinește la data de 15.06.2024, având în vedere că totalitatea ratelor lunare pe care numitul contestator are obligația să le plătească reprezintă valoarea creditului, respectiv un tot unitar, cursul prescripției începând a curge de la data maturității creditului, respectiv de la data de 15.06.2021, potrivit graficului de rambursare a creditului.

A subliniat că, în aceste condiții, executarea silită a fost începută în interiorul termenului de prescripție.

În drept, intimata a invocat prevederile art. 716 alin. (3) C. proc. civ.

În dovedirea susținerilor, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Totodată, considerând-o utilă, pertinentă şi concludentă soluţionării cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 258 coroborat cu art. 255 C.proc.civ., instanța a încuviinţat, pentru contestator și intimată, proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

La data de 17.06.2021, instanța a admis excepția inadmisibilității cererii de suspendare a executării silite formulate de contestator, invocată din oficiu și a respins cererea de suspendare a executării silite formulată de contestator, ca nefiind admisibilă.

Analizând întregul material probatoriu administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., deliberând, cu prioritate, asupra excepţiilor netimbrării și tardivităţii formulării contestației la executare, invocate de intimată și unite cu fondul cauzei, instanţa urmează  a analiza, cu prioritate, excepția tardivității formulării contestației la executare, excepție de procedură, absolută și peremptorie.

Astfel cum rezultă din prevederile art. 10 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013,  în cazul contestației la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestații nu poate depăși suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestația la executare se taxează cu 100 lei.

Or, în prezenta cauză, instanța sesizează că numitul contestator a achitat o taxă de timbru în cuantum de 1050 de lei, aferentă contestației formulate, astfel cum rezultă din chitanța atașată la fila 162 dosar.

Pentru aceste motive, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată excepția netimbrării contestației formulate, invocată de intimată.

Cu privire la excepția tardivității invocată de intimată, instanţa urmează  a o respinge ca neîntemeiată, reținând că, prin prezenta cerere, contestatorul a atacat atât executarea silită însăși, cât și încheierea de încuviințare a executării silite, astfel cum rezultă chiar din petitul acţiunii.

Potrivit art. 714 alin. (1) pct. (3) C. proc. civ., contestaţia la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie.

În speţă, instanţa reţine că încheierea de încuviinţare a executării din data de 08.03.2021, somația din 15.03.2021, poprirea înființată în 15.03.2021 și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare dată de executorul judecătoresc din aceeași dată au fost comunicate debitorului contestator la 17.03.2021, astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal de înmânare aflat la fila 61 dosar. Astfel, rezultă că numitul contestator a luat cunoștință,  de la data de 17.03.2021, de derularea executării silite împotriva sa, moment de la care a început să curgă un termen de 15 zile pentru depunerea contestației.

Contestatorul a formulat contestație împotriva tuturor actelor de executare, cererea sa fiind înregistrată la instanță la data de 24.03.2021, așadar în interiorul termenului enunțat de 15 zile.

Pe cale de consecință, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția tardivității contestației la executare,  invocată de intimată.

Pe fond, în fapt, instanța reține că, la data de 20.05.2011, între Banca Comercială Română S.A., în calitate de creditor și numitul contestator, în calitate de  împrumutat, s-a încheiat contractul de credit bancar nr. 20112253907, pentru suma de 65.000 lei(filele 127-136).

La data de 06.06.2013, între Banca Comercială Română S.A., în calitate de cedent, și intimată, în calitate de cesionar, a fost încheiat contractul de cesiune de creanţe(filele 95-122), având ca obiect creanţa izvorâtă din contractul de credit încheiat între contestator şi Banca Comercială Română S.A. Contestatorul a fost înștiințat despre intervenția cesiunii și obligația de plată a sumelor restante, după cum rezultă din notificarea trimisă contestatorului la data de 13.06.2013(fila 123).

Prin cererea înregistrată la data de 03.03.2021, intimata ...  s-a adresat B.E.J. Țărean Călin cu o cerere de executare silită împotriva debitorului ... (fila 88), în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit bancar nr. 20112253907, pentru suma totală de 92823,35 RON, cu titlu de debit și accesorii.

Prin încheierea din data de 03.03.2021, executorul judecătoresc a admis cererea creditoarei cesionare şi a dispus deschiderea dosarului de executare silită nr. 213/2021 (fila 34). 

Prin încheierea din şedinţa din camera de consiliu din data de 08.03.2021, pronunţată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. 4565/281/2021, a fost încuviinţată executarea silită prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege (fila 38).

Prin încheierea emisă de BEJ Tănase Dragoș Iulian la data de 15.03.2021, au fost stabilite cheltuieli de executare în cuantum total de 7585,64 RON (fila 40).

La data de 15.03.2021 a fost emisă o somație în dosarul de executare nr. 213/2021(fila 41), debitorului punându-i-se în vedere că are obligația de plată a sumei de 100408,99 lei, reprezentând creanță și cheltuieli de executare.

La aceeași dată a fost emisă o adresă de înființare a popririi asupra sumelor de bani obținute de debitor(fila 57), aceasta fiind primită de contestator la data de 17.03.2021, conform procesului-verbal de înmânare de la fila 61 dosar, alături de celelalte acte(somația, încheierea de încuviințare a executării silite, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare).

În drept, analizând conținutul prezentei cereri formulate, instanța reține că sunt incidente dispozițiile art. 711 și urm., ce reglementează materia contestației la executare.

Instanța notează că, astfel cum prevede art. 711 alin. (1) teza I C.proc.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.

În plus, după cum se cristalizează în alin. (3) al aceluiaşi articol, de asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați prin executare pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.

Analizând critica de nelegalitate invocată de contestator, instanţa constată că aceasta este întemeiată.

 Astfel, cu privire la prescripţia dreptului de a cere executarea silită, instanţa remarcă incidența dispozițiilor art. 705 C. proc.civ. Potrivit acestui text de lege, dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel, termenul începând să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită.

În cauză, dat fiind că titlul executoriu ia forma unui contract de credit, iar nu a unei hotărâri judecătorești, pentru a determina data la care se naşte dreptul de a obţine executarea silită, se va apela la prevederile art. 710 C. proc. civ. După cum se precizează în articolul menționat, prevederile capitolului referitor la prescripția dreptului de a obține executarea silită se completează cu dispozițiile Codului civil privitoare la prescripția extinctivă.

Conform art. 2524 alin. (1) C.civ., dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul obligaţiilor contractuale de a da, prescripţia începe să curgă de la data când obligaţia devine exigibilă şi debitorul trebuia astfel s-o execute.

De asemenea, art. 2526 C. civ. statuează că, atunci când este vorba despre prestații succesive, prescripția dreptului la acțiune începe să curgă de la data la care fiecare prestație devine exigibilă, iar dacă prestațiile alcătuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestație devine exigibilă.

Coroborând textele de lege indicate anterior, instanța observă aplicabilitatea în speță a tezei finale a art. 2526 C. civ., având în vedere că obiectul contractului de credit a fost reprezentat de acordarea unei linii de credit în cuantum de 65000 de lei, iar restituirea acestui debit în rate lunare a constituit doar modalitatea convenită de părţi pentru plata sumei împrumutate. În consecinţă, prestaţiile succesive la care a fost obligat contestatorul au alcătuit, prin finalitatea lor, rezultată din convenţia părților, un tot unitar.

Instanța notează că, deoarece la dosarul cauzei nu s-a depus notificarea de declarare a scadenței anticipate a debitului menţionat în contractul de credit bancar, în lipsa acesteia, instanța va deduce că întreaga creanță rezultată din contractul de credit sus-menționat a fost declarată scadentă anticipat de către instituția bancară creditoare, în vederea recuperării sale, la momentul intervenirii cesiunii de creanţă.

Astfel, această din urmă dată, respectiv 06.06.2013, în lumina convenției părților, constituie momentul obiectiv la care debitorul a fost decăzut din beneficiul termenului de rambursare a ratelor de credit scadente în viitor.

Instanța reţine și că, între momentul cesiunii de creanţă (06.06.2013) şi data înregistrării cererii de executare silită (03.03.2021), intimata nu a întreprins niciun demers pentru a recupera creanţa menţionată.

Or, contrar susținerilor intimatei în sensul că termenul de prescripție curge de la data de 15.06.2021, dată la care ultima prestație(ultima rată lunară) a contestatorului devine exigibilă, instanța subliniază că prescripția poate opera cel mai târziu de la data cesiunii de creanță, la acest moment contestatorul fiind notificat, în data de 13.06.2013, asupra sumelor datorate, astfel cum rezultă din dovada depusă la fila 123 dosar.

În acest cadru, instanța semnalează că data la care această creanță devine exigibilă este data cesiunii, neputând a fi raportat momentul începutului termenului la datele înscrise în graficul de rambursare, astfel cum învederează intimata.

Aceasta deoarece, deși în mod formal banca nu a notificat împrumutatului declararea scadenței anticipate a creditului, iar la data de 06.06.2013 intervenit cesiunea creanței, aceasta are valoarea declarării exigibilității întregii creanțe, deoarece unitatea bancară nu putea cesiona decât o creanță certă și exigibilă. În alți termeni, prin contractul de cesiune de creanţă a fost cesionată întreaga sumă restantă, aspect din care se deduce, în mod logic, faptul că, anterior cesiunii de creanţă, instituţia bancară a procedat la declararea scadenţei anticipate a creditului şi la calcularea sumei cu care debitorul figura restant.

Așadar, dreptul creditorului de a cere executarea silită s-a născut la acel moment, fiind necesar a fi valorificată creanța în termen de 3 ani de la nașterea acestui drept. Or, termenul s-a împlinit în cursul anului 2016, fără ca intimata să întreprindă în cauză vreun act de executare silită sau vreun act care să întrerupă curgerea acestui termen.

În consecinţă, instanța apreciază că intimata nu mai era îndreptățită să solicite şi să obţină punerea în executare a titlului executoriu, după un interval de cinci ani de la data la care executarea silită s-a prescris, fiind depășit termenul de 3 ani prevăzut de lege.

Pentru aceste motive, instanţa constată că executarea silită a fost demarată în mod nelegal în cauza de faţă, cu nesocotirea prevederilor legale, sens în care va constata că în prezenta cauză a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silită.

Pe cale de consecință, instanța va admite contestația la executare formulată de contestator și va anula actele de executare emise în dosarul de executare silită nr. 213/2021, aflat pe rolul BEJ Țărean Călin.

Cu privire la cererea de întoarcere a executării silite, instanţa are în vedere dispoziţiile  art. 723 alin. 1 C.proc.civ., statuând în sensul că, toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.

În speță, având în vedere soluția de anulare a actelor de executare efectuate împotriva contestatorului în dosarul de executare nr. 213/2021, aflat pe rolul BEJ Țărean Călin şi faptul că pe conturile debitorului au fost înființate popriri, instanţa apreciază că se impune întoarcerea executării silite.

Pentru considerentele expuse în precedent, instanţa va admite și acest capăt de cerere și va dispune întoarcerea executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 213/2021, aflat pe rolul BEJ Țărean Călin, cu obligarea intimatei la plata sumelor reținute prin popririle înfiinţate asupra veniturilor contestatorului, în dosarul de executare nr. 213/2021, aflat pe rolul BEJ Țărean Călin.

În ceea ce priveşte solicitarea contestatorului de restituire a taxei de timbru, instanța notează că, potrivit art. 45 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe de timbru judiciar pot fi restituite în următoarele situaţii: […] f) când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă.

Având în vedere aceste dispoziții legale, raportat la soluția prefigurată, de admitere a contestației la executare formulate, instanța va admite această solicitare și va dispune restituirea către contestator a taxei de timbru în cuantum de 1050 lei achitate, condiționat de și la momentul rămânerii definitive a hotărârii.

Cu privire la cererea privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată cu titlu de cheltuieli fotocopiere dosar executare și onorariu avocat, reține că, potrivit dispozițiilor art. 451 alin. 2 C. proc. civ., instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei.

În speță, constată că numitul contestator, deși a depus la dosarul cauzei facturi fiscale atestând existența unor cheltuieli cu titlu de onorariu avocat(factură fiscală seria F nr. 28796/30.06.2021 pentru suma de 500 lei, factură fiscală seria F. nr. 26346/18.03.2021 pentru suma de 3000 lei, factură fiscală seria F nr. 26911/15.04.2021 pentru suma de 5000 lei,  factură fiscală seria F nr. 27696/14.05.2021 pentru suma de 1520 lei), a probat efectuarea acestora doar cu privire la suma de 5000 de lei, asfel cum rezultă din ordinul de plată atașat.

Or, cu privire la suma de 5000 de lei, solicitată cu titlu de onorariu avocat, instanța, având în vedere complexitatea litigiului, probatoriul administrat în faţa instanţei, numărul de termene acordate, apreciază acest cuantum ca disproporționat, urmând a dispune  reducerea cuantumului onorariului de avocat achitat de către numitul contestator, de la suma de 5000 lei, la suma de 2500 lei.

Procedând astfel, instanța va da eficienţă cheltuielilor efectuate de parte prin angajarea unui apărător ales, acestea urmând a fi recuperate de partea care a câştigat procesul, raportat la caracterul lor necesar, în limita unui cuantum rezonabil.

Astfel, în temeiul art. 453 Cod proc. civ., având în vedere căderea în pretenții  a intimatei, o va obliga pe aceasta la plata către numitul contestator a sumei de 162 lei, cu titlu de cheltuieli xerocopiere dosar de executare, achitate potrivit copiei de pe ordinul de plata aflat la fila 171 dosar, precum și a sumei de 2500 de lei, cu titlu de onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE :

 Respinge excepţia netimbrării contestaţiei la executare invocată de intimată, ca neîntemeiată.

Respinge excepţia tardivităţii contestaţiei la executare invocată de intimată, ca neîntemeiată.

Admite contestaţia la executare formulată de contestatorul ...  în contradictoriu cu intimata ...

Anulează actele de executare emise în dosarul de executare silită nr. 213/2021, aflat pe rolul BEJ Țărean Călin.

Admite capătul de cerere privind întoarcerea executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 213/2021, aflat pe rolul BEJ Țărean Călin.

Dispune întoarcerea executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 213/2021, aflat pe rolul BEJ Țărean Călin şi obligă intimata la plata sumelor reţinute prin popririle înfiinţate asupra veniturilor contestatorului, în dosarul de executare nr. 213/2021, aflat pe rolul BEJ Țărean Călin.

Dispune restituirea către contestator a taxei de timbru în cuantum de 1100 lei achitate, condiționat de și la momentul rămânerii definitive a hotărârii.

 Dispune reducerea cuantumului onorariului de avocat achitat de către numitul contestator, de la suma de 5000 lei, la suma de 2500 lei.

Obligă intimata la plata către contestator a cheltuielilor de judecată, respectiv a sumei de 162 de lei, cu titlu de cheltuieli de fotocopiere dosar executare, precum ?i a sumei de 2500 de lei, cu titlu de onorariu avocat.

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se introduce la Judecătoria Ploieşti.

Pronunţată astăzi, 04.08.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare