Contestaţie la executare, bun urmărit – bun comun soţi.

Sentinţă civilă 866 din 02.05.2019


Prin cererea înregistrată  pe rolul acestei instanţe la data de 22.03.2018 cu nr. 1897/866/2018, contestatorul................., în contradictoriu cu intimatele ................şi ........................, a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite ce face obiectul dosarului nr. 982/2011, înregistrat la BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara, solicitând anularea actelor de executare efectuate cu nerespectarea dispoziţiilor legale. Contestatorul a solicitat şi suspendarea executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 982/2011.

În motivare, contestatorul a arătat că la data de 16.03.2018 a primit de la BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara publicaţia de vânzare imobiliară nr. 2/982/12.03.2018 prin care i s-a adus la cunoştinţă că la data de 17.04.2018, ora 15, va avea loc vânzarea la licitaţie a bunului imobil situat în mun. Paşcani, str. Grădiniţei nr. 14, .............................., jud. Iaşi. Susţine contestatorul că procesul-verbal de situaţie nu întruneşte condiţiile impuse de art. 496 C.proc.civ. 1865, executorul judecătoresc nedeplasându-se la locul unde se afla imobilul. Mai mult, deşi nu se comunicase nici somaţia, prin procesul-verbal de situaţie executorul judecătoresc a şi fixat termen de stabilire a preţului imobilului, demarând astfel procedura de vânzare la licitaţie prevăzută de Secţiunea a III-a – Vânzarea la licitaţie. Contestatorul mai precizează că apartamentul este bun comun în devălmăşie, achiziţionat în timpul căsătoriei, astfel că nu poate fi urmărit în temeiul art. 493 alin. 1 C.proc.civ. . În temeiul art. 399 alin. 3 C.proc.civ. 1985, se mai solicită şi constatarea caracterului abuziv al clauzelor de la pct. 5 şi pct. 9 lit. c) şi lit. f) din contractul de credit nr. 2956/29.11.2007, încheiat între contestator şi creditoarea iniţială BCR SA.

În drept, contestaţia la executare a fost întemeiată pe disp. art. 399-401 C.proc.civ. 1865, dar şi pe prevederile Legii nr. 193/2000 şi OUG nr. 50/2010.

În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Legal citată, intimata Banca Comercială Română SA a formulat întâmpinare în termenul legal prin care a solicitat, în principal, admiterea excepției netimbrării și anularea contestația la executare. În subsidiar,  a solicitat admiterea excepției tardivității, în al doilea subsidiar, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a BCR, iar în al treilea subsidiar, respingerea contestației la executare ca neîntemeiată. S-a solicitat, de asemenea, obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.

Cu titlu prealabil, intimata BCR SA a arătat faptul că instanța este învestită în prezenta speță cu două acțiuni: (1) o contestație la executare propriu-zisă prin care se solicită anularea publicației de vânzare și (2) o contestație la executare propriu-zisă prin care se invocă inclusiv motive ce țin de nulitatea titlului executoriu în temeiul art. 399 alin. (3) C.proc.civ. . În ceea ce privește natura juridică a capătului de cerere prin care se solicită constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale și anularea, acestora este o contestație la executare prin care se invocă motive de fapt sau de drept privitoare la titlul executoriu în temeiul art. 399 alin. (3)  C.proc.civ. .

Având în vedere corecta calificare a naturii juridice a prezentei contestații la executare – contestație la executare propriu-zisă, potrivit art. 400 C.proc.civ., contestatorul poate formula contestația în termen de 15 zile de la momentul comunicării actelor de executare contestate. Textul de lege prevede calcularea termenului de la momentul comunicării somației și a încheierii și nu de la momentul luării la cunoștință, moment prevăzut ca alternativă doar în ipoteza necomunicării sau în ipoteza în care luarea la cunoștință a avut loc înainte de comunicarea actelor de executare. Toate aspectele vizând contestația prin care se invocă motive de fapt sau de drept cu privire la titlul executoriu, precum și cele care țin de cuantumul debitului pus în executare trebuiau invocate în termen de 15 zile de la comunicarea primului act de executare silită conform art. 400 C.proc.civ., iar acest termen s-a împlinit cu mult anterior formulării prezentei contestații, având în vedere că este o executare silită începută în 2011.Totodată, criticile aduse prin contestație referitoare la executarea silită imobiliară vizează în realitate mai degrabă actele din octombrie 2017, ultimul act de executare contestat reprezentând doar un act-paravan folosit pentru ocolirea sancțiunii tardivității.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, intimata BCR SA arată că prin contractul de cesiune nr. J66/04.03.2010, a fost cesionată creanța rezultată din contractul de credit către Secapital. Potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă., părți la executarea silită sunt creditorul și debitorul, iar contestația la executare este un incident în procedura de executare silită, părțile în acest proces fiind aceleași. Având în vedere că subscrisa este un terț față de executarea silită care face obiectul prezentei acțiuni, se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive față de BCR SA, în ceea ce privește contestația la executare.

În subsidiar, BCR SA a  învederat netemeinicia cererii prin raportare la dispozițiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000, clauzele contractuale criticate fiind, așa cum va arăta, excluse de la analiza caracterului abuziv. Prima condiție care trebuie să fie îndeplinită pentru aplicarea acestei excepții, este ca toate clauzele analizate să se refere la elemente care fac parte din  structura de costuri ce reprezintă și definesc obiectul principal al contractului. În ceea ce privește elementele care fac parte din obiectul principal al contractului, CJUE a reținut în cauza C-26/13, că o clauză intră în sfera obiectului principal al contractului, dacă aceasta are caracter esențial, revenind instanței de judecată să analizeze dacă pretinsa clauză are, în contractul analizat, caracter esențial. Totodată, clauzele contractuale privitoare la dobândă sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil, motiv ce justifică excluderea acestora de la analiza unui pretins caracter abuziv. Într-un alt subsidiar, în măsura în care instanța va aprecia că prevederile contractuale referitoare la dobândă și comisioane nu sunt exceptate de la analiza caracterului abuziv, intimata BCR susţine deplina lor legalitate în raport cu dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000. Se poate constata că legea instituie două condiții cumulative pentru ca o clauză contractuală să fie considerată abuzivă, și anume: (i) clauza să nu fi avut caracter negociabil; (ii) clauza să creeze un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, contrar cerințelor bunei-credințe. Niciuna dintre aceste cerințe nu este îndeplinită în prezenta cauză.

În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. C.proc.civ. 1865 şi pe prevederile Legii nr. 193/2000.

Intimata Secapital SaRL a formulat răspuns la întâmpinarea depusă de intimata BCR SA, prin care a invoat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Secapital SaRL.

În motivarea acestei excepţii, a arătat că la data de 27.10.2017 a intervenit cesiunea de creanţă între Secapital SaRL şi Kruk SA, ultima devenind un veritabil succesor cu titlu particular, care preia toate drepturile pe care cedentul le aavea în legătură cu creanţa.

Legal citată, intimata Secapital SaRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare, atât pe cale de excepţie, cât şi pe fond.

În motivare, a arătat că la data de 29.11.2007 a fost încheiat Contractul nr. 2956 între BCR SA, în calitate de Bancă şi reclamantul din prezenta cauza, în calitate de împrumutat, prin care banca a acordat acestuia din urmă un credit de consum. Întrucat debitorul a încetat să mai achite ratele, instituţia financiar-bancară a declarat creditul scadent anticipat şi ulterior, în data de 10.02.2011, a cesionat întreaga creanţă Secapital SaRL. În data de 27.10.2017, a fost încheiat contractul de cesiune de creanţe între Secapital SaRL si Kruk SA.

Pe cale de excepţie, intimata Secapital SaRL a invocat lipsa calităţii procesuale pasive a intimatei, tardivitatea formularii contestatiei la executare, netimbrarea acţiunii, inadmisibilitatea capetelor de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind comisionul de urmărire riscuri şi comisionul de administrare, prescripţia dreptului de a solicita constatarea caracterului abuziv al clauzelor din contract şi lipsa calităţii de reprezentant.

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatei Secapital SaRL, a arătat că în cazul concret dedus judecăţii, contractul de credit a fost încheiat între instituţia financiar bancară în calitate de împrumutător şi reclamant în calitate de împrumutat. Ca urmare a încălcării obligaţiilor de plată de către debitor, banca a declarant creditul scadent anticipat, în temeiul căruia avea dreptul de a cere de îndată restituirea întregului împrumut acordat. Contractul de cesiune a fost încheiat ulterior, între bancă şi Secapital SaRL, instituţia financiar bancară pierzând calitatea de creditor în contractul de credit, în poziţia sa contractuală substituindu-se cesionarul, ceea ce presupune că orice dosar de instanţă ce are ca obiect creanţa trebuie în mod necesar să se soluţioneze în contradictoriu cu cesionarul. În data de 27.10.2017, a intervenit cesiunea de creanţe între Secapital SaRL şi KRUK SA, acesta devenind un veritabil succesor cu titlu particular, care preia toate drepturile pe care cedentul le avea în legatură cu creanţa.

Referitor la excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, a arătat intimata că nu a fost respectat termenul de 15 zile prev. de art. 715 alin. 1.

Intimata Secapital SaRL a solicitat instantei admiterea exceptiei netimbrării si anularea cererii formulate de către contestator, în cazul în care nu au fost respectate dispoziţiile legale, privind timbrarea cererii de chemare în judecată, iar la dosarul cauzei nu se regăseşte la primul termen de judecată dovada taxei judiciare de timbru datorate de către contestator, achitată la valoarea pretenţiilor solicitate sau dovada insuficientei timbrări.

În ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii capetelor de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind comisionul de urmarire riscuri, a arătat intimata că aceste cereri nu pot fi însă deduse judecăţii decât pe calea acţiunii speciale prevăzute de Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.

Cu referire la excepţia prescripţiei dreptului de a solicita constatarea caracterului abuziv al clauzelor din contract, se susţine că sancţiunea prescripţiei dreptului material la actiune este întru totul aplicabilă în prezenta cauză, având în vedere că de la data semnării Contractului şi până la data introducerii acţiunii (10.01.2018) au trecut mai bine de 10 ani, fără ca contestatorul să ridice obiecţiuni, în tot acest timp, cu privire la valabilitatea sau corectitudinea clauzelor contractuale.

Intimata Secapital SaRL a solicitat şi admiterea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant si pe cale de consecinta, respingerea contestatiei la executare pentru nedovedirea calităţii de reprezentant a contestatorului, în cazul în care până la primul termen de judecată, la dosarul cauzei nu se regăseşte împuternicirea avocaţială în original. Facem precizarea ca o copie certificata pentru conformitate cu originalul a pretinsei imputerniciri avocatiale nu va fi acceptata de catre instanta.

Pe fondul cauzei, în baza art. 68 si urmatoarele C.proc.civ., a solicitat instanţei de judecată introducerea în cauză a fostului creditor BCR SA, având în vedere faptul că cererea reclamantului privind o eventuală recalculare a sumelor percepute de la debitor cu titlu de dobânzi şi comisioane percepute până la această dată nu poate fi realizată de către Secapital SaRL, întrucât aceasta nu a deţinut calitatea de creditor anterior cesiunii de creanţă a debitului.

A mai arătat că prin Decizia 110 din data de 21.01.2014, ÎCCJ a reţinut că afirmaţia că o clauză este abuzivă întrucât este prevăzută într-un contract standard preformulat nu este suficientă pentru declararea acesteia ca fiind abuzivă, ci este necesar ca o atare clauză, prin ea însăţi sau coroborată cu alte prevederi din contract, să creeze, în detrimentul consumatorului sau contrar bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor contractante.

În drept, întâmpinarea este întemeiată pe disp. art. 205 C.proc.civ., orice alte dispoziţii menţionate în cadrul întâmpinării.

În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Legal citat, contestatorul a depus la data de 04.06.2018 răspuns la întâmpinarea formulată de intimata Secapital SaRL prin care a solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive. Susţine că cesiunea de creanţe nu îi este opozabilă pentru că nu i-a fost comunicată.

Prin încheierea din data de 08.11.2018 (fl. 47 vol. II), s-a dispus introducerea în cauză a Kruk SA, în calitate de intimată.

Legal citată, intimata Kruk SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare, atât pe cale de excepţie, cât şi pe fond. Excepţiile şi argumentele invocate de Kruk SA sunt similare celor ridicate de Secapital SaRL.

Astfel, în motivare, s-a arătat că la data de 29.11.2007 a fost încheiat Contractul nr. 2956 între BCR SA, în calitate de Bancă şi reclamantul din prezenta cauza, în calitate de împrumutat, prin care banca a acordat acestuia din urmă un credit de consum. Întrucat debitorul a încetat să mai achite ratele, instituţia financiar-bancară a declarat creditul scadent anticipat şi ulterior, în data de 10.02.2011, a cesionat întreaga creanţă Secapital SaRL. În data de 27.10.2017, a fost încheiat contractul de cesiune de creanţe între Secapital SaRL si Kruk SA.

Referitor la excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, a arătat intimata că nu a fost respectat termenul de 15 zile prev. de art. 715 alin. 1 C.proc.civ. .

Intimata Kruk SA a solicitat instantei admiterea exceptiei netimbrării si anularea cererii formulate de către contestator, în cazul în care nu au fost respectate dispoziţiile legale, privind timbrarea cererii de chemare în judecată, iar la dosarul cauzei nu se regăseşte la primul termen de judecată dovada taxei judiciare de timbru datorate de către contestator, achitată la valoarea pretenţiilor solicitate sau dovada insuficientei timbrări.

În ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii capetelor de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind comisionul de urmarire riscuri şi comisionul de administrare, a arătat intimata că aceste cereri nu pot fi însă deduse judecăţii decât pe calea acţiunii speciale prevăzute de Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.

Cu referire la excepţia prescripţiei dreptului de a solicita constatarea caracterului abuziv al clauzelor din contract, se susţine că sancţiunea prescripţiei dreptului material la actiune este întru totul aplicabilă în prezenta cauză, având în vedere că de la data semnării Contractului şi până la data introducerii acţiunii (10.01.2018) au trecut mai bine de 10 ani, fără ca contestatorul să ridice obiecţiuni, în tot acest timp, cu privire la valabilitatea sau corectitudinea clauzelor contractuale.

Intimata Kruk SA a solicitat şi admiterea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant si pe cale de consecinta, respingerea contestatiei la executare pentru nedovedirea calităţii de reprezentant a contestatorului, în cazul în care până la primul termen de judecată, la dosarul cauzei nu se regăseşte împuternicirea avocaţială în original. Facem precizarea ca o copie certificata pentru conformitate cu originalul a pretinsei imputerniciri avocatiale nu va fi acceptata de catre instanta.

Pe fondul cauzei, în baza art. 68 si urmatoarele C.proc.civ., a solicitat instanţei de judecată introducerea în cauză a fostului creditor BCR SA, având în vedere faptul că cererea reclamantului privind o eventuală recalculare a sumelor percepute de la debitor cu titlu de dobânzi şi comisioane percepute până la această dată nu poate fi realizată de către Kruk SA, întrucât aceasta nu a deţinut calitatea de creditor anterior cesiunii de creanţă a debitului.

A mai arătat că prin Decizia 110 din data de 21.01.2014, ÎCCJ a reţinut că afirmaţia că o clauză este abuzivă întrucât este prevăzută într-un contract standard preformulat nu este suficientă pentru declararea acesteia ca fiind abuzivă, ci este necesar ca o atare clauză, prin ea însăţi sau coroborată cu alte prevederi din contract, să creeze, în detrimentul consumatorului sau contrar bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor contractante.

În drept, întâmpinarea este întemeiată pe disp. art. 205 C.proc.civ., orice alte dispoziţii menţionate în cadrul întâmpinării.

În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

În şedinţa publică din data de 26.07.2018, intimata BCR SA, prin reprezentant convenţional, a învederat instanţei că înţelege să renunţe la excepţia netimbrării, invocată prin întâmpinare.

În probaţiune, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri.

În şedinţa publică din data de 28.03.2019, la ultimul termen de judecată, instanţa a dispus recalificarea celui de-al doilea capăt de cerere privind clauzele abuzive în contestaţie la executare propriu-zisă.

Pentru a dispune recalificarea, instanţa are în vedere următoarele considerente:

În temeiul art. 399 alin. 3 din C.proc.civ. din 1865, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.

Astfel, contestaţia la executarea silită propriu-zisă este mijlocul procedural specific  pus la îndemâna debitorului din raportul juridic execuţional, prin care acesta contestă însăşi validitatea în fond a titlului executoriu şi subsecvent executării silite pornite în baza acestuia.

Pe calea contestaţiei la titlu însă, debitorul nu poate solicita desfiinţarea titlului executoriu, pentru că nu poate pune în discuţie chestiuni cu privire la fondul dreptului. Finalitatea instituirii mijlocului procedural este aceea de a asigura clarificarea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, în vederea executării întocmai a acestuia. Mai exact, titlul executoriu este apreciat ca valabil, însa acesta cuprinde măsuri care sunt neclare sau susceptibile de mai multe înţelesuri si reclamă explicitare în vederea unei corecte puneri in executare.

Distincţia analizată mai sus rezultă şi din dispozitiile art. 401 C.proc.civ. din 1865, care reglementeaza termenul in care poate fi formulata contestatia la executare.

Instanţa reţine că stabilirea unui termen de formulare este de esenţa contestatiei la executare, pentru a se evita temporizarea executării silite, prin posibilitatea debitorului să conteste oricând validitatea titlului executoriu, prejudiciind interesul creditorului care se vede nevoit să recurgă la această procedură în vederea satisfacerii creanţei sale.

Un raţionament contrar ar permite ca prin contestarea în termenul legal de 15 zile a oricărui act de executare silită şi prin invocarea clauzelor abuzive să se ajungă practic la evitarea termenului de 15 zile pentru formularea contestaţiei la executare propriu-zise. Ori, nu aceasta a fost intenţia legiuitorului, care, dimpotrivă, a stabilit termene relativ scurte, tocmai pentru evitarea unor eventuale tergiversări în cadrul executării silite.

În privinţa contestatiei la titlu însă, finalitatea urmărită este  aceea ca executarea silită să fie efectuată întocmai cu titlul executoriu, fără a pune în discuţie fondul dreptului, astfel încât apare ca logic să poată fi formulată oricând înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită.

După cum a susţinut şi intimata BCR SA, prin întâmpinare, instanţa reţine că motivele invocate de contestatori antamează însăşi validitatea titlului executoriu-contract de credit, pentru ca finalitatea urmărită este aceea a desfiinţării clauzelor contractuale apreciate ca abuzive şi subsecventă executării silite pornite în temeiul acestora, nicidecum o clarificare a unor clauze contractuale perfect valabile, dar ambigue sub aspectul înţelesului, întinderii sau aplicării.

Deliberând asupra prezentei cauze, instanţa reţine următoarele:

În fapt, între contestatorul ........................, în calitate de împrumutat şi ..................., în calitate de coplătitor, pe de o parte şi intimata Banca Comercială Română SA (în continuare BCR SA) a fost încheiat contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2956/29.11.2007 (fl. 19-24 dosar executare), prin care banca a acordat împrumutatului un credit în sumă de 25.500 lei, ce urma a fi rambursat în 120 de rate lunare, conform graficului de rambursare anexat.

Prin contractul de cesiune de creanţe nr. 21/23.02.2010 (fl. 82 - 95 – vol. II), un portofoliu de creanţe, printre care şi creanţa rezultată din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2956/29.11.2007, a fost cedat către Secapital SaRL. Cesiunea de creanţă rezultată contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2956/29.11.2007 a fost înscrisă şi în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (fl. 8 - 10 dosar executare).

Prin contractul de cesionare creanţe din data de 27.10.2011 (fl. 215 – 219 vol. I), Secapital SaRL a cedat către Kruk SA un portofoliu de creanţe, printre care şi creanţa deţinută împotriva contestatorului.

Conform notificării emise la data de 02.12.2011 (fl. 220 vol. 1), la data notificării suma datorată de debitorul ............................. era în cuantum total de 37.749,89 lei.

La data de 11.10.2011, cererea Secapital SaRL de executare silită a fost înregistrată pe rolul BEJ Mereuţă Lăcrămioara cu nr. 982/2011 (fl. 2 dosar executare).

Prin încheierea nr. 1112/20.11.2011, pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 5251/866/2011 (fl. 71 dosar executare), a fost admisă cererea formulată de BEJ Mereuţă Lăcrămioara şi s-a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu - Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2956/29.11.2007 împotriva debitorului ............

La solicitarea BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara, Primăria Municipiului Iaşi a transmis, în copie, contractul de vânzare-cumpărare din data de 18.06.1992 (fl. 124 dosar executare).

Prin somaţia din data de 12.10.2017 (fl. 130 dosar executare), s-a pus în vedere debitorului .............................. ca în termen de 15 zile să achite suma de 36.769,17 lei, în favoarea creditorului, suma de 4.450 lei, în favoarea executorului judecătoresc şi 220 lei, cheltuieli de carte funciară, în total suma de 41.439,97 lei. În caz contrar, urma să se procedeze la vânzarea la licitaţie publică a imobilului situat în mun. Paşcani, str. Grădiniţei nr. 14, ............................, jud. Iaşi.

La data de 12.10.2017, a fost încheiat de către BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara un proces-verbal de situaţie cu privire la imobilul apartament, astfel cum a fost identificat în paragraful precedent (fl. 131 dosar executare).

Prin încheierea nr. 18219/16.10.2017, OCPI Iaşi – BCPI Paşcani a admis cererea introdusă de BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara şi a dispus notarea somaţiei imobiliare dispusă în dosarul de executare nr. 982/2011 în Registrul Digital de Transcripţiuni şi Inscripţiuni imobiliare (fl. 140 dosar executare).

Prin procesul-verbal încheiat la data de 05.02.2018, BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara a dispus emiterea publicaţiei de vânzare nr. 1/836/2011, fiind stabilit termen de vânzare la data de 12.03.2018 în vederea recuperării sumei de 43.057,97 lei (fl. 146 dosar executare).

Prin publicaţia de vânzare  nr. 1/836/2011 a fost stabilit un preţ de pornire la vânzare de 164.100 lei pentru imobilul situat în mun. Paşcani, str. Grădiniţei nr. 14, ..............., jud. Iaşi (fl. 147 dosar executare). La publicaţia de vânzare este ataşat raportul de evaluare întocmit de exp. evaluator Lazăr Dorin (fl. 148 – 187 dosar executare). Publicaţia de vânzare nr. 1/05.02.2018 a fost publicată în Registrul Electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite (fl. 188 dosar executare).

La data de 08.02.2018, debitorul ................................prin avocat, a solicitat eliberarea unor copii certificate pentru conformitate cu originalul de pe toate actele efectuate în dosarul de executare silită nr. 982/2011 (fl. 195 dosar executare). La cerere a fost ataşată împuternicirea avocaţială (fl. 196 dosar executare).

Dosarul de executare nr. 982/2011 a fost comunicat în copie conformă cu originalul reprezentantului convenţional al debitorului .......................a data de 22.02.2018 (fl. 197 dosar executare).

Aşa cum rezultă din procesul-verbal de rezultat la vânzarea la licitaţie întocmit la data de 12.03.2018, până la termenul stabilit nu a fost primită la executorul judecătoresc nicio ofertă de cumpărare a imobilului, urmând a fi emisă o nouă publicaţie de vânzare pentru ziua de 17.04.2018, pentru când preţul de pornire va fi de 123.075 lei, preţ redus cu 25% (fl. 199 dosar executare).

Prin publicaţia de vânzare  nr. 2/982/2011 a fost stabilit un preţ de pornire la vânzare de 123.075 lei, reprezentând 75% din 164.100 lei, pentru imobilul situat în mun. Paşcani, str. Grădiniţei ........................., jud. Iaşi (fl. 200 dosar executare).

La data de 24.03.2018, debitorul ..............a transmis la sediul BEJA note scrise prin care a arătat că au fost încălcate disp. art. 493 C.proc.civ., cu următorul conţinut : „creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în coproprietate comună, ci vor trebui mai întâi  să ceară împărţeala acestora” (fl. 201 dosar executare).

BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara a răspuns în scris notelor scrise depuse de debitor, susţinând că executarea silită este efectuată cu respectarea prevederilor legale aplicabile. Precizează că din adresele înaintate de Primăria Municipiului Paşcani şi de BCPI Paşcani rezultă fără echivoc că apartamentul scos la vânzare se află în proprietatea exclusivă a debitorului urmărit. Mai arată că din contractul de credit nr. 2956/29.11.2007 rezultă că soţia ................................................... are calitatea de codebitor/coplătitor (fl. 205 dosar executare).

Publicaţia de vânzare 2/12.03.2018 a fost publicată în Registrul Electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite (fl. 206 dosar executare).

La data de 13.04.2018, debitorul ..................... a transmis la sediul BEJA alte note scrise prin care a arătat că deşi în contractul de vânzare-cumpărare apare doar el în calitate de cumpărător, în temeiul art. 339 C.civ., „bunurile dobândite în timpul comunităţii legale de către oricare dintre soţi sunt de la data de dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie” (fl. 209 dosar executare).

Aşa cum rezultă din procesul-verbal de rezultat la vânzarea la licitaţie întocmit la data de 17.04.2018, până la termenul stabilit a fost primită la executorul judecătoresc o ofertă de cumpărare a imobilului pentru preţul de 95.000 lei, sub preţul de 123.075 lei stabilit pentru aceste termen de licitaţie, urmând a fi emisă o nouă publicaţie de vânzare pentru ziua de 24.05.2018, pentru când preţul de pornire va fi de 123.075 lei, preţ redus cu 25% (fl. 211 dosar executare).

Prin publicaţia de vânzare  nr. 3/17.04.2018 a fost stabilit un preţ de pornire la vânzare de 123.075 lei, reprezentând 75% din 164.100 lei, pentru imobilul situat în mun. Paşcani, str. Grădiniţei .........................., jud. Iaşi (fl. 212 dosar executare).

Prin adresă, BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara a solicitat debitorului.........................dovada că bunul imobil apartament este bun comun şi nu bun propriu (fl. 213 dosar executare).

Publicaţia de vânzare 3/17.04.2018 a fost publicată în Registrul Electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite (fl. 223 dosar executare).

 Debitorul .........................a transmis noi note scrise către BEJA, reiterând prevederile legale referitoare la comunitate de bunuri în devălmăşie a soţilor, ataşând în acest sens şi certtificatul de căsătorie, în copie (fl. 224-225).

BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara a răspuns debitorului în sensul că au fost solicitate anterior înscrisuri emise de Primăria Municipiului Paşcani sau BCPI Paşcani în care să apară menţionată şi soţia ..................................... (fl. 228 dosar executare).

BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara a transmis şi instanţei învestite cu soluţionarea contestaţiei la executare precizări cu privire la modalitatea de efectuare a executării silite (fl. 229 - 230).

Aşa cum rezultă din procesul-verbal de rezultat la vânzarea la licitaţie întocmit la data de 24.05.2018, până la termenul stabilit nu a fost primită la executorul judecătoresc nicio ofertă de cumpărare a imobilului, urmând a fi emisă o nouă publicaţie de vânzare pentru ziua de 26.06.2018, pentru când preţul de pornire va fi de 123.075 lei, preţ redus cu 25% (fl. 243 dosar executare).

Publicaţia de vânzare 3/24.05.2018 a fost publicată în Registrul Electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite (fl. 245 dosar executare).

Prin sentinţa civilă nr. 954/08.06.2018, pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 2872/866/2018 (fl. 255 – 256 dosar executare), definitivă prin neapelare, a fost admisă cererea de supendare provizorie a executării şi a fost suspendată executarea silită în dosarul de executare nr. 982/2011 al BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara până la soluţionarea cererii de suspendare a executării silite formulate în dosarul nr. 1897/866/2018 al Judecătoriei Paşcani.

După cum s-a reţinut şi pe parcursul judecăţii, potrivit art. 3 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 76/2012, dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare. Procesele începute prin cereri depuse, în condiţiile legii, la poştă, unităţi militare sau locuri de deţinere înainte de data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la instanţă după această dată.

Având în vedere data depunerii la BEJ a cererii de executare silită formulată de către creditoare, respectiv 11.10.2011, instanţa a stabilit că prezenta cauză este supusă dispoziţiilor vechiului Cod de procedură civilă (în continuare C.proc.civ. din 1865).

În drept, în temeiul art. 399 alin. 1-3 C.proc.civ. din 1865, împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal. În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţa judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.

Pentru început, instanţa va analiza excepţia netimbrării, invocată iniţial de cele trei intimate, prin întâmpinări.

După cum am arătat mai sus, în şedinţa publică din data de 26.07.2018, intimata BCR SA, prin reprezentant convenţional, a învederat instanţei că înţelege să renunţe la excepţia netimbrării, invocată prin întâmpinare.

În consecinţă, instanţa va lua act că intimata Banca Comercială Română SA (a renunţat la judecata excepţiei netimbrării, invocată prin întâmpinare.

Pe de altă parte, având în vedere dovezile de plată de la fl. 236 – 237 vol. I, instanţa va respinge ca neîntemeiată excepţia netimbrării, invocată de către intimatele Secapital SaRL şi Kruk SA prin întâmpinări.

Instanţa va respinge ca fără obiect excepţia lipsei calităţii de reprezentant a avocatului reprezentant convenţional al contestatorului, excepţie invocată de intimata Secapital SaRL prin întâmpinare. Contestaţia la executare a fost semnată personal de către  contestator, astfel că nu se pune problema reprezentării contestatorului prin avocat.

Prin întâmpinare, intimata Secapital SaRL a invocat excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale referitoare la comisionul de urmărire riscuri.

Tot prin întâmpinare, intimata Kruk SA a invocat excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale referitoare la comisionul de urmărire riscuri şi comisionul de administrare.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale referitoare la comisionul de urmărire riscuri şi, respectiv, excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale referitoare la comisionul de urmărire riscuri şi comisionul de administrare, instanţa reţine că de plano clauzele unui contract bancar pot face obiectul unei analize pe fond, urmând a fi stabilit în fiecare caz dacă acestea au fost stabilite într-un mod echitabil sau nu, respectiv dacă au un caracter abuziv sau nu. Pentru acest motiv, instanţa va respinge ca neîntemeiate cele două excepţii. Relevant pentru o eventuală analiză pe fond ar fi însă şi momentul la care caracterul abuziv al unor clauze ar fi invocat, dar această discuţie va fi dezvoltată la analiza tardivităţii contestaţiei.

Potrivit art. 401 alin. 1 C.proc.civ. din 1865, contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când:

a) contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare;

b) cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit;

c) debitorul care contesta executarea însăşi a primit somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie.

Prin întâmpinare, BCR SA a arărat că, având în vedere corecta calificare a naturii juridice a prezentei contestații la executare – contestație la executare propriu-zisă, potrivit art. 400 C.proc.civ., contestatorul poate formula contestația în termen de 15 zile de la momentul comunicării actelor de executare contestate. Textul de lege prevede calcularea termenului de la momentul comunicării somației și a încheierii și nu de la momentul luării la cunoștință, moment prevăzut ca alternativă doar în ipoteza necomunicării sau în ipoteza în care luarea la cunoștință a avut loc înainte de comunicarea actelor de executare. Toate aspectele vizând contestația prin care se invocă motive de fapt sau de drept cu privire la titlul executoriu, precum și cele care țin de cuantumul debitului pus în executare trebuiau invocate în termen de 15 zile de la comunicarea primului act de executare silită conform art. 400 C.proc.civ., iar acest termen s-a împlinit cu mult anterior formulării prezentei contestații, având în vedere că este o executare silită începută în 2011.Totodată, criticile aduse prin contestație referitoare la executarea silită imobiliară vizează în realitate mai degrabă actele din octombrie 2017, ultimul act de executare contestat reprezentând doar un act-paravan folosit pentru ocolirea sancțiunii tardivității.

Intimatele Secapital SaRL şi Kruk SA au invocat, de asemenea, excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, întrucât nu a fost respectat termenul de 15 zile prev. de art. 715 alin. 1 C.proc.civ. .

După cum am prezentat în precedent, în şedinţa publică din data de 28.03.2019, instanţa a dispus recalificarea celui de-al doilea capăt de cerere privind clauzele abuzive în contestaţie la executare propriu-zisă.

După cum am arătat mai sus, la data de 08.02.2018, debitorul ........................, prin avocat, a solicitat eliberarea unor copii certificate pentru conformitate cu originalul de pe toate actele efectuate în dosarul de executare silită nr. 982/2011 (fl. 195 dosar executare). La cerere a fost ataşată împuternicirea avocaţială (fl. 196 dosar executare).

Dosarul de executare nr. 982/2011 a fost comunicat în copie conformă cu originalul reprezentantului convenţional al debitorului......................la data de 22.02.2018 (fl. 197 dosar executare).

Astfel, contestatorul a luat cunoştinţă, cel mai târziu, de actele de executare silită la data de 22.02.2018.

Având în vedere că de la data comunicării, în copie conformă cu originalul, a dosarului de executare, respectiv 22.02.2018 şi până la data depunerii contestaţiei la executare la instanţă, respectiv 22.03.2018, au trecut mai multe de 15 zile, instanţa va admite excepţia tardivităţii cu privire la capătul de cerere referitor la constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale, astfel cum a fost recalificat în contestaţie la executare propriu-zisă de către instanţă, la solicitarea BCR SA. În consecinţă, va respinge ca tardiv formulat capătul de cerere privind constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale, astfel cum a fost recalificat în contestaţie la executare propriu-zisă de către instanţă, la solicitarea BCR SA.

Analizând dovezile de comunicare din dosarul de executare de la fl. 133, 135, 143, 194, instanţa constată că a fost depăşit termenul de 15 zile cu privire la actele de executare referitoare la vânzarea silită imobiliară a apartamentului situat în mun. Paşcani, str. Grădiniţei .........................., jud. Iaşi, cu excepţia Publicaţiei de vânzare imobiliară nr. 2 din 12.03.2019.

Pentru aceste motive, va admite în parte excepţia tardivităţii cu privire la actele de executare referitoare la vânzarea silită imobiliară a apartamentului situat în mun. Paşcani, str. Grădiniţei ............................., jud. Iaşi, cu excepţia Publicaţiei de vânzare imobiliară nr. 2 din 12.03.2019 (fl. 200 dosar executare silită nr. 982/2011) şi va respinge ca neîntemeiată excepţia tardivităţii cu privire la Publicaţia de vânzare imobiliară nr. 2 din 12.03.2019 (fl. 200 dosar executare silită nr. 982/2011), excepţie invocată de intimata BCR SA prin întâmpinare.

În continuare, va fi analizată excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei BCR SA.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, intimata BCR SA a arătat prin întâmpinare că prin contractul de cesiune nr. J66/04.03.2010, a fost cesionată creanța rezultată din contractul de credit către Secapital. Potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă., părți la executarea silită sunt creditorul și debitorul, iar contestația la executare este un incident în procedura de executare silită, părțile în acest proces fiind aceleași. Având în vedere că subscrisa este un terț față de executarea silită care face obiectul prezentei acțiuni, se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive față de BCR SA, în ceea ce privește contestația la executare.

Analizând capătul de cerere privind constatarea caracterului abuziv al unor clauze din contractul de credit, se constată că parte din sumele plătite de debitor, anterior cesiunii către Secapital SaRL,  au fost încasate de bancă în baza unor clauze despre care contestatorul a susţinut că ar fi abuzive. Chiar şi fără a fi fost încasate, simplul fapt că aceste clauze au fost avute în vedere la stabilirea scadenţării anticipate şi apoi la momentul cesiunii de creanţă este suficient pentru ca Banca să fie parte în raporturile juridice care fac obiectul prezentei cauze.

În soluţionarea prezentei excepţii, instanţa apreciază că nu are relevanţă împrejurarea că a fost ulterior cesionată  creanţa provenind din contractul de credit şi nici că, pe parcursul judecăţii, acest petit a fost recalificat în contestaţie la executare propriu-zisă.

Pentru aceste motive, instanţa va respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BCR SA, invocată de BCR SA prin întâmpinare.

Şi intimata Secapital SaRL a invocat prin întâmpinare excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

În motivarea acestei excepţii, Secapital SaRL a arătat prin întâmpinare că la data de 27.10.2017 a intervenit cesiunea de creanţă între Secapital SaRL şi Kruk SA, ultima devenind un veritabil succesor cu titlu particular, care preia toate drepturile pe care cedentul le aavea în legătură cu creanţa.

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatei Secapital SaRL, a arătat că în cazul concret dedus judecăţii, contractul de credit a fost încheiat între instituţia financiar bancară în calitate de împrumutător şi reclamant în calitate de împrumutat. Ca urmare a încălcării obligaţiilor de plată de către debitor, banca a declarant creditul scadent anticipat, în temeiul căruia avea dreptul de a cere de îndată restituirea întregului împrumut acordat. Contractul de cesiune a fost încheiat ulterior, între bancă şi Secapital SaRL, instituţia financiar bancară pierzând calitatea de creditor în contractul de credit, în poziţia sa contractuală substituindu-se cesionarul, ceea ce presupune că orice dosar de instanţă ce are ca obiect creanţa trebuie în mod necesar să se soluţioneze în contradictoriu cu cesionarul. În data de 27.10.2017, a intervenit cesiunea de creanţe între Secapital SaRL şi KRUK SA, acesta devenind un veritabil succesor cu titlu particular, care preia toate drepturile pe care cedentul le avea în legatură cu creanţa.

Analizând capătul de cerere privind constatarea caracterului abuziv al unor clauze din contractul de credit, se constată că parte din sumele care au fost urmărite de Secapital SaRL şi, mai departe, cesionate către KRUK SA, au avut la bază unele clauze despre care contestatorul a susţinut că ar fi abuzive. Chiar şi fără a fi fost încasate, simplul fapt că aceste clauze au fost avute în vedere la momentul cesiunii ulterioare de creanţă este suficient pentru ca Secapital SaRL să fie parte în raporturile juridice care fac obiectul prezentei cauze.

În cele ce succed, va fi analizată excepţia prescripţiei dreptului de solicita constatarea caracterului abuziv al clauzelor din contract, excepţie invocată de intimatele Secapital SaRL şi Kruk SA prin întâmpinare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât printr-o decizie de speţă, respectiv prin Decizia nr. 686 din data de 21 februarie 2013 pronunțată în recurs de Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație şi Justiție, că, deşi Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori nu prevede ca sancţiune anularea clauzelor cu caracter abuziv, ci inopozabilitatea (sau ineficacitatea) acestora în raport cu consumatorul, regimul juridic al acestei sancţiuni este identic cu cel al nulităţii absolute. Astfel, consecinţa constatării caracterului abuziv al unor clauze este echivalentă cu constatarea nulităţii absolute a acestora, nefiind aplicabilă sancţiunea existentă în cazul nulităţii relative, şi anume anularea clauzei respective. Înalta Curte a mai precizat că, în ceea ce priveşte natura interesului protejat, norma respectivă ocroteşte un interes general, si nu unul individual, fiind evident faptul că legea ocroteşte o categorie generică, aceea a consumatorilor, şi nu o persoană particulară. În acest sens, Legea nr. 193/2000 nu reprezintă decât transpunerea în legislaţia românească a Directivei nr. 93/13/CEE, ale cărei dispoziţii, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie, sunt de ordine publică. În consecinţă, neputând fi vorba de o nulitate relativă, ci de nulitate absolută, dreptul la acţiune al contestaorului nu poate fi apreciat ca prescris.

Pentru motivele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 686 din data de 21 februarie 2013, instanţa va respinge ca neîntemeiată şi excepţia prescripţiei dreptului de a solicita caracterul abuziv al clauzelor din contract.

Dup cum am arătat mai sus, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată excepţia tardivităţii cu privire la Publicaţia de vânzare imobiliară nr. 2 din 12.03.2019 (fl. 200 dosar executare silită nr. 982/2011), excepţie invocată de intimata BCR SA prin întâmpinare. În consecinţă, contestaţia la executare cu privire la acest act de executare silită urmează a fi analizat pe fond.

În temeiul art. 493 C.proc.civ. 1865, creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărţeala acestora. Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate, fără a mai fi necesar să ceară împărţeala.

Potrivit art. 339 C.civ., bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor.

Conform art. 667 C.civ., există proprietate în devălmăşie atunci când, prin efectul legii sau în temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre acestea să fie titularul unei cote-părţi determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune.

Potrivit art. 65 din Legea nr. 71/2011, dispoziţiile art. 667 din Codul civil se aplică numai actelor juridice încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

În mod relativ similar cu disp. art. 339 C.civ., în Codul familiei art. 30 prevede că bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor. Orice convenţie contrară este nulă. Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.

Contrar celor susţinute de BEJA, aşa cum rezultă cu claritate din prevederile art. 30 din Codul familiei, aplicabile în prezenta cauză prin raportare la data încheierii actului de vânzare-cumpărare, calitatea de bun comun nu trebuie dovedită prin înscrierile din registrele publice. Este suficient să se facă dovada căsătoriei şi că bunul a fost achiziţionat de către oricare dintre soţi în perioada căsătoriei. Ori, după cum rezultă din certificatul de căsătorie depus de către debitor inclusiv la dosarul de executare (fl. 225 dosar executare), acesta era căsătorit cu numita Slătineanu Maria din data de 25.05.1986. Pe de altă parte, apartamentul a fost dobândit la data de 18.06.1992, pe perioada căsătoriei (contract vânzare-cumpărare – fl. 124 dosar executare).

Împrejurarea că numita........................., soţia contestatorului, a avut calitatea de coplătitor în contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2956/29.11.2007 (fl. 19-24 dosar executare) nu prezintă relevanţă. Prin încheierea nr. 1112/20.11.2011, pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 5251/866/2011 (fl. 71 dosar executare), a fost admisă cererea formulată de BEJ Mereuţă Lăcrămioara şi s-a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu - Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2956/29.11.2007 doar împotriva debitorului ..................... nu şi împotriva soţiei sale, ..............................

Având în vedere însă că argumentele expuse anterior au fost invocate în termenul legal de 15 zile doar cu privire la Publicaţia de vânzare imobiliară nr. 2 din 12.03.2019 (fl. 200 dosar executare silită nr. 982/2011), instanţa va anula doar Publicaţia de vânzare imobiliară nr. 2 din 12.03.2019 (fl. 200 dosar executare silită nr. 982/2011) şi actele de executare silită subsecvente cu privire la apartamentul situat în mun. Paşcani, ................................., jud. Iaşi.

Instanţa mai constată şi că există anumite neconcordanţe cu privire la identificarea imobilului apartament în actele de executare (.......................................).

Faţă de toate considerentele anterior expuse, instanţa va admite în parte contestaţia la executare formulată de contestatorul .................................., în contradictoriu cu intimatele Banca Comercială Română SA, Secapital SaRL şi Kruk SA şi va anula Publicaţia de vânzare imobiliară nr. 2 din 12.03.2019 (fl. 200 dosar executare silită nr. 982/2011) şi actele de executare silită subsecvente cu privire la apartamentul situat în mun. Paşcani, ................. jud. Iaşi.

Potrivit art. 403 C.proc.civ. 1865, până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.

Din interpretarea disp. art. 403 C.proc.civ. 1865, rezultă să măsura suspendării executării silite subzistă până la soluţionarea de către prima instanţă a contestaţiei la executare. Dacă intenţia legiuitorului ar fi fost de a stabili ca această măsură a suspendării să îşi producă efectele până la data rămânerii definitive a hotărârii ar fi precizat acest lucru în mod expres. Această limitare temporară rezultă şi din caracterul executoriu al hotârârii judecătoreşti pronunţate de instanţa de executare, în calitate de primă instanţă sesizată.

Pentru aceste motive, având  în vedere că prin prezenta, instanţa se va pronunţa şi asupra contestaţiei la executare, instanţa va respinge ca  rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare.

În continuare, va fi analizat capătul de cerere formulat de intimata BCR SA privind obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

Potrivit art. 274 C.proc.civ. 1865, partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Judecătorii nu pot micşora cheltuielile de timbru, taxe de procedură şi impozit proporţional, plata experţilor, despăgubirea martorilor, precum şi orice alte cheltuieli pe care partea care a câştigat va dovedi că le-a făcut. Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

În temeiul art. 276 C.proc.civ., când pretenţiile fiecărei părţi au fost încuviinţate numai în parte, instanţa va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.

Având în vedere soluţia de admitere în parte ce urmează a fi pronunţată în prezenta cauză, instanţa va dispune compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Ia act că intimata Banca Comercială Română SA (în continuare BCR SA) a renunţat la judecata excepţiei netimbrării, invocată prin întâmpinare.

Respinge ca neîntemeiată excepţia netimbrării, invocată de către intimatele Secapital SaRL şi Kruk SA prin întâmpinări.

Respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BCR SA, invocată de intimata BCR SA prin întâmpinare.

Respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Secapital SaRL, invocată de intimata Secapital SaRL prin întâmpinare.

Admite în parte excepţia tardivităţii cu privire la actele de executare referitoare la vânzarea silită imobiliară a apartamentului situat în mun. Paşcani, .....................Jud. Iaşi, cu excepţia Publicaţiei de vânzare imobiliară nr. 2 din 12.03.2019 (fl. 200 dosar executare silită nr. 982/2011).

Respinge ca neîntemeiată excepţia tardivităţii cu privire la Publicaţia de vânzare imobiliară nr. 2 din 12.03.2019 (fl. 200 dosar executare silită nr. 982/2011), exccepţie invocată de intimata BCR SA prin întâmpinare.

Admite excepţia tardivităţii cu privire la capătul de cerere referitor la constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale, astfel cum a fost recalificat în contestaţie la executare propriu-zisă de către instanţă, la solicitarea BCR SA.

Respinge ca tardiv formulat capătul de cerere privind constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale, astfel cum a fost recalificat în contestaţie la executare propriu-zisă de către instanţă, la solicitarea BCR SA.

Respinge ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale referitoare la comisionul de urmărire riscuri, excepţie invocată de intimata Secapital SaRL prin întâmpinare.

Respinge ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii capetelor de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale referitoare la comisionul de urmărire riscuri şi comisionul de administrare, excepţie invocată de intimata Kruk SA prin întâmpinare.

Respinge ca neîntemeiată excepţia prescripţiei dreptului de solicita constatarea caracterului abuziv al clauzelor din contract, excepţie invocată de intimatele Secapital SaRL şi Kruk SA prin întâmpinare.

Respinge ca fără obiect excepţia lipsei calităţii de reprezentant a avocatului reprezentant convenţional al contestatorului, excepţie invocată de intimata Secapital SaRL prin întâmpinare.

Admite în parte contestaţia la executare formulată de contestatorul ......................., cu domiciliul în mun. Paşcani, ......................., jud. Iaşi, în contradictoriu cu intimatele Banca Comercială Română SA, cu sediul în mun. Bucureşti, ................. şi cu sediul procesual ales în mun. Bucureşti, ............................., Secapital SaRL, cu sediul în Luxemburg, .........................şi cu sediul procesual ales la Kruk România SRL, cu sediul în mun. Bucureşti, ..................... şi Kruk SA, cu sediul în Polonia, ................. şi cu sediul procesual ales la Kruk România SRL, cu sediul în mun. Bucureşti, .................................

Anulează Publicaţia de vânzare imobiliară nr. 2 din 12.03.2019 (fl. 200 dosar executare silită nr. 982/2011) şi actele de executare silită subsecvente cu privire la apartamentul situat în mun. Paşcani, str. Grădiniţei, jud. Iaşi.

Respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite formulată de contestator.

Compensează cheltuielile de judecată efectuate de părţi.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Paşcani.

Pronunţată  prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi,  02.05.2019.

Preşedinte,Grefier,

Dan-Marius Armaşu  Carina Leleu