Competenţa generală a executorului judecătoresc şi creanţele exceptate de la urmărirea silită efectuată de executorul judecătoresc.

Hotărâre 698 din 01.10.2019


Contestație la executare. Competenţa generală a executorului judecătoresc şi creanţele exceptate de la urmărirea silită efectuată de executorul judecătoresc. Nulitatea actelor de procedură efectuate de executorul judecătoresc cu privire la creanţe bugetare izvorâte dintr-un raport juridic extracontractual (cheltuieli de judecată)

Încheierea nr. 698/2019/1.10.2019 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin decizia nr. 1017/2020/27.11.2020 a Tribunalului Galați prin care s-a respins apelul ca neîntemeiat.

În fapt, prin Sentinţa civilă nr. ____/2017 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. _____/233/2016 a fost admisă autoritatea de lucru judecat invocată de I___ P___ M___ G__, pârât în acea cauză, şi a fost respinsă cererea formulată de D___ G___ pentru autoritate de lucru judecat faţă de Sentinţa civilă nr. ____/07.11.2013. Totodată, în temeiul art. 453 alin.1 Cod procedură civilă, instanţa a dispus obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4800 lei. (filele 156-161 vol I)

Prin cererea înregistrată sub nr. ____/06.02.2018, intimatul Municipiul Galaţi, prin Primar, a învestit executorul judecătoresc Postelnicu Ştefan cu executarea silită a contestatorului, în baza titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. ___/2017 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. ____/233/2016, pentru recuperarea creanței de 4800 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Astfel, a fost deschis dosarul de executare nr. ___/2018.

Prin Încheierea nr. ___/13.02.2018, dosar nr. ___/233/2018, Judecătoria Galaţi a dispus încuviinţarea executării silite împotriva contestatorului D___ G___ pentru obligaţiile de plată cuprinse în titlul executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. ___/2017, respectiv pentru suma de 4800 lei.(fila 167 vol I)

Prin Încheierea nr. __/22.02.2018 emisă în dosarul execuţional nr. __/2018 au stabilite cheltuieli de executare în cuantum de 715,59 lei.( fila 168)

La data de 26.02.2018 (fila 170 vol I) au fost comunicate contestatorului titlul executoriu, somaţia de plată, încheierea de încuviinţare executare silită şi încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare.

Prin adresa emisă la data de 07.03.2018 executorul judecătoresc a dispus înfiinţarea popririi asupra a 1/3 din drepturile băneşti pe care contestatorul le primea în calitate de salariat al terţului poprit  M___ G__, prin P__.

La data de 28.03.2018 executorul judecătoresc Postelnicu Ştefan a dispus înfiinţarea popririi asupra tuturor conturilor pe care contestatorul le avea deschise la terţul poprit B__ T___.

Cu privire la măsura înfiinţării a fost înştiinţat contestatorul(filele 174, 178 ).

În termen legal contestatorul a formulat contestaţie împotriva executării silite înseşi care face obiectul dosarului de executare nr. __/2018 al BEJ Postelnicu Ștefan, împotriva încheierii nr. ___/2018 de încuviinţare executare silită pronunţată de Judecătoria Galați, împotriva titlului executoriu – Sentința civilă nr. ___/15.02.2017 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. ___/233/2016 şi împotriva Încheierii nr. __/22.02.2018 de stabilire cheltuieli de executare.

În drept, art. 712 alin. 1 Cod procedură civilă stabileşte că împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Art. 623 Cod procedură civilă statuează că executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepția celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene și bugetului Comunității Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.

În conformitate cu dispoziţiile art. 652 alin.1 Cod procedură civilă, „dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc …”. Alin. 5 al aceluiaşi articol prevede că nerespectarea dispoziţiilor privind competenţa executorului judecătoresc atrage nulitatea necondiţionată a actelor de procedură efectuate.

Astfel, dispoziţiile art. 623 Cod procedură civilă stabileşte competenţa generală a executorului judecătoresc şi creanţele exceptate de la urmărirea silită efectuată de executorul judecătoresc, respectiv cele care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene și bugetului Comunității Europene a Energiei Atomice.

Potrivit art. 1 pct. 7 din Legea nr. 207/2015, creanţă bugetară este definită dreptul la încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând creanţa bugetară principală şi creanţa bugetară accesorie.

Conform art. 226 alin.1-3 din Legea nr. 207/2015, executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor codului de procedură fiscală de către organul de executare silită competent potrivit art. 30.  În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare silită se înscriu creanţele fiscale, principale şi accesorii, neachitate la scadenţă, stabilite şi individualizate în titluri de creanţă fiscală întocmite şi comunicate în condiţiile legii, precum şi creanţele bugetare individualizate în alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii. Niciun titlu executoriu nu se poate emite în absenţa unui titlu de creanţă fiscală emis şi comunicat în condiţiile legii sau a unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Executarea silită a creanţelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se efectuează în baza hotărârii judecătoreşti sau a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Cu toate că dispoziţiile art. 226 din Legea nr. 207/2015, privind titlul executoriu şi condiţiile pentru începerea executării silite, fac referire doar la creanţele fiscale şi la creanţele bugetare rezultate din raporturile contractuale, prin coroborare cu dispozițiile din Codul de procedură fiscală care definesc noţiunea de creanţă bugetară, respectiv art.1 pct. 7, în sfera creanţelor bugetare supuse procedurii speciale de executare sunt cuprinse şi alte creanţe de drept privat, care îşi au izvorul într-un raport juridic extracontractual.  În acest sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 16/08.04.2019 de dezlegarea unor chestiuni de drept.

Astfel, raportat la circumstanţele concrete ale speţei, instanţa constată că Sentinţa civilă  nr. ____/15.02.2017, titlul executat în dosarul nr. __/2018 al BEJ Postelnicu Ştefan, este o hotărâre judecătorească care se referă la o creanţă bugetară izvorâtă dintr-un raport juridic extracontractual (cheltuieli de judecată).

Prin Decizia nr. 66/2017 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în interpretarea dispozițiilor art. 623 Cod procedură civilă  raportate la cele ale art. 220 alin. 3 și alin. 5 și ale art. 226 alin. 3 din Legea nr. 207/2015, ale art. 3 alin. 1 din Legea nr. 273/2006 și ale art. 3 pct. 18 din Legea nr. 69/2010, a stabilit că executarea silită a titlurilor executorii reprezentate de hotărârile judecătorești privind creanțe bugetare, datorate în temeiul unor raporturi juridice contractuale care se fac venit la bugetul consolidat al statului, se realizează prin executori fiscali, ca organe de executare silită ale statului.

Prin Decizia nr. 16/2018 a Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a  stabilit că „şi în cazul altor hotărâri judecătoreşti, chiar dacă nu se referă la creanţa bugetară izvorâtă dintr-un raport juridic contractual, în măsura în care aceasta constituie o creanţă de încasat la bugetul consolidat al statului, poate fi asimilată, în vederea executării silite, uneia izvorâte dintr-un raport juridic contractual”.

Prin prisma naturii juridice a creanţei apreciate în lumina considerentelor Deciziei nr. 66/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Deciziei nr. 16/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărârea judecătorească pusă în executare de către intimat este asimilată, în privinţa executării silite unui titlu referitor la creanţele bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale, atrăgând competenţa organului fiscal de executare.

Instanţa nu poate primi alegaţiile intimatului privind imposibilitatea executării prin executor fiscal a hotărârii judecătoreşti, reţinând că pentru creanţele bugetare, titluri executorii sunt hotărârile judecătoreşti pronunţate „în reglarea unor raporturi juridice de drept civil” şi nu doar titlurile executorii emise de organul de executare fiscală potrivit art. 226 alin.1 din Legea 207/2015.

Instanţa apreciază că sancţiunea aplicabilă nerespectării dispoziţiilor referitoare la competenţa generală a executorului este nulitatea absolută, norma juridică ocrotind un interes general, aspect ce se desprinde din dispoziţiile art. 625 Cod procedură civilă, potrivit cărora „este interzisă efectuarea de acte de executare de către alte persoane sau organe decât cele prevăzute la art. 623”, şi din dispoziţiile art. 666 alin.5 pct. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora „instanța poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite … dacă …cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat.”  În acelaşi sens sunt şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din Decizia nr. 66/2017 pronunţată pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, „interesul general ocrotit impunând adoptarea unor reguli care să asigure protejarea eficientă a creanțelor statului și recuperarea lor cu prioritate.”

Având în vedere că actele de executare silită din dosarul execuţional nr. ___/2018 al BEJ Postelnicu Ştefan s-au efectuat cu încălcarea normelor legale ce reglementează competenţa generală a executorului judecătoresc, ceea ce echivalează cu o încălcarea a principiului legalităţii executării silite, în temeiul art. 179 alin.1 Cod procedură civilă, instanţa va anula Încheierea de încuviinţare executare silită nr. ___/2018 pronunţată de Judecătoria Galați în dosarul ___/233/2018 si toate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. __/2018 al BEJ Postelnicu Ștefan.

Față de această soluție, instanţa apreciază că nu se mai impune analizarea celorlalte apărări făcute de contestator cu privire la nelegalitatea executării silite.

În ceea ce priveşte cererea de întoarcere a executării silite, potrivit art. 723 alin. 1 Cod procedură civilă,  în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia, iar cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.

Având în vedere soluţia de admitere a contestaţiei la executare şi de anulare în întregime a executării silite, instanţa va admite cererea de întoarcere a executării şi va dispune restabilirea situaţiei anterioare acesteia prin obligarea intimatei la restituirea tuturor sumelor executate silit prin poprire în dosar execuţional nr. __/2018.

În ceea ce priveşte obligarea intimatului la suportarea cheltuielilor de judecată, se va reţine că temeiul acordării cheltuielilor de judecată este culpa procesuală a părţii. Astfel, în temeiul art.453 alin.1 Cod procedură civilă, instanţa urmează să oblige intimatul la plata către contestator a sumei 3902 lei reprezentând cheltuieli de judecată (3500 lei onorariu avocat – filele 53-55 vol II, 52 lei contravaloare xerocopiere dosar de executare – fila 51 vol II, 300 lei taxă de timbru aferentă cererii de întoarcere a executării silite – fila 102 vol II, 50 lei taxă de timbru aferentă cererii de suspendare a executării silite – fila 151 vol I).

În temeiul art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013, instanţa va dispune restituirea taxei judiciare de timbru, în cuantum de 380,75 lei aferentă contestaţiei la executare (chitanţa nr. ___/___ din data de 09.05.2018 – fila 152), după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În ceea ce priveşte cererea de restituire cauţiune formulată de contestatorul D___ G__, instanţa reţine că potrivit art. 1064 Cod de procedură civilă, cauţiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluţionarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care s-a stabilit cauţiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta s-a depus. Cauţiunea se restituie celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptăţit nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor măsurii, prevăzute la alin. 1. Cu toate acestea, cauțiunea se restituie de îndată dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmăreşte obligarea celui care a depus-o la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin încuviinţarea măsurii pentru care aceasta s-a depus. Faţă de dispoziţiile legale anterior enunţate, contestatorul are deschisă calea restituirii cauţiunii însă cu respectarea condiţiilor şi termenelor prevăzute de art. 1064 Cod procedură civilă.