Abandonul de familie (art.378 ncp)

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 3x..../P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea din data de 09.03.2021 înregistrat sub număr 3..../271/2021 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.C. pentru comiterea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1, lit. c Cod penal.

În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt: inculpatul, cu rea-credinţă, mai mult de trei luni, începând cu luna ianuarie 2019, nu a plătit pensia de întreţinere stabilită pe cale judecătorească în favoarea celor trei copii minori.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt, au fost menţionat următoarele mijloace de probă: declaraţie persoană vătămată (f.14-16), sentinţa civilă (f.17-19), certificat de naştere minori (f.20-22), declaraţii suspect/inculpat (f.23-31), înscrisuri (f.32-44), cazier judiciar (f.45).

În cursul judecăţii au fost administrate următoarele mijloace de probă: înscrisuri (f.18-42), declaraţie inculpat (f.44-45), declaraţie reprezentant persoană vătămată (f.46).

Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii, instanţa reţine următoarele:

I.În fapt.

Prin sentinţa civilă nr. 215/2019 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la data de 11.02.2019 s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre inculpatul B.C. şi reprezentatul persoanelor vătămate, numita O.C.. S-a stabilit ca cele trei minore, B.A., B.S. şi B.G. să locuiască la domiciliul mamei.

Inculpatul a fost obligat la plata sumei unei pensii de întreţinere lunare în cotă de ½ din venitul net lunar realizat, în favoarea minorelor, respectiv câte 1/6 parte pentru fiecare minor, de la data pronunţării hotărârii şi până la majorat( sentinţa civilă f.17-19 d.u.p).

Fiind audiat în calitate de inculpat, numitul B.C. a declarat că recunoaşte că nu a plătit pensie de întreţinere, dar a precizat că a avut o înţelegere cu fosta soţie prin care i-a cedat firma pe care au deţinut-o amândoi. De asemenea, inculpatul a arătat că din ianuarie 2019 şi până în luna octombrie 2019 a lucrat în cadrul firmei pe care o deţinea împreună cu soţia sa, însă nu a fost remunerat, având o înţelegere cu fosta soţie de a-i lăsa acesteia banii în contul pensiei de întreţinere (declaraţie inculpat f.44-45 d.i, f.23-25 d.u.p).

Aspectele învederate de inculpat au fost confirmate de mama persoanelor vătămate care a declarat că a convenit cu fostul soţ ca acesta să nu contribuie la creşterea celor trei minori, iar acesta în schimb să îşi cedeze partea sa din imobilul deţinut împreună. Însă, începând cu luna martie 2020 inculpatul a început să emită pretenţii cu privire la partea sa din imobil(f.46 d.i).

Instanţa, din declaraţiile părţilor, coroborate cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei reţine că inculpatul a fost salariat în cadrul societăţii .... S.R.L până în luna octombrie 2019, când i-a încetat contractul de muncă. În această perioadă inculpatul a fost încadrat cu salariul minim pe economie( stat de plată f....). În perioada 03.03.2020-18.08.2020, inculpatul a beneficiat de o indemnizaţie de şomaj în cuantum de 479 lei lunar (f. 32 d.u.p).

În timpul căsătoriei inculpatul şi fosta soţie au împrumutat sume de bani de la doi prieteni, împrumutul fiind restituit în rate. În timpul în care inculpatul a lucrat în societatea cei doi au achitat împreună ratele la împrumut, iar după ce a plecat inculpatul i-a solicitat fostei soţiei să achite ea restul de datorie. Întrucât fosta soţie nu a mai achitat ratele, inculpatul fiind şi obligat moral faţă de cei doi prieteni, a restituit diferenţa de datorie, plătind suma de 400 euro, respectiv suma de 1300 euro (f.44-45 d.i, f.42 d.i).

Potrivit art. 514 Cod civil, pensia de întreţinere are caracter personal, fiind astfel incesibilă, netransmisibilă pe calea succesiunii legale sau testamentare, insesizabilă şi la care nu se poate renunţa. 

Astfel, instanţa, faţă de caracterul personal al pensiei de întreţinere, nu va lua în considerare presupusele înţelegeri între foştii soţi cu privire la neplata pensiei în schimbul cedării de către inculpat a părţii sale din imobilul deţinut în comun. De asemenea, în considerarea aceluiași caracter, instanţa nu va da relevanţă faptului restituirii de către inculpat a sumelor datorate cu titlu de împrumut. Pentru aceste motive, instanţa va respinge solicitarea inculpatului de achitare în temeiul art. 16 alin 1 lit a Cod procedură penală.

De asemenea, având în vedere că inculpatul nu suferă de o boală care l-ar pune în incapacitate de muncă, condiţia relei-credinţe fiind îndeplinită, instanţa va respinge solicitarea inculpatului de achitare în temeiul art. 16 alin 1 lit b Cod procedură penală.

În final, instanţa va respinge solicitarea inculpatului de achitare în temeiul art. 16 alin 1 lit d Cod procedură penală, nerealizarea de venituri nefiind o cauză justificativă sau de neimputabilitate.

II.Încetarea procesului penal.

Infracţiunea continuă este acea infracţiune care, odată realizată în toate elementele sale, este susceptibilă de consumare în continuare, prin prelungirea atât a acţiunii sau inacţiunii constitutive, cât şi a procesului de producere a rezultatului, fără ca această prelungire să-i afecteze unitatea (Formele unităţii infracţionale în dreptul penal român-Doru Pavel, Vasile Papadopol, Ed. Şansa 1992, pag 62).

Doctrina de specialitate, precum şi practica instanţelor de judecată, aproape în unanimitate, au statuat că infracţiunea de abandon de familie în varianta prevăzută de art. 378 alin. 1, lit. c Cod penal este o infracţiune continuă omisivă. Caracterul continu al infracţiunii de abandon de familie prevăzută de art. 378 alin. 1, lit. c Cod penal a fost confirmat prin Decizia nr. 4/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit art. 378 alin 1 lit c Cod penal abandonul de familie constă în neplata, cu rea credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilită pe cale judecătorească.

Obligaţia de a presta întreţinere nu se stinge odată cu împlinirea termenului de 3 luni, ci această obligaţie subzistă până la împlinirea termenului prevăzut în hotărârea judecătorească de stabilire a pensiei de întreţinere. Astfel, pe toată această perioadă persoana obligată are îndatorirea de a achita pensia de întreţinere, neîndeplinirea obligaţiei de plată după expirarea termenului de 3 luni realizează mai departe, neîntrerupt, toate elementele infracţiunii.

Perioada de 3 luni prevăzut de art. 378 alin 1 lit c Cod penal nu este decât un interval minim după a cărui expirare neplata pensiei devine infracţiune, în acel moment fapta dobândind relevanţă penală, împlinirea termenului marcând şi data la care infracţiunea se consumă.

Întreţinerea fiind prestată periodic, în rate lunare, neîndeplinirea obligaţiei de a o presta implică, în mod necesar, o nouă manifestare de voinţă consecutiv scadenţei fiecărei rate. În acest caz au loc alte determinări ale voinţei făptuitorului, cărora pe plan obiectiv, le corespund reiterări ale actului material, în prezenta cauză neplata lunară a pensiei de întreţinere.

Însă, pluralitatea determinărilor voinţei făptuitorului nu afectează unitatea şi continuitatea elementului subiectiv, aceste determinări particulare ale voinţei nu au o existenţă autonomă, ci se confundă în rezoluţia infracţională principală.

Prin urmare, neplata lunară a pensiei de întreţinere, după expirarea termenului de 3 luni, nu are semnificaţia unei noi rezoluţii infracţionale, neputându-se concluziona că în fiecare lună inculpatul ar fi luat o nouă hotărâre infracţională de a nu plăti pensia de întreţinere.  Dacă s-ar raţiona altfel s-ar ajunge la concluzia că în fiecare lună în care nu a plătit, inculpatul a comis câte o infracţiune de abandon de familie.

În concluzie, infracţiunea de abandon de familie se consumă la data expirării termenului de 3 luni, celelalte momente consumative, reprezentate de fiecare lună în care inculpatul nu a achitat pensia de întreţinere neavând, prin ele însele, în mod individual, relevanţă penală.

Potrivit art. 378 alin 3 Cod penal, în cazul infracţiunii de abandon de familie acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Conform art. 296 alin 1  Cod procedură penală plângerea prealabilă trebuie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei. Când persoana vătămată este un minor sau incapabil, termenul de 3 luni curge de la data când reprezentatul său legal a aflat despre săvârşirea faptei.

Prin Decizia nr. 2/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că în cazul infracţiunii de abandon de familie prevăzute în art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, termenul de introducere a plângerii prealabile prevăzut în conţinutul art. 296 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală - de 3 luni din ziua în care persoana vătămată sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei - curge de la data la care persoana vătămată ori reprezentantul său legal a cunoscut săvârşirea faptei.

 Termenul de 3 luni prevăzut în conţinutul art. 296 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală poate să curgă din trei momente diferite, după cum urmează: a) din momentul consumării infracţiunii, dacă acest moment este identic cu cel al cunoaşterii faptei; b) din momentul cunoaşterii săvârşirii faptei, care se poate situa între momentul consumării faptei până la momentul epuizării şi c) din momentul epuizării infracţiunii sau ulterior acestuia, odată cu cunoaşterea săvârşirii faptei, caz în care nu trebuie să fi fost împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Raportând aceste consideraţii teoretice la cauza de faţă, instanţa constată că prin sentinţa civilă nr. 215/2019 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la data de 11.02.2019, inculpatul B.C. a fost obligat la plata unei pensii de întreţinere lunare în cotă de ½ din venitul net lunar realizat, în favoarea minorelor B.A., B.G., şi B.S., respectiv câte 1/6 parte pentru fiecare minor, de la data pronunţării hotărârii şi până la majorat.

Astfel, începând cu data de 11.02.2019, inculpatul B.C. avea obligaţia de a plati pensie de întreţinere în favoarea celor trei minore. La expirarea termenului de 3 luni în care inculpatul nu a achitat pensia, respectiv la data de 11.05.2019, infracţiunea de abandon de familie s-a consumat. 

Având în vedere procesul de divorţ, menţiunile din plângerea formulată, precum şi declaraţia dată în cursul urmăririi penale, instanţa reţine că reprezentatul legal al minorilor, numita O.C., cunoştea încă de la data de 11.05.2019 că inculpatul B.C. nu a achitat pensia de întreţinere faţă de cei trei copii minori, fiind astfel în prezenta cazului prev de lit a din Decizia nr. 2/2020 a ÎCCJ.

Prin urmare, termenul de 3 luni în care reprezentantul legal putea formula plângere prealabilă împotriva inculpatului a început să curgă la data de 11.05.2019 şi s-a împlinit la data de 11.08.2019.

Întrucât plângerea prealabilă a fost depusă la data de 03.09.2020, instanţa constată că aceasta este tardivă.  Având în vedere prevederile art. 268 alin 1 Cod procedură penală potrivit cărora când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen, instanţa constată că plângerea formulată este nulă.

În continuare, instanţa constată că punerea în mişcare a acţiunii penale nu s-a realizat de procuror din oficiu, în cuprinsul ordonanţei nefăcându-se referire la art. 157 alin 4 Cod penal.

Întrucât lipseşte plângerea prealabilă, iar acţiunea penală nu a fost pusă în mişcare din oficiu, instanţa constată incidenţa cazului de încetare a procesului penal prevăzut de art. 16 alin 1 lit e Cod procedură penală.

Se constată că inculpatul, la data de 13.09.2021 a achitat o parte din pensia de întreţinere fapt ce a determinat epuizarea infracţiunii de abandon de familie(f.40 d.i). După această dată, dacă inculpatul, cu rea credinţă, nu achită din nou, timp de 3 luni, pensia de întreţinere, acesta comite o nouă infracţiune, repezentantul persoanelor vătămate putând formula o nouă plângere prealabilă cu respectarea prevederilor art. 296 Cod procedură penală şi a Deciziei nr. 2/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 396 alin 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin 1 lit e Cod procedură penală, coroborat cu Decizia nr. 2/2020 ÎCCJ, va dispune încetarea procesului penal cu privire la inculpatul B.C., pentru comiterea infracţiunii de abandon de familie prev de art. 378 alin 1 lit c Cod penal săvârşită în perioada 11.05.2019-13.09.2021, ca urmare a lipsei plângerii prealabile.

Onorariul parţial al apărătorilor din oficiu A.G. cu delegaţia nr. 1579/2021 în cuantum de 300 lei, A.A. cu delegaţia nr. 1577/2021 în cuantum de 300 lei şi B.A. cu delegaţia nr. 1575/2021 în cuantum de 300 lei se va avansa din fondurile Ministerului de Justiţie.

În temeiul art. 275 alin 1 pct 2 lit b Cod procedură penală va obliga pe fiecare persoană vătămată la plata sumei de 50 lei în favoarea statului cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În temeiul art. 396 alin 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1, lit. e Cod procedură penală, coroborat cu Decizia nr. 2/2020 ÎCCJ, dispune încetarea procesului penal cu privire la inculpatul B.C., pentru comiterea infracţiunii de abandon de familie prev de art. 378 alin 1 lit c Cod penal săvârşită în perioada 11.05.2019-13.09.2021, ca urmare a lipsei plângerii prealabile.

Onorariul parţial al apărătorilor din oficiu A.G. cu delegaţia nr. 1579/2021 în cuantum de 300 lei, A.A. cu delegaţia nr. 1577/2021 în cuantum de 300 lei şi B.A. cu delegaţia nr. 1575/2021 în cuantum de 300 lei se va avansa din fondurile Ministerului de Justiţie.

În temeiul art. 275 alin 1 pct 2 lit b Cod procedură penală obligă pe fiecare persoană vătămată la plata sumei de 50 lei în favoarea statului cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată prin punerea la dispoziţia părţilor şi procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 26.11.2021.

Domenii speta

Spete similare