Actul sexual cu un minor (art.220 ncp).

PREŞEDINTE –

GREFIER –

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr.50......  /P/2019 din data de 06.11.2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 06.11.2019, sub nr. 17......  /271/2019, s-a dispus trimiterea în judecată, a inculpatului K.I. pentru comiterea infracţiunii de act sexual cu un minor prev de art. 220 alin 3 lit a, alin 4 lit a cu aplicarea art. 35 alin 1 Cod penal şi incest prev de art. 377 cu aplicarea art. 35 alin 1 Cod penal.

De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei K.I.B. sub aspectul comiterii infracţiunii de incest prev de art. 377 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin 1 Cod penal.

În actul de sesizare al instanţei s-a reţinut, în esență, următoarea situaţie de fapt: inculpatul K.I., care a întreţinut, în mod repetat, raporturi sexuale normale consimţite cu sora sa, numita K.I.B., de la începutul verii anului 2013 (după ce K.I.B. împlinise 13 ani) şi până în 12.12.2017 (K.I.B. a împlinit vârsta de 18 ani în 13.12.2017) şi ulterior până în anul 2019.

Cu privire la inculpata K.I.B. s-a reţinut că în perioada 13.12.2017 (când K.I.B. a împlinit 18 ani) - sfârşitul lunii iulie 2019, a întreţinut în mod repetat, raporturi sexuale normale consimţite cu fratele său K.I..

Pentru dovedirea situației de fapt reținută în rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale:declaraţie persoană vătămată(f.30-39), declaraţie martor K.K.(f.42-46), declaraţie martor K.F.(f.47-49), declaraţie martor S.M.(f.50-53), declaraţie martor S.C.(f.54-58), declaraţie martor L.I.(f.59-61), raport de expertiză genetică judiciară(f.65-71), raport de expertiză psihiologică(f.81-123), conversaţii(f.159-239), declaraţie suspect K.I.(f.242-245), declaraţie inculpat(f.249-253).

I. Analizând probele administrate în faza de urmărire penală în raport cu prevederile art. 375 Cod procedură penală, instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca în actul de sesizare, respectiv:

La data de 10.09.2019, organele de poliţie au fost sesizate de Direcţia Generală şi Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului X...... cu privire la faptul că persoana vătămată K.I. a născut la data de 07.09.2019 un copil de sex masculin, afirmând că tatăl acestuia este inculpatul K.I., fratele acesteia (f.28 d.u.p).

Inculpatul şi persoana vătămată(inculpat) fac parte dintr-o familie cu şase copii. Întrucât părţinţii nu au avut mijloacele financiare necesare pentru a-i creşte, în anul 2001, cei trei băieţi, respectiv K.I., KT. şi K.F., au fost daţi la un centru de copii din Băile Felix, jud. X......  , acasă rămânând doar numita K.I.. În anul 2014 cei trei băieţi s-a întors acasă, locuind împreună cu părinţii într-o baracă improvizată în Săldăbagiu de Munte, jud. X......  . Baraca era formată dintr-o singură cameră, în care se aflau trei paturi. Persoana vătămată-inculpata K.I. dormea în acelaşi pat cu părinţii, iar băţieţii în celelalte două paturi( declaraţie martor K.K. )f.42-46 d.u.p).

Persoana vătămată a arătat că prima dată a întreţinut relaţii sexuale cu inculpatul în anul 2013, la începutul verii în timp ce era încă la şcoală. Deşi în primele declaraţii persoana vătămată a arătat că a fost forţată de inculpat să întreţină relaţii sexuale, ulterior, în declaraţia din data de 17.10.2019 aceasta a revenit asupra declaraţiilor anterioare, arătând că nu a fost ţinută cu forţa de fratele său şi nici nu a fost ameninţată în vreun fel de acesta.

Din coroborarea declaraţiilor persoanei vătămate şi a inculpatului, instanţa reţine că primul act sexual a avut loc în anul 2013, vara, în timp ce aceştia se aflau acasă în Săldăbagiu de Munte împreună cu părinţii care dormeau. După acest prim raport sexual, cei doi au întreţinut raporturi sexuale cam de două, trei ori pe săptămână.

Ulterior, inculpatul s-a angajat cioban în comuna Y...... şi nu s-a mai întors acasă decât după aproximativ doi ani, timp în care a comunicat cu persoana  vătămată prin telefon. După ce s-a întors acasă, în toamna anului 2015, inculpatul a locuit aproximativ două săptămâni în casa părinţilor, perioadă în care a întreţinut din nou raporturi sexuale consimţite cu persoana vătămată. După aceasta inculpatul s-a angajat din nou ca cioban, plecând de acasă în comuna Bratca, jud. X......  .

După aproximativ două săptămâni inculpatul a revenit acasă, iar timp de aproximativ două săptămâni a întreţinut din nou relaţii sexuale consimţite cu sora sa. După această perioadă inculpatul s-a deplasat în Ungaria pentru a munci, unde a stat aproximativ o lună, iar la întoarcerea acasă a întreţinut din nou raporturi sexuale cu persoana vătămată.

La începutului anului 2016, inculpatul a mers în Anglia pentru a munci întorcându-se în primăvara, însă la întoarcere nu s-a întâlnit cu sora sa deoarece aceasta nu era acasă. Inculpatul s-a angajat la o persoană din comuna N......  , jud. X......  , iar la sfârşitul toamnei-începutul iernii 2016 s-a întors acasă unde a întreţinut din nou relaţii sexuale consimţite cu sora sa. Până în martie 2019, inculpatul, pentru diferite perioade de timp,  pleca de acasă pentru a munci, ulterior revenind acasă când întreţinea raporturi sexuale cu persoana vătămată.

În luna martie 2019, inculpatul s-a angajat la S.C Hexol P......  , iar în luna iulie s-a mutat în chirie în aceeaşi localitate. Persoana vătămată, de bună voie, s-a mutat cu inculpatul în imobilul închiriat de către acesta, în tot acest timp cei doi întreţinând relaţii sexuale consimţite, la intervale diferite de timp.

La finalul lunii iulie 2019, numita k.i. a fost luată de mama sa şi dusă acasă, la locuinţa familiei. La două zile după acest fapt, inculpatul s-a deplasat la locuinţa familiei cu scopul de a o lua pe sora sa. Aici, inculpatul a avut o ceartă cu mama sa în urma căreia a fost chemată poliţia care l-a transportat pe inculpat la spitalul de neuropsihiatrie ( declaraţie inculpat f.249-252 d.u.p, declaraţie martor K.K.  f.42-46 d.u.p).

În urma relaţiei celor doi, persoana vătămată a născut un copil care potrivit raportului de expertiză genetică judiciară(f.66-68 d.u.p) are ca tată biologic pe inculpatul K.I..

II.În drept, fapta inculpatului K.I., care a întreţinut, în mod repetat, raporturi sexuale normale consimţite cu sora sa, numita K.I.B., de la începutul verii anului 2013 (după ce K.I.B. împlinise 13 ani) şi până în 12.12.2017 (K.I.B. a împlinit vârsta de 18 ani în 13.12.2017), fără a putea fi determinate cu exactitate data comiterii acestora si numărul acestora, constituie infracţiunea continuată de actul sexual cu un minor prev. de art. 220 al. 3 lit a , al. 4 lit. a Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal.

Fapta inculpatului K.I. care a întreţinut, în mod repetat, raporturi sexuale normale consimţite cu sora sa în perioada 13.12.2017 (când K.I.B. a împlinit 18 ani) - sfârşitul lunii iulie 2019, fără a putea fi determinate cu exactitate data comiterii acestora si numărul acestora, constituie infracţiunea continuată de incest prev. de art. 377 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal.

Fapta inculpatei K.I.B., constand in aceea ca în perioada 13.12.2017 (când K.I.B. a împlinit 18 ani) - sfârşitul lunii iulie 2019, a întreţinut în mod repetat, raporturi sexuale normale consimţite cu fratele său K.I., fără a putea fi determinate cu exactitate data comiterii acestora si numărul acestora, constituie infracţiunea continuată de incest prev. de art. 377 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, obiectul material al infracţiuni este reprezentat de relaţii sexuale consimţite dintre inculpat şi persoana vătămată.

Caracterul consimţit al relaţiilor sexuale rezultă nu doar din declaraţiile inculpatului şi a persoanei vătămate ci şi din raportul de expertiză psihologică efectuat în cauză, precum şi din conversaţiile purtate pe telefonul mobil.

Astfel, potrivit raportului de expertiză psihologică rezultă că în urma evaluării psihologice a persoanei vătămată nu s-au constatat prezenţa simptomelor psihologice ale abuzului sexual din partea numitului K.I. şi că nu se poate reţine traumele psihice legate de actele sexuale cu inculpatul în perioada 2013-2019 deoarece percepţia persoanei vătămate asupra relaţiilor sexuale cu inculpatul nu au determinat traume psihice.

De asemenea, în cadrul raportului de expertiză psihologică se reţine că în funcţie de memoria autobiografică cu privire la cele relatate în prima declaraţie din data de 19.09.2019, nu se păstrează acurateţea necesară pentru a putea spune cu exactitate că cele relatate oglindesc experienţa reală a persoanei vătămate, respectiv că a fost obligată prin constrângere să întreţină raporturi sexuale prin constrângere cu inculpatul K.I.(f.81-123 d.u.p).

Mai mult, din discuţiile purtate de inculpat cu persoana vătămată nu rezultă ca persoana vătămată să îl fi acuzat pe inculpat de viol, între aceştia existând mai degrabă o relaţie ( chiar dacă nenaturală) de iubit-iubită (f.159-164 d.u.p).

Urmarea socialmente periculoasă constă în atingerea adusă libertăţii sexuale, care în cazul minorilor poate cauza o dezvoltare sexuală deformată.

Legătura de cauzalitate rezultă din însăşi comiterea faptei, astfel că nu mai trebuie dovedită.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a comis fapta cu intenţie directă, acesta urmărind şi dorind să întreţină acte sexuale cu persoana vătămată despre care cunoştea că nu a împlinit vârsta majoratului.

Cu privire la latura obiectivă a infacţiunii de incest, elementul material constă în relaţiile sexuale consimţite între inculpat şi persoana vătămată, care sunt rude în linie dreaptă, respectiv fraţi.

Faţă de concluziile raportului de expertiză psihologică şi în lipsa unui raport de expertiză de stabilire a discernământului inculpatei K.I., instanţa va respinge solicitarea apărătorului inculpatului de achitare în temeiul art. 16 lit d sau art. 16 lit b teza a-II-a Cod procedură penală.

III. Individualizarea judiciară a pedepsei.

Instanţa are în vedere scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele precum şi criterii generale de individualizare prev. de art. 74 C.pen stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Cu privire la inculpatul K.I., instanţa reţine că acesta a crescut într-un mediu familial dezorganizat în care neîntelegerile dintre părinţii erau destul de frecvente, iar pe fondul consumului de alcool apăreau conflicte cu ameninţări asupra integrităţii fizice a membrilor de familie. Mai mult, inculpatul nu a beneficiat de o educaţie şcolară, frecventând şcoala până în clasa a şaptea.

Inculpatul, conform declaraţiei mamei şi a propriilor declaraţii a fost dat în plasament până la vârsta de 14 ani, perioadă în care nu a cunoscut-o pe persoana vătămată.

În aceste circumstanţe, inculpatul nu a dezvoltat faţă de persoana vătămată sentimente specifice relaţiilor dintre fraţi, fapt pentru care nu a avut nici o barieră morală în a întreţine relaţii sexuale cu persona vătămată pe care de altfel nici nu o percepea ca pe o soră.

Instanţa reţine că fapta inculpatului, astfel cum rezultă din raportul de expertiză psihologică, nu a provocat traume persoanei vătămate, atingerea adusă valorilor sociale protejate fiind prin urmare minimă.

De asemenea, se reţine că inculpatul a recunoscut fapta încă din faza de urmărire penală, nu este cunoscut cu antecedente penale şi este integrat în societate având un loc de muncă.

Pentru aceste considerente, instanţa va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare sub aspectul comiterii faptei de act sexual cu minor prev de art. 220 al. 3 lit a , al. 4 lit. a) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de incest prev de art. 377 Cod penal.

În temeiul art. 67 Cod penal interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 2 ani, drepturile prev. de art. 66 alin. 1, lit. a şi b Cod penal.

În temeiul art. 65 Cod penal interzice cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 66 alin. 1, lit. a şi b Cod penal.

În temeiul art. 38 Cod penal raportat la art. 39 alin. 1, lit. b Cod penal, aplică pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care adaugă o treime din cealaltă pedeapsă (4 luni), urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare.

În temeiul art. 67 Cod penal interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 2 ani, drepturile prev. de art. 66 alin. 1, lit. a şi b Cod penal.

În temeiul art. 65 Cod penal interzice cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 66 alin. 1, lit. a şi b Cod penal.

Apreciind că scopul educativ şi preventiv al pedepsei se poate realiza şi fără executarea în regim de detenţie, instanţa în temeiul art. 91 Cod penal va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani şi 4 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 3 ani.

În temeiul art. 93 alin 1 Cod penal obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune X......  , la datele fixate de acesta

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin 2 lit b Cod penal impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze unul din programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin 3 Cod penal impune inculpatului obligaţia de a presta 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii la Primăria Oradea sau la Primăria P......  .

În temeiul art. 583 Cod procedură penală şi art. 96 Cod penal atrage atenţia inculpatului asupra revocării suspendării executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, al nerespectării cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de la inculpat a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

Având în vedere perioada lungă în care inculpatul s-a aflat sub control judiciar, respectarea condiţiilor şi măsurilor impuse, precum şi finalizarea cercetării judecătoreşti, instanţa apeciază că temeiurile pentru care s-a dispus măsura controlului judiciar nu mai subzistă.

Astfel, în temeiul art. 399 alin 1 Cod procedură penală, raportat la art. 242 alin 1 Cod procedură penală va dispune revocarea măsurii controlului judiciar dispusă de procuror prin ordonanţa din data de 20.09.2019 în dosarul nr. 5036/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.

Cu privire la inculpata K.I.B., instanţa reţine că pe fondul absenţei unei relaţii de ataşament dintre fraţi, a lipsei de delimitare între intimitatea emoţională şi intimitatea sexuală, lipsa unor cenzuri morale, potenţial intelectual deficitar (nu are capacitatea de a conştientiza urmările acţiunilor sale), dificultăţi în controlul impulsului, anxietate generalizată, paten comportamental de supunere în faţa unei figuri căreia îi atribuie putere şi autoritate, aceasta a acceptat relaţiile sexuale cu inculpatul ( raport de expertiză psihologică f.119 d.u.p).

De asemenea, instanţa reţine că inculpata a recunoscut comiterea faptei şi nu este cunoscută cu antecedente penale.

Potrivit art. 80 Cod penal instanţa poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) infracţiunea săvârşită prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit; b) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

Potrivit alin 2 renunţarea la aplicarea pedepsei nu se poate dispune dacă: a) infractorul a mai suferit anterior o condamnare, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) şi lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;  b) faţă de acelaşi infractor s-a mai dispus renunţarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infracţiunii pentru care este judecat;  c) infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor; d) pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani.

Renunţarea la aplicarea pedepsei reprezintă o vocaţie a infractorului şi nicidecum un drept, constatarea oportunităţii aplicării acestei instituţii fiind lăsată la latitudinea instanţei.

Magistraţii la adoptarea unei soluţii trebuie să ţină cont, cu titlu de repere ale formări convingerii „atât de gravitatea faptelor cât şi de trecutul infractorului, de mediul în care trăieşte,modul de comportare la locul de muncă, în familie şi societate”, precizându-se faptul că beneficiul acestei instituţii trebuie acordat „numai atunci când din toate împrejurările învederate ar rezulta că inculpatul, care a avut tot timpul o viaţă onestă, îndeplinindu-şi îndatoririle sociale, a ajuns să săvârşească o infracţiune, fie ca urmare a slăbirii momentane a exigenţei faţă de sine, fie din cauza unui concurs de împrejurări nedorite.

Mai mult, renunţarea la aplicarea pedepsei, trebuie raportată la contextul în care a fost comisă infracţiunea,mai exact dacă aceasta reprezintă un episod trecător în viaţa inculpatului sau este chiar rezultatul ritmului de viaţă al acestuia.

În acest sens, în doctrină se arată că „circumstanţele în care s-a comis infracţiunea şi care vădesc mai mult o nesocotinţă, sau un concurs vitreg de împrejurări, alături de trecutul de viaţă onestă a celui învinuit, vor trebui să conducă la acordarea acestui credit anticipat”.

Prin urmare având în vedere circumstanţele reale şi personale ale inculpatei redate mai sus, instanţa va dispune renunţarea la aplicarea pedepsei cu privire la inculpata K.I. pentru comiterea infracţiunii de incest prev de art. 377 Cod penal.

În temeiul art. 81 alin 1 Cod penal va aplica inculpatei sancţiunea avertismentului.

În temeiul art. 274 alin 1 Cod procedură penală obligă pe inculpatul K.I. la plata sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului iar pe inculpatul K.I.B. la suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Onorariul apărătorilor din oficiu S.C. cu delegaţia nr. 4811/2019 în cuantum de 795 lei şi delegaţia nr. 4812/2019 în cuantum de 868 lei şi N.E. cu delegaţia 4816/2019  în cuantum de 795 lei şi delegaţia nr. 4817/2019 în cuantum de 868 lei, se va avansa din fondurile Ministerului de Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

I.În temeiul art. 396 alin 2 şi 10 Cod procedură penală condamnă pe inculpatul K.I.,  la pedeapsa de 2 ani închisoare sub aspectul comiterii infracţiunii de act sexual cu un minor prev. de art. 220 alin. 1, alin.  3, lit. a şi alin. 4, lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin 1 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal.

În temeiul art. 67 Cod penal interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 2 ani, drepturile prev. de art. 66 alin. 1, lit. a şi b Cod penal.

În temeiul art. 65 Cod penal interzice cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 66 alin. 1, lit. a şi b Cod penal.

În temeiul art. 396 alin 2 şi 10 Cod procedură penală condamnă pe inculpatul K.I., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de incest prev. de art. 377 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin 1 Cod penal şi art. 38 alin 1 Cod penal.

În temeiul art. 38 Cod penal raportat la art. 39 alin. 1, lit. b Cod penal, aplică pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care adaugă o treime din cealaltă pedeapsă (4 luni), urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare.

În temeiul art. 67 Cod penal interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 2 ani, drepturile prev. de art. 66 alin. 1, lit. a şi b Cod penal.

În temeiul art. 65 Cod penal interzice cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 66 alin. 1, lit. a şi b Cod penal.

În temeiul art. 91 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani şi 4 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 3 ani.

În temeiul art. 93 alin 1 Cod penal obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune X......  , la datele fixate de acesta

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

-  să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

-  să comunice schimbarea locului de muncă;

-  să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin 2 lit b Cod penal impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze unul din programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin 3 Cod penal impune inculpatului obligaţia de a presta 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii la Primăria Oradea sau la Primăria P......  .

În temeiul art. 583 Cod procedură penală şi art. 96 Cod penal atrage atenţia inculpatului asupra revocării suspendării executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, al nerespectării cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de la inculpat a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

În temeiul art. 399 alin 1 Cod procedură penală, raportat la art. 242 alin 1 Cod procedură penală revocă măsura controlului judiciar dispusă de procuror prin ordonanţa din data de 20.09.2019 în dosarul nr. 5036/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.

II. În temeiul art. 396 alin 3 Cod procedură penală renunţa la aplicarea pedepsei cu privire la inculpata K.I.B., cu privire la comiterea infracţiunii de incest prev de art. 377 Cod penal.

În temeiul art. 81 alin 1 Cod penal aplică inculpatei sancţiunea avertismentului.

În temeiul art. 274 alin 1 Cod procedură penală obligă pe inculpatul K.I. la plata sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului iar pe inculpatul K.I.B. la suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Onorariul apărătorilor din oficiu S.C. cu delegaţia nr. 4811/2019 în cuantum de 795 lei şi delegaţia nr. 4812/2019 în cuantum de 868 lei şi N.E. cu delegaţia 4816/2019  în cuantum de 795 lei şi delegaţia nr. 4817/2019 în cuantum de 868 lei, se va avansa din fondurile Ministerului de Justiţie.

Executorie cu privire la revocarea măsurii controlului judiciar.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe minută.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23.06.2020.

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare