Acţiune având ca obiect partaj succesoral

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil la data de 00.05.2021 sub nr. 0000/259/2021, reclamanta N.P.I.a solicitat în contradictoriu cu pârâţii M.G. şi M. E.-G. partajarea averii succesorale rămase la decesul defunctului N. G., decedat la data de 23 iunie 2019, cu ultimul domiciliu în comuna C., judeţul P., reducţiunea liberalităţilor excesive şi ieşirea din indiviziune a părţilor, prin atribuirea de loturi în natură, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta arată că este fiica defunctului N.G., decedat la data de 23 iunie 2019,  cu ultimul domiciliu în comuna C., judeţul P. şi unica moştenitoare a acestuia.

În ceea ce îi priveşte pe pârâţii M.G. şi M.E.- G., reclamanta susţine că aceştia  sunt legatari universali fiind moştenitori testamentari ai defunctului să tată, aşa cum rezultă din Testamentul autentificat sub nr. 0000 din data de 29 mai 2019 , la Biroul Notarului Public I. A. A..

Prin întocmirea testamentului, precizează reclamanta, defunctul său autor a încălcat rezerva succesorală lăsând întreaga avere aflată în patrimoniul său la data decesului, celor doi pârâţi, cu obligaţia, pentru aceştia, de a-l îngriji şi de a-i face la deces toate cele necesare, conform datinii şi obiceiului.

Masa succesorală rămasă la decesul defunctului, precizează reclamanta, este compusă din suprafaţa de 2,9000 ha teren arabil extravilan, situat în extravilanul comunei C., sat P.-R., teren evidenţiat în titlul de proprietate Nr. 00000/1995 , în tarlalele şi parcelele şi având vecinătăţile indicate în acesta.

Menţionează reclamanta că terenul intravilan în suprafaţă de 1002 m.p. având categoria de folosinţă curţi construcţii şi locuinţa aflată pe acest teren, nu fac obiectul prezentului partaj, întrucât sunt bunuri proprii ale sale fiindu-i vândute de către defunct, în timpul vieţii, aşa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 000 din 28 ianuarie 2004, la Biroul Notarului Public M.C., din M..

Reclamanta solicită reducţiunea liberalităţilor excesive, în sensul de a se constata că masa succesorală rămasă la decesul defunctului său tată este compusă din terenurile descrise mai sus, ce formează obiectul T.P. 39871/ 1995, urmând să constate instanţa, de asemenea, că aceasta, în calitate de unic moştenitor legal, rezervatar, culege întreaga rezervă succesorală reprezentând 1/2 din întreaga masă succesorală.

Solicită, de asemenea, reclamanta, în contradictoriu cu pârâţii din prezenta cauză, legatari universali, ieşirea din indiviziune, prin atribuire de loturi în natură, asupra terenului în suprafaţă de 2,9000 ha, în cote de 1/2 - reclamanta şi cota de 1/2 pârâţii.

Precizează reclamanta faptul că terenurile ce fac obiectul prezentului dosar nu sunt înscrise în Cartea Funciară, astfel încât a obţinut certificat de identificare imobil de la O.C.P.I. Prahova, certificat pe care-l ataşează cererii de chemare în judecată.

În drept, reclamanta a invocat disp. art. 1086 şi urm., art. 1143 şi urm. N.C.civ., art. 438 şi urm., art.980 şi urm. C.pr.civ..

În dovedirea acţiunii, reclamanta a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor, proba testimonială cu doi martori şi efectuarea de expertize în specialitatea topografie având ca obiective : identificarea, măsurarea şi evedenţierea pe schiţa de plan, a terenurilor ce fac obiectul prezentului partaj, evaluarea şi lotizarea, conform cotelor ce le revin şi opţiunilor părţilor.

La data de 00.06.2021, pârâţii au depus la dosarul cauzei întâmpinare.

Pe calea întâmpinării, pârâţii au solicitat instanţei de judecată ca, prin probele ce vor fi administrate, să dispună respingerea, ca neîntemeiată, a acţiunii promovate de către reclamanta N.P.I..

Precizează pârâţii că aceştia sunt moştenitori testamentari ai defunctului N.G., conform Testamentului autentificat sub nr. 0000/29.05.2019 de Birou Individual Notarial I. A.-A., testament prin care defunctul N.G. le-a lăsat lor, pârâţilor, moştenire, cote părţi egale, de 1/2 fiecare toate bunurile sale mobile şi imobile prezente şi viitoare, precum şi drepturile ce se vor afla în patrimoniul său la data decesului, înţelegând să îi desemneze legatari universali.

Prin întocmirea testamentului, susţin pârâţii, defunctul N.G. le-a lăsat întreaga avere aflată în patrimoniul său, la data decesului, cu obligaţia de a-l îngriji şi de a-i face la deces toate cele necesare, conform datinii şi obiceiului.

Masa succesorală rămasă la decesul defunctului N.G. este compusă din suprafaţa de teren arabil de 2,9000 ha, situat în extravilanul comunei C., sat P.R., conform titlului de proprietate nr. 00000/14.06.1995.

Defunctul N.G., anterior decesului, mai exact în 28.01.2004, a înstrăinat prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, către reclamanta din prezenta cauză, suprafaţa de teren intravilan de 1002 mp, categoria curţi-construcţii şi locuinţa aflată pe acest teren, au precizat pârâţii.

 Având în vedere că reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare menţionat, susţin pârâţii, defunctul N.G. a înţeles să încheie Testamentul menţionat anterior, în favoarea lor.

Aduc la cunoştinţa instanţei, pârâţii, faptul că, aceştia şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute în testament, în sensul că i-au îngrijit, atât pe defunctul N.G., cât şi pe defuncta sa soţie asigurându-le întreţinerea şi îngrijirea viageră conform testamentului.

Pârâţii consideră acţiunea reclamantei neîntemeiată, având în vedere că reclamanta nu a încheiat o declaraţie expresă de acceptare a succesiunii, în termenul legal de 1 an de la data decesului, motiv care îi îndreptăţeşte să solicite înlăturarea acesteia de la moştenire.

Pârâţii aduc la cunoştinţă faptul că, reclamanta, pe lângă faptul că nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute în Contractul de vânzare cumpărare încheiat cu defunctul său tată, de la decesul acestuia nu a înţeles să-i contacteze, să se intereseze, pe căi legale, de bunurile rămase la decesul acestuia, singura modalitate în care a înţeles să-şi manifeste opţiunea fiind introducerea prezentei cereri de chemare în judecată.

Având în vedere cele menţionate, pârâţii solicită respingerea acţiunii, cu consecinţa atribuirii întregii mase succesorale rămase la decesul defunctului N.G. către aceştia, raportat la menţiunile testamentare, care exprimă clar şi fără echivoc intenţia acestuia.

În combaterea acţiunii, pârâţii solicită încuviinţarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei şi audierea a doi martori pe care înţleg să-i  aducă personal.

La data de 21.07.2021, reclamanta N.P.I.a înţeles să depună la dosarul cauzei răspuns la întâmpinarea pârâţilor şi completare la acţiune principală, înţelegând să invoce excepţia prescrierii dreptului pârâţilor de a accepta moştenirea defunctului N.G., având în vedere că aceştia nu şi-au exercitat dreptul de opţiune succesorală prevăzut de dispoziţiile art. 1103 C.civ..

A arătat reclamanta că, în conformitate cu art. 1103 Cod civil „Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii”. Punctul 2 lit. c al aceluiaşi articol, precizează reclamanta, distinge un alt moment de la care ar fi putut să curgă acest termen şi anume : „de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii”.

Urmează să observe instanţa, apreciază reclamanta, că, din conţinutul întâmpinării depuse la dosarul cauzei rezultă că pârâţii aveau cunoştinţă de testament încă de la data întocmirii acestuia, respectiv 29.05.2019.

 Faţă de aceasta situaţie, apreciază reclamanta, instanţa urmează să observe că pârâţii nu au făcut o declaraţie expresă de acceptare expresă a testamentului, în speţă a succesiunii def. N.G., autorul său, în termenul prestabilit de lege, astfel încât solicită să fie admisă excepţia prescrierii dreptului de opţiune succesorală.

 În ceea ce priveşte excepţia invocata de către pârâţi, în sensul că aceasta nu a acceptat în mod expres succesiunea defunctului său tată, reclamanta solicită instanţei să o respingă şi să constate, în baza probelor ce le va administra, că a aflat de testament în luna noiembrie anul trecut, dată de la care curge termenul de opţiune succesorală de 1 an,  iar prin promovarea prezentei acţiuni, consideră aceasta, şi-a arătat intenţia clară de a accepta expres moştenirea defunctului tată şi, mai mult decât atât, a şi încheiat un înscris în acest sens la notar.

Din alt punct de vedere, dacă instanţa va trece peste această apărare, reclamanta solicită ca, în baza probelor ce le va administra în prezenta cauză, să constate că a acceptat tacit moştenirea defunctului său tată făcând acte de dispoziţie, administrare definitivă şi folosinţă a bunurilor cu privire la drepturile sale din mostenirea acestuia.

Învederează reclamanta instanţei că a înstrăinat bunuri din moştenire, a administrat şi folosit parte din terenurile ce fac obiectul masei succesorale, aceste acte valorând acceptare tacită a moştenirii, conform prevederilor art. 1110 Cod civ..

Nu în ultimul rând, reclamanta solicită instanţei să aibă în vedere că a acceptat moştenirea defunctului printr-un înscris dat în faţa notarului, înscris din care rezultă fără putinţă de tagadă voinţa sa de a accepta moştenirea defunctului său tată.

Cu privire la susţinerile pârâţilor, în sensul că nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de tatăl său, reclamanta solicită instanţei să aibă în vedere că, în ultima parte a vieţii acestuia, dată fiind şi vârsta acestuia, pârâţii l-au capacitat pe autorul său şi, prin mijloace dolosive au încercat şi chiar au reuşit să-l îndepărteze de aceasta, tocmai în scopul de a încheia testamentul. Apreciază că la întocmirea acestui testament, autorul său avea consimţământul viciat, prin captaţie şi sugestie, testamentul fiind rodul manevrelor dolosive folosite de pârâţi.

 Faţă de întâmpinarea depusă de pârâţi la dosarul cauzei şi având în vedere susţinerile acestora, reclamanta învederează instanţi că autorul său a avut sume de bani la bănci, sume de care se folosesc pârâţii, motiv pentru care, formulează în baza art. 204 pct. 2 al. 2 C pr.civ., completare la acţiune, prin care, solicită instanţei să constate că înţelege să completeze masa de partaj rămasă la decesul autorului său N.G. cu suma de aproximativ 4500 lei reprezentând sume de bani rămase în patrimoniul defunctului la data decesului, respectiv : suma de 2000 lei, aflată la B.C.R., crede că Sucursala P. sau Sucursala M., a sumei de 2500 lei, aflată la R. B. P. sau M., cu precizarea că nu cunoaşte exact dacă aceste sume sunt în depozite, într-un cont curent sau cont de economii şi nici dacă acestea au fost ridicate de pârâţi, sau au un alt cuantum, ca urmare a faptului că sunt purtătoare de dobânzi, astfel încât solicită instanţei să dispună emiterea unor adrese la B.C.R. şi R. B., pentru a comunica dacă la data decesului, respectiv 23.06.2019, autorul său, N.G. avea sume de bani în contul curent, contul de economii, depozite  sau sub altă formă, ce sume de bani, cine avea acces la contul acestuia, şi dacă aceste sume de bani mai există în prezent.

Reclamanta solicită admiterea cererii, astfel cum a fost completată.

În combaterea susţinerilor pârâţilor din întâmpinare, în combaterea excepţiei şi în dovedirea susţinerilor din răspunsul la întâmpinare, precum şi în dovedirea completării la acţiunea principală, reclamanta înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri, în afara celor de la dosar, urmând să mai depună şi alte înscrisuri, precum şi emiterea celor  două adrese, la B.C.R. şi respectiv R.B., interogatoriul pârâţilor şi doi martori.

La data de 05.11.2021, pârâţii au formulat şi depus la dosarul cauzei întâmpinare la cererea completatoare a acţiunii, prin care au înţeles să invoce excepţia prescrierii dreptului reclamantei, de a accepta moştenirea defunctului N.G., decedat la data de 23.06.2019 având în vedere că aceasta nu şi-a exercitat dreptul de opţiune succesorală, astfel cum prevăd dispoziţiile art.1103 C.civ..

Precizează pârâţii că reclamanta avea cunoştinţă de existenţa testamentului, astfel cum reiese din conţinutul cererii de chemare în judecată, căreia a anexat acest înscris, înscris în posesia căruia s-a aflat încă de la data întocmirii acestuia fiind încunoştiinţată de către defunctul său tată despre întocmirea lui.

În cauză s-a administrat proba cu interogatoriul părţilor şi au fost audiaţi martorii N. I. şi N. G. – pentru reclamantă şi martorii M. E. şi S.M. C. – pentru pârâţi.

La termenul de la data de 13.09.2022, instanţa a pus în discuţie excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală, invocată atât de către pârâţi prin întâmpinare, cât şi de către reclamantă, prin cererea completatoare a acţiunii principale.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma materialului probator existent la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta N.P.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii M.G. și M.E.-G. partajarea averii succesorale rămase la decesul defunctului N. G., decedat la data de 23 iunie 2019, cu ultimul domiciliu în comuna C., judeţul P., reducţiunea liberalităţilor excesive făcute de autorul N.G. prin testamentul autentificat sub nr. 0000/29.05.2019 de Birou Individual Notarial I.A.-A. şi ieşirea din indiviziune a părţilor, prin atribuirea de loturi în natură, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin întâmpinare, pârâţii M.G. și M.E.-G. au solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii promovate de către reclamanta N.P.I. întrucât aceasta nu a acceptat moștenirea autorului N.G. înăuntrul termenului de 1 an prevăzut de art.1103 Cod civ., astfel că urmează să fie înlăturată de la moştenire, iar întreaga masă succesorală să fie atribuită pârâților.

Aceștia au arătat faptul că ei sunt moştenitori testamentari (legatari universali) ai defunctului N.G., conform Testamentului autentificat sub nr. 0000/29.05.2019 de Biroul Individual Notarial I.A.-A., testament prin care defunctul N.G. le-a lăsat lor, pârâţilor, moştenire, cote părţi egale, de 1/2 fiecare, toate bunurile sale mobile şi imobile prezente şi viitoare, precum şi drepturile ce se vor afla în patrimoniul său la data decesului.

Referitor la masa succesorală, pârâții au arătat că decesul defunctului N.G. aceasta era compusă din suprafaţa de teren arabil de 2,9000 ha, situat în extravilanul comunei C., sat P. R., conform titlului de proprietate nr. 39871/14.06.1995.

La data de 21.07.2021, reclamanta N.P.I. a formulat răspuns la întâmpinarea pârâţilor şi o completare la acţiune principală prin care au solicitat completarea masei succesorale rămasă la decesul autorului său N.G. cu suma de aproximativ 4500 lei reprezentând sume de bani rămase în patrimoniul defunctului la data decesului, respectiv : suma de 2000 lei, aflată la B.C.R., crede că Sucursala P. sau S. M., a sumei de 2500 lei, aflată la R.B. P.sau M..

A solicitat reclamanta respingerea excepției prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de către pârâți, întrucât a precizat că a aflat de testament în luna noiembrie anul trecut, dată de la care curge termenul de opţiune succesorală de un an,  iar prin promovarea prezentei acţiuni și-a manifestat fără echivoc intenţia de a accepta expres moştenirea defunctului său tată, consolidată și prin declarația autentificată de acceptare a succesiunii acestui autor.

Totodată reclamanta a invocat excepţia prescripției dreptului pârâţilor de opțiune succesorală în ceea ce privește moştenirea defunctului N.G., având în vedere că aceştia nu au acceptat succesiunea autorului în termenul prevăzut de dispoziţiile art. 1103 C.civ.

 La data de 05.11.2021, pârâţii au formulat şi depus la dosarul cauzei întâmpinare la cererea completatoare a acţiunii, prin care au înţeles să invoce excepţia prescripției dreptului de opțiune succesorală al reclamantei în sensul acceptării moştenirii defunctului N. G., decedat la data de 23.06.2019 având în vedere că aceasta nu şi-a exercitat dreptul de opţiune succesorală, astfel cum prevăd dispoziţiile art.1103 C.civ..

Prin încheierea din data de 00.10.2021, instanța a unit cu fondul cauzei excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată atât de reclamantă cât și de către pârâți.

Cu privire la excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală, instanța reține următoarele:

În prealabil, instanța reține faptul că reclamanta are calitatea de moștenitor legal cu vocație succesorală generală în sensul prevede art.963 alin.1 și 2 rap la art.975 alin.1 Cod civ iar pârâții sunt moștenitori testamentari în sensul prevederilor art.1035 rap la art.1100 Cod civ..

Art.1106 Cod civ. reglementează dreptul succesibilului de a alege între consolidarea titlului de moștenitor prin acceptarea moștenirii și desființarea acestui titlu prin renunțarea la moștenire. Acest drept de opțiune succesorală are caracter potestativ, afirmând unul dintre principiile fundamentele în materie succesorală: „nemo invitus heres” – nimeni nu poate fi obligat să devină moștenitor.

Potrivit  dispoz.  art. 1103 Cod civil „Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii care, potrivit art.954 Cod civil, este reprezentată de data decesului autorului.

În ceea ce privește momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție, dispoziţiile  art.1103 alin.2 fac următoarele precizări, în sensul că acesta curge de la  : a)  data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii; b)  data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată; c)  data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii; d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.

Conform alin.3, acestui termen  i se aplică prevederile cuprinse în cartea a VI-a referitoare la suspendarea şi repunerea în termenul de prescripţie extinctivă.

Potrivit art. 1108 N.c.civ.acceptarea moștenirii poate fi expresă, atunci când succesibilul își însușește explicit titlul său calitatea de moștenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată, sau tacită, în ipoteza în care succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitatea sa de moștenitor, asemenea acte fiind exemplificate în art.1110 Cod civil.

Conform dispozițiilor Codului  civil în materie de succesiuni,  actele cu valoare de acceptare tacită sunt actele de dispoziţie juridică privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra moştenirii respectiv: înstrăinarea, cu titlu gratuit sau oneros de către succesibil a drepturilor asupra moştenirii, renunţarea în folosul unuia dintre moştenitori, renunţarea la moştenire cu titlu oneros, chiar în favoarea tuturor comoştenitorilor sau moştenitorilor subsecvenţi, actele de dispoziţie, administrarea definitivă ori folosinţă a unor bunuri din moştenire.

Din cuprinsul întâmpinării, coroborat cu răspunsurile pârâților la întrebările adresate cu ocazia administrării probei cu interogatoriu, declarațiile celor patru martori audiați în cauză, reiese faptul că pârâții au conoscut existența testamentului autentificat sub nr. 0000/29.05.2019 de Birou Individual Notarial I.A.-A., încă de la data întocmirii lui, mai ales că autorul a instituit prin acest testament și obligația în sarcina pârâților de a-l întreține și de a-l îngriji în timpul vieții, iar după deces, pârâții aveau obligația de a-l înmormânta și de a face cele necesare datinilor creștinești ulterior decesului.

În ceea ce o privește pe reclamantă, aceasta a susținut că a acceptat tacit succesiunea, în sensul că, ulterior decesului, a cultivat o parte din terenul agricol situat în extravilanul localității C., sat P.R. și chiar a încheiat contract de arendare cu privire la unele suprafețe de teren. De altfel, din declarația martorei S.M.C. rezultă faptul că reclamanta a participat la înmormântarea defunctului N.G. (tatăl reclamantei), iar din răspunsurile la interogatoriu coroborate cu declarațiile martorilor reiese faptul că aceasta nu a organizat și nici nu a suportat costurile înmormântării defunctului tată, de acestea ocupându-se doi terți (între părâți și defunct neexistând un grad de rudenie). Ceea ce naște un dubiu privind sinceritatea reclamantei referitor la momentul când a aflat despre existența testamentului, este faptul că aceasta a acceptat ca, doi străini să îi înmormânteze tatăl și să organizeze și pomenile ulterioare, fără să manifeste interes în a se lămuri cu privire la motivul pentru care cei doi pârâți și-au asumat această obligație.

 Fără a invoca un temei legal, reclamanta raportează ca moment care marchează începutul termenului de prescripție al dreptului de opțiune succesorală, data la care a cunoscut existența testamentului întocmit de autorul N.G., deși acest aspect prezintă importanță exclusiv pentru soluționarea petitului având ca obiect reducțiune liberalități.

Prin urmare, față de probatoriul administrat în cauză, este evident că atât pentru reclamantă cât și pentru cei doi pârâți (care aveau cunoștință despre legatul cu titlu universal instituit prin testamentul autentificat încă din timpul vieții defunctului) la data de 23.06.2019(data deschiderii succesiunii autorului) a început să curgă termenul de 1 an în cadrul căruia moștenitorii să își exercite pentru dreptului de opțiune succesorală.

Astfel, declarația autentificată sub nr.990 din 16.07.2021, prin care reclamanta a menționat că a acceptat tacit succesiunea autorului N.G., a fost făcută după împlinirea termenului de 1 an reglementat de art.1103 Cod civ.

În ceea ce privește actul de acceptare tacită a succesiunii constând în cultivarea unui teren și încheierea unui contract de arendare, instanța constată că, potrivit înscrisului aflat la fila 103, contractul de arendare având ca obiect terenul în suprafață de 4000 mp situat în T.59 P.578/185, proprietatea defunctului , a fost încheiat la data de 13.02.2012, deci în timpul vieții autorului.

În consecință, cel mai probabil, în temeiul unei înțelegeri cu autorul, reclamanta încă din timpul vieții acestuia, a cultivat/arendat terenul proprietatea defunctului, însușindu-și recoltele/arenda iar faptul că a continuat să îl cultive după decesul autorului, nu poate fi calificat drept un act de acceptare tacită a succesiunii întrucât nu rezultă fără echivoc intenția de a accepta succesiunea.

Din probele administrate în cauză, instanţa reţine că și în cazul pârâților – cărora le revine sarcina probei acceptării tacite a succesiunii, în temeiul art. 249 C.proc.civ  a intervenit prescripția dreptului de opțiune succesorală întrucât nu au efectuat nici acte de acceptare expresă a moştenirii defunctului N.G., nici acte de acceptare tacită, de natură a denota fără echivoc acceptarea tacită succesiunii defunctului amintit, în cadrul termenului de un an de la data morții acestuia, de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală.

Instanţa constată faptul că, în speță, nu s-a probat că a operat suspendarea cursului termenului de prescripție al dreptului de opţiune succesorală în privinţa pârâţilor sau a reclamantei.

Prin urmare, pentru considerentele expuse anterior, instanţa va admite excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală al reclamantei N.P.I., în ceea ce priveşte succesiunea defunctului N.G., excepţie invocată de pârâţii M.G. şi M.E.G., şi va constata prescris dreptul  reclamantei de  a accepta succesiunea acestui defunct.

Totodată, instanţa va admite excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală al pârâţilor M.G. şi M.E.G., în ceea ce priveşte succesiunea defunctului N.G., excepţie invocată de reclamanta N.P.I., şi constată prescris dreptul  pârâţilor de  a accepta succesiunea acestui defunct.

Pe cale de consecință, în temeiul dispoz. art.1103 C.civ., s-a stins dreptul reclamantei și al pârâţilor de a accepta moștenirea și, odată cu acest drept, s-a stins cu efect retroactiv, și titlul reclamantei și al pârâţilor de moștenitor, părțile devenind străini de moștenire, stingându-se însăși vocația succesorală la succesiunea  defunctului  N.G..

Având în vedere că părțile din prezenta cauză sunt străine de succesiunea autorului N. G., instanța va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta N.P.I. în contradictoriu pârâţii M.G. şi M.E.G., ca neîntemeiată.

Conform cu originalul,

Anonimizată de către

Grefier Manolache Daniela

Domenii speta

Spete similare