Plângere contravenţională

Prin plângerea contravențională, înregistrată sub nr.3464/329/2020, la data de 28.12.2020, petenta V. V. M., în contradictoriu cu intimatul MAI- Gruparea de Jandarmi Mobilă C., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să dispună, în principal, anularea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria JO nr.1706757/06.12.2020, iar, în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenţionale în sumă de 1.000 lei, aplicată prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor menţionat mai sus, cu sancţiunea avertisment, prevăzuta de art. 7 alin. (2) din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările si completările ulterioare.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că, în fapt, la data de 06.12.2020, în calitate de locţiitor al preşedintelui secţiei de votare nr.- C., jud. T., a fost sancţionată contravenţional, pe motiv ca nu a purtat masca privind protecţia COVID 19.

În principal, a solicitat a se constatata nulitatea procesului verbal de constatare si sancţionare a contravenţiilor seria JO nr.1706757/06.12.2020

În concret, la data de 06.12.2020, în timp ce işi desfăşura activitatea de locţiitor al preşedintelui secţiei de votare nr. – C., jud. T., in jurul orei 16-16,30, a descins în incinta secţiei de votare un funcţionar al Jandarmeriei Romane, în timp ce erau prezenţi la vot foarte mulţi votanţi cu drept de vot, strigând cu voce tare şi ameninţătoare, de ce nu purta masca, repetând de câteva ori în sensul de a o intimida.

A menţionat că nu au intimidat-o "strigatele" acestuia, şi-a pus masca pe faţă, însa acesta continua să tipe la petentă şi să o întrebe de ce nu poartă mască. Văzând ca nu încetează, iar în secţie cât şi în curtea secţiei, pe o raza de 20 m se aflau votanţi, în calitatea pe care petenta a avut-o, respectiv locţiitor preşedinte secţie de votare, funcţie ce implica autoritatea de stat, potrivit legii electorale, a procedat la îndepărtarea acestuia din secţia de votare.

Totodată, petenta a menţionat că agentul constatator din cadrul Jandarmeriei, nu era în timpul unei acţiuni de serviciu, niciun membru al biroului secţiei de votare neapelând la serviciile acestuia.

Petenta a arătat că nu cunoaşte în ce calitate agentul constatator a pătruns în secţia de votare, că nu cunoştea dacă acesta avea ordin de serviciu privind prezenţa acestuia în secţie si în jurul secţiei de votare, cunoscând faptul ca personalul MAI din cadrul IPJ T., respectiv cadrele din cadrul Postului de Politie C., erau avizate privind ordinea in secţia de votare, în sensul ca atunci când se constatau nereguli, membrii secţiei de votare apelau la aceştia în vederea măsurilor legale ce se impuneau, precum şi însoţirea urnei mobile.

Petenta a mai  susţinut prin intermediul plângerii contravenţionale că jandarmii au pus în funcţiune semnalele luminoase (girofarul), până la părăsirea incintei, respectiv după încheierea votării, în opinia petentei, în mod abuziv, întrucât nu se aflau intr-o misiune speciala, iar din economia Codului rutier reiese ca girofarul nu poate fi folosit în mod abuziv, decât în condiţiile unei misiuni speciale.

Petenta a mai invocat şi alte motive de natură politică, ce ar fi putut duce la sancţionarea contravenţională a acesteia.

A mai arătat că are deviaţie de sept în formă foarte avansată, respirând foarte greu, motiv pentru care, în anumite momente trebuie să dea masca jos, întrucât nu poate respira, se sufocă, aceste aspecte riscând să îi creeze şi probleme cardiace. Mai mult, a simţit nevoia să îndepărteze masca, întrucât în secţia de votare încălzirea se făcea şi cu două maşini care funcţionau pe butelie, iar acestea eliminau gaze care i-au provocat probleme atât la respiraţie, cât si la ochi. A prezentat trimiterea care era emisa de un medic din cadrul spitalului C., trimitere pentru efectuarea CT în vederea stabilirii datelor premergătoare operaţiei, însă agentul constatator nu a ţinut cont de acest lucru a sancţionat-o contravenţional pe petentă.

A precizat că procesul verbal atacat s-a încheiat cu nerespectarea condiţiilor impuse de dispoziţiile art. 19 alin. (1-3) din O.G. nr. 2/2001 actualizată, apreciind ca acesta este lovit de nulitate.

Astfel, in procesul verbal atacat în care se menţionează ca petenta a refuzat să semneze, nu este confirmată menţiunea de către un martor, aşa cum se prevede în textul menţionat mai sus.

Petenta a învederat instanţei faptul că în cauză exista o vătămare ce rezultă din imposibilitatea de stabilire a dreptului la apărare. Totodată, a susţinut că în procesul verbal de contravenţie nu este consemnat  motivul pentru care procesul verbal nu a fost semnat de petentă şi nici nu există un martor  care să confirme cele menţionate în cuprinsul acestuia, cu privire la refuzul de semnare a procesului verbal, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 19 alin 1-3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Petenta a mai invocat că fapta pentru care a fost sancţionată nu este suficient descrisă. În motivarea susţinerii sale, aceasta a învederat instanţei că doar o descriere reala a faptei, cu arătarea tuturor împrejurărilor şi urmărilor acesteia, era apta sa probeze contravenţia reţinuta în sarcina sa, motiv pentru care petenta a solicitat a se constata că în cauza s-a realizat o descriere pur formală a contravenţiei. În drept, cu privire la acest aspect, au fost invocate prevederile  art. 16 alin. (1)  şi art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

De asemenea, petenta a apreciat că procesul verbal atacat este lovit de nulitate absolută, întrucât nu este întocmit conform dispoziţiilor art. 16 din OG. Nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Or, faţă de prevederile menţionate mai sus, petenta a apreciat că procesul verbal atacat este lovit de nulitate absolută, întrucât nu s-a consemnat ocupaţia sau locul de munca al acesteia, şi nici nu s-a menţionat în procesul verbal atacat toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravitaţii faptei in cazul de fata si a eventualelor pagube pricinuite de petentă.

Un alt motiv de nulitate al procesului verbal atacat, îl reprezintă împrejurarea

ca nu este menţionată limita minimă şi maximă a amenzii, fiind menţionata doar

suma de 1.000 lei, cu care petenta a fost este sancţionată contravenţional, asa cum prevede art. 3 alin.  (1) din OG. Nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor cu modificările si

completările ulterioare.

În motivarea plângerii contravenţionale, petenta a mai arătat că, în practica CEDO, în materie contravenţionala funcţionează prezumţia de nevinovăţie, astfel încat sarcina probei revine organului constatator. La dosarul cauzei, nu există dovezi care sa susţină procesul verbal de contravenţie.

Aplicarea principiului prezumţiei de nevinovăţie atrage răsturnarea sarcinii probei în cadrul plângerii contravenţionale. Astfel, petentul nu trebuie sa faca proba nevinovăţiei sale, ci revine autorităţii din care face parte agentul constatator obligaţia de a dovedi vinovăţia celui căruia i se imputa săvârşirea contravenţiei prin procesul verbal contestat.

Întrucât, în cauza, nu sunt furnizate probe care sa ateste veridicitatea faptei contravenţionale reţinute in sarcina petentei, si prin urmare, nu este răsturnata prezumţia de nevinovăţie care funcţionează in favoarea sa, constatând că prezumţia de nevinovăţie prevăzută ca o garanţie de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu poate fi răsturnată.

Totodată, în ceea ce priveşte netemeinicia actului de sancţionare, în lumina jurisprudenţei CEDO (cauza Anghel contra României) procedura contravenţională este asimilată celei penale şi contravenientul trebuie să se bucure de prezumţia de nevinovăţie, sarcina probei revenind organului constatator, cu respectarea în acest mod a principiului egalităţii armelor, garanţie instituită tot prin articolul sus-menţionat din Convenţia europeană a drepturilor omului, acestuia revenindu-i sarcina să facă dovada celor menţionate in procesul verbal atacat.

Cu privire la acest aspect, în concluzie, petenta a susţinut că nu trebuie pornit de la ideea că persoana sancţionată contravenţional este vinovată, ci menţinerea procesului verbal va fi rezultatul unor verificări asupra tuturor consemnărilor actului sancţionator. Situaţia consemnata în procesul-verbal de contravenţie trebuia sa se bazeze pe mijloace de proba temeinice si interpretate în mod judicios, cum ar fi declaraţii de martori, mijloace de proba care trebuie comunicate instanţei de judecata pentru a aprecia în cadrul controlului efectuat în conformitate cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001.

Un alt motiv de nulitate al procesului verbal atacat, pe care petenta l-a invocat, îl reprezintă împrejurarea ca agentul constatator nu i-a adus la cunoştinţa acesteia posibilitatea de a formula obiecţiuni, fiind încălcate dispoziţiile art. 16 alin. (7) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

În subsidiar, petenta a solicitat ca sancţiunea contravenţională a amenzii în cuantum de 1.000 lei, să fíe înlocuită cu sancţiunea avertisment, având în vedere că din procesul verbal atacat reiese că fapta este de gravitate redusă, nu prezintă un grad de pericol social ridicat, conform prevederilor art. 7 alin. (2) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările si completările ulterioare.

Petenta a mai susţinut că în cauza nu a fost respectat principiul proporţionalităţii cu gradul de pericol social al faptei săvârşit, in condiţiile în care intimata nu a făcut dovada unor circumstanţe care sa impună aplicarea acestei sancţiuni excesive, mai ales ca, art. 36 alin. (1) din OG 2/2001 este de recomandare.

Pentru aceste motive, petenta a solicitat admiterea plângerii, iar prin hotărârea ce se va pronunţa, în principal se dispună anularea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria JO nr.1706757/06.12.2020, în sensul exonerării de plata amenzii contravenţionale în suma de 1.000 lei, iar in subsidiar, înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertisment.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 31, 32 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările si completările ulterioare, art. 194 Cod procedura civila si pe actele normative invocate.

În dovedirea celor menţionate mai sus, petenta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, cele anexate cat si pe cele care vor rezulta din dezbateri.

Au fost anexate, în copii, înscrisurile: procesul verbal de constatare si sancţionare a contravenţiilor seria JO nr. 1706757/06.12.2020; trimitere in vederea efectuării CT.

La data de 08.02.2021, intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenţionale, ca neîntemeiată, întrucât faptele relatate de către petentă nu corespund realităţii.

Astfel, la data de 06.12.2020, cadre din Gruparea de Jandarmi Mobilă C., aflându-se în misiunile stabilite în conformitate cu prevederile legale ocazionate de alegerile parlamentare, au constatat că petenta, aflându-se în interiorul secţiei de votare nr. - C., judeţul T., în calitate de membru al secţiei de votare, nu a purtat masca de protecţie astfel încât să acopere nasul si gura.

Petentei i s-a adus la cunoştinţă faptul că fapta sa constituie contravenţie şi că va fi sancţionată pentru că a încălcat prevederile art.65 Ut. H, din Legea nr. 55/2020, privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Intimata a arătat că la data săvârşirii contravenţiei, în jurul orei 17:30, agentul constatator împreună cu membrii echipajului din care făcea parte, s-au sesizat din oficiu despre faptul că în interiorul secţiei de votare nr. – C., se află o persoană care nu poartă mască de protecţie. Având în vedere cele sesizate precum şi prevederile legale în vigoare la data respectivă, au procedat la legitimarea şi verificarea persoanei, constatând că aceasta nu avea un motiv întemeiat pentru care nu purta masca de protecţie.

Totodată, intimată a precizat că în contextul generat de dinamica evoluţiei situaţiei epidemiologice naţionale, dar şi internaţionale, determinată de răspândirea virusului SARS-CoV-2, interesul public general reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităţilor publice să intervină eficient şi cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei, în conformitate cu prevederile Legii 55/2020, intimata a învederat, faptul că, sancţiunea aplicată este legală şi temeinică, dincolo de orice dubiu.

În conformitate cu prevederile art. 21 alin (3) din OG nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, agentul constatator a aplicat sancţiunea în limitele prevăzute de actul normativ, ţinând cont de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de împrejurările in care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientei.

Totodată, intimata a solicitat ca, la pronunţarea sentinţei, să se aibă în considerare circumstanţele speţei, respectiv circumstanţele reale, cu un ridicat pericol social şi să faptul că sancţiunea contravenţională, are un rol dublu, pe de o parte rolul sancţionator, iar pe de altă parte rolul preventiv.

În ceea ce priveşte rolul sancţionator, intimata a menţionat că acesta se referă la acele situaţii în care o persoană care săvârşeşte o contravenţie să i se aplice o sancţiune care să o conştientizeze cu privire la impactul social negativ al faptei sale, determinând-o în acest fel să aibă un comportament care să nu lezeze valorile sociale.

Rolul preventiv, constă în conştientizarea membrilor societăţii, cu privire la obligativitatea respectării normelor de convieţuire socială, în caz contrar urmând să suporte sancţiunile specifice domeniului contravenţional.

Intimata a mai învederat instanţei că procesul-verbal de contravenţie a fost întocmit cu respectarea art. 16-17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii. Vinovăţia petentei a fost clar probată, fapta contravenţională săvârşită de către aceasta corespunde cu situaţia reală de fapt constatată prin procesul-verbal de constatare şi sancţionarea contravenţiei, nerecunoaşterea faptei săvârşite în cuprinsul plângerii au fost simple afirmaţii care nu au exonerat-o pe contravenientă de răspundere, având în vedere şi prevederile art. 249 Cod de procedură civilă „Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească".

De asemenea, potrivit jurisprudenţei CEDO (în cauza Salabiaku contra Franţei, în cauza Janosevic împotriva Suediei, în cauza Bosoni contra Franţei), în ceea ce priveşte sarcina probei, O.G. nr. 2/2001 reglementează exclusiv sancţiuni neprivative de libertate de aceea nu se poate absolutiza regula din dreptul penal privind prezumţia de nevinovăţie şi regula privind sarcina probei ce constă în obligaţia organelor judiciare penale de a proba vinovăţia persoanei.

În acest sens, în cauza Ioan POP C. României (cererea nr. 40301/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), Curtea Europeană a avut din nou ocazia de a analiza aplicabilitatea garanţiilor specifice materiei penale, prevăzute de art. 6 din Convenţie, în domeniul contravenţional, concluzionând faptul că sarcina probei revine celui care face plângerea.

Intimata a arătat că petentei nu i s-a pricinuit nicio vătămare care să nu poată fi  înlăturată decât prin anularea procesului verbal, petenta având posibilitatea de a-l contesta, de altfel recurgând la acest drept.

Totodată, intimata a susţinut că procesul-verbal de contravenţie este un act administrativ de autoritate, întocmit de către un reprezentant al unei autorităţi publice, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea şi sancţionarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, care, în situaţia dată, a fost respectată.

Pentru dovedirea celor susţinute, intimata a solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosar şi planşa fotografică cu principalele aspecte reţinute la faţa locului.

În drept, intimata a invocat prevederile art. 205 şi urm. Cod. proc. civ.

A fost anexat, în copie, raportul agentului constatator.

Din considerente arătate mai sus, intimata a solicitat să se constate legalitatea şi temeinicia procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, să respingă contestaţia petentei ca fiind neîntemeiată şi să menţină sancţiunea aplicată în cuantumul stabilit

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma susţinerilor părţilor, a dispoziţiilor legale aplicabile şi a probatoriului administrat, instanţa reţine următoarele:

În fapt, în procesul-verbal seria JO nr. 1706757 din data 06.12.2020  s-a consemnat că în data de 06.12.2020, afându-se în interiorul secției de votare  nr.- C., Jud. T., petenta V. V. M., în calitate de membru al secției de votare, nu a purtat masca de protecție. Astfel, s-a reţinut în sarcina sa că a săvârşit contravenţia prevăzută de art. 65 lit. h) din legea 55/2020, iar petenta a fost sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum de 1.000 de lei în temeiul art.66 lit. a) din legea 55/2020.

Procesul-verbal nu a fost semnat de către petentă, în cuprinsul acestuia fiind consemnat refuzul acesteia de a semna.

În drept, instanţa reţine că în prezenta cauză sunt aplicabile prevederile art. 65 lit. h) şi art.66 lit. a) din legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi dispoziţiile art.1 pct. 1 din Anexa 2 din H.G. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Astfel, potrivit art. 65 lit h) din legea 55/2020 ,,constituie contravenţii, în măsura în care nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate potrivit legii penale infracţiuni, următoarele fapte săvârşite pe durata stării de alertă: nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d).”

Totodată, potrivit art. 66 lit a) ,,contravenţiile prevăzute la art. 65 se sancţionează după cum urmează: cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei contravenţiile prevăzute la art. 65 lit. c), d), e), g), h), k), m), n) şi ş);”.

De asemenea, potrivit art. 1 pct. 1 din Anexa 2 din Hotărârea nr.476 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 ,,În condiţiile art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020, se stabilesc următoarele măsuri: În spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie.”

Având în vedere dispozițiile art.34 din O.G. 2/2001 instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Verificând, prin prisma art. 16 şi art. 17 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei atacat, instanţa reţine că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale indicate, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Procesul-verbal conţine menţiunile privitoare la numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârşite, data comiterii acesteia şi semnătura agentului constatator.

Instanţa constată că, prin raportare la descrierea faptei din procesul-verbal, aceasta a fost corect încadrată în textul menţionat, sancţiunea fiind de asemenea legal aplicată, fiind cuprinsă între limitele indicate de lege.

Apărarea petentei în sensul că agentul constatator, subofițer din cadrul MAI – Jandarmeria Română, nu are competență pentru a stabili și aplica sancțiunea, este neîntemeiată.  Potrivit art. 67 alin. 2 din legea 55/2020 (actul normativ în baza căruia a fost aplicată sancţiunea):  ,, Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 65 și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 66 se fac de către: c) agenții și ofițerii de poliție, subofițerii și ofițerii de jandarmi, polițiștii locali, pentru contravențiile prevăzute la art. 65 lit. d), e), g), h), i), j), k), l), m), n), o), r) și ș)’’.

Față de critica petentei în sensul că procesul verbal nu a fost semnat de către un martor, deoarece petenta nu a semnat procesul verbal, instanța face trimitere la dispozițiile art. 19 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora „ în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod. ”

Prin urmare, martorul-asistent are rolul de a confirma faptul că petentul nu este de față, că refuză sau că nu poate să semneze. Lipsa acestuia poate duce la anularea procesului-verbal cu condiția dovedirii vătămării cauzate petentului, fiind astfel incidentă nulitatea relativă.  În ceea ce privește existența unei vătămări, petenta a susținut că vătămarea rezultă din imposibilitatea de stabilire a dreptului la apărare.

Având în vedere rolul martorului asistent, instanța reține că lipsa semnăturii acestuia nu poate avea legătură cu posibilitatea petentei de a formula apărări în cauză. Mai mult, aceasta  a formulat prin intermediul plângerii contravenționale apărări în legătură cu fapta reținută în cadrul procesului verbal de contravenție.  Prin urmare, instanța constată că petenta nu a făcut dovada unei vătămări care ar putea conduce la anularea procesului-verbal.

Totodată, instanța constată că apărarea petentei în sensul că descrierea faptei este incompletă nu poate fi reţinută deoarece din cuprinsul procesului-verbal reiese că agentul constatator a indicat elementele de care depinde întrunirea conţinutului constitutiv al contravenţiei, fiind precizată conduita petentei care a determinat reţinerea faptei. În plus, în actul sancţionator au fost indicate data (06.12.2020), ora (17:30) şi locul comiterii faptei (secția de votare nr. 150 comuna Crângu).

Referitor la suținerile petentei în sensul că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută întrucât nu cuprinde ocupația sa și nici limita minimă și maximă a amenzii, instanța constată ca acestea sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente.

Art. 16 din cadrul OG 2/2001 arată că  : (1) Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data  și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; numele, prenumele, domiciliul și codul numeric personal ale contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ; termenul de exercitare a căii de atac și instanța la care se depune plângerea.

Art. 3. alin. (1) OG. 2/2001 prevede că: Actele normative prin care se stabilesc contravenții vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenții și sancțiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea; în cazul sancțiunii cu amendă se vor stabili limita minimă și maximă a acesteia sau, după caz, cote procentuale din anumite valori; se pot stabili și tarife de determinare a despăgubirilor pentru pagubele pricinuite prin săvârșirea contravențiilor.

Prin urmare, dispozițiile legale anterior menționate stipulează faptul că procesul verbal de contravenție trebuie să conțină calitatea și instituția din care face parte agentul constatator  (aspect precizat în carul actului sancționator) iar nu  locul de muncă al contravenientului.  De asemenea, se precizează faptul că actul normativ sancționator trebuie să conțină limitele amenzii ce se poate aplica, nu procesul verbal de contravenție.

Totodată, petenta a invocat faptul că agentul constatator nu i-a adus la cunoștință posibilitatea de a formula obiecțiuni, încălcându-se astfel prevederile art. 16 OG 2/2001. Pentru a se putea dipune anularea procesului verbal reținându-se încălcarea prev. art. 16 OG 2/2001, trebuie ca reclamantul-contravenient care formulează plângerea să facă o dublă dovadă, în sensul că agentul constatator și-a încălcat obligația de a-i aduce la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni și că astfel s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin anularea procesului verbal de constatare a contravenției.

Or, în cauza de față, petenta a avut dreptul, atât în faza scrisă, dar și în fața instanței- la termenul de judecată, să aducă orice critici procesului verbal de contravenție și să dovedească vătămarea produsă prin încălcarea prevederilor art. 16 OG 2/2001. Mai mult, la termenul de judecată din data de 24.02.2021, la interpelarea instanţei, petenta a arătat că la rubrica obiecţiuni ar fi menţionat că nu este de acord cu sancţiunea aplicată şi se va adresa instanei de judecată. Având în vedere faptul că petenta a avut posibilitatea de a contesta procesul verbal de contravenţie şi de a formula apărări în cauză, instanța reține că nulitatea relativă, incidentă în situația în care contravenientului nu i se permite să facă obiecțiuni în fața agentului constatator, nu se regăsește în prezenta cauză.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța apreciază că nu s-a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea menționată de către agentul constatator, petenta recunoscând în plângerea formulată către instanţă că la momentul la care a fost depistată de către agentul constatator nu purta masca de protecţie.

Totodată, instanţa constată că procesul-verbal conţine constatările personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, dând naştere unei prezumţii simple de veridicitate în sensul că situaţia de fapt consemnată în cuprinsul acestuia corespunde adevărului.

Motivul pentru care actele administrative sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea că autoritatea, agentul constatator în această situaţie, consemnează exact faptele pe care le constată, fără a adăuga alte denaturări ale realităţii, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menţionării intenţionate sau chiar neglijentă a unor împrejurări nereale, agentul constatator este expus unor posibile sancţiuni de natură disciplinară sau chiar penală.

Recunoscând prezumţia de legalitate de care se bucură prezentul proces-verbal, în condiţiile în care fapta a fost constatată de agentul constatator ex propriis sensibus (în mod direct), instanţa apreciază că sarcina probei, prin care să se tindă la combaterea efectelor generate de aplicarea acestei prezumţii, incumbă petentei.

Persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional (cauza Anghel v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franţa, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28).

Instanța constată că petenta a invocat faptul că aceasta suferă de o afecțiune care îi creează anumite probleme de respirație, fapt pentru care la momentul săvârșirii contravenției a fost nevoită să îndepărteze masca.  În acest sens, a atașat la dosarul cauzei un bilet de trimitere în vederea efectuării unui computer tomograf-sinusuri. 

Potrivit  Ordinul nr. 23/15/2021 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă, în funcție de evaluarea riscului, efectuată de medicul de medicina muncii al unității, pot exista unele excepții de la purtatul măștii, astfel: a) angajatul este singur în birou; b) persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare; c) persoana desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.);d) prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane;e) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

Având în vedere acestea, instanța constată că actul depus de către petentă nu este suficient în vederea dovedirii necesității de a fi scutită de la a purta mască de protecție. În acest sens, petenta ar fi trebuit să prezinte agentului constatator o adeverință  emisă de către un medic competent potrivit legii să emită astfel de acte și care să ateste în mod expres posibilitatea acesteia de a nu purta mască de protecție sau care să consemneze o contraindicație în acest sens.

În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii aplicate, petentei i-a fost aplicată în mod legal sancțiunea amenzii în cuantum de 1.000 de lei, conform art. 66 alin. 1 lit. a din legea 55/2020 care prevede: Contravențiile prevăzute la art. 65 se sancționează după cum urmează: a) cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei contravențiile prevăzute la art. 65 lit. c), d), e),g), h), k), m), n) și ș).

Instanţa are în vedere dispoziţiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, conform cărora sancţiunea ce se aplică trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei, scopul urmărit, urmarea produsă, precum şi cu circumstanţele personale ale contravenientului.

Instanţa consideră că cele aplicate în speţă corespund aplicării corecte a criteriilor enumerate de art. 21 alin. (3) O.G. 2/2001 și nu se justifică înlocuirea cu altă sancțiune mai blândă, având în vedere faptul că fapta contravențională reținută în sarcina petentei prezintă un grad ridicat de pericol social, fiind de natură a constitui un pericol pentru  sănătatea cetățenilor. Instanța are în vedere faptul că petenta nu a purtat mască de protecție într-un spațiu închis (secție de votare), fiind în desfășurarea unei activități care presupune contact cu un număr ridicat de persoane. În acest mod, a fost pusă în pericol atât sănătatea celor prezenți în mod constant în secția de votare cât și a cetățenilor care se prezentau la vot.

De altfel, scopul incriminării acestor fapte îl constituie tocmai prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2. Respectarea prevederilor încălcate de petent este deosebit de importantă în contextul generat de dinamica evoluţiei situaţiei epidemiologice naţionale determinată de răspândirea noului coronavirus.

Aşadar, instanţa consideră că sancţiunea pecuniară aplicată este corespunzătoare, prin menţinerea acesteia urmând a fi atins atât scopul educativ, cât şi cel punitiv al sancţiunilor, contribuindu-se totodată la asigurarea prevenirii săvârșirii unor astfel de fapte în viitor.

Astfel, raportat la cele arătate mai sus instanţa reţine faptul că în prezenta cauză fapta petentei întrunește condiţiile răspunderii contravenţionale, motiv pentru care nu va anula procesul verbal pentru acest motiv. Fata de aceste considerente, instanţa urmează să respingă plângerea contravenţională ca nefiind întemeiată.

Domenii speta

Spete similare