Pretenţii. Daune morale.

Hotărâre 1464 din 01.02.2016


Analizand cu prioritate exceptia lipsei de interes, instanta urmează a o respinge ca neintemeiata, retinand ca reclamantul a  facut dovada unui interes personal, direct, nascut si actual prin promovarea prezentei actiuni, avand in vedere ca acesta invoca diminuarea unor drepturi salariale ca urmare a revenirii sale pe un post avand un salariu de baza lunar mai mic decat cel in care a  fost nominalizat in perioada in care FS  era membra a AFT,  aceasta diminuare fiind determinata de savarsirea unei fapte ilicite imputate de reclamant paratelor.

Totodata, instanta apreciaza ca fiind neintemeiata si exceptia inadmisibilitatii actiunii, demersul său judiciar fiind admisibil in raport de temeiul de drept invocat, reclamantul solicitand angajarea raspunderii civile delictuale a paratelor si astfel obligarea acestora in solidar la repararea prejudiciului pretins. 

In privinta exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a celor trei paratei si pe fondul cauzei, analizand probele administrate in cauza, instanta retine in fapt si in drept următoarele:

Prin acordul din data de 26.11.2012, in temeiul art. 153 din Legea nr. 62/2011 coroborate cu prevederile art. 93 si art. 101 din CCM la nivel de unitate SN. pe anii 2012 – 2014, partile, respectiv  SN  pe de o  parte si FN si AFT, pe de altă parte, au stabilit următoarele: art. 3 – organizaţiile sindicale reprezentative , semnatare ale contractului colectiv de muncă , desemnează reprezentanţi care deţin funcţii eligibile în organizaţiile sindicale constituite la nivelul SN , pentru a fi incadraţi în funcţia de specialist relaţii sociale (cu gradele profesionale I si II ) după cum urmează: 19 reprezentanţi pentru FN ( 13 reprezentanţi pentru ramura profesională mişcare – comercial şi 6 reprezentanţi pentru ramura profesioanlă vagoane); 9 reprezentanţi pentru AFT (4 reprezentanti pentru FM si 5 reprezentanţi pentru FS). Totodată, potrivit art. 5 din Acord,  reprezentanţii nominalizaţi de către organizaţiile sindicale reprezentative , semnatare ale Contractului colectiv de muncă şi care deţin funcţii eligibile în organizaţiile sindicale constituite la nivelul SN  vor fi încadraţi în funcţia de specialist relaţii sociale ( I sau II ) doar pe perioada mandatului aferent functiei eligibile în organizaţia de sindicat. La încetarea mandatului aferent funcţiei eligibile în organizaţia de sindicat, reprezentantul nominalizat pentru încadrarea în funcţia de specialist relaţii sociale ( I sau II) , va reveni pe postul deţinut anterior nominalizării , cu modificarea în mod corespunzător a contractului individual de muncă.

Prin actul adiţional la contractul individual de muncă nr. 102/1400/28.08.2012 s-a hotărât prestarea de către salariatul MS a activităţilor specifice funcţiei de specialist relaţii sociale I la STB/ Serviciul R. , cu salariul de baza lunar de 3705 lei, acesta intrând in vigoare incepând cu data de 28.08.2012.

Prin acordul nr. 1/3847/03.07.2013, in temeiul prevederilor art. 153 din Legea nr. 62/2011 coroborate cu prevederile art. 93 si 101 din CCM la nivel de unitate SN pe anii 2012-2014 , partile, respectiv SN pe de o parte si FN şi AFT, pe de altă parte, au stabilit, printre altele: art. 3 - organizaţiile sindicale reprezentative, semnatare ale contractului colectiv de muncă, desemnează reprezentanţi care deţin funcţii eligibile în organizaţiile sindicale constituite la nivelul SN pentru a  fi încadraţi în funcţia de specialist relaţii sociale (cu gradele profesionale I şi II), după cum urmează: 19 reprezentanţi pentru FN (13 reprezentanti pentru ramura profesională mişcare – comercial şi 6 reprezentanţi pentru ramura profesională vagoane); 9 reprezentanţi pentru AFT.

Prin adresa nr. 196/03.07.2013, AFT a comunicat FS că în data de 26.06.2013, Consiliul Alianţei AFT , întrunit în sedinta statutară , a hotărât cu unanimitate de voturi excluderea FS  din rândurile membrilor alianţei , în conformitate cu prevederile statutului AFT.

Prin decizia nr. A1/7023/08.07.2013, directorul general al SN a decis că începând cu data de 08.07.2013, reclamantul MS , specialist relaţii sociale I la Serviciul R. din cadrul Sucursalei de T.F.  revine pe postul deţinut anterior nominalizării efectuate în baza acordului nr. 1/2963/20.04.2012 respectiv in funcţia de şef de tură la Depoul B.  din cadrul SN.

In motivarea acesteia, s-a invocat adresa AFT  nr. 130/04.07.2013, art. 5 din Acordul nr. 1/3847/03.07.2013 , încheiat la data de 03.07.2013, în temeiul prevederilor art. 153 din Legea nr. 62/2011 coroborate cu prevederile art. 93 si art. 101 din Contractul Colectiv de Muncă al SN  pe anii 2012-2014 , între SN , pe de o parte si AFT , pe de altă parte.

Prin actul aditional la contractul individual de munca nr. A1/7026/08.07.2013 , s-a convenit prestarea de către reclamantul MS a activităţilor specifice funcţiei de Sef Tură la Depoul de LB, salariul de bază lunar fiind de 1566 lei, corespunzător clasei de salarizare 33 VIII. Acest act aditional a intrat in vigoare la data de 08.07.2013. 

Prin sentinta civila nr. 44/20.01.2014 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV a Civilă, s-a admis actiunea fomulată de reclamanta FST, in contradictoriu cu parata AFT, s-a dispus anularea hotararii adoptate de Consiliul AF in sedinta din data de 26.06.2013 , privind excluderea FS din AFT si s-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii hotărârii Consiliului A.  din data de 26.06.2013 si a fost obligată pârâta să redea reclamantei toate drepturile de care aceasta beneficia anterior excluderii din AFT.

Prin decizia civilă nr. 142 A/ 27.03.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a III a Civilă si pentru cauze cu minori şi de familie, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta parata AFT .

Potrivit art. 1357 C.civ., cel ce cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita , savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare. Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa.

Se constata ca aceste dispozitii legale reglementeaza regulile raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, în cauza fiind însa îndeplinite toate cerintele ce se cer a fi dovedite pentru incidenta dispozitiilor art. 1357 si urm. Cod Civil.

Astfel, instanta retine ca reclamantul a pretins ca si prejudiciu material necesar a fi reparat diferenta dintre salariul primit pentru functia de expert relatii sociale I la serviciul RU si salariul acordat in funcţia de şef de tură , pentru perioada 03.07.2013 -30.06.2014 ( momentul pensionarii) precum si acordarea unor daune morale.

Instanta va retine caracterul cert al prejudiciului astfel pretins, aparitia acestuia fiind determinată de decizia consemnata in procesul verbal al Sedintei extraordinare a Consiliului AFT din data de 26.06.2013 de excludere a FS din AFT.

Fapta ilicita cauzatoare a prejudiciului este reprezentata de conduita paratei AFT de excludere a  FST din Alianţă, constatată ca atare prin sentinta civila nr. 44/20.01.2014 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV a Civilă , ramasa definitiva prin decizia nr. 142 A/ 27.03.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a III a Civilă si pentru cauze cu minori şi de familie, prin care s-a dispus inclusiv repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii hotărârii Consiliului Alianţei din data de 26.06.2013 precum si obligarea pârâtei să redea reclamantei toate drepturile de care aceasta beneficia anterior excluderii din AFT.

Atata vreme cat s-a constatat printr-o hotarare ramasa definitiva , care se bucura de autoritate de lucru judecat nelegalitatea hotararii Consiliului Aliantei de excludere a Federatiei Sindicalelor Tranportatorilor Ferovari din Romania este evident ca astfel actiunea paratei a prezentat un caracter ilicit prin incalcarea normelor legale si statutare retinute in cuprinsul celor doua hotarari judecatoresti mentionate mai sus.

Instanta retine astfel ca autoare a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii drepturilor subiective ale reclamantului pe parata Alianta FTF , in baza celor doua hotarari judecatoresti de mai sus, fiind cea care a hotarat in sedinta extraordinara din data de 26.06.2013 excluderea Federatiei din ASF.

In aceste conditii, retinand ca in raport de temeiul de drept invocat de reclamant, raspundere civila declictuala pentru fapta proprie, justifica legitimitate procesuală pasiva in cauza autorul faptei ilicite,  instanta va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratelor  FN si FM,  urmand a respinge actiunea formulata in contradictoriu cu acestea ca fiind formulată impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală  pasiva, insa va respinge ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Alianţa FT.

De asemenea, instanta apreciaza ca fiind dovedită in speta si legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu constand in diferenta de drepturi salariale pretinsă de reclamant, in baza deciziei nr. A1/7028/08.07.2013 (prin care s-a dispus revenirea reclamantului pe postul detinut anterior anterior nominalizării efectuate in baza acordului nr. 1/2963/20.04.2012 ) , aceasta fiind emisa ca urmare a  adresei AFT nr. 130/04.07.2013 , referitoare la excluderea Federatiei din A.,  precum si in considerarea art. 5 din Acordul nr. 1/3847/03.07.2013. 

Prin urmare, desi decizia de revenire a reclamantului in functia anterior detinuta a fost emisă de directorul general al SN, din inscrisurile existente la dosar , instanta retine ca aceasta a fost emisa ca urmare a deciziei din data de 26.06.2013 de excludere a Federatiei FS din cadrul Aliantei si in baza acordului din data de 03.07.2013 prin care nu s-a mai mentionat posibilitatea Federatiei de a mai beneficia de 5 reprezentanti pentru a fi încadraţi în funcţia de specialist relaţii sociale .

Totodata, in baza sentintei civile nr. 44/20.01.2014 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV a Civilă , ramasa definitiva prin decizia nr. 142 A/ 27.03.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a III a Civilă si pentru cauze cu minori şi de familie se poate retine culpa paratei in savarsirea faptei, in conformitate cu prevederile art. 1357 alin. 2 C.civ. prin adoptarea unei decizii de excludere a unui membru fara respectarea prevederilor legale si statutare incidente.

Astfel, prejudiciul material cauzat reclamantului prin fapta ilicita a paratei consta in diferenta dintre drepturile salariale , respectiv salariu de baza de care a beneficiat in calitate de spacialist relatii sociale I  in perioada 16.05.2012 – 08.07.2013 ( 3705 lei) si salariul de baza de care a beneficat in calitate de sef tură in perioada 08.07.2013 – 01.07.2014 de 1566 lei conform adeverintei nr. T11/A1/30/4309/20.06.2014 emisă de SN Bucuresti – Depoul Bucuresti.

Retinand astfel ca revenirea reclamantului pe postul de sef tura cu un salariul de baza de 1566 lei s-a realizat in baza actului aditional la contractul individual de muncă incepand cu data de 08.07.2013,  instanta considera ca valoarea prejudiciul material produs reprezentand diferenţă drepturi salariale este de 25.538,28 lei, calculat pana la data de 30.06.2014.

Totodata, pentru a se asigura valoarea reală a obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii, instanta va dispune si actualizarea obligatiei de plata cu rata inflatiei la data plăţii efective.

De asemenea, in raport de dispozitiile art. 1535 C civ., conform carora in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii , de la scadenta pana la momentul platii , in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa , in cel prevazut de lege , fara a trebui sa dovedeasca un prejudiciu , iar in acest caz , debitorul neavand  dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic, instanta va obliga parata si la plata sumei aferente dobanzii legale calculata de la data introducerii actiunii pana la momentul achitarii integrale a creantei.

Pentru aceste considerente, instanta va obliga parata AF sa plateasca reclamantului suma de 25.538,28 lei reprezentand contravaloare prejudiciu material, suma actualizata cu indicele de inflatie precum si suma aferenta dobanzii legale calculata de la data introducerii actiunii pana la momentul achitarii integrale a creantei. 

De asemenea, prin declaratia martorului audiat in cauza, PM , instanţa reţine ca fiind dovedit si prejudiciul moral pretins de reclamant determinat de modul in care  acesta a fost perceput de catre angajati ulterior deciziei de excludere a Federatiei din A, prin manifestarea unor sentimente de nedreptate si de neîncredere faţă de el. Astfel, martorul a relatat ca in calitatea sa de lider de zonă  pe partea de sud, a sesizat că credibilitatea reclamantului a scăzut în faţa angajaţilor  întrucât nu mai putea să le reprezinte interesele , ca urmare a  faptului că Federaţia nu mai putea participa la şedinţele Alianţei, acesta asistând la mai multe reproşuri adresate reclamantului , chiar in prezenţa preşedintelui Federaţiei , invocându-se că nu mai are credibilitate  şi că nu le mai reprezintă interesele, deşi a fost ales secretar general al Federaţiei. Martorul a arătat că reclamantul era vizibil afectat de acestea , intrucât îşi puseseră toate speranţele in această alianţă , reclamantul fiind marcat de reproşurile angajaţilor , cât şi de excluderea propriu-zisă din Alianţă.  A precizat martorul că reclamantul a fost afectat în primul rând ca om si avand in vedere calitatea sa de secretar general al Federaţiei , ales de aproximativ 3000 si ceva de oameni , avand atribuţii clare de reprezentare a angajatilor , a fost afectat de faptul că nu putea sa-i reprezinte pe aceştia si să-şi indeplineasca mandatul. Totodata, a mai declarat că reproşurile erau adresate calităţii sale de secretar general al Federaţiei , datorită faptului că nu mai putea participa din partea Federatiei in raporturile cu Alianţa AF la Ministerul T.  si că a asistat la Depoul Bucureşti Călători la o situaţie în care după ce reclamantul nu a mai fost specialist relaţii sociale , devenind şef de tură  depou, i-au fost adresate reproşuri de către angajaţi, spunându-se că s-a inteles cu administratia.

Totodata, instanta apreciaza ca , în ceea ce priveşte dovedirea prejudiciului moral, proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul şi raportul de cauzalitate să fie prezumate, urmând a se deduce producerea prejudiciului moral din simpla existenţă a faptei ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu, soluţia fiind determinată de caracterul subiectiv intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind practic imposibilă.

Asadar, retinand declaratia martorului audiat in cauza, instanta va retine ca fapta ilicita a paratei a avut consecinte inclusiv la nivelul trairilor psihice ale reclamantului , ceea ce impune acordarea unei sume globale de 500 euro cu titlu de daune morale, reprezentand despăgubiri apte să constituie o satisfacție echitabilă .

Pentru aceste considerente, instanta va obliga parata Alianţa F.  la plata catre reclamant a sumei de 500 euro  reprezentand daune morale.

In baza art. 451-453 C.p.c. , avand in vedere solutia pronuntata, retinând culpa procesuala a paratei Alianţa F. , instanta o va obliga pe aceasta la plata catre reclamant a sumei de 1542,20 lei reprezentand cheltuieli de judecata constand in taxa judiciara de timbru , proportional cu valoarea pretentiilor admise, luand act ca reclamantul si-a rezervat dreptul de a solicita onorariul de avocat pe cale separata.

Domenii speta