Contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar întemeiată pe disp. art. 21 din Legea nr. 85/2006m. Tardivitate. Interpretarea Deciziei nr. 308/12.05.2016 a Curţii Constituţionale

Din interpretarea deciziei nr. 308 pronunțată de Curtea Constituțională la data de 12.05.2016, Curtea constată că, obiectul controlului de neconstituționalitate a dispozițiilor prevăzute de art. 21 din Legea nr. 85/2006 nu l-a constituit termenul procedural de 3 zile, în care se poate formula contestația de către debitor, administratorul special al debitorului, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată, ci momentul de la care începe să curgă acest termen procedural.

În acest sens, contrar susținerilor recurenților reclamanți, Curtea Constituțională, în exercitarea controlului de constituționalitate, a statuat că, prin termenul procedural de 3 zile în care se poate valorifica dreptul de contestație al debitorului, administratorului special al debitorului, al oricăror creditori, precum și oricărei altei persoană interesată, legiuitorul nu a procedat la restrângerea accesului liber la justiție, ci la o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă în detrimentul altor titulari de drepturi ocrotite în egală măsură și exclusiv pentru a asigura cadrul legea în vederea exercitării acestui drept.

Prin sentința nr.227 din data de 28 mai 2021 pronunțată de Tribunalul Dolj – Secția a II-a Civil, în dosarul nr. …, s-a admis excepţia tardivităţii formulării contestaţiei.

S-a respins contestaţia la măsura vânzării imobilului situat în comuna …, str. … nr…, jud. …, formulată de reclamanţii …, … şi …, în contradictoriu cu debitoarea SC …, cu sediul în comuna …, jud. …, CUI …, …, lichidatorul judiciar… şi pârâţii …, … şi …, având ca obiect procedura insolvenţei, ca tardiv introdusă.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanții au arătat că înțeleg să formuleze contestație la vânzare și și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 59 alin 4 și 5 din Legea nr 85/2014, dispoziții reglementează contestația împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar, prin urmare nu este necesară o calificare a cererii așa cum au susținut pârâții prin întâmpinare, cadrul procesual fiind clar stabilit de reclamanți conform principiului disponibilității.

În ceea ce privește legea aplicabilă, în raport de data deschiderii procedurii insolvenței- 28.06.2012- instanța constată că toate cererile formulate în cadrul procedurii insolvenței, deci și prezenta cerere sunt supuse dispozițiilor Legii 85/2006, aflată în vigoare la data deschiderii procedurii.

La termenul de astăzi, reprezentantul legal al reclamanților a precizat în fața instanței că acțiunea este întemeiată pe dispoz. art. 21 din Legea nr 85/2006.

Potrivit acestui text de lege, administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, precum şi o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvenţă. La fiecare 120 de zile judecătorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, în care administratorul judiciar va expune în sinteză măsurile efectuate în acest interval cuprinse în rapoartele de activitate. la fiecare termen de continuare a procedurii, administratorul judiciar va prezenta judecătorului-sindic un raport cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, precum și o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Baza de raportare este luna întreagă, raportul putând cuprinde mai multe luni.

Alineatul al doilea prevede că debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar iar alineatul al treilea stabilește că această contestație trebuie să fie înregistrată în termen de 3 zile de la depunerea raportului prevăzut la alin. (1).

În speță, măsura contestată -vânzarea imobilului- a fost cuprinsă în raportul de activitate  publicat în BPI nr …/21.09.2020, ce a fost depus la dosar la data de 30.09.2021, prin urmare, având în vedere că prezenta contestație a fost introdusă la instanță la 04.01.2021, instanța apreciază că aceasta este formulată peste termenul imperativ stabilit de art. 21 alin 2 din Legea nr 85/2006.

În consecință, față de considerentele expuse, instanța va admite excepția tardivității formulării contestației și având în vedere soluția pronunțată asupra excepției tardivității nu va mai analiza celelalte excepții invocate, urmând să  respingă contestația ca tardiv formulată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamanții …, … și … și lichidatorul judiciar… al debitoarei SC …, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivele de recurs, recurenții reclamanți …, … și … au invocat,  prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, susținând că, în mod nelegal, prin sentința recurată contestația, întemeiată pe dispoz. art.21 din Legea nr.85/2006, împotriva măsurii privind vânzarea imobilului din patrimoniul debitoarei SC …, cuprinsă în raportul de activitate al lichidatorului judiciar  publicat în BPI nr…./21.09.2020, a fost respinsă ca tardiv formulată, în temeiul alin. 3 al normei legale, întrucât textul de lege a fost declarat neconstituțional prin decizia nr.308/12 mai 2012 pronunțată de Curtea Constituțională, ale cărei considerente le-a redat în extenso, iar după publicarea în Monitorul Oficial a acestei decizii, legiuitorul nu a modificat conținutul normativ al normei legale declarate constituționale, astfel încât acesta a ieșit din vigoare.

Recurenții reclamanți …, … și …, în susținerea motivului de recurs prevăzut de dispozițiile  art. 304 pct.9 Cod procedură civilă au mai invocat, că motivarea sentinței recurate contravine considerentelor deciziei Curții Constituționale și încalcă și dispozițiile art. 261 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă, întrucât nu au fost analizate și nu a fost motivată respingerea apărărilor sale  cu privire la excepția tardivității, prin care a susținut că sunt terți față de procedura insolvenței debitoarei SC …, și că neavând calitatea de participanți la procedură nu le pot fi opuse nici lucrările efectuate în dosarul de insolvență și nici termenele la care aceste lucrări au fost depuse la dosar sau publicat în BPI, apărare ce se întemeiază pe dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/2006, astfel cum au fost analizate prin decizia nr.1137/2007 a Curții Constituționale.

În motivele de recurs lichidatorul judiciar …, în temeiul art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, coroborat cu cele ale art.312 pct.3 ale aceluiași act normativ a invocat că sentința recurată a fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art.132 și art.84 Cod procedură civilă, prin raportare la tardivitatea precizării formulată de reclamanți …, … și … și la ordinea soluționării excepțiilor, întrucât instanța pronunțându-se asupra excepției tardivității contestației formulate de aceștia nu a mai analizat excepția inadmisibilității, în condițiile în care cererea nu putea fi calificată nici ca o contestație întemeiată pe dispozițiile art.59 alin. 5 și nici pe cele ale art.21 alin.2 din Legea nr.85/2006, din moment ce prin contestația la vânzare nu se solicita anularea unei măsuri, ci aceasta reprezintă o cerere în obligația de a face.

Recurentul lichidator judiciar … a mai invocat că, în mod greșit, prin sentința recurată, instanța de fond a considerat că, precizarea a fost depusă cu respectarea termenului prev. de art. 132 sau că precizarea cererii se încadrează în ipoteza reglementată  în alin. 2 al art. 21 din Legea nr. 85/2006, întrucât trebuia să verifice tardivitatea acesteia având în vedere că orice modificare a cererii de chemare în judecată, chiar și până la primul termen de judecată, chiar dacă este posibilă din punct de vedere procedural, este legată de termenul de contestare al măsurii.

La data de 16 septembrie 2021, recurenții reclamanți …,… și … au depus întâmpinare solicitând respingerea recursului formulat de recurentul lichidator judiciar … ca nefondat, invocând că prin precizarea depusă la termenul de judecată din 06.04.2021, a fost indicat doar temeiul juridic al cererii, respectiv dispoz. art. 21 din Legea nr.85/2006, fără însă a modifica natura sau obiectul cererii, astfel încât recurentul nu a suferit nicio vătămare a drepturilor sale procesuale.

În cuprinsul întâmpinării recurenții reclamanți …., …. și … au mai invocat că, în ordinea soluționării excepțiilor a primat excepția tardivității, întrucât excepția inadmisibilității presupunea antamarea fondului, dat fiind că prin intermediul ei se puneau în discuție chestiuni de fond, referitoare la ce s-a solicitat prin cerere și dacă acestea pot face obiectul contestației la măsura lichidatorului judiciar …, în temeiul dispoz. art.21 din Legea nr.85/2006.

În ceea ce privește criticile recurentului lichidator …  ce vizează inadmisibilitatea contestației, recurenții reclamanți …, … și … au susținut că, excepția inadmisibilității nu poate fi soluționată pentru prima dată în faza de control judiciar a recursului, atâta timp cât nu a avut loc o judecată pe fond asupra acestei chestiuni.

 La data de 17.09.2021 lichidatorul judiciar … a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat, invocând că interpretarea deciziei nr.308 din data de 12.05.2016 a Curții Constituționale, propusă de recurenții reclamanți …, … și … este una eronată, întrucât obiectul analizei neconstituționalității nu l-a constituit termenul de 3 de zile în care se poate formula contestația, ci momentul de la care începe să curgă acest termen, astfel cum s-a statuat în paragraful 45 al acestei decizii, și anume de la data publicării extrasului raportului în Buletinul Procedurilor de Insolvență.

În cuprinsul întâmpinării lichidatorul judiciar … a susținut că, decizia Curții Constituționale este una interpretativă și că dispozițiile art.21 alin.3 sunt în vigoare, dar au un conținut cel stabilit prin această decizie, cu consecința că numai acest înțeles să fie aplicat de către instanța de judecată. Chiar dacă s-ar considera că dispozițiile art. 21 alin. 3 din Legea nr.85/2006, nu mai sunt în vigoare s-ar aplica regula de drept comun din Legea nr.85/2006, sau din Codul de procedură civilă, potrivit art.149 din Legea nr.85/2006, din moment ce legiuitorul nu a prevăzut în mod expres lipsa unui termen de decădere, în caz contrar adăugându-se la lege.

De asemenea, lichidatorul judiciar … a mai invocat că, dispozițiile art.7 din Legea nr.85/2006, și decizia nr.1137 din 2007 Curții Constituționale se referă la deschiderea unei proceduri contencioase și la prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispoz. Legii nr.85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolvenței și nu prezintă relevanță, în ceea ce privește contestația  formulată de către recurenții reclamanți …, … și … la măsura de vânzare a bunurilor din patrimoniul debitoarei SC … cuprinsă în raportul de activitate al lichidatorului judiciar publicat în BPI nr. … din 21.09.2020, întrucât norma legală prevăzută de art. 21 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 reglementează în mod expres, că acesta poate fi formulată ”de orice altă persoană interesată legiuitorul incluzând astfel și categoria terților în ceea ce privește posibilitatea  de contestare”.

Analizând sentința pronunțată de judecătorul sindic de la Tribunalul Dolj, prin prisma motivelor de recurs invocate, a apărărilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, art. 304 pct. 9 și art. 3041 Cod procedură civilă, precum și a excepției inadmisibilității invocată din oficiu, Curtea constată că recursul formulat de reclamanții  …, … și … este nefondat, iar cel al lichidatorului … este inadmisibil.

În ceea ce privește critica recurenților reclamanți …, … și …, ce vizează modul de soluționare al excepției tardivităţii contestației împotriva măsurii de vânzare a bunurilor din patrimoniul debitoarei SC …, cuprinsă în raportul de activitate al lichidatorului judiciar publicat în BPI nr. … din 21.09.2020, Curtea constată că este nefondată, întrucât dispozițiile art. 21 din Legea nr. 85/2006 prin raportare la considerentele deciziei nr. 308 din 12.05.2016 pronunțată de Curtea Constituțională au fost aplicate și interpretate în mod corect de judecătorul sindic.

În conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 85/2006 administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, precum şi o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvenţă. La fiecare 120 de zile judecătorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, în care administratorul judiciar va expune în sinteză măsurile efectuate în acest interval cuprinse în rapoartele de activitate (alin.1) (…) Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar (alin. 2). Contestaţia trebuie să fie înregistrată în termen de 3 zile de la depunerea raportului prevăzut la alin. 1 (alin.3).

Prin decizia nr. 308 din 12.05.2016 a Curții Constituționale s - a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în sensul restrângerii accesului liber la justiţie, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21. Aşadar, reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept-material sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu trebuie să conducă la o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar la o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură. 

De asemenea,  Curtea Constituțională, prin aceeași decizie, a mai statuat că, legiuitorul şi-a respectat numai din punct de vedere formal competenţa constituţională de a legifera măsuri care să permită accesul la justiţie în ceea ce priveşte contestarea raportului administratorului judiciar, stabilind posibilitatea ca debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată să poată face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar, fără însă a preciza, în mod concret, o dată obiectivă, nesusceptibilă de arbitrariu care este data depunerii raportului lunar, dată de la care ar trebui înregistrată contestaţia.

Totodată, prin decizia anterior invocată, Curtea a constatat că soluţia legislativă prevăzută la art. 21 alin. (3), care stabileşte că termenul de 3 zile pentru înregistrarea contestaţiei curge de la data depunerii raportului prevăzut la alin. (1), nu respectă exigenţele constituţionale referitoare la calitatea legii, respectiv nu întruneşte condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate în ceea ce priveşte accesul efectiv la justiţie, fiind contrară dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi, implicit, art. 21 din Constituţie, prin prisma exigenţelor stabilite de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale și că depunerea raportului la dosar trebuie să fie cunoscută efectiv de către toți participanții la procedură, precum și de cei interesați, iar Buletinul Procedurilor de Insolvență, ce este publicația editată de Oficiul Național al Registrului Comerțului, are drept scop publicarea citațiilor, convocărilor, notificărilor și comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanțele judecătorești, administrator judiciar sau lichidator după deschiderea procedurii de insolvență.

 Prin decizia nr. 308 din 12.05.2016, Curtea Constituțională a statuat că, prevederea, potrivit căreia raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, a fost inserată de către legiuitor tocmai pentru a se lua la cunoștință de posibilitatea formulării contestației la raportul administratorului judiciar, de către debitor, administratorul special al debitorului, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată și că după deschiderea procedurii luarea efectivă la cunoștință a actelor se face prin Buletinul Procedurilor de Insolvență.

În concluzie, Curtea Constituţională a constatat că, termenul de 3 zile, în care trebuie depusă contestația, curge de la data publicării extrasului raportului în Buletinul Procedurilor de Insolvență.

Din interpretarea deciziei nr. 308 pronunțate de Curtea Constituțională la data de 12.05.2016, Curtea constată că, obiectul controlului de neconstituționalitate a dispozițiilor prevăzute de art. 21 din Legea nr. 85/2006 nu l-a constituit termenul procedural de 3 zile, în care se poate formula contestația de către debitor, administratorul special al debitorului, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată, ci momentul de la care începe să curgă acest termen procedural.

În acest sens, contrar susținerilor recurenților reclamanți, Curtea Constituțională, în exercitarea controlului de constituționalitate, a statuat că, prin termenul procedural de 3 zile în care se poate valorifica dreptul de contestație al debitorului, administratorului special al debitorului, al oricăror creditori, precum și oricărei altei persoană interesată, legiuitorul nu a procedat la restrângerea accesului liber la justiție, ci la o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă în detrimentul altor titulari de drepturi ocrotite în egală măsură și exclusiv pentru a asigura cadrul legea în vederea exercitării acestui drept.

În ceea ce privește momentul de la care începe să curgă termenul procedural de 3 zile în care poate fi valorificat dreptul de contestație, Curtea Constituțională a considerat că, nu se respectă exigențele constituționale, întrucât nu îndeplinește condițiile de claritate, precizie și previzibilitate în ceea ce privește accesul efectiv la justiție, deoarece depunerea raportului de activitate de către administrator sau lichidator judiciar trebuie să fie cunoscută efectiv de către toți participanții la procedură, precum și de către cei interesați, iar aceasta se poate realiza doar prin publicarea acestui raport în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, tocmai pentru a asigura luarea la cunoștință a posibilității formulării contestației de către debitor, administratorul special al debitorului, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată.

Prin urmare, Curtea constată că raportat la cele statuate de către Curtea Constituțională prin decizia nr. 308 din data de 12.05.2016, instanța a aplicat corect dispozițiile art. 21 alin.3 din Legea nr. 85/2006, în ceea ce privește termenul procedural de 3 zile, ce curge de la data publicării raportului de activitate de al lichidatorului judiciar … în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. … din 21.09.2020,  în care recurenții reclamanți …, … și … puteau exercita dreptul de contestație împotriva măsurii lichidatorului judiciar de vânzare a bunurilor cuprinsă în acest raport și a constatat că, în speță, contestația formulată la data de 04.01.2021 este introdusă peste termenul legal, fiind tardivă.

De asemenea, Curtea constată că, este nefondată și critica recurenților reclamanți …, … și …, ce vizează faptul că neavând calitatea de participant la procedură sunt aplicabile dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/2006, astfel cum a fost analizată prin decizia nr. 1137/2007 a Curții Constituționale, întrucât norma legală invocată se referă la deschiderea procedurii contencioase și la prima comunicare de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii și nu are aplicabilitate în speță, întrucât textul de lege (art. 21 din legea nr.85/2006) reglementează în mod expres, clar și neechivoc dreptul terților, în calitate de persoane interesate, de a formula contestație împotriva măsurilor cuprinse de practicianul în insolvență în raportul de activitate în termen de 3 zile de la publicarea acestuia în extras în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.

Totodată, Curtea constată că sentința recurată îndeplinește exigențele legale prevăzute de art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, în condițiile în care judecătorul sindic a statuat corect, în considerarea dispozițiilor art. 21 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, ce reglementează obligația recurenților reclamanți …, …și …, în calitate de persoane interesate, de a formula contestația împotriva măsurilor lichidatorului judiciar cuprinse în raportul de activitate în termen de 3 zile de la publicarea acestui raport în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, că cererea acestora a fost introdusă cu nerespectarea termenului legal, fiind tardivă.

În ceea ce privește recursul formulat de lichidatorul …, Curtea verificând, din oficiu, legalitatea căii de atac, Curtea a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului şi a făcut aplicarea prevederilor art. 137 alin.1 Cod procedură civilă, potrivit cărora „instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”, soluţionând pricina pe cale de excepţie, pentru următoarele motive:

În ceea ce priveşte legea de procedură aplicabilă, în raport de data deschiderii procedurii – 28.06.2012, Curtea constată că, toate cererile formulate în cadrul procedurii insolvenţei debitoarei SC … deci şi prezenta cerere de recurs sunt supuse dispoziţiilor Codului de procedură civilă din anul 1865, aflat în vigoare la data deschiderii procedurii.

Din examinarea conţinutului cererii de recurs formulate de recurentul lichidator judiciar …, Curtea constată că, în speţă, criticile nu au vizat soluţia pronunţată de judecătorul sindic din dispozitivul sentinţei recurate, de admitere a excepţiei tardivităţii şi de respingere a contestaţiei promovate de recurenţii reclamanţi …, … și …, ci argumentele reţinute de instanţă în considerente, în ceea ce priveşte nepronunţarea asupra excepţiei inadmisibilităţii cererii, în sensul că, raportat la soluţia pronunţată asupra excepţiei tardivităţii, nu se mai impune analizarea celorlalte excepţii.

Or, dispoziţiile Vechiului Cod de procedură civilă din anul 1865 nu au reglementat exercitarea vreunei căi de atac împotriva considerentelor hotărârii,  această instituţie juridică fiind prevăzută de Noul Cod de procedură civilă, în art. 461 alin. 2 Cod procedură civilă.

Prin urmare, având în vedere că recursul lichidatorului judiciar … vizează doar considerentele sentinţei atacate, Curtea constată că acesta este inadmisibil, o astfel de cale de atac nefiind prevăzută de legea procesuală civilă în vigoare la data deschiderii procedurii insolvenţei debitoarei SC ….

În consecinţă, având în vedere considerentele expuse şi textele de lege invocate, Curtea constată că recursul reclamantelor …,  …, …, este nefondat, iar cel al lichidatorului judiciar este inadmisibil şi, în temeiul art.480  alin.1 Cod procedură civilă, le va respinge.

Domenii speta

Spete similare