Îndeplinirea condiţiilor de admitere a acţiunii de constatare a uzucapiunii raportat la dispoziţiile vechiului Cod de procedură civilă

Sentinţă civilă 228 din 02.03.2022


Tip speță – Hotărâre

Număr speţă: 228/02.03.2022

Domeniu asociat: civil

Conţinut speță: îndeplinirea condiţiilor de admitere a acţiunii de constatare a uzucapiunii raportat la dispoziţiile vechiului Cod de procedură civilă

În fapt, instanţa reţine că din certificatul de atestare fiscală depus la dosar (f. 13), reclamanta figurează înscrisă la rolul fiscal cu suprafaţa de 355 mp teren curţi construcţii şi 880 mp teren agricol intravilan, situat in T, str. AI, nr. , jud. Galati

Din registrul agricol depus la dosar (f. 16) rezultă că reclamanta figurează înscrisă în registrul agricol, încă din anii 1980 alături de R A, socrul reclamantei decedat la data de 01.05.1987, R E, soacra reclamantei, decedată la data de 07.12.1983, R V, soţul reclamantei, decedat la data de 28.10.1995 şi R S, fiica reclamantei, care locuieşte în prezent la altă adresă.

Instanţa reţine că din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, vecini cu reclamanta, aceasta din urmă deţine suprafaţa arătată mai sus de mai mult de 40 de ani, aici locuind împreună cu soţul, unde au construit o casă de locuit, terenul fiind îngrădit şi posedat de aceştia în mod continuu.

Din raportul de expertiză efectuat în cauză (f.64) rezultă că terenul arătat în cerere a fost localizat în intravilanul loc. Tecuci, str. A I, nr. , jud. Galati, având o suprafaţă de 1240, din care 263 mp are categoria curţi construcţii şi 977 mp teren arabil, pe teren fiind construită o casă-locuinţă şi o anexă, iar semnele de hotar sunt delimitate prin garduri.

Uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietăţii sau a altor drepturi reale cu privire la un lucru, prin posedarea neîntreruptă a acestui lucru în tot timpul fixat de lege. Potrivit art. 1890 V.C.civ., toate acţiunile atât reale cât şi personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile şi pentru care s-a defipt un termen de prescripţie se vor prescrie prin 30 ani, fără ca cel ce invocă această prescripţie să fie obligat a produce vreun titlu şi fără să i se poată opune reaua-credinţă.

Faţă de textul menţionat, pentru a putea dobândi proprietatea bunului prin uzucapiune prelungită sau de lungă durată, posesorul trebuie să îndeplinească două condiţii: să posede bunul în tot timpul prevăzut de lege, respectiv 30 ani şi posesia să fie utilă, adică neafectată de vreun viciu.

Conform art. 1847 V.C.civ., ca să se poată prescrie, se cere o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

Posesia constă în stăpânirea materială sau exercitarea unei puteri de fapt de către o persoană asupra unui bun cu intenţia şi voinţa de a se comporta faţă de toţi ceilalţi ca un proprietar. Din această definiţie, rezultă că pentru existenţa posesiei sunt necesare a fi întrunite două elemente în persoana celui care tinde să uzucapeze, inclusiv în persoana autorilor a căror posesie o invocă: unul material – corpus şi altul psihologic, intenţional – animus.

Elementul material constă în: totalitatea faptelor materiale, de stăpânire şi folosinţă, executate direct asupra bunului.

Elementul intenţional constă în intenţia sau voinţa celui care posedă de a exercita stăpânirea lucrului pentru sine, adică sub nume de proprietar şi se dobândeşte numai în momentul în care cel care are detenţiunea materială a bunului îşi manifestă intenţia de a păstra lucrul pentru sine, săvârşind acte pe care numai proprietarul le-ar putea face, cum ar fi edificarea unei construcţii, efectuarea de reparaţii mari la construcţia existentă sau alte acte care să nu lase vreo îndoială asupra caracterului lor.

Încă din anul 1987, reclamanta împreună cu soţul său, apoi din 1995 singură, a exercitat o posesie utilă continuă timp de mai mult de 30 ani, comportându-se ca un adevărat proprietar cu privire la terenul intravilan, hotarele imobilului nefiind modificate, iar cu vecinii nu au existat litigii. Totodată, instanţa a reţinut că reclamanta a fost înscrisă în registrul agricol cu suprafaţa identificată şi a achitat impozitele fiscale pentru terenul posedat, comportându-se ca adevărat proprietar.

Aceste fapte sunt confirmate de martorii ascultaţi la propunerea reclamantei şi de concluziile raportului de expertiză, din care rezultă că imobilul este îngrădit iar pe suprafaţa de teren identificată se află ridicată o locuinţă.

În speţă, reclamanta a exercitat o posesie continuă. Nu s-a dovedit discontinuitatea, adică exercitarea cu intermitente anormale, violenţă sau tulburarea, deoarece posesia reclamantei nu a fost fondată sau conservată prin acte de violenţă. 

Posesia exercitată de reclamantă nu a fost clandestină, deoarece a fost cunoscută de cei în drept, respectiv de unitatea admimistrativ-teritorială, reclamanta fiind înscrisă la rolul fiscal pentru suprafaţa de teren în cauză.

Totodată, instanţa reţine că pârâta nu a făcut dovada că imobilul ar face parte din domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale.

Faţă de aceste considerente, instanţa va admite cererea de chemare în judecată formulată şi va constata că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate cu privire la suprafaţa de 1240 mp teren intravilan, situat în T, str. A I, nr., jud. Galaţi, potrivit raportului de expertiză efectuat de expert B M D, ca efect al uzucapiunii.