Furt calificat

Prin rechizitoriul nr. ...P/2015 din data de 20.01.2021, întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria T  B , s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P  S , pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, faptă prev. şi ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b Cod penal.

În actul de sesizare a instanței a fost reținută următoarea situație de fapt:

La data de 29.08.2015, organele de poliție din cadrul Postului de Poliție al com. M , jud. G au fost sesizate telefonic de către persoana vătămată T  F  din com. M , jud. G  cu privire la faptul că în perioada 22-29.08.2015, persoane necunoscute au pătruns prin efracție în locuința sa din satul M , com. M , jud. G , de unde au sustras un computer, 2 laptopuri, boxe audio și articole de îmbrăcăminte, valoarea prejudiciului cauzat fiind de aproximativ 9000 lei.

Date privind situația de fapt:

Persoana vătămată T  F  locuiește fără forme legale în satul F , com. F , jud. G , deținând totodată în proprietate un imobil (casă de locuit) pe raza satului M , com. M , jud. G .

În anul 2015, persoana vătămată domicilia și locuia în imobilul din satul M , deplasându-se pentru diferite perioade de timp în com. F la domiciliul concubinului său P  Ş , conform susţinerilor sale ultima deplasare făcută la imobilul din M  a efectuat-o în ziua de 22.08.2015.

La data de 29.08.2015, susnumita a constatat-o telefonic pe vecina sa P  S , pentru a se interesa de starea locuinței sale, context în care aceasta din urmă i-a adus la cunoștință că în locuința sa se pătrunsese prin efracție.

Deplasând-se la  domiciliul din satul M , persoana vătămată T F  a constatat faptul că persoane necunoscute pătrunseseră prin efracție în imobil, iar din interior sustrăseseră un computer, 2 laptopuri, boxe audio și articole de îmbrăcăminte, valoarea prejudiciului cauzat fiind de aproximativ 9000 lei.

Motivat de aspectele constatate, persoana vătămată a sesizat organele de poliție, solicitând efectuarea de cercetări pentru identificarea autorilor, recuperarea prejudiciului cauzat și tragerea acestora la răspundere penală.

Astfel, în cadrul cercetării la fața locului, organele de cercetare penală au constatat că în locuința persoanei vătămate s-a pătruns prin efracție, în interiorul camerelor existau urme de răvășire a bunurilor, iar din locurile de unde se reclamă sustragerea de bunuri ori din proximitatea acestora au fost identificate și ridicate urme papilare pentru a fi exploatate în cadrul constatărilor tehnico-științifice dactiloscopice.

Astfel, de pe biroul aflat în camera din partea dreaptă a holului, de pe care se reclamă sustragerea unor componente de calculator și de lângă care se reclamă sustragerea unei boxe audio (fila nr. 14 din planșa fotografică cu aspecte de la fața locului) a fost identificată și ridicată  o urmă papilară cu suficiente elemente care să conducă la identificarea persoanei care a creat-o.

La data de 23.07.2018, prin adresa nr. 754588, Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. G a comunicat faptul că fragmentul de urmă papilară susmenționat aparține inculpatului P  S .

Motivat de acest aspect, s-a dispus și efectuat în cauză o expertiză criminalistică, fiind întocmit de către specialiștii criminaliști din cadrul I.P.J. G  raportul de expertiză criminalistică dactiloscopică nr. 673..2 din data de 23.10.2020, conform concluziilor căruia urma papilară ridicată de pe biroul din camera amplasată pe partea dreaptă a holului principal al locuinței a fost creată de numitul P S .

Cercetările efectuate în cauză au relevat faptul că boxele audio sustrase din locuința persoanei vătămate se aflau în posesia martorului C  L  din localitate, care de altfel a fost abordat de către T  F  la data de 17.06.2018, context în care martorul i-a precizat susnumitei că achiziționase două boxe audio de la inculpatul P  S . Totodată , martorul C  L  a mai relatat faptul că una dintre cele două boxe i-a vândut-o martorului S  I .

Întrucât, după ce i-au fost prezentate pentru recunoaștere, persoana vătămată T  F  a recunoscut cele două boxe audio ca fiind cele sustrase din locuința sa în perioada 22-29.08.2015, organele de cercetare penală au procedat la ridicarea acestora și la predarea lor către numita T  F , conform proceselor verbale întocmite în acest sens.

Fiind audiat în cauză, martorul S  I  a precizat faptul că în cursul lunii aprilie 2018, în timp ce se afla la domiciliul numitului C  L , a primit de la acesta o boxa audio, recunoscută de către persoana vătămată T  F , în schimbul unei biciclete.

Fiind audiat în cauză, matorul C  P ă a precizat faptul că în urma unei discuții cu fiul său C  M  ce a avut loc cu aproximație în luna aprilie 2018, acesta i-ar fi relatat că una dintre boxele audio sustrase din locuința persoanei vătămate T  F  se află în posesia numitului C  L , fiind cumpărată de acesta de la inculpatul P S . Totodată, martorul a mai precizat că i-a adus la cunoștință aceste aspecte persoanei vătămate la data de 17.06.2018, când a întâlnit-o pe raza com. M .

Fiind audiat în cauză, martorul C  L  a precizat faptul că în tomna anului 2017, s-a întâlnit cu inculpatul P  S  în com. M , împrejurare în care inculpatul i-a oferit spre vânzare două boxe audio pe care le avea în căruță și pentru care cerea suma de 200 lei. În aceste împrejurări, conform declarației sale, C  L a primit cele două boxe audio de la inculpat, în schimbul unui scuter și unei diferențe de 200 lei. Ulterior, una dintre boxele primite de la inculpat, a fost dată de către martor numitului S  I .

Pe parcursul urmăririi penale inculpatul P  S  a adoptat o poziție procesuală nesinceră, în contradictoriu cu probatoriul administrat. Astfel, susținerile sale conform cărora nu a fost niciodată în locuința persoanei vătămate sunt contracarate de impresiunile sale papilare identificate cu ocazia cercetării la fața locului.

De asemenea, susținerile inculpatului P  S  conform cărora boxele audio identificate de către organele de poliție, recunoscute de către persoana vătămată T  F  și predate acesteia din urmă le-ar fi cumpărat de la numitul P  S  sunt infirmate prin declarația acestui martor care afirmă nu i-am vândut niciodată boxe acestuia și nu înțeleg de ce afirmă acest lucru.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Bujor sub nr. .../2021, la data de 29.01.2021.

Prin încheierea nr. 91 din data de 24.03.2021, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 12...3/P/2015 din data de 20.01.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T B privind pe inculpatul P S , pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, faptă prev. şi ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b Cod penal, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

Inculpatul, legal citat, nu s-a prezentat în fața instanței.

La termenele de judecată acordate în cauză, având în vedere lipsa nejustificată a inculpatului, instanța a dispus numirea unui avocat din oficiu în baza art. 90 lit. b C. proc. pen. și readministrarea probatoriului din cursul urmăririi penale.

Instanța reține că situația de fapt reținută în cuprinsul rechizitoriului, corespunde întocmai realității, astfel cum rezultă din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, respectiv inculpatul P  Si în perioada 22.08.2015-29.08.2015, a pătruns prin efracție în locuința persoanei vătămate T  F  din satul M , de unde a sustras două boxe audio, un computer, 2 laptopuri, alte bunuri și articole de îmbrăcăminte.

Pentru a reține această situație de fapt instanța de judecată a avut în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale, precum și cele administrate în cursul cercetării judecătorești.

Prin declarațiile date în cursul urmăririi penale, persoana vătămată T  Fl a arătat în esență faptul că în perioada 22.08.2015-29.08.2015 persoane necunoscute au pătruns prin efracție în locuința sa din satul M ,  de unde au sustras un computer, 2 laptopuri, boxe audio și articole de îmbrăcăminte, valoarea prejudiciului cauzat fiind de aproximativ 9000 lei. În continuarea declarației arată că în data de 17.06.2018, revenind la locuința din satul M , com. s-a întâlnit cu numitul C P  care i-a comunicat că cele două boxe sustrase din locuința sa în cursul anului 2015 se află în acest moment în locuința numitului C  L .

S-a deplasat la domiciliul acestuia, ocazie cu care a constat că una din cele două boxe audio mai sus menționate se află în locuința numitului C  L . Acesta i-a comunicat că cele două boxe le-a cumpărat de la numitul P  S , însă una dintre ele a vândut-o numitului S I . Martorul i-a spus că P  S  i-a mărturisit faptul că aceste boxe au fost sustrase din locuința persoanei vătămate.

Declarația persoanei vătămate se coroborează cu declarațiile oferite de martorii S  I , C  P  și C L  în cursul urmăririi penale, care confirmă cele menționate de aceasta 

Audiați în fața instanței, martorii S  I , C  P  și C  L  și-au menținut declarațiile date în cauză pe faza de urmărire penală, arătând că inculpatul P  S  este cel care a pătruns în locuința persoanei vătămate T  F  și a sustras bunurile mai sus arătate, pe care ulterior le-a înstrăinat (cele două boxe audio) numitului C  L .

Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul menționează că nu a pătruns cu nicio ocazie în locuința persoanei vătămate și nu a sustras vreun bun din locuința acesteia. Mai arată că cele două boxe audio marca Sony ridicate de organele de poliție de la numiții So  I și C L , le-a cumpărat de la numitul P  S  și ulterior le-a vândut numitului C L  în schimbul unor animale.

Instanța reține că declarația inculpatului nu se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză sau cu vreun alt mijloc de probă.

De asemenea, audiat în cursul urmăririi penale  martorul P  S menționează că nu știe nimic despre cele două boxe audio sustrase de la persoana vătămată și arată că în timp ce se deplasa spre sediul poliției, împreună cu P  S , acesta l-a rugat menționeze că martorul a cumpărat boxele din Talcioc și ulterior i le-a vândut inculpatului.

Mai mult, constată instanța că de pe biroul aflat în camera din partea dreaptă a holului locuinței persoanei vătămate, de pe care se reclamă sustragerea unor componente de calculator și de lângă care se reclamă sustragerea unei boxe audio (fila nr. 14 din planșa fotografică cu aspecte de la fața locului) a fost identificată și ridicată  o urmă papilară cu suficiente elemente care să conducă la identificarea persoanei care a creat-o.

La data de 23.07.2018, prin adresa nr. 754588, Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. G  a comunicat faptul că fragmentul de urmă papilară susmenționat aparține inculpatului P  S .

Motivat de acest aspect, s-a dispus și efectuat în cauză o expertiză criminalistică, fiind întocmit de către specialiștii criminaliști din cadrul I.P.J. Ga  raportul de expertiză criminalistică dactiloscopică nr. 67332 din data de 23.10.2020, conform concluziilor căruia urma papilară ridicată de pe biroul din camera amplasată pe partea dreaptă a holului principal al locuinței a fost creată de numitul P  S .

Astfel, având în vedere declarația inculpatului și a persoanei vătămate, prin care se arată că cel dintâi nu a fost niciodată în locuința persoanei vătămate, coroborate cu rezultatul expertizei criminalistice efectuate în cauză, se poate constata că amprenta inculpatului P  S  a fost produsă cu ocazia pătrunderii în locuința persoanei vătămate și a sustragerii bunurilor mai sus menționate.

Pe cale de consecință, instanța apreciază că din analiza materialului probator aflat la dosarul cauzei, rezultă mai presus de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune, fiind săvârșită cu vinovăție de inculpatul P S .

Analizând conținutul constitutiv al infracțiunii, instanța reține că, în ceea ce privește în ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, elementul material constă în acțiunea de sustragere a bunurilor, respectiv două boxe audio, un computer, 2 laptopuri, alte bunuri și articole de îmbrăcăminte, din locuința persoanei vătămate  .

Urmarea imediată este reprezentată de schimbarea stării de fapt a bunurilor sustrase, prin deposedarea persoanei vătămate (T F  – bunurile aflându-se în posesia acesteia) și înposedarea inculpatului, bunurile fiind scoase din sfera de dispoziție a persoanelor îndreptățite să le dețină. Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Instanța reține caracterul calificat al infracțiunii, în raport de incidența elementului circumstanțial agravant special prevăzut de art. 229 alin. 1 lit. d C. pen.., constând în săvârșirea actului material prin efracție (forțarea ferestrei de la casă), pentru a pătrunde în locuința persoanei vătămate.

De asemenea va reține caracterul calificat al infracțiunii, fiind incident elementul circumstanțial agravant al săvârșirii faptei prin violare de domiciliu prev. de art. 229 alin. 2 lit. b C. pen., întrucât inculpatul a pătruns fără drept și fără consimțământ în locuința persoanei vătămate  , violând astfel relațiile sociale privind desfășurarea vieții private a acesteia.

În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii, instanța reține că aceasta este caracterizată în cauză de intenție directă, astfel cum este prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. a C. pen., calificată de scopul urmărit, acela de însușire pe nedrept, inculpatul prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea acestuia.

III. Individualizarea pedepsei.

În concret, cât privește natura pedepsei ce urmează a fi aplicată, precum și cuantumul acesteia, instanța urmează a se raporta la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., apte să asigure realizarea scopului și funcțiilor acesteia, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Cu titlu prealabil, din cuprinsul fișei de cazier judiciar depusă la dosar instanța constată că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, nefiind condamnat prin hotărâri recunoscute de către instanțele române, la data săvârșirii infracțiunii avea vârsta de 20 de ani, situație militară nesatisfăcută, fără ocupație, studii 1 clasă și necăsătorit (potrivit declarației de inculpat din faza urmăririi penale –  .).

În ceea ce privește gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, instanța va avea în vedere și valorile sociale cărora li s-a adus atingere prin săvârșirea faptei, respectiv inviolabilitatea domiciliului sau vieții private și patrimoniul persoanei vătămate.

Față de toate aceste aspecte, astfel cum au fost anterior analizate, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse cu amenda este suficientă pentru asigurarea scopului preventiv, educativ și sancționator.

În ceea ce privește limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. şi ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b Cod penal, pentru comiterea acesteia legiuitorul a stabilit pedeapsa închisorii cuprinsă între 2 și 7 ani.

Instanța va avea în vedere și perioada îndelungată de timp care a trecut de la săvârșirea faptei (22.08.2015-29.08.2015) până în momentul de față, aproximativ 7 ani de zile.

Astfel, având în vedere criteriile generale de individualizare înscrise în codul penal prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită (de la 2 la 7 ani închisoare) și având totodată în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite cât și circumstanțele personale ale inculpatului, astfel cum au fost anterior redate, instanța urmează a valorifica toate acestea în dozarea pedepsei aplicate.

Aplicând aceste criterii în concret, având în vedere toate considerentele enunțate anterior, instanța apreciază ca doar o pedeapsă îndreptată spre minim ar putea răspunde în mod eficient dublului scop: de prevenire și sancționare, contribuind în egală măsură la reeducarea și atenționarea reală a inculpatului.

Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 396 alin. 1 și 2 C. proc. pen., condamnă inculpatul P  S , la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, faptă prev. şi ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b Cod penal.

În baza art. 67 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. va interzice inculpatului, pe o perioadă de 2 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat, pedeapsă ce se va executa de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen..

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat, pedeapsa ce se va executa de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3) C. pen..

IV. Latura civilă.

Sub aspectul laturii civile, instanța reține că persoana vătămată T  F , s-a constitui parte civilă în procesul penal cu suma de 9.000 lei, reprezentând contravaloare bunurilor sustrase din locuință.

Conform art. 1349 alin. 1 și 2 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane; cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Potrivit art. 1366 alin. 2 Cod civil, minorul care a împlinit vârsta de 14 ani răspunde de prejudiciul cauzat, în afară de cazul în care dovedește că a fost lipsit de discernământ la data săvârșirii faptei.

Totodată, potrivit art. 1357 din Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să îl repare.

Astfel, pentru admiterea acțiunii civile instanța trebuie să verifice îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții generale ale răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, existența vinovăției, existența unui prejudiciul cert și nereparat, legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită.

Instanța constată că, în cauza de față, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.

Astfel, în privința existenței unei fapte ilicite, instanța reține că, inculpatul P  S  în perioada 22.08.2015-29.08.2015, a pătruns prin efracție în locuința persoanei vătămate din satul M  , de unde a sustras două boxe audio, un computer, 2 laptopuri, alte bunuri și articole de îmbrăcăminte.

Infracțiunea a fost comisă sub forma de vinovăție a intenției directe, întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul acțiunilor sale, urmărind producerea sa prin săvârșirea faptei, în conformitate cu art. 16, alin 1, lit. a) din C. pen., acționând în scopul de a intra în posesia bunurilor.

Prejudiciul produs părții civile prin săvârșirea faptei ilicite a fost evaluat de aceasta la suma de 9.000 lei în cursul urmăririi penale. Deși partea civilă nu a dovedit în mod concret întinderea prejudiciului, instanța reține că acesteia nu i se poate imputa faptul nepreconstituirii de probe pentru eventualitatea săvârșirii față de aceasta a unei fapte ilicite (în cazul de față cu valențe penale). Totuși această constituire de parte civilă a avut loc cu ocazia primei audieri din cursul urmăririi penale, anterior recuperării și predării către persoana vătămată a celor două boxe audio sustrase, iar celelalte bunuri sustrase aveau las momentul respectiv un grad de uzură, fapt pentru care instanța va reține ca fiind dovedit prejudiciul doar pentru suma de 4.000 lei.

Raportat la legătura de cauzalitate dintre prejudiciul produs și fapta ilicită, aceasta rezultă din materialitatea faptei, respectiv din împrejurarea că prejudiciul produs părții civile s-a realizat prin păgubirea acesteia ca urmare a acțiunii ilicite astfel cum a fost reținută în sarcina inculpaților, aspect ce rezultă din întreg materialul probator administrat în cauză, astfel cum a fost anterior prezentat.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 397 alin. 1 C. proc. pen. coroborat cu art. 19 alin. 1 C. proc. pen. și art. 25 alin. 1 C. proc. pen. rap. la art. 1357 alin. 1 C. civ. și art. 1366 alin. 2 C. civ., admite în parte acțiunea formulată de către partea civilă în contradictoriu cu inculpatul P  S și îl obligă pe acesta, la plata către partea civilă a sumei de 4.000 lei, cu titlu de daune materiale.

IV. Cheltuieli judiciare.

În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen. va obliga inculpatul P  S  la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român, din care 200 lei în cursul urmăririi penale.

Domenii speta

Spete similare