Tâlhărie calificată

Prin Rechizitoriul emis la data de 11.03.2021 în dosarul penal nr. 8....2/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T  B , înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. ....../2021, s-a dispus trimiterea în judecată, a inculpatului S  M  pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 233 rap. la art. 234, alin. 1, lit. d și f C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 1 C. pen.. 

Prin încheierea nr. 121 din data de 05.05.2021, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 8.../P/2018 din data de 11.03.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T  B  privind pe inculpatul S M  pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 233 rap. la art. 234, alin. 1, lit. d și f C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 1 C. pen., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

La termenul de judecată din data de 05.10.2021 fiind prezent inculpatul S  M , instanța a dispus citirea actului de sesizare și aducerea la cunoștința inculpatului a drepturilor de care beneficiază în cursul procesului penal, acesta arătând că nu recunoaște săvârșirea faptei, motiv pentru care s-a procedat la audierea martorilor menționați în cuprinsul rechizitoriului.

Astfel, la termenul de judecată din data de 09.11.2022, instanța a procedat la audierea martorilor B  M  și B  G , declarațiile acestora fiind consemnate și depuse la dosarul cauzei 

Pentru termenul de judecată din data de 07.12.2021, instanța a procedat la audierea martorului D  T , declarația acestuia fiind consemnată și depusă la dosarul cauzei 

La termenul de judecată din data de 08.02.2022, instanța a procedat la audierea martorilor G  L  și Gl D , declarațiile acestora fiind consemnate și depuse la dosarul cauzei.

La termenul de judecată din data de 22.03.2022, instanța a declarat cercetarea procesului terminată și a acordat cuvântul în dezbateri pe fond; ulterior închiderii dezbaterilor, instanța a reținut cauza spre soluționare.

În cauză, instanța constată că situația de fapt reținută prin rechizitoriu corespunde adevărului, fiind avute în vedere mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, precum și cele administrate în cursul cercetării judecătorești, respectiv: în noaptea de 16/17.05.2018, în intervalul orar 02:00-03:00, inculpatul S  M  a pătruns prin efracţie în locuinţa persoanei vătămate B  I  de 89 ani din satul A , com. D , jud. G , după care a exercitat asupra apersoanei vătămate ameninţări şi acte de violenţă (ce au provocat leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 3-4 zile de îngrijri medicale) solicitând să-i fie remise sumele de bani deţinute în locuinţă, apoi a legat victima de mâini şi de picioare folosind două bucăţi sfoară de balot, sustrăgând în acest context suma de aproximativ 10.000 lei aflată în una dintre camerele locuinţei.

Ca prim aspect, potrivit declarației dată în fața instanței la data de 09.11.2021, martorul B  M  a declarat următoarele: în primăvara anului 2018 am fost sunat de vărul meu B Gh  în jurul orei 04:00 dimineața și mi-a adus la cunoștință faptul că cineva a intrat în casă peste mama mea, a legat-o, a bătut-o și i-a furat suma de 101 milioane. Ajunând la casa mamei mele, am sunat la 112, iar la fața locului au venit organele de poliție care au efectuat activități specifice. La o perioadă de 2 săptămâni după acest incident după ce mama mea a luat pensia i-au fost sustrași și acești bani. Ulterior organele de poliție l-au adus la domiciliul mamei mele pe S  M , care în fața mea a recunoscut că a comis prima faptă de tâlhărie, precum și furtul ulterior în dauna mamei mele. De asemenea inculpatul S  Marian a indicat locul în care a pătruns în curtea mamei mele, locul în care a legat-o, modul în care a lovit-o și locul din care a sustras suma de bani, respectiv dintr-un borcan. Cu ocazia reconstituirii inculpatul a condus organele de poliție în apropiere, într-un loc în care se aflau adidașii cu care a comis fapta. Acești adidași au fost prezentați mamei mele, care i-a recunoscut ca fiind cei purtați de autor la data faptei.

Cu ocazia audierii martorului D T , în fața acestei instanțe de judecată la data de 07.12.2021 acesta a menționat în esență următoarele: din câte îmi amintesc, în dimineața zilei de 17.05.2018 având în vedere că sunt agent de poliție în comuna D  am fost sunat de un coleg de la R  pentru a-i ajuta la activitățile polițienești ce urmau a se desfășura la domiciliul persoanei vătămate B  I  din satul A , comuna D , jud. G , care sesizase în cursul serii, în jurul orei 03:00 – 04:00, că a fost tâlhărită și i-a fost sustrasă o sumă de bani. Împreună cu colegii de la Postul de Poliție R  și cu cei din cadrul serviciului investigații criminale I.P.J. G  am desfășurat cercetare la fata locului și celelalte activități care se impun, iar în urma unor indicii am stabilit că este posibil ca autorul tâlhăriei să fie numitul Se  M . După aproximativ 4-5 zile, ne-am deplasat spre locuința acestuia, însă l-am găsit la domiciliul unui vecin de-al său și l-am condus la Postul de Poliție D  pentru a fi audiat. Aici acesta a recunoscut fapta comisă și a fost de acord să efectuăm o reconstituire a faptei astfel că ne-a condus la locuința persoanei vătămate B  I , ne-a arătat pe unde a intrat în casa acesteia, cum s-a așezat lângă aceasta pe pat, locul de unde a sustras suma de bani, respectiv un borcan și locul de unde a luat funia pentru a o lega pe aceasta. În momentul în care a luat banii, inculpatul i-ar fi solicita bătrânei suma de 100 de lei, aceasta s-a dus să îi aducă suma de bani iar el a văzut de unde a luat banii, astfel că a sustras toată suma de bani aflată în locul respectiv. Ulterior cu ocazia propunerii acestuia a arestării preventive nu a mai recunoscut fapta săvârșită. În momentul în care l-am condus la sediu pe inculpat am ridicat de la acesta o pereche de adidași albi cu care era încălțat deoarece persoana vătămată ne comunicase că autorul faptei ar fi fost încălțat cu o pereche de adidași de culoare albă.

Fiind audiată în cursul urmăririi penale  , persoana vătămată a declarat în esență, următoarele: în timp ce dormea într-una din camerele locuinței sale a fost trezită din somn de un zgomot, ca și cum cineva ar fi forțat ușa de acces. Imediat, în camera sa a intrat o persoană necunoscută, bărbat după voce, care i-a pus o mână la gură, iar cu cealaltă o ținea de gât. Acesta i-a solicitat prin folosirea de amenințări să-i fie remisă suma de 100 lei, iar ca urmare a refuzului său, persoana vătămată a fost  trântită din pat și lovită cu pumnul în zona abdomenului, în partea stângă. Deoarece nu mai rezista la agresiunea la care era supusă, persoana vătămată a fost de acord să-i dea agresorului suma de 100 lei, în acest sens spunându-i că trebuie să meargă într-o altă încăpere. Nici în aceste condiții agresorul nu a renunțat la folosirea violenței și a condus persoana vătămată ținând-o strâns de gură și de încheietura brațului drept. Ajunși în cea de a doua încăpere, persoana vătămată i-a dat individului o sumă de bani, aproximativ 100 lei, însă, revenind în prima cameră și verificându-i, acesta nu a fost mulțumit de suma primită și a continuat să o amenințe utilizând și acte de violență. Persoana vătămată a hotărât să meargă iar în camera de unde luase banii și dintr-un borcan din sticlă de 400ml, unde avea 10.000 lei, a scos o bancnotă pe care i-a dat-o agresorului. Autorul a observat faptul că persoana vătămată mai avea bani în acel borcan și a condus-o în prima cameră după care a imobilizat-o prin legare la mâini și picioare cu două bucăți de sfoară din rafie albastră. Acesta a revenit în camera de unde i se dăduse inițial banii și sub pretextul că își lua un bidon cu vin, a sustras restul banilor din borcan. Mai mult, persoana vătămată a observat faptul că bărbatul care a intrat peste ea în casă, era încălțat cu o pereche de adidași albi, murdari de nori uscat, adidași cu care era încălțat inculpatul S  M  când a fost adus de organele de poliție, la câteva zile după faptă, cu ocazia efectuării reconstituirii.

Această situație este confirmată și de examinarea persoanei vătămate B  I  din punct de vedere medico-legal. Astfel, conform raportului de primă expertiză medico-legală nr. 395/A1-D/18.05.2018 s-a constatat că aceasta prezenta: leziuni traumatice care au putut fi produse posibil prin comprimare cu mijloace contondente şi prin lovire cu sau de corpuri dure: pe marginea radială a antebraţului drept în 1/3 distală, pe faţa dorsală a mâinii drepte şi stângi, în apropierea articulaţiilor radiocarpiene, precum şi la nivelul flancului abdominal drept  multiple echimoze violaceu palide, neomogene, pe fond moderat tumefiat, cu dimensiuni cuprinse între 7/5 cm şi 2/1 cm. Gravitatea leziunilor traumatice descrise se cuantifică prin 3-4 (trei-patru) zile de îngrijiri medicale.

Persoana vătămată și-a menținut această declarație și în cursul cercetării judecătorești, la ultimul termen de judecată acordat în cauză 

Fiind audiat în calitate de suspect, respectiv de inculpat în cursul urmăriri penale  , Serian Marian, în prezența apărătorului desemnat din oficiu, a recunoscut fapta reținută în sarcina sa, precizând următoarele: pe la jumătatea lunii mai 2018, nu mai rețin exact data, am fost în cursul zilei la o mătușă de-a mea din satul A  și am ajutat-o la vie, unde am dat cu o motosapă. De la mătușa mea am plecat pe la ora 1800 şi am primit un bidon de vin de 0,5 litri. Am mers la domiciliul meu unde am consumat acel vin, fără să mă îmbăt. Deoarece nu aveam bani şi trebuia să-mi cumpăr de mâncare, am luat hotărârea să comit o infracţiune, în sensul că voiam să merg la vecina mea, B  I  pentru a-i sustrage bani. Am hotărât să merg la aceasta pentru că bănuiam că are bani strânși în casă deoarece vindea vin şi țuică, mai mult locuia singură și are o vârstă înaintată. Astfel, în cursul nopţii, cred că era în jurul orelor 0200-0300, am plecat singur de acasă şi am mers direct la imobilul unde locuieşte B  I . Am observat faptul că luminile de la locuinţa sa erau închise şi am realizat că vecina mea dormea. Am intrat în curtea imobilului pe o poartă de acces din lemn, situată în spatele casei și fiind întuneric mă orientam folosind o lanternă tip brichetă. În drumul meu către casa respectivă, am luat de la un coşar de porumb două ațe de balot de culoare albastră, pe care voiam să le folosesc pentru a imobiliza persoana vătămată, în cazul în care aceasta se împotrivea şi nu voia să-mi dea bani. Mi-am continuat deplasarea prin curte şi mergând pe prispa casei, am ajuns la ușa principală de acces, care era asigurată pe interior. Am împins cu ambele mâini acea ușă și am reușit să o deschid. Am văzut că aceasta era asigurată cu un foraibăr pe interior, care s-a îndoit când am împins uşa. Am intrat într-o săliţă şi din aceasta m-am dus direct în camera din partea dreaptă, unde bănuiam că se afla persoana vătămată. Când am intrat pe uşă luminând cu acea brichetă, am văzut că Ba  I  era întinsă în pat şi se trezise. Pentru a nu striga după ajutor, i-am pus o mână la gură iar cu cealaltă am apucat-o de un braț şi am tras-o din pat, aceasta căzând pe podea în mijlocul încăperii. I-am cerut pe un ton amenințător să-mi dea suma de 100 lei pentru a nu o lovi. Aceasta mi-a spus că nu avea bani, fapt ce m-a iritat și am amenințat-o cu un presupus cuțit pe care l-aș fi avut asupra mea în zona piciorului drept, chiar am gesticulat în acest sens. Mai mult, pentru a o determina să-mi dea bani, chiar am lovit persoana vătămată, o singură dată, cu pumnul în zona dreaptă a abdomenului. Cred că am speriat persoana vătămată, deoarece aceasta a acceptat să-mi dea bani şi mi-a spus că îi avea în cealaltă cameră. Am condus-o forțat pe aceasta către încăperea situată în partea stângă a săliței, ținând-o cu mâinile de gură şi de un braţ. În acea încăpere, în care, în partea stângă am văzut un butoi de vin, am mers cu persoana vătămată la un pat, unde, de sub o pernă, dintr-un buletin a scos o sumă de bani, despre care eu i-am spus că erau puțini şi am continuat să o ameninț. Aceasta a mers la același pat, şi de pe podea, din partea dreaptă a luat un borcan de 400g şi dintr-un plic a scos o bancnotă. Am revenit amândoi în prima încăpere şi B I  a pus banii pe podea, iar eu i-am luminat cu lanterna şi i-am spus că sunt puțini. Am luat acei bai şi i-am băgat în buzunar. În acel moment, deoarece observasem că persoana vătămată a scos bancnota dintr-un borcan, am considerat că mai avea bani acolo şi am luat hotărârea să merg să-i iau restul de bani. Astfel, văzând că Ba Il era agitată, pentru a nu ieși din casă, am legat-o superficial cu cele două bucăți de ață de balot pe care le luasem din curtea sa şi i-am spus că mă duc în camera cealaltă pentru a lua niște vin. Am mers în încăperea respectivă, unde din borcanul de 400 ml aflat pe podea, am scos un plic cu bani pe care i-am luat, iar borcanul şi plicul le-am lăsat acolo. Am auzit-o pe B  I  cum ieşise din casă şi am urmat-o. Când a ieșit din casă aceasta a strigat după ajutor la nepotul său Gheorghe. Am ieşit în grabă, trecând pe lângă persoana vătămată şi nu am mai dat importanţă la ce a făcut aceasta. Am ieșit pe poarta principală de acces în curte şi nu am mers în direcţia domiciliului meu, îndreptându-mă pe uliță către pădurea din marginea satului A , spre B . Am luat-o pe un traseu ocolitor și am ajuns acasă la mine.”

Cu titlu de premisă, se are în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 103 alin. 1 C. proc. pen., probele nu au valoare dinainte stabilită și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

Din analiza dispoziției legale menționate rezultă că organele judiciare au dreptul să aprecieze în mod liber atât valoarea fiecărei probe administrate (în raport cu celelalte) indiferent de faza procesuală în care au fost administrate, cât și credibilitatea lor. Probele nu au o valoare a priori stabilită de legiuitor, importanța lor rezultând în urma aprecierii acestora consecutiv analizei ansamblului materialului probator administrat în mod legal și loial în cauză. Pentru a se acorda valoare probatorie noilor declarații, se impune aprecierea lor din perspectiva mai multor factori, astfel încât schimbarea de poziție să fie convingător motivată, credibilă, esențial fiind, totodată, ca versiunea ulterioară să se coroboreze cu celelalte mijloace de probă aflate la dosarul cauzei. Aprecierea probelor este de esența activității organului judiciar care trebuie să le supună unui control extrem de circumspect.

Astfel fiind, instanța constată că inculpatul S  M  a dat declarații nesincere, cu ocazia audierii în cursul cercetării judecătorești și cu ocazia judecării propunerii de arestare preventivă, prin care a menționat că cele declarate în cursul urmăririi penale sunt rezultatul unor constrângeri din partea polițiștilor.

În primul rând instanța observă că la audierea numitului Se  M , în cursul urmăririi penale, în calitate de suspect, respectiv de inculpat, acesta a fost asistat de un avocat din oficiu, astfel că dacă ar fi existat constrângeri de orice fel din partea polițiștilor, ar fi putut menționa acest lucru avocatului, ceea ce nu s-a întâmplat.

Mai reține instanța că din modul în care inculpatul S  M  a relatat firul derulării evenimentelor în cuprinsul declarației sale, rezultă dincolo de orice dubiu rezonabil că acesta a fost prezent la locului săvârşirii faptei şi că a săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina sa.

Inculpatul nu putea să știe din alte surse toate detaliile săvârșirii faptei, respectiv că: persoana vătămată a fost legată cu niște sfori de balot, că a fost agresată fizic, că inițial i s-a cerut suma de 100 lei, după care persoana vătămată ar fi fost târâtă într-o altă încăpere unde i s-a mai luat o altă sumă de bani. Toate acestea sunt elemente sunt de esența stării de fapt care a fost reținută în actul de inculpare.

De altfel, inculpatul cunoștea îndeaproape persoana vătămată B  I , despre care știa că este pensionară, locuiește singură, intuind că deține în locuință sume de bani, inclusiv prin prisma faptului că aceasta obișnuia să vândă localnicilor de la domiciliu băuturi alcoolice.

Se mai reține că inculpatul avea o bună reprezentare a amplasamentului locuinței persoanei vătămate, întrucât obișnuia să cumpere de la aceasta băuturi alcoolice, ori să o ajute la diferite activități gospodărești.

Cu ocazia activității de reconstituire, inculpatul S  Ma  a predat organelor de cercetare penală încălțămintea purtată la momentul săvârşirii faptei, respectiv o pereche de teniși culoare deschisă marca Vans în stare avansată de degradare. Încălțămintea ridicată de la inculpat a fost prezentată persoanei vătămate B  I , care a recunoscut-o ca fiind cea purtată de autor în momentul săvârșirii faptei.

De asemenea instanța observă că persoana vătămată a recunoscut a observat faptul că bărbatul care a intrat în casă era încălțat cu o pereche de adidași albi, murdari de nori uscat, adidași cu care era încălțat inculpatul S  M  când a fost adus de organele de poliție, la câteva zile după faptă, cu ocazia efectuării reconstituirii.

Probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, dar și în faza cercetării judecătorești confirmă mai presus de orice îndoială rezonabilă că fapta dedusă judecății există în materialitatea sa, este prevăzută ca infracțiune de legea penală și a fost comisă cu vinovăție de inculpatul S  M . În pofida faptului că unele dintre mijloacele de probă enunțate anterior au valoarea unor probe indirecte, informațiile concordante oferite de acestea, corelate cu faptul cert al agresării fizice a victimei, cu rezoluția infracțională evidentă a inculpatului S  M , susțin concluzia că prezumția de nevinovăție a inculpatului a fost răsturnată, la dosar existând probe certe de vinovăție. Având în vedere că dispozițiile procesual penal nu fac o ierarhie a importanței probelor, care sunt lăsate la aprecierea organelor judiciare, administrarea unor probe indirecte, obiective, suficient de convingătoare și care nu lasă loc nici unor îndoieli, constituie temeiul suficient pentru o hotărâre de condamnare, indiferent de gravitatea infracțiunii comise.

Față de aceste considerente, instanța reține, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu vinovăție de S  M .

Analizând conținutul constitutiv al infracțiunii deduse judecării prezentei cauze, instanța reține că, în ceea ce privește latura obiectivă a acesteia, în speță s-a realizat elementul material al infracțiunii, acesta fiind unul complex, format din două activități infracționale; pe de-o parte lovirea persoanei vătămate cu pumnul în zona abdomenului și împingerea acesteia la podea, fiindu-i provocate leziuni traumatice care au necesitat un număr de 3-4 (trei-patru) zile de îngrijiri medicale pentru vindecare; pe de altă parte sustragere sumei de 10.000 lei, astfel că elementul material specific infracțiunii de tâlhărie calificată a fost realizat integral.

Aceste acțiuni au avut ca urmare imediată principală crearea unei stări de pericol cu privire la relațiile sociale privind protejarea patrimoniului persoanelor precum și, ca urmare imediată adiacentă, producerea unei temeri de natură a induce persoanei vătămate o stare de amenințare, respectiv atingerile aduse integrității fizice ale persoanei vătămate prin leziunile produse. De altfel, legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Reținerea agravantei prev. de art. 234 alin. 1 lit. d) C. pen. la încadrarea în drept a faptei este determinată de împrejurarea că activitatea infracțională a inculpatului s-a desfășurat după ce întunericul a luat în mod obiectiv locul luminii.

Totodată, instanța reține caracterul calificat al infracțiunii, fiind incident elementul circumstanțial agravant al săvârșirii faptei prin violare de domiciliu prev. de art. 234 alin. 1 lit. f) C. pen., întrucât inculpatul a pătruns fără drept și fără consimțământ în locuința persoanei vătămate B  I , violând astfel relațiile sociale privind desfășurarea vieții private a acesteia.

În continuare, în cauză se reține incidența recidivei postexecutorii prevăzute de art. 41 alin. (1) rap. la art. 43 alin. (5) C. pen., care prevăd următoarele: „există recidivă când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an și până la executarea ori considerarea ca executată a pedepsei închisorii, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune cu intenție sau cu intenție depășită, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare.”, respectiv „dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate.”, având în vedere faptul că inculpatul a fost arestat la data de 28.11.2013 și liberat condiționat la data de 01.03.2016, având un rest pedeapsă de 391 zile.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu forma de vinovăție a intenției directe prev. de art. 16 alin. 3 lit. a C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui, respectiv însușirea unor sume de bani prin constrângerea psihică și fizică a persoanelor vătămate.

În concret, cât privește natura pedepsei ce urmează a fi aplicată, precum și cuantumul acesteia, instanța urmează a se raporta la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., apte să asigure realizarea scopului și funcțiilor acesteia.

Cu titlu prealabil, din cuprinsul fișei de cazier judiciar depusă la dosar instanța constată că, inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, la data săvârșirii infracțiunii avea vârsta de 55 de ani, situație militară satisfăcută, gimnaziale, fără ocupație și necăsătorit  .

Conform fișei de cazier judiciar mai sus amintite, inculpatul figurează  cu antecedente penale, astfel: prin sentința penală nr. 687/F din 25.06.2014 definitivă prin decizia penală nr. 916/A din data de 27.10.2014 a Curții de Apel G  a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, faptă prev. de art. 32 alin. 1 rap. la art. 188 alin. 1 C. penal.

A fost arestat la data de 28.11.2013 și liberat condiționat la data de 01.03.2016, având un rest pedeapsă de 391 zile, astfel că infracțiunea din prezenta cauză a fost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.

Instanţa va avea în vedere că funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă proporţionare a acesteia, ţinând seama şi de persoana căreia îi este destinată în vederea reintegrării în societate. Se va urmări formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuşi un proces arbitrar, subiectiv, ci dimpotrivă, el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după reguli şi criterii precis determinate de lege. Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului stabilirii acesteia, aşa încât respectarea lui este obligatorie pentru instanţă. De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

În ceea ce priveşte gravitatea infracţiunii, instanţa reţine că fapta săvârşită de inculpatul S  M  are o gravitate ridicată, pe de o parte prin prisma limitelor de pedeapsă ridicate, ce au fost prevăzute de legiuitor (3 – 10 ani închisoare), iar pe de altă parte, prin modalitatea concretă în care acesta a comis infracţiunea. Se constată că inculpatul, prin pătrunderea în plină noapte în locuința unei persoane bătrâne, a exercitat asupra acesteia ameninţări şi acte de violenţă, lovind-o cu pumnul, după care a legat-o de mâini şi de picioare folosind două bucăţi sfoară de balot și a sustras în acest context suma de aproximativ 10.000 lei, astfel că a dat dovadă de o dezinvoltură deosebită în comiterea unei infracțiuni cu violență; mai mult, se constată că întreaga activitate infracțională a fost premeditată, aspect care reiese din declarația pe care acesta a dat-o în calitate de suspect în cursul urmăririi penale.

De asemenea, judecătorul fondului constată că inculpatul nu se află la primul contact cu legea penală, fiind condamnat în trecut pentru infracțiuni îndreptate împotriva vieții, respectiv tentativă de omor. Constată instanța că pentru această infracțiune inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea ce a fost executată în regim de detenție, însă, este lesne de observat că mediul carceral nu a avut nicio influență benefică asupra acestuia, care a continuat să comită fapte de natură penală.

Instanța mai arată că deși inculpatul a fost eliberat condiționat din penitenciar, acesta a înțeles greșit clemența organelor judiciare alegând să continue să comită infracțiuni, perseverând în încălcarea normelor penale.

În acest context, se reține că inculpatul nu are nici ocupație și nici loc de muncă, acesta neprezentând nicio dovadă de integrare socială, de natură a diminua riscul criminogen pe care îl prezintă la acest moment.

Observă instanța că limitele de pedeapsă pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 233 rap. la art. 234, alin. 1, lit. d și f C. pen., au fost fixate de legiuitor între 3 și 10 ani închisoare.

Având în vedere că în sarcina inculpatului s-a reținut o cauză de majorare a pedepsei, respectiv recidiva postexecutorie, instanța în baza art. art. 43 alin. (5) C. pen., va majora cu jumătate limitele speciale ale pedepsei, după cum urmează:

- tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 233 rap. la art. 234, alin. 1, lit. d și f C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 1 C. pen., noile limite fiind stabilite între 4 ani și 6 luni - 15 ani închisoare.

Aplicând aceste criterii în concret, având în vedere toate considerentele enunțate anterior, instanța apreciază ca pedeapsa de 5 ani închisoare ar putea răspunde în mod eficient dublului scop: de prevenire și sancționare, contribuind în egală măsură la reeducarea și atenționarea reală a inculpatului S  M 

Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 396 alin. 1 și 2 C. proc. pen., va condamna pe inculpatul Serian Marian la pedeapsa închisorii de 5 (cinci) ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 233 rap. la art. 234, alin. 1, lit. d și f C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 1 C. pen..

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., va interzice inculpatului, pe o perioadă de 3 (trei) ani, cu titlu de pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat, pedeapsă ce se va executa de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen..

Instanța apreciază că prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății inculpatul a dat dovadă de un comportament vădit antisocial. Având în vedere implicațiile socio-morale și gravitatea faptei săvârșite de acesta, precum și necesitatea protecției eficiente a mediului social și a intereselor legitime ale celorlalte persoane, instanța apreciază că aplicarea pedepsei complementare astfel cum aceasta a fost anterior individualizată are rolul de a completa represiunea rezultată din aplicarea pedepsei principale. Interzicerea exercitării drepturilor mai sus menționate pe o perioadă de 3 ani este necesară și proporțională cu scopul urmărit prin aplicarea pedepsei, acela de a-l reeduca pe inculpat și de a îl determina pe acesta să își formeze o atitudine corectă față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

În baza art. art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen, va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat, pedeapsă ce se va executa de la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii aplicate, conform art. 65 alin. (3) C. pen..

Instanța constată că prin ordonanța organelor de cercetare penală din data de 06.06.2018, S M  a fost reținut în calitate de suspect pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prev. şi ped. de art.  233 rap. la art. 234 alin.1 lit. a,d,f  Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.1 C.penal pentru o perioadă de 24 ore, începând cu 06.06.2018, ora 17:10 până la data de 07.06.2018, ora 17:10.

La data de 07.06.2018, urmare a admiterii porpunerii formulate de către unitatea de Parchet, prin Încheierea nr. 18 emisă în dosarul nr. ...../2018, judecătorul de drepturi şi libertărţi din cadrul Judecătoriei T  B  a dispus arestarea preventivă a inculpatului S  M  pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 07.06.2018 şi până la data de 06.07.2018 inclusiv.

Prin Încheirea nr. 31 din data de 14.09.2018 pronunţată de către Judecătoria T  B  în dosarul nr. ...../2018/a1 s-a dispus înlocuirea măsurii controului judiciar faţă de inculpatul S  M  cu măsura arestării preventive pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă. Mandatul de arestare preventivă a fost confirmat prin Încheierea Judecătoriei T B din data de 17.09.2018.

Prin încheierea nr. 35 din data de 12.10.2018, pronunţată de către Judecătoria T  B  în dosarul nr. ......2018 s-a admis în parte propunerea de prelungire a arestării preventive formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria T  B , dispunându-se arestarea preventivă a inculpatului S  M  pentru o perioadă de 15 zile, începând cu data de 17.10.2018 şi până la data de 31.10.2018 inclusiv.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a C. proc. pen. și art. 72 C. pen., instanța va deduce din pedeapsa închisorii aplicate inculpatului S  M , perioada reținerii și a arestării preventive:

- de la data de 06.06.2018 la 01.08.2018, inclusiv;

- de la data de 17.09.2018 la 31.10.2018, inclusiv.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul S  M  în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

V. Latura civilă

Persoana vătămată B  I  s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 de lei reprezentând daune materiale, însă la ultimul termen de judecată acordat în cauză din 22.03.2022, a renunțat la pretențiile civile 

Astfel în temeiul art. 397 alin. 1 C. proc. pen. rap. la art. 20 alin. 5 lit. b) C. proc. pen. cu aplic. art. 22 C. proc. pen., ia act de faptul că persoana vătămată B I, a renunțat la pretențiile civile.

VI. Cheltuieli judiciare

În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen. obligă inculpatul S  M  la plata sumei de 6.600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român, din care 6.500 lei în cursul urmăririi penale.

Domenii speta

Spete similare