Plângere contravențională.

Sentinţă civilă 836 din 30.10.2020


Cuprins pe materii: Drept civil. Drept contravențional.

Index alfabetic:

Plângere contravențională

O.G. 2/2001 – art. 31.

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăşi 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei. Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării. Dispoziţiile art. 2361 şi ale art. 405 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile

Judecătoria Liești, secția civilă, sentința civilă nr. 836/2020

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați la data de 25.02.2020 sub numărul de dosar ***, petentul I D, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Galați – Serviciul Rutier, a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției Seria PGLW nr. 038538/15.02.2020, ora 20:12, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal întocmit, revocarea suspendării permisului de conducere, precum și exonerarea acestuia de plata amenzii contravenționale în cuantum de 1305 lei ce i-a fost aplicată pentru nerespectarea dispozițiilor rutiere privind nivelul alcoolemiei admise și suspendarea dreptului de a conduce pe o durată de 90 de zile cu începere de la data de 21.02.2020.

În susținerea cererii petentul a arătat că prin procesul-verbal mai sus menționat a fost sancționat contravențional cu o amendă în cuantum de 1305 de lei pentru un nivel al alcoolemiei de 0,06 mg/L, precum și cu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile începând cu data de 21.02.2020, reținându-i-se permisul de conducere aferent.

Astfel, petentul a mai precizat că scopul legislației contravenționale este, în primul rând, unul preventiv-educativ și că, la baza acestuia, stă principiul proporționalității sancțiunii aplicate. Prin urmare, prin raportare la criteriile prevăzute în art. 21 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la limitele sancțiunilor, proporționalitatea acesteia cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, respectiv de nivelul foarte mic al alcoolemiei (0,06 mg/L în aerul expirat) nu se impunea sancționarea sa în sensul celor statuate în procesul-verbal.

În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G nr. 2/2001 și O.U.G nr. 195/2002.

Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Galați – Serviciul Rutier, a depus, în termenul legal, întâmpinare la plângerea contravențională, prin care a solicitat respingerea acesteia ca nefondată și, pe cale de consecință, menținerea procesului verbal de constatare a contravenției ca fiind legal și temeinic.

În susținerea motivelor întâmpinării acesta a precizat că procesul-verbal de contravenție atacat a fost întocmit pe baza perceperii faptei ilicite cu ajutorul aparatului etilotest Drager seria ARRK nr. 0284, acesta fiind tehnic certificat, omologat și verificat la data de 19.04.2019 (cu valabilitate până la data de 19.04.2020) și că atât sancțiunea principală a amendării contravenientului cât și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce au fost în mod corect aplicate.

În dovedirea susținerilor intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei buletinul de certificare metrologică a aparatului radar, istoricul de sancțiuni al petentului, precum și suportul de stocare video a probei surprinse de cinemometru.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile prevăzute de O.G nr. 2/2001 și O.U.G nr. 195/2002.

Prin sentinţa civilă nr. 3567/21.08.2020 Judecătoria Galaţi a declinat conmpetenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Lieşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Lieşti la data de 02.09.2020.

 La termenul de judecată din data de 16.10.2020, în temeiul art. 258 alin. (1) și alin. (2) Cod proc. civ., prin raportare la art. 255 alin. (1) Cod proc. civ., instanţa  a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciindu-le pe acestea ca fiind utile, necesare și concludente fundamentării soluției instanței.

Prin sentința civilă nr. 836/30.10.2020, Judecătoria Lieşti a respins  plângerea contravenţională formulată, ca neîntemeiată, şi a menţinut procesul verbal şi a menţinut procesul verbal contestat.

Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut că, prin procesul verbal de contravenție Seria PGLW nr. 038538 din data de 15.02.2020, petentul I D a fost sancționat contravențional cu o amendă în cuantum de 1305 de lei pentru un nivel al alcoolemiei de 0,06 mg/L, precum și cu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile începând cu data de 21.02.2020, reținându-i-se permisul de conducere aferent.

 Examinând legalitatea procesului verbal contestat prin prisma dispozițiilor imperative ale art. 17 din O.G. nr. 2/2001, prima instanţă a reţinut că acesta a fost întocmit cu respectarea în integralitate a mențiunilor obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității, respectiv: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, toate aceste detalii fiind reliefate în cuprinsul actului întocmit.

 Analizând temeinicia procesului-verbal de contravenție contestat atât prin prisma reglementărilor legale interne cât și având în vedere jurisprudența CEDO, direct aplicabilă în dreptul intern, criterii în baza cărora trebuie asigurat un echilibru între prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție și prezumția de nevinovăție, s-a reţinut, în primul rând, gravitatea redusă a mizei (respectiv amenda și suspendarea dreptului de a conduce) precum și faptul că dreptul la apărare al petentului a fost respectat, acesta având posibilitatea să administreze probe în apărarea sa și să discute în contradictoriu orice probe care ar folosi intimatei.

În al doilea rând, procesul-verbal de contravenție contestat corespunde cerințelor legale de formă. Descrierea faptei este exactă și neechivocă, coroborându-se cu bonul aparatului etilotest Drager (f. 20).

De asemenea, intimata a probat întrunirea condițiilor legale privind etilotestul cu care a fost testat petentul.

 Conform art. 88 alin. (3) și (4) din O.U.G nr. 195/2002 „3)Stabilirea prezenţei alcoolului în aerul expirat sau testarea preliminară a prezenţei în organism a unor substanţe psihoactive se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate.

(4) Stabilirea concentraţiei de alcool în aerul expirat se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic.”

De asemenea, potrivit art. 185 din H.G nr. 1.391/2006 : Art. 185 - (1) Constatarea contravenţiei de conducere a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care se află sub influenţa alcoolului se face prin testarea aerului expirat de aceasta cu un mijloc tehnic certificat sau cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic.

Rezultă că, pentru stabilirea prezenței alcoolului în aerul expirat și constatarea în consecință a contravenției de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului este legală folosirea unui mijloc tehnic certificat, nefiind obligatorie utilizarea unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic.

Legea nu stabilește în concret ce se înțelege prin mijloc tehnic certificat, instanța fiind, în consecință, în măsură să aprecieze.

Certificarea, în general, a unui dispozitiv, aparat, etc. implică demonstrarea calităților de care dispune aparatul respectiv, felul în care este atins, realizat, împlinit, scopul pentru care a fost creat, anduranța, fiabilitatea, precizia valorilor afișate.

Analizând buletinul de calibrare depus de intimată (f. 29), s-a constatat că acesta răspunde cerințelor de certificare, relevând în mod neechivoc identificarea aparatului etilotest, data ultimei calibrări și faptul că testarea petentului a fost efectuată înainte de data următoarei calibrări la care urmează a fi supus etilotestul.

Astfel, instanța a constatat că aparatul Drager cu care a fost testat petentul este un mijloc tehnic certificat, iar testarea petentului a fost făcută, în aceste condiții, în mod legal, astfel că procesul-verbal de contravenție contestat, coroborându-se cu probele administrate, este în măsură să convingă, dincolo de o îndoială rezonabilă, în privința vinovăției petentului.

Ca urmare, îi revenea acestuia din urmă sarcina furnizării de probe în sensul nevinovăției pretinse, ceea ce nu s-a realizat în cauză, acesta limitându-se la a furniza doar unele precizări contrare celor statuate în procesul-verbal. În aceste condiții, instanța reține temeinicia celor consemnate în cuprinsul procesului-verbal contestat și vinovăția petentului

Analizând sancțiunile aplicate s-a susţinut că, potrivit art. 5 alin. (5) din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea principală stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite iar potrivit alin. 6 al aceluiași articol, sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și gravitatea faptei.

În cauza de față s-au avut în vedere, după cum rezultă din ansamblul probatoriu administrat: împrejurările săvârșirii faptei (în jurul orei 20:12 pe o stradă din loc. Tudor Vladimirescu), valoarea înregistrată de etilotestul Drager (0,06 mg/L) și urmarea produsă (constând în atingerea adusă relațiilor sociale privind desfășurarea în condiții de deplină siguranță a circulației pe drumurile publice).

S-a considerat că sancțiunea aplicată (9 puncte amendă), foarte apropiată de cuantumul minim prevăzut de art. 102 alin. 3 lit. a) din O.U.G nr. 195/2002 (9 puncte amenda) alături de sancțiunea complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, aplicată în mod legal în baza art. 111 alin. 1 lit. c) din O.U.G nr. 195/2002, corespund criteriilor legale.

 Împotriva acestei sentinţe a declarat apel  petentul Ioniţă Dumitrel, solicitând în principal anularea procesului verbal contestat şi, în subsidiar, înlăturarea măsurii complementare aplicate.

În dezvoltarea motivelor de apel, în esenţă, s-a susţinut că  agentul constatator nu a realizat o descriere completă a faptei, iar în lipsa unor elemente de natură să probeze situaţia de fapt reţinută, se impunea a se da eficienţă principiului in dubio pro reo.

De asemenea apreciază că se impunea a se avea în vedere rezultatul probei biologice care nu a relevat alcool în sânge.

 În drept, invocă dispoziţiile Codului de procedură civilă.

Legal citat, intimatul IPJ Galaţi nu a formulat întâmpinare.

Analizând  hotărârea atacată în limitele criticilor formulate prin motivele de apel şi în raport de probatoriile administrate,  în temeiul dispoziţiilor art. 477 şi 478 Cod procedură civilă, Tribunalul constată următoarele:

În sarcina apelantului petent  I D, prin procesul verbal seria PGLW nr. 038538/15.02.2020, ora 20.12, s-a reţinut că, la data de 15.02.2020, ora 18.37, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare ** în com. Tudor Vladimirescu , iar la testarea cu aparatul etilotest Drager ARRK 0284, la poziţia 1091, a rezultat o  concentraţie de 0,06 mg/l alcool pur în aerul expirat, faptă prevăzută de art. 102 alin. 3 lit. a  din O.U.G. nr. 195/2002, pentru săvârşirea căreia a fost aplicată sancţiunea principală a amenzii contravenţionale în sumă de 1305 lei (9 puncte amendă) şi măsura complementară a reţinerii permisului de conducere, în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 90 de zile.

Se constată la  rubrica obiecţiuni a procesului verbal contestat, este consemnat faptul că apelantul petent menţionează: „nu consider corect rezultatul testării, deoarece nu am băut alcool în ultimele 16 ore”.

Potrivit art. 102 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracţiune,  de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai.

Potrivit rezultatului testării cu aparatul marca Drager ARRK 0284, la poziţia 01091, se menţionează valoarea de 0,06 mg/l (fila 29).

Potrivit art. 88 alin. 3 şi 5 din OUG 195/2002, stabilirea prezenţei alcoolului în aerul expirat sau testarea preliminară a prezenţei în organism a unor substanţe psihoactive se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate. Persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, testată de poliţistul rutier cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic şi depistată ca având o concentraţie de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, îi poate solicita acestuia să i se recolteze mostre biologice în cadrul unităţilor sau instituţiilor medicale prevăzute la alin. (1), în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge.

Prin urmare, inclusiv în vederea stabilirii conducerii unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice,  sarcina probei revine organului constatator care trebuie să dovedească prin mijloacele tehnice din dotarea sa săvârşirea contravenţiei.

În acelaşi sens, prin decizia nr. 4/2017  pronunţată de Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie în  interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 109 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, ale art. 180 şi 181 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006,  s-a stabilit că, spre deosebire de procesul-verbal întocmit de agentul constatator pe baza constatărilor personale, care se bucură de prezumţia de autenticitate şi veridicitate, procesul-verbal întocmit cu ajutorul unui probatoriu tehnic nu beneficiază de această prezumţie, sarcina probei revenind în totalitate emitentului procesului-verbal, care are obligaţia să pună la dispoziţia instanţei de control contravenţional înregistrările şi toate înscrisurile întocmite în baza lor.

Noțiunea de persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice,  prevăzută de art.  102 alin. 3 lit. a din OUG 195/2002,  vizează orice persoană aflată sub o minimă influență etilică și care conducând astfel vehiculul pe drumurile publice comite o contravenție la regimul rutier.

În situaţia de faţă, la solicitarea apelantului petent care a precizat că nu a consumat alcool în „ultimele 16 ore”, în condiţiile art. 192 alin. 2 din HG 1391/2006, în aceeaşi dată de 15.02.2020, ora 19.35, s-a procedat la recoltarea de probe de sânge, în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge (alcoolemia) – fila 6.

 Potrivit art. 192 alin. 1 şi 2 din H.G. 1391/2006 conducătorului de autovehicul sau tramvai, testat cu un mijloc tehnic certificat sau cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, i se reţine permisul de conducere dacă valoarea concentraţiei este de cel mult 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, eliberându-se dovadă înlocuitoare fără drept de circulaţie, dacă nu doreşte recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, în condiţiile stabilite la art. 194 alin. (1). Când conducătorul vehiculului solicită recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, acesta va fi însoţit de poliţistul rutier la cea mai apropiată instituţie medicală autorizată sau instituţie medico-legală, iar după recoltare i se va elibera o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru cel mult 15 zile, a cărei valabilitate intră în vigoare la 24 de ore de la cea de-a doua recoltare de probe biologice.

Urmare a analizei probelor de sânge prelevate la data de 15.02.2020, ora 19.35, s-a stabilit că alcoolemia prezentată de intimatul petent este de 0 g%o (fila 6).

În aceste condiţii prezenţa dubiului referitor la faptul că la momentul opririi în trafic apelantul petent s-ar fi aflat sub influenţa băuturilor alcoolice este de necontestat, dubiu care  se impune a fi  interpretat în  favoarea contravenientului potrivit principiului in dubio pro reo, principiu complementar prezumţiei de nevinovăţie, neafectate în cauza de faţă.

Faţă de considerentele mai sus expuse, apelul este fondat, soluţia pronunţată de prima instanţă urmând a fi reformată.

Astfel, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, Tribunalul va admite apelul declarat împotriva sentinţei civile nr.  836/30.10.2020  pronunţată de Judecătoria Lieşti, pe care o va schimba, iar în rejudecare va admite plângerea contravenţională formulată şi va anula procesul verbal contestat.