Minori si FAMILIE.Ordonanţă preşedinţială stabilire domiciliu minor

Ordonanţă preşedinţială stabilire domiciliu minor

Deliberând asupra prezentei cauze civile, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, la data de 12.11.2021, sub numărul .../200/2021, având ca obiect ordonanţă preşedinţială, reclamanta MN a chemat în judecată pe pârâtul MVM, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să stabilească modalitatea de exercitare în comun a autorității părintești asupra minorei MBE, născută la data de 04.04.2010, de către părinții acesteia, să stabilească locuința minorei la reședința reclamantei din com. S, sat M, jud. Buzău, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, în esență, reclamanta a arătat că din relația de concubinaj a părților a rezultat, la data 04.04.2010, minora MBE.

Arată ca relația de concubinaj a părţilor a încetat in luna februarie a anului 2016, data când a avut loc despărţirea acestora in fapt, in Germania, pe fondul unor acte de agresiune comise de către parat la adresa sa, in concret fiind bătută crunt in mai multe rânduri pana la inconştientă, fiindu-i pusa chiar viaţa in pericol ca urmare a acestor acte de violenta, ultima bătaie susținând că i-a fost administrata in public in data de 0l.09.2016, după despărţirea in fapt, fapta pentru care paratul a si fost condamnat la o pedeapsa de 10 luni închisoare prin sentinţa penala nr. .../26.05.2020 a Judecătoriei Buzău.

In acest sens arată faptul ca, la cererea sa, a fost instituit si un ordin de restricţie la adresa paratului de către un Tribunal din Germania prin care acesta a fost obligat sa nu se apropie la o anumita distanta de aceasta sub sancţiunea aplicării unei pedepse cu închisoarea.

Susține că, în luna aprilie a aceluiaşi an 2016, a revenit in tara, ocazie cu care fostul concubin, trecând peste voinţa sa, a stabilit într-o maniera unilaterala si prin violenta – menționează că a ameninţat-o ca o va omorî deoarece acesta considera ca, de vreme ce nu are părinţi, el ar avea drept de viaţa si de moarte asupra sa, ca minorul sa locuiască la domiciliul părinţilor lui din comuna VV, judeţ Buzău, împreuna cu aceştia.

Ulterior acestui moment menționează că a încercat de nenumărate ori sa-și ia copilul sa locuiască împreuna din cauza faptului ca aceasta nu era întreţinută corespunzător, nu era îngrijită de către bunici, pe fondul unei neimplicări totale a paratului, acesta fiind la rândul sau plecat in străinătate.

Totodată arată faptul ca minora a fost agresata fizic in mai multe rânduri de către bunici, de asemenea aceştia, pe lângă faptul ca nu comunica cu reclamanta ii interzic si copilului sa vorbească cu ea și nu ii permit sa se întâlnească.

Mai precizează că singurele daţi când ii permit sa ia legătura cu minora sunt legate de şantajarea sa de a le trimite sume suplimentare de bani pretins reclamate de nevoia copilului.

Învederează instanţei ca lucreze barman într-un bar-cofetărie cu program exclusiv in timpul zilei, aceasta fiind o mica afacere a unei familii germane, acesta fiind singurul său loc de munca, fără nici o legătura sau conotaţie cu afacerile de acel gen.

Arată faptul ca, circumscris acestor manevre de încercare de îndepărtare a copilului fata de mama sa, părinţii paratului o denigrează constant in fata copilului atribuindu-i fel de fel de defecte mergând pana acolo încât ii spun acesteia ca reclamanta este o prostituata.

Nu in ultimul rând arată faptul ca trimite cu regularitate bani si pachete pentru întreţinerea copilului, cu mult peste nevoile acesteia, practic aceasta consideră că susţine toate cheltuielile legate de copil si nu numai.

În ceea ce privește urgenta cererii de stabilire provizorie a locuinţei copilului la mamă, arată următoarele elemente:

- Copilul se afla într-o stare pericol permanent, o tensiune insuportabila exercitata de către părinţii paratului, bunicii paterni ai fiicei sale, datorita dorinţei acesteia de a locui la mama, dorinţa exprimata constant in fata judecătorului fondului conform celor doua procese verbale de audiere a minorului;

- Cauza fondului suferă multiple amânări, generate de acţiunile de tergiversare întreprinse de către bunicii paterni care au un interes direct, de ordin material, aceştia beneficiind de importante sume de bani pe care i le pretind in numele întreţinerii copilei;

- Strigatul disperat al copilului prin care o implora plângând sa o ia din iadul acela, din casa bunicilor paterni.

- Exista o stare de pericol iminent in ceea ce priveşte integritatea copilului prin tratamentul la care aceasta este supusa - violenta verbala, fizica, interdicţia întâlnirii si a comunicării fizice cu mama, fiind blocata de câteva zile pe toate aplicaţiile cu ajutorul cărora corespondau cu aceasta - sms, Facebook, Whatsapp, Messenger, copila fiind amenințată constant in aceasta directive.

- Alienarea parentala feroce fata de mama ei, întreprinsă de cei doi bunici in sensul discreditării sale prin atribuirea de tot felul de însuşiri negative - curva de bordel, prostituata, că a abandonat-o, că nu o mai interesează soarta ei, etc;

- interdicţia absoluta de a lua legătura cu reclamanta instituita minorei, complementar cu intoxicarea acesteia ca ar fi abandonat-o.

- dezinteresul total al tatălui acesteia - acesta are o alta familie, o soţie care ii interzice orice legătura cu fiica lor;

- suportul material superior oricărei nevoi de întreţinere a fiicei pe care îl oferă familiei paratului pe care îl poate direcţiona exclusiv spre către dezvoltarea fiicei părților;

- disponibilitatea totala de a-și creste si educa copilul, precizând că are un venit decent si un spaţiu locativ suficient in locuinţa indicată în cerere.

- dorinţa enorma a copilei de a locui cu reclamanta; in acest sens arată faptul ca, atunci când a scapăt de sub stricta supraveghere a bunicilor, aceasta ia trimis mesaje sfâşietoare prin care o implora sa o ia de acolo pentru ca nu mai poate suporta tratamentul la care este supusa.

- acordul său in legătura cu exercitarea legăturilor personale a paratului cu aceasta in eventualitatea in care acesta solicita acest lucru,

În dovedire solicită încuviințarea probei cu acte, mesajele disperate ale copilului prin care îmi cere sa o iau la mine, martor - SR, interogatoriul paratului, ancheta sociala prin comisie rogatorie la locuinţa sa din M, com. S, judeţ Buzău.

În drept a invocat disp. art. 997 C.proc.civ., art. 503, 505, 496, 515 si următoarele NCC.

Cererea şi înscrisurile au fost comunicate pârâtului care, nu a formulat întâmpinare.

La dosar au fost depuse referate de anchetă socială din partea autorităților tutelare ale primăriilor VV și S, jud. Buzău, precum şi un raport de evaluare al minorei efectuat de DGASPC Buzău.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, potrivit susținerilor necontestate ale părților și actelor de la dosar, acestea sunt părinții minorei MBE, născută la data de 04.04.2010 din relația de concubinaj a părţilor, acestea fiind despărţite în fapt din anul 2016.

În drept, pentru ca cererea de ordonanţă preşedinţială să fie admisibilă trebuie să se facă dovada îndeplinirii cumulative a condiţiilor prevăzute de art. 997 C.proc.civ..

Astfel, potrivit disp. art. 997 C.proc.civ.: „Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”

Totodată, în ceea ce priveşte admisibilitatea unei cereri formulate pe calea acestei proceduri speciale, instanţa reţine că dispoziţiile legale stabilesc 4 condiţii ce se cer a fi îndeplinite în mod cumulativ şi anume: aparenţa de drept, vremelnicia, urgenţa şi neprejudecarea fondului.

De asemenea, instanța retine că principiul interesului superior al copilului impune ca toate măsurile privitoare la un copil trebuie luate pentru bunăstarea sa materială și psihică, în vederea asigurării sănătății și dezvoltării sale fizice, psihice și intelectuale.

Mai întâi, instanţa constată faptul că pe rolul Judecătoriei Buzău sunt înregistrate, sub nr. .../200/2019, la care a fost conexat și dosarul nr. .../200/2020, cererile între părţile din prezentul dosar prin care s-a solicitat modificarea unor măsuri în ceea ce privește minora MBE, inclusiv în ceea ce privește autoritatea părintească și locuința acesteia, deci condiţia vremelniciei impusă de textul mai sus rubricat fiind îndeplinită, în cadrul dosarului de fond urmând a se stabili măsurile vizând minora.

De asemenea, prin soluționarea prezentei cauze nu se procedează la prejudecarea fondului, hotărârea pronunțată în cadrul acestei proceduri speciale neprezentând autoritate de lucru judecat față de hotărârea care se va pronunța în dosarul de fond și urmând a se lua măsuri cu caracter provizoriu, aplicabile până la soluţionarea acestuia.

De remarcat este faptul că situația juridică referitoare la minora MBE a fost reglementată inițial prin sentința civilă nr. .../07.03.2017 pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. .../200/2016, definitivă prin neapelare, domiciliul minorei fiind stabilit la tată, iar exercitarea autorității părintești fiind stabilită în comun de ambii părinți.

Pe calea acțiunii de fond și a prezentei ordonanțe președințiale se tinde la schimbarea situației juridice a minorei fiind incidente în cauză și disp. art. 403 C.civ. care statuează faptul că: „În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.”

În ceea ce privește condițiile urgenței şi a aparenței de drept, instanța va analiza îndeplinirea acestora împreună, motivele pe care se întemeiază cererea fiind de aceeași natură.

Astfel, urgența dispunerii unei măsuri trebuie să rezulte din împrejurările de fapt concrete ale situației deduse judecății și să persiste pe tot parcursul procesului. În prezenta cauză urgența este justificată de interesul superior al minorei de a locui, chiar și vremelnic, cu acela dintre părinți care îi poate asigura un cadru efectiv de siguranță emoțională și materială.

Referitor la condiţia aparenţei de drept, instanţa trebuie să stabilească, în condiţiile unei sumare caracterizări şi analize a situaţiei de fapt, dacă poziţia reclamantei în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanţa preşedinţială este preferabilă din punct de vedere legal. Procedurii speciale a ordonanţei preşedinţiale îi este specifică o analiză a stării de fapt fără a cerceta fondul dreptului discutat între părţi, însă cu obligaţia pentru judecător de a cerceta aparenţa acestui drept. Astfel, stabilirea aparenţei de drept în favoarea unei persoane se realizează în condiţiile unei sumare caracterizări şi analize a situaţiei de fapt.

Instanţa a constatat faptul că susţinerile reclamantei referitoare la existenţa unui risc pentru minoră în cazul în care aceasta va continua să aibă stabilită locuinţa la cea a bunicilor paterni nu este susţinută de ansamblul probator administrat în cauză.

Astfel, pe de-o parte, din declaraţia martorei SR (mătuşa reclamantei), a rezultat că aceasta a luat cunoştinţă de situaţia minorei din relatările reclamantei sau ale minorei, iar faţă de relaţia de rudenie dintre martor şi reclamantă, instanţa consideră că depoziţia acesteia este mai degrabă subiectivă în relatarea faptelor cunoscute neputând avea o valoare probatorie suficientă pentru a convinge instanţa de cele afirmate.

De asemenea, din declaraţia martorului a rezultat mai mult că minora şi-ar dori să locuiască cu mama sa, lucru firesc, nu pentru că se află într-o stare de pericol la actualul domiciliu, ci pentru că îşi doreşte o apropiere mamă-fiică.

Instanţa a putut observa acest aspect şi în urma audierii minorei în camera de consiliu în data de 02.12.2021, minora fiind într-o stare de confuzie totală, dorind să locuiască atât cu bunicii, cât şi cu mama sa.

Nu în ultimul rând, în vederea verificării situaţiei minorei, raportat şi la susţinerile reclamatei cu privire la existenţa unui pericol iminent pentru minoră în situaţia în care continuă să locuiască la bunicii paterni, instanţa a dispus şi efectuarea unui raport de evaluare de către specialişti din cadrul DGASPC Buzău care au constatat faptul că nu există factori de risc în familia extinsă care să impună luarea unei măsuri de protecţie specială pentru minoră, aceasta manifestând ataşament faţă de bunicii paterni şi declarând că doreşte să locuiască cu aceştia.

Este adevărat că între părţi există o reală tensiune, însă aparent deşi este îndreptăţită să îi fie stabilită locuinţa minorei la aceasta, mai ales prin prisma faptului că tatăl nu mai locuieşte împreună cu minora având o altă familie şi ţinând doar sporadic legătura cu minora, reclamanta nu are o situaţie stabilă în România.

Or, aceasta este plecată la muncă în străinătate, precizând că în situaţia în care i se va admite acţiunea urmează a se întoarce în ţară pentru a locui cu minora.

Reclamanta nu a putut însă face dovada celor afirmate de aceasta, neputând arăta cum îşi va asigura existenţa în România, nu a asigurat accesul personalului de specialitate din cadrul autorităţii tutelare la presupusa locuinţă unde se solicită stabilirea locuinţei minorei pentru a se verifica condiţiile locative, situaţia fiind una incertă pentru minoră.

Mai mult, în cazul admiterii acţiunii, minora ar trebui să îşi schimbe, cel puţin temporar şi unitatea de învăţământ, iar reclamanta nu a precizat nici cine o va ajuta în creşterea şi educarea minorei pe timpul cât aceasta se va afla la serviciu.

Pentru aceste considerente, instanţa apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile urgenţei şi a aparenţei de drept, cel puţin la acest moment nefiind oportună schimbarea locuinţei minorei, situaţia urmând însă a fi analizată mai pe larg în cadrul dosarului de fond, drept pentru care instanţa va respinge solicitarea reclamantei sub acest aspect, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cererea privind exercitarea autorității părintești instanța apreciază că stabilirea modalității de exercitare a autorității părintești este incompatibilă cu procedura ordonanței președințiale.

În acest sens, instanța arată că potrivit art. 483 Cod civil, autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți. Textul legal consacră principiul coparentalității care reprezintă regula în materie, iar intervenția instanței de tutelă se impune în situațiile de excepție, care nu pot fi soluționate pe calea specială a ordonanței președințiale, mai cu seamă că instanţa a stabilit deja în cadrul dosarului nr. .../200/2016 că autoritatea părintească asupra minorei a fost stabilită a fi exercitată în comun de ambii părinţi.

Prin urmare, instanţa va respinge cererea reclamantei cu privire la stabilirea exercițiul autorității părintești cu privire la minoră.

Ia act de faptul că părţile şi-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Potrivit dispoziţiilor art. 1.000 alin. 1 C.proc.civ., prezenta hotărâre este supusă apelului în termen de 5 zile de la pronunţare, având in vedere ca soluţionarea cauzei s-a făcut cu citarea părţilor.

Domenii speta

Spete similare