Acţiune în regres

JUDECĂTORIA CĂLĂRAŞI

DREPT CIVIL

ACŢIUNE ÎN REGRES

Sentinţa civilă Nr. 1465/15 Octombrie 2020

Prin cererea introdusă la această instanţă la data de 22.04.2019 şi înregistrată sub nr. 3015/202/2019 reclamanta X a chemat în judecată pe pârâtul Y pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să fie obligat la plata sumei de 29.316,65 lei reprezentând: 13.875,55 lei despăgubiri achitate de ea, pentru prejudiciul rezultat în urma accidentului de circulaţie, 1.192,75 lei reprezentând dobânda penalizatoare calculată de la data la are a efectuat plata despăgubirilor şi până la data introducerii acţiunii; 12.733,63 lei despăgubiri achitate de ea, reprezentând diferenţa privind prejudiciile rezultate în urma accidentului;  943,75 lei reprezentând dobânda penalizatoare; 300 lei reprezentând contravaloarea prestaţiei AML Tehnic SRL; 270,96 lei reprezentând contravaloarea prestaţiei (constatare avarii) E-Claims Management SRL precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta arată că la data de 09.01.2017 s-a produs un accident de circulaţie în care a fost implicat un buldo excavator marca Case, ne înmatriculat, condus de pârât şi autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXX aflat în proprietatea părţii prejudiciate C. M.

Arată reclamanta că Y, prin adresa nr. 49/P/2017 a stabilit vinovăţia numitului Y în producerea accidentului şi că acesta nu a făcut dovada valabilităţii unei poliţe de asigurare RCA pentru buldoexcavator marca Case.

În dovedirea acţiunii reclamanta a înţeles să se folosească de dovada cu înscrisuri, respectiv actele depuse la pag. 5 – 58 din dosar.

Deşi s-a comunicat acţiunea, pârâtul nu a formulat întâmpinare, însă pe parcursul soluţionării cauzei a solicita mai multe termene de amânare a cauzei pentru a încheia  o înţelegere cu reclamanta cu privire la debitul pretins.

În cauză, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosarul cauzei .

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Astfel cum rezultă din declaraţia  numitei C. M. ( FILA 38) coroborată  cererea de despăgubire a acesteia, planşele fotografice şi  adeverinţa de reparaţii  seria CA  NR.007018 -fila 11,  şi adresa nr. 49/p/2017-fila 8, la data de 09.01.2017  oara 14,15  pârâtul a condus buldoexcavatorul marca KASE neînmatriculat şi fără să posede permis de conducere  şi la schimbarea direcţiei demers  nu s-a asigurat şi s-a tamponat cu auto VW PASSAT cu numărul de înmatriculare XXX  condus de Z care se angajase în depăşirea sa. În zona nu acţionau indicatoare de interzicere a depăşirii , carosabilul era acoperit cu zăpadă, ceea ce a făcut ca marcajul  carosabil să fie nevizibil.

S-a reţinut că ambii conducători auto au fost testaţi  cu etilotestul, rezultatul testării fiind de  0,04 pentru Z şi a0,15 mg/l  pentru Y, fiind întocmit dosarul penal 49/P/2017

Numita C M a formulat cerere de despăgubire la Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, solicitând să fie despăgubită pentru prejudiciul suferit în urma accidentului de circulaţie produs la data de 09.01.2017.

Aceasta a arătat în cererea de despăgubire că în data de 09.01.2017 buldoexcavatorul marca KASE neînmatriculat  condus de pârâtul Y ca urmare a schimbării direcţiei de mers a intrat  în coliziune cu autoturismul său marca VW PASSAT condus de  fiul său Z,  ce se angajase în depăşirea sa .

În vederea soluţionării cererii de despăgubire, Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii a contractat serviciile prestate de eClaims Assistance SRL pentru constatarea avariilor şi a achitat acestei societăţi suma de 270,96 lei pentru serviciile prestate, conform facturii seria 2010 nr. 1312 din0 1.03.2017, achitată cu ordinul de plată nr.282/01.03.2017-fila 29.

De asemenea, pentru verificarea legăturii de cauzalitate dintre mecanismul de impact şi avariile constatate şi pentru calcularea valorii de despăgubire cuvenite, Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii a apelat la serviciile AML Tehnic Expert SRL, care a întocmit raportul nr.32990/01.03.2017 de verificare, constatare şi avizare tehnică de daună( fila 30)  prin care s-a stabilit că există legătură de cauzalitate între modul de producere a accidentului prezentat în adresa  întocmită de poliţie şi avariile consemnate  în autorizaţia de reparaţii  emisă de poliţie pentru autoturismul VW PASSAT cu numărul de înmatriculare  XXX apreciindu-se că în cauză este vorba de o daună totală şi că valoare de despăgubire cuvenită este egală cu valoarea de despăgubire maxim admisă.

Având în vedere aspectele constatate, Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii a despăgubit-o pe numita C M la data de 11.07.2017 cu suma de 13875,55 LEI 16.711,21 lei, conform ordinului de plată nr.4970/11.07.2017-fila 36,şi suma de 12733,63 lei conform ordinului de plată nr.7107/13.10.2017-fila 41.

De asemenea, Fondul a achitat suma de 300 lei către AML Tehnic Expert SRL pentru serviciile prestate, cu ordinul de plată nr. 394/31.03.2017 aferent facturii fiscale nr.543/31.03.2017( filele 35,36) 

Analizând condiţiile răspunderii civile delictuale a pârâtului, instanţa reţine că, în temeiul art. 1357 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Astfel,  pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesară îndeplinirea cumulativă a patru condiții: să se fi comis o faptă ilicită, să se fi cauzat un prejudiciu, să existe legătură de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, iar fapta să fie comisă cu vinovăție (în materie delictuală autorul faptei ilicite răspunde pentru cea mai uşoară culpă).

1)În speţă, instanţa constată că fapta ilicită comisă de pârât este reprezentată de încălcarea prevederilor OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, fiind vorba, în concret, despre conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce nu s-a asigurat corespunzător la efectuarea manevrei de schimbare a direcţiei de mers , cu consecinţa avarierii vehiculului cu nr de înmatriculare XXX  ce se angajase regulamentar în depăşirea sa , astfel cum rezultă din  adresa  49/P/2017 de la fila 8 din dosar, emisă de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Călăraşi - Biroul Rutier .

2)Prejudiciul este cert si determinat -  a fost dovedit, acesta constând în avariile produse autoturismului cu nr. de înmatriculare re XXX  , evaluate la suma de 26609,18 lei, la care se adaugă contravaloarea serviciilor de constatare a daunelor şi de evaluare a acestora, în cuantum de 270,96 lei, respectiv 300 lei, aşa cum s-a arătat mai sus.

3)Fiind vorba de o distrugere, urmare a accidentului rutier, legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei, fiind evident că daunele provocate autoturismului cu nr. de înmatriculare XXX şi cheltuielile pentru constatarea şi stabilirea contravalorii daunelor sunt consecinţa directă a faptei pârâtului.

4)Referitor la vinovăţia pârâtului, instanţa observă că la dosar nu există niciun element din care să rezulte vreo cauză de înlăturare a vinovăţiei, din succesiunea evenimentelor cauzei rezultând că fapta în discuţie a fost comisă din culpă, fiind rezultatul neatenţiei pârâtului. 

Prin urmare, sunt întrunite în persoana pârâtului toate condiţiile necesare pentru antrenarea  răspunderii civile delictuale.

În ceea ce priveşte dreptul Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România de a se regresa împotriva pârâtului, instanţa constată, în primul rând, că Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii a procedat în mod legal la repararea prejudiciului suferit de autoturismul cu nr. de înmatriculare XXX, faţă de prevederile art. 51 alin. (1) şi (9) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, forma în vigoare la data producerii accidentului, care stabilesc că Fondul de protecţie a victimelor străzii, denumit în continuare Fond, se constituie ca asociaţie, persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, în conformitate cu prevederile legale referitoare la asociaţii şi fundaţii, ale prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia, având ca membri toţi asigurătorii autorizaţi să practice asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule.

Fondul se constituie în scopul de a despăgubi persoanele păgubite prin accidente de autovehicule, dacă autovehiculul, respectiv tramvaiul care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarul acestuia avea obligaţia să încheie o astfel de asigurare.

Prin urmare, întrucât s-a constatat că pârâtul nu deţinea asigurare de răspundere civilă auto, în mod corect a intervenit în speţă obligaţia, în sarcina Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii, de a proceda la repararea prejudiciului provocat de pârât.

Cu privire la dreptul reclamantului Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România de a formula prezenta acţiune, trebuie luate în considerare, în primul rând, prevederile art. 51 alin. (11) din Legea nr. 32/2000, forma în vigoare la data producerii accidentului, conform cărora Fondul are legitimare procesuală activă în orice proces împotriva persoanelor aflate într-o relaţie juridică cu el, pentru obligaţiile de plată achitate sau care urmează cu certitudine să fie achitate de Fond. În al doilea rând, instanţa reţine că Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România s-a subrogat în drepturile şi obligaţiile Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii, în temeiul art. 36 alin. (5) – (7) din OUG nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule şi de tramvaie, conform căruia în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, BAAR va prelua întregul patrimoniu al Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii şi se va reorganiza în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă. Fondul naţional de protecţie, ca structură proprie a BAAR, se va constitui din Fondul comun Carte Verde deţinut şi administrat de BAAR şi din 95% din disponibilul care va fi preluat de la Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii; diferenţa de 5% din disponibilul respectiv va fi utilizată pentru cheltuielile de funcţionare ale BAAR. De la data preluării patrimoniului de către BAAR, Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii se va dizolva.

Instanţa reţine că dispoziţiile art. 36 alin. (5) – (7) din OUG nr. 54/2016 au fost preluate textual şi în dispoziţiile art. 39 alin. (4) – (6) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie.

Constatând întrunite în persoana pârâtului condiţiile răspunderii civile delictuale şi observând că prejudiciul provocat de pârât a fost reparat de Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, în drepturile căruia s-a subrogat Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, instanţa va admite acţiunea reclamantului şi îl va obliga pe pârât să achite reclamantului suma totală  de 29 316,65 lei, din care suma de 13875,55 despăgubiri achitate de reclamantă, suma de 1192,76 lei reprezentând  dobânda penalizatoare  calculată de la data plăţii despăgubirilor  şi până la data introducerii acţiunii, 12733,63 lei reprezentând diferenţă de despăgubire achitată de reclamantă , suma de  943,75 lei reprezentând dobânda penalizatoare calculată de a dat plăţii diferenţei de despăgubire şi până la data introducerii acţiunii.

Cu privire la dobânda legală solicitată de reclamant, instanţa reţine că cererea sa este justificată în temeiul art. 1535 alin. (1) Cod civil, potrivit căruia  în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.

În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic. În temeiul acestui text de lege, pârâtul datorează reclamantului dobândă legală până la achitarea efectivă a sumei de 1192,76, respectiv 943,75 lei.

Modul de calcul al dobânzii legale ( fila 5,6 ) este stabilit de prevederile art. 3 alin. (2) din OG nr. 13/2011, dobânda legală fiind egală cu dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României plus patru puncte procentuale.

Reclamantul a respectat acest mod de calcul pentru perioada de la data de 13.06.2017 până la data introducerii acţiunii, rezultând un cuantum al dobânzii legale, pentru această perioadă, de 1192,76, respectiv 943,75 lei, iar obligaţia de plată a dobânzii legale subzistă şi ulterior pronunţării prezentei sentinţe, aşa cum s-a arătat mai sus şi cum a solicitat reclamantul, până la achitarea sumei de  13875,55 lei, respectiv 12733,63 lei .

În final, în temeiul art. 453 alin. (1) C. procedură  civilă, instanţa îl va obliga pe pârât la plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamant, în valoare de1484,5 lei 1056,15 lei, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru.

Document finalizat

Cod ECLI

Dosar nr. 3335/202/2020

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CĂLĂRAŞI

Înregistrată în evidenţa A.N.S.D.P.C.P. sub nr. 6655

SENTINŢĂ CIVILĂ NR. 1027

Şedinţa publică de la 20 August 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE IO

Grefier M.C.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta  A, în contradictoriu cu pârâtul B, având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns personal reclamanta legitimată cu carte de identitate KL 592129, asistată de av. AD şi personal pârâtul asistat de av  AS.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care referă asupra obiectului, stadiului procesual al cauzei - al IV-lea termen de judecată-, precum şi îndeplinirii procedurii de citare.

Apărătorii aleşi învederează că părţile nu au ajuns încă  la un consens.

Apărătorul pârâtului apreciază că în vederea asigurării respectării continuităţii completului de judecată, prezenta cauză se justifică a fi judecată de către completul ce a administrat probe.

Reclamanta având cuvântul precizează că a încercat anterior o mediere cu partea adversă, fiind de acord cu propunerea acestuia, însă pârâtul s-a răzgândit. Apreciază că minora, având o vârstă fragedă, are nevoie de prezenţa mamei sale, ce are un rol esenţial în creşterea şi educarea acesteia.

Pârâtul arată că  înţelegerea nu a putut fi încheiată întrucât se propunerea stabilirea unei pensii de întreţinere la un cuantum de 500 lei, urmând ca minora să o vadă după un program conform preferinţelor părţii adverse.

Solicită stabilirea domiciliului minorei la acesta, manifestându-şi acordul ca mama acesteia să o ia şi păstreze legătura telefonic  oricând doreşte. Totodată solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a ajunge la o înţelegere.

Apărătorul reclamantei se opune cererii de amânare a pârâtului apreciind că minora trebuie să beneficieze de atenţia mamei, cât şi a tatălui,  până la soluţionarea dosarului de fond.

Pârâtul a menţionat că nu a mai văzut minora de 4 luni de zile, iar reclamanta a chemat poliţia, acuzându-l că a strâns-o de gât  pentru care i-a făcut plângere penală, astfel că partea adversă nu a plătit pensie alimentară sau cheltuielile de judecată.

Nemaifiind alte cereri, instanţa constă închisă cercetarea procesului şi acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Apărătorul reclamantei solicită admiterea cererii astfel cum a fost precizată,  renunţând la exercitarea autorităţii părinteşti în comun, urmând a se stabili locuinţa minorei la domiciliul mamei, obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere raportat la veniturile realizate şi a cheltuielilor de judecată. Apreciază că vina aparţine pârâtului prin faptul că nu a comunicat şi nu a depus efort în a aduce un beneficiu  minorei în creşterea şi educarea acesteia. Arată că după revenirea în ţară a reclamantei, a apelat de bună credinţă la bunica paternă  cu solicitarea de a o lăsa pe minoră în grija sa o zi,  pentru a se putea merge la interviuri în scopul angajării, însă de la acea dată bunica a refuzat să înapoieze copilul mamei, astfel că timp de 6 luni de zile reclamanta nu a mai păstrat legătura cu fiica sa. Ulterior promovării acţiunii de ordonanţă preşedinţială s-a  obţinut prin intermediul hotărârii judecătoreşti stabilirea domiciliului la mamă pentru perioada martie-mai 2020, reclamanta permiţându-i pârâtului să aibă legăturilor personale cu fiica sa, precizând că în urmă unei  vizite,  cele două au fost agresate fizic de către partea adversă. Consideră că pârâtul  manifestă indisponibilitatea în de a permite reclamantei să aibă legături personale cu minora, invocând neplata unor cheltuieli de judecată, astfel că partea pe care o asistă s-a arătat dispusă în a  ajunge la un consens. De asemenea a mai arătat că din raportul de anchetă psiho-socială a reieşit faptul că minora, la vârsta la care se află este recomandat să rămână în grija mamei, fără a-i fi îngrădite legăturile personale cu tatăl său. Din conţinutul acestuia şi înscrisurile depuse la dosarul cauzei, a arătat că s-a făcut dovada unor îmbunătăţiri privitoare la  condiţiile de trai, a imobilului în care aceasta locuieşte, iar veniturile obţinute sunt net superioare celor realizate de pârât. Cu cheltuieli de judecată.

Apărătorul pârâtului solicită respingerea cererii ca inadmisibilă motivat de faptul că  s-a solicitat a se lua o măsură ignorând existenţa unor  hotărâri anterioare pronunţate în acest sens, pentru care nu s-au cerut modificarea dispoziţiilor date. În ceea ce priveşte efectele hotărârilor judecătoreşti pronunţate anterior., potrivit dispoziţiilor art. 430  şi urm. CPC cu raportare la art. 1002 CPC prin care s-a stabilit domiciliul minorei la pârât , apreciază că prezintă autoritate de lucru judecat, iar obiectul analizei instanţei îl putea constitui apariţia unor împrejurări noi care să fi apărut de la data pronunţării, mai exact de la data de 4 iunie până în prezent , care să marcheze o schimbare. Învederează că prezenta acţiune a fost introdusă la un interval mai mic de 2 săptămâni de la ultima pronunţarea. În ceea ce priveşte situaţia materială a reclamantei arată că la dosarul cauzei a fost depus un înscris ce atestă primirea unei sume de bani de către aceasta de la mama sa ce lucrează în străinătate, deci nu poate fi catalogat drept un venit încasat cu caracter regulat, precum şi  o dovadă a unei sume primite de la stat doar pentru perioada stării de urgenţă, neputând fi asimilat unui venit obţinut constant. Privitor la condiţiile de locuit arată că, referatele de anchetă socială efectuate sunt realizate pe baza  unui formular tip, fiind similare cu cele realizate în dosarele anterior menţionate, unde se confirmă faptul că ambele părţi dispun de condiţii optime pentru minoră. Însă, învederează că realitatea este dovedită de înscrisurile, planşele fotografice  depuse la dosar ce demonstrează starea imobilului pe care îl prezintă partea adversă, fiind destul de degradat şi impropriu de locuit.  Din perspectiva sa,  apreciază că a existat înţelegere din partea pârâtului pentru ca reclamanta să vină să-şi poată vedea fiica, iar în cazul unui refuz aceasta avea posibilitatea de a promova acţiune până la soluţionarea în mod definitiv a cauzei. Cu cheltuieli de judecată.

În replică apărătorul reclamantei, precizează că modificarea se referă la stabilirea locuinţei la domiciliul mamei, iar privind autoritatea de lucru judecat înţelege să invoce temeiurile cu nu au fost avute în vedere , pentru perioada în care minora s-a aflat în grija părţii şi pentru care pârâtul a promovat acţiunea de ordonanţă preşedinţială, pentru care, instanţa de fond cât şi cea de apel nu au avut în vedere nu probatorii, iar instanţa de apel a respins ca tardiv pe motiv că s-a depăşit ora 16 a ultimei zile, iar la 3 zile s-a pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind nelegalitatea unei astfel de decizii. Totodată arată că la dosarul cauzei au fost depuse o serie de facturi din care rezultă dovada îmbunătăţirilor aduse imobilului deţinut de reclamantă.

Instanța constată faptul că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și reține cauza pentru deliberare și pronunțare.

INSTANŢA

Deliberând asupra acţiunii civile  de faţă, reţine următoare:

Prin cererea introdusă la această instanţă la data de 05.06.2020 şi înregistrată sub nr. 3335/202/2020, reclamanta A, a chemat în judecată pe pârâtul B solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se pronunţa să se dispună exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minora C în comun; -stabilirea locuinţei minorei la domiciliul acesteia, obligarea pârâtului la plata lunara a unei contribuţii de creştere, îngrijire şi educare in favoarea minorei şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

În  motivarea acţiunii, reclamanta arată că în fapt, în luna august 2019 s-a  despărţit de pârât în Anglia, ulterior, cu acordul acestuia, revenind în ţară împreună cu fiul său (dintr-o alta relaţie) si fiica sa (rezultată din relaţiile cu pârâtul).

A precizat că la acea dată, pârâtul a rămas în Anglia, iar ea imediat ce a revenit în ţară s-a stabilit cu minorii la adresa indicată drept domiciliu, căutând să se angajeze, neavând niciun suport din partea pârâtului, care la data despărţirii a înţeles să retragă toate economiile depuse într-un cont în Anglia.

 În data de 28.09.2019, bunica paternă pe motiv că doreşte să păstreze legătura cu nepoata sa şi asigurând-o că nu doreşte să intervină într-un fel în problemele sale cu pârâtul, a solicitat să stea cu minora până reuşea să îşi asigure un loc de muncă, lucru cu care a fost de acord.

 Din păcate, la sfârşitul zilei, atunci când a dorit să ia minora acasă i s-a refuzat acest lucru, dată de la care nu a mai avut acces la propriul copil. Deşi l-a rugat să-i aducă copilul, pârâtul a refuzat invocând pretexte ce nu aveau nimic în comun cu noţiunea de interes superior al copilului, iar în aceiaşi perioadă acesta a promovat două acţiuni una pe drept şi comun şi ordonanţă preşedinţială, solicitând aceleaşi măsuri.

Ulterior, a promovat o cerere pe cale de ordonanţa preşedinţială, dosar nr. 8238/202/2019, cerere ce a fost admisă în parte, în sensul ca s-a dispus stabilirea locuinţei minorei la domiciliul său şi obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere, soluţie în baza căreia, la data de 16 martie 2020, prin forme de executare judecătoreasca, a reuşit să-şi revadă copilul, aducându-l acasă.

 Din nefericire, soluţia Judecătoriei Călăraşi de la acea dată a fost modificată în totalitate, prin respingerea cererii sale de către Tribunalul Călăraşi care, fără înscrisuri noi, pe baza unei anchete sociale -practic contestată de pârât a apreciat că acesta are venituri şi condiţii locative mai bune. Imediat după aceasta soluţie, pârâtul a promovat o noua cerere de ordonanţă preşedinţială, dosar nr.2015/202/2020,  soluţia fiindu-i favorabilă, prin admiterea unei excepţii procesuale neinvocată de părţi sau din oficiu.

Şi aceasta soluţie a contestat-o , învederând că apelul se socoteşte pe zile excepţia de ore fiind consacrată de dispoziţiile art. 181 C. P. C. Prin urmare prezenta cerere vizează împrejurări de fapt noi, ce nu au fost avute în vedere în dosarele anterior  menţionate, în sensul că face dovada veniturilor realizate şi mult contestate de pârât şi a îmbunătăţirilor privind locuinţa. Mai mult decât atât, consideră că, atâta vreme cat pârâtul timp de 6 luni de zile  nu a avut disponibilitatea de a-i permite sa păstreze legăturile cu minora în vreme ce fără a avea cadrul legal stabilit a înţeles să nu împiedice relaţiile cu familia extinsă, conştientă fiind  că este în interesul superior al acesteia, apreciind la acel moment, până la finalizarea cercetării judecătoreşti pe fond a cauzei 6804/2019, că este imperios necesar ca locuinţa minorei să fie la aceasta, sa îngrijit în permanenţă de creşterea şi îngrijirea sa şi să aibă o relaţie bazată pe afecţiune şi ataşament reciproc.

 Prin urmare, având în vedere acţiunile şicanatoare şi total în contradicţie cu necesitatea asigurării unui climat normal, armonios pentru creşterea şi îngrijirea minorei, dar şi indisponibilitatea pârâtului de a-i fi permis să păstreze legături cu minora, apreciază că se impune ca locuinţa acesteia să fie la domiciliul său, cu atât mai mult cu cât mutarea acesteia în prezent, dintr-un domiciliul în altul nu ar face decât să distrugă copilul emoţional, creându-i traume, cu repercusiuni pe viitor de neînlăturat.  Mai mult, a arătat că în toată această perioadă, pârâtul nu a încercat altceva decât să-i creeze o imagine negativă în societate, a agresat-o, i-a spart contul de email şi Facebook etc, formulând în acest sens  o serie de plângeri împotriva acestuia , cazuri în care, nici până în prezent nu s-a dispus nicio măsură.

Cererea a fost întemeiată în baza dispoziţiilor art. 997 şi urm. C. Proc CivILĂ, Legea 2727/2004 R.

În dovedirea cererii a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, martori şi anchetă socială.

La data de 24.06.2020, pârâtul a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii, apreciind-o neîntemeiată,  înţelegând să  invoce inadmisibilitatea acestei cereri, în condiţiile în care în prezent exista o soluţie pronunţată tot pe cale de ordonanţa preşedinţială în cauza 2015/202/2020 şi pe care pârâta refuză să o pună în aplicare, ori, prin aceasta noua cerere, a treia, deja, aceasta nu solicită o modificare a unui status quo anterior, ci solicită luarea acestei măsuri ignorând, soluţia anterioară.

A precizat că din luna septembrie şi până la data de 16.03.2020, minora s-a aflat in domiciliul său şi mama sa nu s-a interesat de situaţia acesteia, pentru ca, la data menţionată în urma unei măsuri dispuse pe cale de ordonanţa preşedinţială executorie dar nedefinitivă, minora urma să fie luată cu ajutorul executorului judecătoresc la data de 16.03.2020. Menţionează că a fost de acord ca minora sa meargă la mama numai pentru aceasta obţinuse o hotărâre judecătorească executorie care i se părea nedreaptă, motiv pentru care apelul i-a si fost admis ulterior, peste numai o săptămână faţă de momentul când s-a produs executarea silită şi copilul a mers la mama.

Arată că a exprimat acest punct de vedere, atât pentru afecţiunea enormă pe care o poartă minorei, cât şi pentru confortul psihic al minorei care a locuit mai bine de 6 luni de zile în imobilul său unde a fost îngrijită corespunzător, având toate condiţiile materiale şi morale în acest sens şi fiind normal şi firesc să păstreze legătura până la soluţionarea  procesului similar pe fond.

Mai arată că, între părţi a mai existat dosarul 8238/202/2019 prin care acesteia i s-a respins o solicitare similară formulată tot pe cale de ordonanţa preşedinţială şi dosarul 2015/202/2020 prin care i s-a respins din nou aceeaşi solicitare pe care o formulează în acest dosar a treia oara, admiţându-i-se  cererea prin care s-a stabilit domiciliul minorei la acesta.

Faţă de cele două soluţii anterioare, raportat la dispoziţiile art. 430 si urm, c.p.c. si cele ale art. 1002 cod procedură civilă., invocă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 151/24.03.2020 pronunţate in dosarul 8238/202/2019 al Tribunalului Călăraşi şi sentinţei civile nr. 12/14.04.2020 pronunţate în dosarul 2015/202/2020, şi prin care a fost respinsă cererea similară, cu acelaşi conţinut ca şi cel din dosarul prezent faţă de solicitarea pârâtei exprimată prin cererea reconvenţională, instanţa urmând să constate tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, precum şi nemodificarea împrejurărilor de fapt care au justificat luarea primelor decizii în urmă cu doar două săptămâni, existând autoritate de lucru judecat in acest sens.

Examinarea susţinerilor trebuie făcuta numai prin prisma verificării existentei unor împrejurări noi faţă de data de 24.03.2020 şi, ulterior, 04.06.2020 când s-a pronunţat ultima soluţie în dosarul 2015/202/2020 întrucât, cele două sentinţe civile menţionate anterior au autoritate de lucru judecat si nu se mai pot pune în discuţie aceleaşi apărări, faţă de principiul şi excepţia pe care le-a adus în atenţia instanţei.

Or, în contextul în care, cu doar două săptămâni înainte, Tribunalul Călăraşi s-a pronunţat în mod definitiv prin respingerea unei cereri similare pe care aceasta a formulat-o şi printr-o decizie civilă definitivă pe care a depus-o la dosarul cauzei, hotărâre judecătoreasca prin care, în mod definitiv instanţa supremă a respins aceeaşi cerere pe care a formulat-o în aceasta cauză pe calea cererii reconvenţionale, nu rezultă care este motivul pentru care reclamanta, după nici doua săptămâni, promovează o noua acţiune.

În privinţa spaţiului de locuit, arată că dispune de condiţii optime de locuit, într-un apartament cu trei camere unde este spaţiu suficient si pentru mama sa care s-a ocupat de minoră. Imobilul este în proprietatea sa, conform contractului de vânzare-cumpărare, contrar afirmaţiei pârâtei , care nu are condiţii bune de locuit, sens în care arată că nu are apa caldă curentă, locuieşte la casă şi nu are baie dotată corespunzător, are numai o încăpere destinată acestei folosinţe fără apa caldă şi cadă, situată într-un corp separat de restul casei, fiind necesar sa iasă din casă ca să ajungă în aceasta încăpere. Bucătăria este, de asemenea, situată într-un corp de casa separat de casa propriu-zisă şi nu este dotată cu apă curentă, în casa plouă, aşa cum rezultă din planşele foto. 

În privinţa veniturilor, după cum s-a statuat în mod definitiv si cu autoritate de lucru judecat, arată că este angajat cu contract de muncă si realizează venituri în mod constant, iar pârâta nu a fost angajată şi nu a realizat venituri, aşa cum  se întâmplă şi în n prezent, dovada fiind şi faptul ca minora a fost lăsată, conform contractului, într-un centru de asistenta socială de zi, deşi ar fi avut unde să locuiască, aspecte pe care le-a reţinut în mod definitiv Tribunalul Călăraşi în motivarea hotărârii.

Referitor la aspectele invocate ca argumente în mod exemplificativ, arată că  de minora şi creşterea acesteia s-au ocupat amândoi si, cu precădere acesta, deci nu are relevanta în momentul de faţă, acesta fiind un argument care ţine de situaţia dinainte de perioada despărţirii în fapt.

Minora este obişnuită cu acesta şi bunica paternă care s-a şi ocupat de aceasta, mai ales în anul 2019 şi nu se poate face o ierarhie cu privire la acesta problemă, de cine este mai ataşată minora. Pârâta a revenit în ţară în martie 2019, cu motivaţia ca tatăl său era bolnav, iar în perioada martie-august 2019 minora a stat cu mama sa care s-a ocupat corespunzător de copil. Nu este real ca nu i-ar fi permis să aibă legături cu minora, astfel că, aceasta a intrat într-o relaţie extraconjugală, aspect din cauza căruia s-au şi despărţit si "nu a mai avut timpul necesar" să vadă  minora.

Referitor la împrejurarea că s-ar putea ocupa de minora, întrucât are program de 8 ore la serviciu, este evident că este preferabil să aibă serviciu din care sa trăiască, să se întreţină . A precizat că mama sa deţine o cameră separată a ei, ca şi minora se poate îngriji de copil în mod corespunzător, cum a dovedit-o şi anterior în anul 2019 şi până în  16.03.2020 şi nu este real că minora nu ar fi fost îngrijită corespunzător şi susţinerile privitoare la unele momente când aceasta ar fi înghiţit plastilină sunt total nereale, minora nefiind supravegheata corespunzător la mama pârâtă de unde a luat-o bolnavă, aşa cum rezultă din actele medicale. Contrar susţinerilor reclamantei, arată că a avut surpriza să constate că, într-un interval de timp de 4 luni de când minora a mers la pârâtă, aceasta nu i-a permis decât să vorbească cu minora o singura data şi numai pentru un singur minut, spunându-i că, atât timp cât aceasta nu l-a deranjat pe perioada cât minora a locuit la acesta, nu ar trebui să o deranjeze pentru a putea vizita minora, fapt cu care, din motivele enunţate mai sus, nu poate fi de acord, pentru că această conduita obstrucţionistă a pârâtei este contrara intereselor minorei de a avea legături cu ambii părinţi si, provocându-i traume sufleteşti imense.

Afirmaţiile despre veniturile acesteia nu sunt relevante, întrucât acesta nu este criteriul esenţial care a determinat soluţia instanţelor anterioare şi nici acum nu există vreo schimbare reala, întrucât extrasul de cont se referă la doua sume pe care le-a primit ca şi compensaţie de la Statul Roman pentru perioada de Covid-19, acestea nefiind nişte venituri regulate, ci ocazionate doar de perioada de pandemie. Privitor la schimbarea condiţiilor de locuit, acestea sunt numai afirmaţii fătă niciun suport probator, condiţiile fiind, absolut improprii de locuit.

Au fost invocate dispoziţiile art. 205 c.p.c..

În dovedire a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, martori şi anchetă socială.

 La termenul din 25.06.2020, prin precizările verbale făcute în faţa instanţei, reclamanta a înţeles să renunţe la capătul de cerere privind exercitarea autorităţii părinteşti în comun., iar prin încheierea de şedinţă  din 16.07.2020, instanţa a tranşat problema autorităţii de lucru judecat  invocate de pârât prin întâmpinare, reţinând că ordonanţa preşedinţială se bucură de autoritate de lucru judecat doar dacă nu s-au modificat împrejurările avute în vedere la emiterea acesteia, or, aşa cum se arară şi de reclamantă,  aceasta invocă, raportat la considerentele  sentinţei anterioare, modificarea împrejurărilor avute în vedere, respectiv modificare  condiţiilor de locuit pe care le deţine reclamanta şi a veniturilor sale.

În cauză, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosarul cauzei de către părţi şi proba testimonială , declaraţ8iile martorilor audiaţi în cauză regăsindu-se la filele130-131 şi a dispus ataşarea  dosarelor 8238/202/2018 şi ne2015/202/2020.

Analizând cererea dedusă judecăţii prin raportare la susţinerile părţilor şi la  probatoriul administrat  reţine următoarele:

Din înscrisurile depuse la dosar,  rezultă că  între aceleaşi părţi au  mai existat  litigii având acelaşi obiect, iar  prin  sentinţa civilă nr. 183/05.02.2020 pronunţată de Judecătoria Călăraşi în dosarul nr. 8238/202/2019 definitivă prin  decizia  nr. 151/24.03.2020 pronunţată de Tribunalul Călăraşi s-a admis în parte acţiunea  mamei minorei,  şi în mod provizoriu s-a stabilit domiciliul minorei la mamă, fiind stabilită obligaţia  în sarcina tatălui de plată a unei pensii de întreţinere de 1/4 din venitul net lunar al acestuia şi s-a respins  capătul de cerere privind exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorei în mod exclusiv de către mamă.

Această sentinţă a fost modificată prin  decizia Tribunalului Călăraşi s-a admis apelul tatălui minorei şi a schimbat în tot sentinţa apelată, în sensul că s-a respins cererea de ordonanţă preşedinţială  promovată de mamă, ca neîntemeiată. 

Ulterior, între părţi a mai avut loc un litigiu, având acelaşi obiect, iar prin sentinţa civila nr. 512 /14.04-2020 pronunţată de Judecătoria Călăraşi în cadrul dosarului 2015/202/2020 s-a  admis acțiunea formulată de reclamantul-pârât B, s-a respins cererea reconvenţională formulată de pârâta -reclamantă  A  şi s-a stabilit ca până la soluţionarea printr-o hotărâre definitivă a dosarului nr. 6804/202/2019 al Judecătoriei Călăraşi, autoritatea părintească cu privire la minora C, să se exercite în comun de ambii părinţi, iar locuinţa  sa să fie la domiciliul reclamantului-pârât. Totodată, a fost obligată pârâta-reclamantă la plata către reclamantul-pârât, dar în favoarea minorei C, a unei pensii de întreţinere de 1/4 din venitul mediu net pe economia naţională. Această sentinţă a rămas definitivă prin decizia 236/04.06.2020 a Tribunalului Călăraşi prin care s-a respins ca tardiv apelul formulat împotriva acesteia.

Raportat la cele reţinute cu putere de lucru judecat prin sentinţele civile anterior pronunţate între părţi, instanţa este chemată să analizeze dacă a avut loc o modificarea a aspectelor avute  în vedere de instanţe anterior şi, în caz afirmativ să stabilească dacă această modificarea este de natură  a justifica schimbarea locuinţei provizorii stabilite  pentru minora C.

Raportat la înscrisurile depuse la dosarul cauzei de reclamantă  şi la cele reţinute  prin  referatul de anchetă socială efectuat la domiciliile părţilor şi care se află ataşat la dosarul cauzei la fila115, instanţa reţine că reclamanta a făcut dovada modificarea împrejurărilor avute în vedere anterior de instanţe cu privire la  lipsa condiţiilor adecvate pentru locuit şi a lipsei veniturilor, în prezent reclamanta obţinând astfel cum rezultă din  extrasele de cont depuse la filele 129 venituri superioare celor dovedire de pârât.

În continuare,  instanţa  urmează a analiza dacă modificarea acestor împrejurări este suficientă pentru a se dispune, pe cale de ordonanţă preşedinţială, locuinţa minorei .

În drept, se reţine ca instituția ordonanței președințiale, reglementată în art. 997 – 1002 C .procedură civilă, reprezintă un mijloc procedural rapid și lipsit de formalism pentru luarea unor măsuri provizorii în anumite cazuri ce reclamă urgență.

Ca atare, acțiunea având ca obiect luarea unor măsuri pe calea ordonanței președințiale trebuie să îndeplinească pe lângă cerințele generale pentru exercitarea oricărei acțiuni – interesul, calitatea procesuală, capacitatea procesuală și formularea unei pretenții – și anumite condiții particulare, precum: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existența unor cazuri grabnice, neprejudecarea fondului.

Caracterul urgent al măsurii trebuie stabilit prin raportare la scopul luării acesteia, și anume – păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

În cauză sunt  aplicabile şi dispoziţiile art. 920 C. procedură civilă, potrivit cărora instanța poate lua măsuri vremelnice, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei,în situaţiile prevăzute de art. 920 NCPC,  fiind este prezumată chiar de legiuitor urgenţa măsurilor respective şi chiar caracterul vremelnic, atâta timp cât măsurile sunt luate până la soluţionarea dosarului de divorţ, aflat pe rolul instanţei.

Soluționând cererea dedusă judecăţii,  instanța nu procedează la prejudecarea fondului, hotărârea pronunțată în cadrul procedurii speciale a ordonanței președințiale neprezentând autoritate de lucru judecat.

 Astfel, aprecierile instanței se limitează la asigurarea protejării interesului minorului, prin raportare la acest moment și la conținutul dispozițiilor art. 263 și urm. Cod civil precum și ale art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care impun respectarea acestei cerințe în orice demers judiciar.

În fapt, se reţine că minora  C este fiica celor doi, în prezent are  vârsta de 4 ani, şi că de la data despărţirii părţilor, aceasta, a locuit  ca urmare a  sentinţelor civile anterior menţionate o perioadă de timp la tată, ulterior la mamă, aflându-se în prezent la tată şi că între părţi existe neînţelegeri cu privire la  modalitatea de a se păstra legăturile cu minora,  părţile nefiind dispuse să facă concesii  sub acest aspect. Punerea în executare a acestor  sentinţe civile nu a avut loc  voluntar de către părţi, ci numai după apelarea la un executor judecătoresc.

În  raport de aceste reglementări legale şi de situaţia de fapt reţinută în cauză, de faptul că în cauză nu s-a invocat şi dovedit  existenţa vreunui pericol  iminent pentru minoră, a unor abuzuri de natură fizică sau emoţională exercitate asupra acesteia, instanţa, având în vedere nevoia copilului de a creşte într-un climat stabil şi securizat, de natură a asigura  dezvoltarea armonioasă din punct de vedere fizic şi psihic a  acesteia, apreciază că  la acest moment se impune ca locuinţa minorei să rămână, în mod provizoriu, până la soluţionarea definitivă a  dosarului  de fond, la tată, o nouă schimbare a mediului în care creşte aceasta  putând fi de natură să conducă la  afectarea echilibrului psihologic şi emoţional al minorei.

Pentru aceste considerente, va respinge cererea formulată de reclamanta A în contradictoriu cu pârâtul B,

În baza art.453 Cod procedură civilă va obligă reclamanta să plătească pârâtului suma de 952 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv onorariu avocaţial

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Respinge cererea formulată de reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtul B.

Obligă reclamanta să plătească pârâtului suma de 952 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv onorariu avocaţial

Cu drept la apel în 5 zile de la  pronunţare comunicare, cerere ce se depune la Judecătoria Călăraşi.

Pronunţată, azi,20.08.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei

PREŞEDINTE, GREFIER,

IO MC

Red IO

Tehnored. M.C.

5 ex/ 21.08.2020

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:JDCLA:2020:003.000280

Dosar nr. 2822/202/2020

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CĂLĂRAŞI

Înregistrată în evidenţa A.N.S.D.P.C.P. sub nr. 6655

SENTINŢA PENALĂ Nr. 280/2020

Şedinţa publică de la 15 Octombrie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE DE

GREFIER MD

Din partea Ministerului Public Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi - procuror CV

Pe rol soluţionarea cauzei penale privind pe inculpatul AA trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi nr. 2555/P/2019 din 24.04.2020, pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin.1 C.P.

La apelul nominal făcut  s-au prezentat inculpatul, asis. de av. NS .

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de grefier,  după care :

Av. N. S. pentru inculpat arată că acesta înţelege să se judece în procedura simplificată.

Instanţa procedează la identificarea inculpatului, dă citire actului de sesizare al instanţei şi în conformitate cu disp. art. 378 C.pr.p. procedează la ascultarea acestuia, declaraţia dată fiind consemnată în proces verbal separat şi ataşat la dosar.

Reprezentantul Parchetului şi av. N.S. pentru inculpat, învederează că nu mai sunt  probe de administrat, apreciind cauza în  stare de judecată.

Instanţa ia act că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, constată  terminată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul părţilor pentru susţineri pe fond.

Reprezentantul Parchetului expune oral situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpatului, precizând că fapta este pe deplin dovedită cu probele administrate în cauză şi recunoscută de el, sens în care pune de concluzii de condamnare a acestuia, la pedeapsa închisorii, având ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere, prev. de art. 91 C.p. .

 Av. N S. pentru inculpat, având cuvântul, solicită a  se avea în vedere la individualizarea pedepsei  poziţia sinceră de recunoaştere şi regret a faptei ,urmând a se aplica dispoziţiile art. 396 c.p.p. şi a i se aplica  o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege  ,  cu aplic. disp. art. 80 C.p.,privind renunţarea la aplicarea pedepsei ,iar în subsidiar cu aplic. disp. art. 83 C.p., privind amânarea aplicării pedepsei, urmând a se avea în vedere totodată faptul că este la primul conflict cu legea penală, că a parcurs o distanţă mică de 150 m , pe un drum de ţară .

Inculpatul, având ultimul cuvânt regretă fapta , fiind de acord să presteze o muncă nerenumerată în folosul comunităţii.

  I N S T A N Ţ A

Asupra cauzei penale de faţă ;

Prin rechizitoriul nr. 2555/P/2019 din 24.04.2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi a fost trimis în judecată inculpatul AA pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin.1 C.P.

S-a reţinut prin actul de sesizare al instanţei,  fapta inculpatului AA care la data de 11.11.2019, în jurul orei 08.15, a condus autoturismul marca Seat Cordoba cu numărul de înmatriculare XXX, pe un drum drum public, respectiv pe str. Iasomiei, din sat. Ciocănești (com. Ciocănești), jud. Călărași, fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

Coroborând probele administrate în cauză, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt: la data de 10.11.2019 martorul FF, fratele inculpatului AA, a cumpărat autoturismul marca Seat Cordoba cu numărul de înmatriculare XXX. Mașina a fost parcată în curtea locuinței sale La această adresă martorul locuia împreună cu fiul său, martorul FF și cu inculpatul AA. În dimineața zilei de 11.11.2019 martorul FF a plecat la serviciu, lăsând cheile autoturismului pe un dulap din bucătăria imobilului. În dimineața zilei de 11.11.2019, în jurul orei 08.00, inculpatul AA a luat cheile autoturismului de pe dulapul din bucătărie cu intenția de a scoate autoturismul din curte pentru a-l spăla la poartă. Ulterior, deși nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de  vehicule, inculpatul l-a condus  pe str. .........din ......., aproximativ 150 m, fiind însoțit de nepotul său, martorul FF, iar în momentul în care a ajuns la prima intersecție a întors pe strada unde locuia. În jurul orei 08.15, în timp ce conducea autoturismul pe strada ......, drum deschis circulației publice la acel moment, inculpatul a observat pe sensul opus un echipaj de politie, motiv pentru care a oprit brusc autovehiculul în dreptul locuinței martorului GG. Inculpatul AA și martorul FF au coborât din autoturism și au pătruns, pe poarta deschisă, în curtea imobilului aparținând martorului GG, cu scopul de se sustrage controlului organelor de politie, ieșind pe o poartă situată pe latura corespunzătoare dinspre strada Romanițelor, îndreptându-se către casă. În jurul orei 19.30 inculpatul AA și martorul FF au împins autoturismul din dreptul locuinței martorului GG, până în dreptul locuinței martorului FF

Inculpatului a recunoscut săvârșirea faptei în circumstanţele descrise mai sus ,susţinerile sale fiind confirmate de martorul FF, care în declaraţia dată a arătat că , în dimineața zilei de 11.11.2019, acesta a luat cheile autoturismului de pe un dulap și i-a cerut să se urce în mașină pentru a face o plimbare, deplasându-se împreună aproximativ 150-200 m. A mai adăugat că  apoi inculpatul a întors maşina însă în momentul în care se întorceau au observat că din sens opus se apropia un echipaj de politie, motiv pentru care acesta  i-a cerut să coboare și au pătruns în curtea martorului GG, ieșind apoi pe strada ........

Şi martorul  GG a arătat, în declaraţia dată ,că în dimineața zilei de 11.11.2019, s-a aflat în municipiul Călărași ,însă când s-a întors a observat că în dreptul porții de acces  în curte ,de pe strada, se afla un autoturism marca Seat Cordoba cu nr. de înmatriculare XXX , a accesat sistemul de supraveghere video instalat și a constatat că, în jurul orei 08.15, inculpatul AA  a coborât de la volanul autoturismului pe care l-a abandonat în dreptul porții ,apoi  a pătruns în curtea locuinței sale pe care a traversat-o și a ieșit pe poarta dinspre strada ,însă nu înţelege să formuleze  plângere prealabilă împotriva  lui și a martorului FF pentru săvârșirea infracțiunii de ”violare de domiciliu".

Nici martorul  FF nu a înţeles să formuleze plângere prealabilă împotriva fratelui său, inculpatul AA  , pentru săvârșirea infracțiunii de ”furt în scop de folosință”.

Din procesul-verbal încheiat de organele de cercetare penală în urma vizualizării imaginilor surprinse de camere sistemului de supraveghere instalate la imobilul martorului GG rezultă că la data de 11.11.2019, în jurul orei 08.22, autoturismul marca  Seat Cordoba cu nr. de înmatriculare DB-87-BDR s-a deplasat pe strada Iasomiei și a oprit brusc lângă gardul locuinței martorului GG  din partea stângă a  lui, din dreptul volanului, a coborât inculpatul iar din partea stângă a coborât martorul FF, după care cei doi au pătruns în curte, pe poarta deschisă  și au ieșit împreună pe poarta dinspre strada Romanițelor.

Din adresa nr. 6578/28.11.2019 emisă de Primăria Comunei Ciocănești rezultă că strada Iasomiei face parte din categoria drumurilor publice, iar la data de 11.11.2019 era deschisă circulației publice.

Din adresa nr. 13872/13.11.2019 emisă de S.P.C.R.P.C.I.V. Călăraşi rezultă că inculpatul AA nu figura în evidențele instituției ca posesor de permis de conducere, până la data de 19.11.2019.

Fiind audiat în  faza de cercetare judecătorească, inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa, înţelegând să se judece doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Din probele administrate în cauză, instanţa apreciază că în drept, fapta inculpatului  AA care la data de 11.11.2019, în jurul orei 08.15, a condus autoturismul marca Seat Cordoba cu numărul de înmatriculare XXX, pe un drum public, respectiv pe str. ....... din sat. Ciocănești (com. Ciocănești), jud. Călărași, fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin.1 din C.P.,fapta fiind comisă cu vinovăţie sub forma intenţiei directe.

La individualizarea pedepsei aplicate, instanţa a avut în vedere gravitatea redusă a faptei comise de acesta, modalitatea concretă în care a săvîrşit-o, respectiv pe timp de zi, la o oră,respectiv 8:15, când traficul rutier  este totuşi intens, distanţa relativ mică parcursă, de aprox.150 m, precum  şi faptul că  el nu a mai fost condamnat  în trecut ,  are studii medii, este tânăr şi fără ocupaţie.

Având în vedere circumstanţele  reale ale săvârşirii infracţiunii, dar şi cele personale  ale inculpatului ,mai sus reţinute, instanţa  urmează a-l condamna  în baza textului de lege mai sus menţionat, pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin.1 din C.P. , cu aplic. art. 396 C.p.p la o pedeapsă de  8 luni închisoare. 

În ceea ce priveşte pedeapsa complementară, instanţa reţine că natura faptei săvârşite, ansamblu circumstanţelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea  drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 66 al.1 lit. a şi b C.P. , respectiv dreptul  de a fi ales în autorităţile publice sau în orice  alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, motiv pentru care exerciţiul acestuia urmează a fi interzis pe o durată de 2 ani, calculată de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe .

În baza art.65 al. 1 C.p. urmează a interzice inculpatului pe durata executării pedepselor aplicate exerciţiul drepturilor, prev. de art. 66 al.1 lit. a , b  C.p.

Instanţa apreciază că scopul pedepsei şi reeducarea lui se pot realiza şi fără aplicarea unei pedepse privative de libertate, având în vedere că a dat dovezi temeinice de îndreptare prin atitudinea de recunoaştere şi regret avută pe parcursul procesului . Ţinând cont şi de faptul că pedeapsa aplicată  nu este mai mare de 3 ani, că şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, instanţa apreciază că în cauză se poate face aplicarea dispoziţiilor privind suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere.

Deşi inculpatul a solicitat amânarea aplicării pedepsei, instanţa a apreciat că această aceasta nu este suficientă pentru corijarea comportamentului lui şi pentru ca pedeapsa penală să-şi atingă scopul, în contextul în care el s-a urcat la volan fără a avea cunoştinţe în conducerea autovehiculelor ,punând astfel în pericol grav siguranţa celorlalţi participanţi la traficul rutier, fără a avea vreo urgenţă reală,ci doar de dragul amuzamentului şi a fugit de organele de poliţie după ce a fost depistat în trafic , ceea ce denotă o atitudine iresponsabilă  .

Ca atare, în baza art. 91-92 C.p. urmează a dispune suspendarea executării pedepsei  sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 2 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

Urmează a atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96  C.P.,privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 93  C.P. urmează a pune în vedere inculpatului :-  să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta; -să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea lui; -să anunţe,în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile ; - să comunice schimbarea locului de muncă;- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;-să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate şi să presteze o muncă neremunerată în cadrul  Primăriei com. Ciocăneşti sau în cadrul Primăriei com. Dorobanţu în folosul comunităţii,pe o perioadă de 60 de zile .

Serviciul de Probaţiune Călăraşi urmează să ia măsurile necesare conform art. 94 al.3 C.P. pentru executarea de către inculpat a obligaţiilor mai sus prevăzute.

În baza art.274 al.1 C.P.P. urmează a  obliga  inculpatul la plata sumei de  400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

 ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

 Condamnă pe inculpatul  AA, pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără a poseda permis de conducere, prev. de  art. 335 al.1 C.p , cu aplic. art. 396 al. 10 C.p.p., la  o pedeapsă de  8 luni  închisoare.

În baza art. 67 al. 1 C.P. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 al.1 lit. a , b  C.P.  pe o durată de 2 ani, calculată de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe În baza art. 65 al. 1 C.P. interzice inculpatului pe durata executării pedepsei  exercitiul drepturilor prev. de art. 66 al.1 lit. a ,b  C.P.

În baza art. 91-92 C.P. dispune suspendarea executării pedepsei, aplicate inculpatului prin prezenta, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de  2 ani, calculat de la data de  rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.P.,privind revocarea suspendării executării pedepselor sub supraveghere.

În baza art. 93 C.P. pune în vedere inculpatului : -să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;-să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea lui;-să anunte,în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăseste 5 zile;- să comunice schimbarea locului de muncă;- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existentă;-să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate şi să presteze o muncă neremunerată în cadrul Primăriei  com. Ciocăneşti  sau în cadrul Primăriei  com. Dorobanţu,în folosul comunitătii,pe o perioadă de 60 de zile.

Serviciul de Probatiune  Călăraşi va lua măsurile necesare conform art. 94 al.3 C.P. pentru executarea de către inculpat a obligaţiilor mai sus prevăzute.

În baza art.274 al.1 C.P.P. obligă  inculpatul la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat .

Cu apel în 10 zile de la  comunicarea prezentei.

Pronunţată în şedinţa publică din 15.10.2020.

PREŞEDINTE,  GREFIER,

 ED DM

Red .E.D./Tehnored DM/Ex.4/ 22.10.2020

M.D. 20 Octombrie 2020

Document finalizat

Cod ECLI

Dosar nr. 3696/202/2020

JUDECĂTORIA CĂLĂRAŞI

Înregistrată în evidenţa A.N.S.D.P.C.P. sub nr. 6655

Î N C H E I E R E NR.1578/2020

Şedinţa din Camera de Consiliu de la 19 Iunie 2020

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: DE

GREFIER: NG

Pe rol soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite formulată de petentul  AA la solicitarea creditorului BB împotriva debitorului DD.

 La apelul nominal făcut în camera de consiliu, nu au răspuns părţile.

Cererea se soluţionează fără citarea părţilor, potrivit art. 666 alin. 2 C.pr.civ.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează obiectul cererii, după care instanţa reţine spre soluţionare cererea de încuviinţare a executării silite

 I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cererrii de faţă,instanţa constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 18.06.2020 şi înregistrată sub nr.3696/202/2020 ,  AA  a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite prin toate formele de executare a titlului executoriu reprezentat de Somaţia de plată Europeană de Declaratie de executare şi a Ordinului de plată emis de Judecătoria WEDDING BERLIN/GERMANIA în dosar nr.2552-19-7 din 2019  pentru plata  de către debitorul Societatea DD  a sumei de 7784,94 euro compusă din suma de  7207,44 euro debit la care s-au adăugat 577,80 euro cheltuieli judiciare  precum şi obligarea la plata cheltuielilor de executare.

Cererea de încuviinţare a executării silite a fost legal timbrată cu suma în cuantum de 20 lei, potrivit art. 10 alin. 1 lit. a din O.U.G. nr. 80/2013.

Examinând actele depuse în susţinerea cererii de încuviinţare a executării silite, instanţa constată că nu s-a făcut dovada existenţei  unei  creanţe certe, lichide şi exigibile asupra debitoarei  Societatea DD , astfel că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 662 şi urm. Cod procedură civilă.

Astfel,din Somaţia de plată Europeană emisă de Judecătoria WEDDING BERLIN/GERMANIA în dosar nr.2552-19-7 din 2019 ,aflată la filele 27-28 din dosar nu rezultă care este creanţa datorată de debitoare şi cu ce titlu ,nefiind completată rubrica privind debitul .

Ca atare,instanţa apreciază că din titlul executoriu invocat nu rezultă  cu certitudine obligaţia debitoarei  de a achita creditoarei  suma de  7784,94 euro . 

Având în vedere caracterul necontencios al cererii, precum şi faptul că cererea a fost formulată de un profesionist în materie de executare silită, instanţa consideră că nu era oportună acordarea unui termen pentru complinirea lipsurilor, executorul judecătoresc având posibilitatea reiterării cererii. 

Pentru aceste motive, în temeiul art.665 alin.5 pct.7 C.p.c. instanţa va respinge cererea de încuviinţare a executării silite împotriva debitoarei Societatea DD . 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

 DISPUNE:

Respinge cererea de încuviinţare a executării silite formulată de către  AA în dosarul de executare nr.26/2020 cu privire la titlul executoriu reprezentat de  Somaţia de plată Europeană de Declaratie de executare şi a Ordinului de plată emis de Judecătoria WEDDING BERLIN/GERMANIA în dosar nr.2552-19-7 din 2019  , la cererea creditorului BB , împotriva debitoarei  Societatea DD , ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Călăraşi.

Pronunţată în şedinţă  camerei de consiliu, astăzi, 19.06.2020.

Domenii speta

Spete similare