Civil.revocare donaţie – fraudă la lege instanţa,

REVOCARE DONAŢIE – FRAUDĂ LA LEGE

INSTANŢA,

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei  Buzău la data de 23.10.2020 sub nr. .../200/2020 reclamantuAl TS a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii AE, VD şi CMR, anularea contractului de donaţie autentificat sub nr. ..../14.05.2020 şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.

În motivare, a arătat că prin contractul de donaţie mai sus indicat, încheiat între pârâţii AE şi VD, în calitate de donatori, şi CMR, în calitate de donatar, s-a convenit donarea liber de sarcini şi fără vreo rezervă pentru donatori cu privire la dreptul de proprietate în cotă indiviză de 1/6 asupra terenurilor arabile în suprafaţă de 11.500m.p., tarlaua 27, parcela .../54, CF 26921, nr. cadastral ..., şi 2.750 m.p., tarlaua 27, parcela .../59, carte funciară nr. ..., nr. cad. ..., situate în extravilanul com. S.

A apreciat că acest contract a fost încheiat în frauda sa, iar cauza contractului este ilicită, încheierea  acestuia reprezentând mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme imperative şi, implicit, imposibilitatea sa de a perfecta vânzarea.

Reclamantul a menţionat că pârâta AE, în calitate de vânzătoare, prin mandatarul CMR, a depus şi înregistrat sub nr. ..../09.03.2020 şi .../09.03.2020 la Primăria S, oferta de vânzare a terenului în cotă de 1/12 din suprafaţa de 1,1500 ha şi a terenului în cotă de 1/12 din suprafaţa de 0.2750 ha, în cond. Legii nr. 17/2014.

Având în vedere cererile depuse, privind oferta de vânzare, le-a acceptat, prin exprimarea intenţiei ferme de cumpărare şi acceptare a ofertei de vânzare.

În urma acestor demersuri, MADR – Direcţia pentru Agricultură a Jud. Buzău a emis avizele finale nr. ..../10.04.2020 şi 7...../10.04.2020, ca urmare a verificării modului de respectare a procedurii cu privirea la exercitarea dreptului de preempţiune, în temeiul art. 9 şi 10 din legea nr. 72/2014.

Avizele finale nr. ... şi ..../10.04.2020 au fost eliberate pentru încheierea contractului de vânzare în formă autentică.

Astfel, a apreciat ă pârâţii, prin împuternicitul CMR, au depus oferte de vânzare şi au  obţinut avizele finale pentru a încheia contractul de vânzare cu TS, fiind evident că prezentul contract

În drept, a invocat disp. art. 1237, 1238 C.civ.

În susţinerea cererii, a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, interogatoriu şi martori.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 355 lei, f. 43.

Cererea de chemare în  judecată şi înscrisurile aferente au fost comunicate pârâţilor, care au formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională.

Pârâtul VD a invocat  excepţia lipsei de interes a reclamantului, invocând disp. art. 32 C.proc.civ.

În susţinerea acestei excepţii, a arătat că pârâta AE, prin mandatar, a efectuat demersurile pentru a se vinde cota de ½ din respectivele suprafeţe, dar reclamanul nu a efectuat dovada că VD a efectuat vreo publicaţie de vânzare sau acceptare, nefiind justificat interesul în contradictoriu cu el, pentru cota de 1/12 pe care a transmis-o donatarului.

De asemenea, pârâtul VD a invocat şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, apreciind că actul juridic pe care l-a încheiat nu îl prejudiciază pe reclamant în niciun mod.

În plus, a susţinut că nu a efectuat nicio ofertă de vânzare şi nu a primit nicio ofertă de acceptare pentru cota sa.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, pârâţii au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Au susţinut că au fost de bună credinţă la momentul încheierii contractului de donaţie, neavând intenţia de a frauda disp. legale privind vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan ori de a vătăma interesele reclamantului.

Astfel, intenţia lor a fost de a îl gratifica pe CMR, urmare a comportamentului pe care acesta l-a avut de a lungul timpului faţă de donatori, dar şi faţă de autorul lor, de la care au moştenit terenul.

Donatarul a manifestat respectat atât faţă de ei, cât şi faţă de autorul lor, fiind persoane  în vârstă, a căror stare de sănătate fizică nu le mai permite administrarea bunurilor imobile.

Au subliniat că frauda la lege reprezintă eludarea dispoziţiilor legale aplicabile în mod norma raportului juridic, reprezentând operaţiunea prin care, la întocmirea unui act juridic, în scopul eludării normelor legale imperative, sunt uzitate alte norme legale, pentru deturnarea acestora din urmă de la scopul în care au fost edictate de legiuitor.

Frauda la lege conţine un element obiectiv, exterior -mijloacele aparent legale utilizate, şi un elemnet subiectiv – intenţia de eludare ori de la norma legală aplicabilă, iar simpla încălcare a prevederilor legale nu reprezintă fraudă la lege, fiind necesar să se dovedească faptul că părţile au acţionat de conivenţă, sarcina probei revenind reclamantului.

Or, înscrisurile depuse la dosar nu fac dovada susţinerilor reclamantului, iar pentru a se reţine fraudă la lege ar trebui dovedit că intenţia părţilor  nu a fost de a gratifica, ceea ce nu este cazul.

Au mai susţinut că reclamantul a avut un comportament duplicitar şi abuziv, folosindu-se de funcţia pe care o ocupă, primar al Com. S, dar şi de calitatea sa de coproprietar.

Au mai arătat că reclamantul nu a achitat impozitul aferent cotei sale părţi.

În drept, a invocat art. 205 C.proc.civ.

În susţinerea întâmpinării, a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, interogatoriu şi martor.

Prin cererea reconvenţională formulată, pârâta AE a solicitat obligarea reclamantului  la plata sumei de 619 lei, contravaloare impozit aferent cotei de 1/3 din dreptul de proprietate asupra terenului ce formează obiectul prezentei cauze.

În motivare, a arătat că a solicitat un certificat de atestare fiscală, iar primăria S a solicitat eliberarea acestuia pentru că nu era achitat impozitul, fiind obligată să achite suma restantă la data de 31.12.2019, deşi era obligaţia coproprietarului.

În drept, a invocat disp. art. 1.470, 1341-1344 C.civ.

În susţinere, a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri şi interogatoriu.

În temeiul art. 255 rap. la 258 C.proc.civ. au fost încuviinţate probele cu înscrisuri, interogatoriu şi un martor, pentru reclamant şi pârâţi, iar prin cererea de la f. 113 reclamantul a renunţat la proba testimonială, aspect reiterat şi la termenul de judecată.

La solicitarea instanţei, s-a înaintat documentaţia aferentă contractului de donaţie.

Pârâţii au formulat concluzii scrise, prin care a reiterat susţinerile din întâmpinare, solicitând admiterea excepţiilor invocate şi respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Analizând cererea de chemare în judecată, prin raportare la dispoziţiile legale incidente şi probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin contractul de donaţie autentificat sub nr. .../14.05.2020 de către Biroul Notarial VV şi Asociaţii, f.87, pârâţii AE şi VD, f.87, în calitate de donatori, au donat pârâtului CMR, donatar, dreptul lor de proprietate, în cotă indiviză de 1/6 cu privire la terenurile arabile în suprafaţă de 11.500m.p., tarlaua 27, parcela .../54, CF ..., nr. cadastral ..., şi 2.750 m.p., tarlaua 27, parcela .../59, carte funciară nr. ..., nr. cad. ..., situate în extravilanul com. S, jud. Buzău.

Donatorii au dobândit dreptul de proprietate  conform certificatului de moştenitor nr. .../03.10.2019, emis cu privire la defuncţii VG şi VM.

Instanţa reţine că prin Certificatul de moştenitor nr. .../03.10.2019 s-a reţinut că masa succesorală a defunctei VM este formată, printre altele, dintr-un drept indiviz de proprietate în cotă d e1/3 asupra terenului în suprafaţă de 15.000 m.p, situat pe raza com. S, dobândit prin reconstituire, în temeiul legii nr. 18/1991, conform titlului de proprietate nr. .../52/15.06.1993, de pe urma def. RD, în indiviziune cu R D. I şi PI (f.92).

În egală măsură, instanţa reţine că prin certificatul de moştenitor nr. .../22.03.2010, f. 94, s-a reţinut în masa succesorală a defunctului RI dreptul de proprietate în cotă de 1/3 asupra terenului în suprafaţă de 15.000 m.p., care formează obiectul titlului de proprietate nr. .../52/1993 şi calitatea de moştenitor legal a numitei RN.

Prin contractul de vânzare – cumpărare încheiat la data de 09.04.2010 numita RN a înstrăinat reclamantul din cauză cota de 1/3 cu privire la suprafeţele de 11.500m.p. şi 2.750 m.p.

Instanţa reţine că prin procura autentificată sub nr.... /03.10.2019 pârâtul VD şi numiţii CI  şi GLR au împuternicit-o pe pârâta A E să vândă oricui va crede de cuviinţă, cu preţul pe care îl va considera cel mai îndestulător, întregul dreptul de proprietate ce li se cuvine asupra terenului în suprafaţă de 15.00 m.p., dobândit prin moştenire de la defuncta lor mamă, VM, prin certificatul de moştenitor nr. .../03.10.2019, urmând ca mandatara să efectueze toate demersurile aferente în acest sens.

Prin  procura autentificată sub nr. .../18.10.2019, pârâţii AE, în nume propriu şi în calitate de mandatară a pârâtului VD şi numiţilor CI  şi GLR a împuternicit pe pârâtul CMR să vândă către S.C. ABC.. S.R.L. , fără nicio rezervă, la preţul de 12.000 de lei, în condiţiile pe care le va stabili singur mandatarul, întregul drept de proprietate indiviz în cotă de 1/3 din terenurile în suprafaţă de 15.000 m.p.

În cuprinsul acestei procuri s-a reţinut faptul că terenurile sunt libere de sarcini şi servituţi, fiind arendate S.C.  ABC... S.R.L..

Prin aceeaşi procură mandatarul CMR a fost împuternicit să îndeplinească formalităţile legale prevăzute de Legea nr. 72/2014, urmând ca, în vederea îndeplinirii mandatului, acesta să solicite şi să obţină actele necesare pentru încheierea în forma autentică a contractului de vânzare – cumpărare (printre care şi avizul final prevăzut de Legea nr. 72/2014) menţionându-se că nu se va încasa preţul pentru că acesta a fost achitat integral la data semnării prezentei  procuri, pârâta AE obligându-se să remită mandanţilor săi suma ce li se cuvine din preţul vânzării, care a fost achitat integral prin virament bancar.

În acest context, s-a înregistrat la nivelul Primăriei Com. S sub nr. ... şi ..../09.03.2020, f. 14 şi 26 oferta de vânzare a terenurilor în suprafaţă de 11.500 şi 2750 m.p. de către AE, prin împuternicit CMR.

Reclamantul a comunicat acceptarea ofertei de vânzare pentru suprafaţa de 2.750 m.p., pentru preţul de 2.000 de lei, f. 13, şi  pentru suprafaţa de 11.500 m.p., pentru preţul de 8.000 de lei, f. 21.

MADR – Direcţia pentru Agricultură a Jud. Buzău a emis avizele finale nr. ... /10.04.2020, f. 12, şi ..../10.04.2020, în vederea încheierii contractelor de cânzare în formă autentică de către notarul public pentru  reclamantul TS.

La f. 28 se regăseşte lista preemptorilor în vederea exercitării dreptului de preempţiune asupra ofertei de vânzare  în ordinea rangului de preferinţă, regăsindu-se pe această listă şi reclamantul din cauză.

 La data de 14.05.2020 a intervenit contractul de donaţie între pârâţii AE şi VD, în calitate de donatori şi CMR, în calitate de donatar, a cărui anulare este solicitată.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului VD, instanţa apreciază că nu este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 36 C.proc.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios,  astfel cum acesta este dedus judecăţii, iar existenţa sau inexistenţa drepturilor şi obligaţiilor  afirmate constituie o chestiune de fond.

În cauza de faţă, s-a solicitat anularea contractului de donaţie în care pârâtul VD are calitatea de donator, ceea ce justifică calitatea sa procesuală pasivă, iar susţinerile cu privire la faptul că a efectuat sau nu vreo ofertă de vânzare sunt aspecte care vor fi avute în vedere la analiza fondului cauzei.

În plus, în aprecierea instanţei suntem în prezenţa unui litisconsorţiu necesar, când valabilitatea hotărârii este condiţionată de participarea la proces a părţilor implicate în raportul juridic dedus judecăţii, context în care, în temeiul art. 78 alin.2 C.proc.civ., ar fi pus în discuţia contradictorie a părţilor introducerea în cauză a acestui pârât.

Cu privire la excepţia lipsei de interes, invocată de către pârâtul VD, instanţa o va respinge ca neîntemeiată.

Pârâtul a susţinut că reclamantul nu are interes în cauză, pentru că acesta  nu a efectuat dovada faptului că s-a efectuat în numele său vreo publicaţie de vânzare sau o ofertă de  acceptare a acesteia, motiv pentru care nu justifică interes pentru a formula cererea în contradictoriu cu el, motivarea acestuia suprapunându-se cu motivarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, fiind invocate aspecte care vor fi analizate pe fondul cauzei.

Instanţa consideră că reclamantul justifică interes în promovarea prezentei cereri, având în vedere calitatea sa de coproprietar – preemptor al terenului care a format obiectul contractului de donaţie a cărui anulare se solicită.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine că, potrivit art. 1246 C.civ., orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune. Nulitatea poate fi absolută sau relativă. Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatată sau declarată prin acordul părților. Prin acordul părților nu pot fi instituite și nici suprimate cauze de nulitate. Orice convenție sau clauză contrară este considerată nescrisă.

Potrivit art. 1247 alin. 1 C.civ., este nul contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes general, iar potrivit alin. 2 nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acțiune sau de excepție, iar potrivit art. 1250 C.civ., contractul este lovit de nulitate absolută în cazurile anume prevăzute de lege, precum și atunci când rezultă neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general.

Conform art. 1237 C.civ., cauza este ilicită și atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative (frauda la lege).

În acord cu susţinerile pârâţilor, instanţa reţine că frauda la lege reprezintă acea operaţiune prin care, la întocmirea unui act juridic, în scopul de a se eluda normele legale imperative, sunt folosite alte norme legale, prin deturnarea acestora din urmă de la scopul în care au fost reglementate de textul de lege. Frauda la lege implică un element obiectiv, respectiv mijloacele aparent legale care sunt utilizate, şi un element subiectiv, care constă în intenţia de eludare sau de sustragere de la norma legală aplicabilă. Prin urmare, simpla încălcare a prevederilor legale nu reprezintă fraudă la lege, fiind necesar a se proba faptul că părţile au acţionat de conivenţă  pentru a eluda dispoziţiile legale, precum şi folosirea unui mijloc fraudulos prin care au fost încălcate dispoziţiile legale imperative.

Astfel, sarcina probei incumbă reclamantului, care nu se poate baza pe simple afirmaţii, fiind necesar a dovedi atât intenţia pârâţilor de a frauda legea, cât şi procedeul fraudulos prin care au fost eludate dispoziţiile legale imperative.

Prin cererea introductivă, reclamantul a invocat eludarea dispozițiilor imperative ale Legii nr. 17/2014 prin încheierea, discreționară, a actului de donație între părțile care au calitatea de pârâți în prezenta cauză.

În acest sens, instanţa va avea în vedere dispozițiile Legii nr. 17/2014  care sunt imperative și urmăresc un protejeze un interes de ordin public, respectiv comasarea terenurilor, astfel că o eludare a acestor dispoziții prin acte juridice civile dispozitive (permise părților de către lege numai dacă prin încheierea lor nu se încalcă legea ori bunele moravuri), constituie o fraudă la lege.

Astfel, potrivit art. 4 şi 4 ind.1 din Legea nr. 17/2014  pentru înstrăinarea suprafeţelor de teren arabile situate în extravilan se impune a fi îndeplinite formalităţile pentru exercitarea dreptului de preempţiune.

Or, în cauza de faţă instanţa consideră că reclamantul  a  dovedit faptul că prin încheierea contractului de donaţie s-a urmărit eludarea dispoziţiilor legale, prin încheierea contractului cu pârâtul CMR, administrator la societatea la care se aflau terenurile în arendă, având în vedere că această societatea nu era preemptor de rangul I, spre deosebire de reclamantul TS, care a şi acceptat oferta de vânzare.

În acest sens, instanţa va avea în vedere că anterior încheierii contractului de donaţie, pârâtul VD şi numiţii CI  şi GLR au împuternicit-o pe pârâta AE să vândă oricui va crede de cuviinţă, cu preţul pe care îl va considera cel mai îndestulător, întregul dreptul de proprietate ce li se cuvine asupra terenului în suprafaţă de 15.00 m.p., dobândit prin moştenire de la defuncta lor mamă, VM, prin certificatul de moştenitor nr. .../03.10.2019, urmând ca mandatara să efectueze toate demersurile aferente în acest sens, iar prin  procura autentificată sub nr. .../18.10.2019, pârâţii AE, în nume propriu şi în calitate de mandatară a pârâtului VD şi numiţilor CI  şi GLR a împuternicit pe pârâtul CMR să vândă către S.C. ABC... S.R.L. , fără nicio rezervă, la preţul de 12.000 de lei, în condiţiile pe care le va stabili singur mandatarul, întregul drept de proprietate indiviz în cotă de 1/3 din terenurile în suprafaţă de 15.000 m.p. De asemenea, s-a reţinut, prin ultima procură că  mandatarul CMR a fost împuternicit să îndeplinească formalităţile legale prevăzute de Legea nr. 72/2014, urmând ca, în vederea îndeplinirii mandatului, acesta să solicite şi să obţină actele necesare pentru încheierea în forma autentică a contractului de vânzare – cumpărare (printre care şi avizul final prevăzut de Legea nr. 72/2014) menţionându-se că nu se va încasa preţul pentru că acesta a fost achitat integral la data semnării prezentei  procuri, pârâta AE obligându-se să remită mandanţilor săi suma ce li se cuvine din preţul vânzării, care a fost achitat integral prin virament bancar.

Astfel, urmare a cererilor depuse privind ofertele de vânzare, acestea au fost acceptate prin exprimarea intenției ferme de cumpărare și acceptare a acestora de către reclamant în calitate de preemptor coproprietar fiind emise și avizele finale de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția pentru Agricultură a Județului Buzău.

Or,  prin acceptarea de către reclamant a ofertelor de vânzare a terenurilor  formulate de pârâtă, prin împuternicit, acesta și-a consolidat dreptul la cumpărarea cu preferință a terenurilor în cauză, inclusiv față de terții – donatari, care sunt considerați de rea - credință, din moment ce acceptarea ofertei a fost înscrisă în registrul prevăzut de Legea nr. 17/2014 și prin urmare are efect de opozabilitate, exact ca și înscrierile din cartea funciară, față de orice terț, potrivit art. 21 – 23 din Codul civil, iar proprietara – vânzătoare era ținută juridic de această acceptare făcută prin intermediul unui registru prevăzut de lege, fiind obligată să încheie contractul de vânzare – cumpărare cu reclamantul în condițiile ofertei acceptate.

Pârâţii au susţinut că prin încheierea contractului de donaţie nu s-a urmărit fraudarea dispoziţiilor legale, iar acest contract a fost încheiat pentru a îl gratifica pe pârâtul CMR, în virtutea unei relaţii frumoase de a lungul timpului.

Astfel, din răspunsurile la interogatoriul administrat pârâtei AE, deşi aceasta a susţinut că a intenţionat să îl gratifice pe pârâtul C, totuşi aceasta a arătat că a încheiat contractul cu acesta pentru că a achitat impozitul pentru teren, iar din 1997 terenul a fost în arendă la societatea acestuia.

Acelaşi răspuns  l-a dat şi pârâtul VD, care, deşi a susţinut că nu a vrut niciodată  să vândă, ci  doar să doneze, a susţinut că pârâtul CMR a fost cel care a achitat impozitele şi are utilajele pentru a lucra terenul.

Faptul că acest pârât contestă mandatul acordat pârâtei A E nu prezintă relevanţă în condiţiile în care acordul său a fost reţinut printr-un înscris autentic, mandatul nu a fost retras şi nici contestat  în vreo  altă manieră,  simpla sa negare nefiind  suficientă.

Nici faptul că a susţinut că nu  primit vreo sumă de bani nu prezintă interes în cauză, acesta având la dispoziţie alte mijloace legale de a soluţiona acest aspect.

Mai mult, martorul audiat în cauză la propunerea pârâţilor, PA, nu consolidează susţinerea acestora şi intenţia lor de a gratifica pe pârâtul CMR, acesta declarând că terenul a fost lucrat de societatea acestuia atât înainte de decesul autorului pârâţilor, cât şi ulterior, susţinând că moştenitorii au vrut să doneze pentru lucrările terenului şi pentru că nu mai aveau bani să plătească.

În privinţa pârâtului CMR, instanţa reţine că aceasta este administratorul societăţii la care pârâţii  au terenul în arendă, acesta recunoscând la interogatoriul administrat faptul că se ocupă de arendare terenuri agricole, cunoscând demersurile necesare pentru a cumpăra terenuri arabile situate în extravilan, context în care a declarat că a mai „primit o donaţie de  acest gen”. În plus, acesta a arătat că atunci când a mers la primărie  i s-a comunicat că terenul trebuia să fie cumpărat de către reclamant şi  cu toate acestea a încheiat contractul de donaţie.

Astfel, în aprecierea instanţei, din probele administrate în cauză, rezultă în mod evident intenţia pârâţilor de a vinde suprafaţa de teren către societatea care arenda terenurile, context în care în momentul în care au constat că nu pot vinde, din cauza dreptului de preempţiune, au încheiat  contractul de donaţie, pentru care nu era necesară respectarea dispoziţiilor legale privind preempţiunea. 

În ceea ce priveşte susţinerea pârâţilor, în sensul că oferta de vânzare a vizat doar cota de 1/12, a pârâtei AE, instanţa reţine că, potrivit art. 1.255 C.civ., în cazul contractelor cu mai multe părţi în care prestaţia fiecărei părţi este făcută în considerarea unui scop comun, nulitatea contractului în privinţa uneia dintre părţi nu atrage desfiinţarea în întregime a contractului, afară de cazul în care participarea acesteia este esenţială pentru existenţa contractului. 

Astfel, ipoteza art. 1256 este a contractului plurilateral în care prestaţia fiecărei părţi este efectuată în considerarea unui scop comun. În măsura în care contractul devine nul în privinţa uneia dintre părţi, textul legal stipulează regula nulităţii parţiale, fiind posibil să existe o cauză de nulitate afectând capacitatea de exerciţiu sau formarea valabilă a consimţământului numai în privinţa uneia dintre părţile contractante.

Aplicarea regulii nulităţii parţiale este circumstanţiată de aspectul participării esenţiale în contract a părţii faţă de care operează cauza de nulitate, în sensul că în absenţa acesteia, contractul nu poate fiinţa

Astfel, un contract plurilateral va fi desfiinţat total dacă participarea părţii faţă de care contractul este nul este esenţială potrivit naturii contractului şi dacă participarea părţii faţă de care contractul este nul este esenţială potrivit voinţei concordante a tuturor părţilor contractante, exprimată expres în acest sens în contract.

Regula nulităţii parţiale inclusiv în ipoteza contractului plurilateral păstrează fundamentarea nulităţii parţiale de drept comun, menţionată în art. 1255, la care se poate adăuga ideea de affectio contractus, prezentă cu precădere în situaţia contractelor multilaterale şi evidenţiată de lege prin sintagma „în considerarea unui scop comun”.

De asemenea, instanţa va avea în vedere şi disp.art. 1255 C.civ., potrivit cărora clauzele contrare legii... atrag nulitatea contractului în întregul său numai dacă sunt, prin natura lor, esenţiale  sau dacă în lipsa lor nu s-ar fi încheiat contractul.

Însă, pentru a se putea reţine o reţine  o nulitate parţială, s-ar impune a se reţine existenţa unui act juridic complex, care produce mai multe efecte juridice, într-o astfel de situaţie putându-se dispune  desfiinţarea unor efecte şi menţinerea altor efecte.

 Prin urmare, instanţa consideră că sunt îndeplinite condiţiile pentru a se reţine frauda la lege, respectiv există efectele unei proceduri speciale ce s-au dorit a fi eludate de către părțile contractului de donație prin semnarea cestui contract și toate părțile din contractul de donație știau sau trebuiau să știe că prin încheierea acestui contract se anulează, prin voința lor concordantă, efectele acceptării a ofertei prevăzute de lege de către reclamantul din prezenta cauză.

Față de aceste considerente, instanța va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul TS, în contradictoriu cu pârâţii AE, VD şi CMR şi va anula contractul de donaţie autentificat sub nr. ..../14.05.2020 de Biroul Notarial VV şi Asociaţii.

În ceea ce  priveşte cererea reconvenţională, pârâta AE a solicitat obligarea reclamantului la plata sumei 619 lei, contravaloare impozit, fără a depune vreun înscris cu privire la această plată efectuată, din care să rezulte că pârâta – reclamantă a achitat contravaloarea impozitului ce revenea reclamantului din cauză.

Or, potrivit art. 249 C.proc.civ., sarcina probei revenea pârâtei – reclamante, motive pentru care instanţa Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâta – reclamantă AE, ca neîntemeiată.

În temeiul art. 453 şi 9 alin.2 C.proc.civ., instanţa va lua act că părţile au precizat că vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Domenii speta

Spete similare