Pretentii

Sentinţă civilă 809 din 04.05.2022


Prin  cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal la data de 15.03.2022 sub nr. ...../207/2022, reclamantul Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova a chemat în judecată pe pârâtul A......... G........, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat la plata sumei de  6.502,12 lei, inclusiv dobânzi şi penalităţi de întârziere conform art.174 şi art.176  din Codul de Procedură Fiscală, de la data producerii prejudiciului până la data plăţii efective a debitului, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate pârâtului.

In  motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că din cuprinsul sentinţa penală nr.292 din 04.10.2021 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr......./207/2020* reiese că; la data de 30.11.2019, in jurul orelor 13.30, inculpatul A......... P............ a condus autoturismul marca Dacia Logan, cu nr. de înmatriculare OT-05-....., pe str. Rahovei din mun. Caracal, jud. Olt, in timp ce se afla sub influenta băuturilor alcoolice, având in sânge o imbibatie alcoolica de 1,94gr % - 1,34 gr% alcool pur in sânge. Cand a ajuns pe str. Rahovei a pierdut controlul asupra direcţiei de mers, neadaptand viteza la condiţiile de drum si a părăsite partea carosabila, intrând in coliziune cu un copac ce se afla in dreptul imobilului cu nr. 51.

Astfel, A......... P............ a fost adus  la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, unde a fost internat în perioada 30.11.2019 — 11.12.2019, in Clinica Neurochirurgie si s-au acordat îngrijiri medicale în valoare totala de 6.502,12 lei, sumă care nu a fost achitata până în prezent.

Reclamantul a arătat că sunt întrunite condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale pentru parat, prevăzute de art. 1349 Cod civil, precum şi condiţiile prevăzute de art.320 alin.l din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicata :  Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane, precum şi daune sănătăţii propriei persoane, din culpa, răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordata."

Întrucât sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art.1357 C.civ, existenta prejudiciului cauzat Spitalului Clinic Judeţean de Urgentă Craiova, reprezentat de contravaloarea zilelor dc spitalizare; existenţa unei fapte ilicite prin încălcarea prevederilor art. 336 alin 1 Cod Penal; existenţa raportului de cauzalitate între fapta ilicită (vătămarea corporală) şi prejudiciu (contravaloarea zilelor de spitalizare); existenţa vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul constând în neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat, reclamanta a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

Referitor la acordarea dobânzii legale, solicită admiterea acestui capăt de cerere având in vedere că potrivit art. 1535 alin 1 Cod civil „in cazul in care o suma de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă pana in momentul plaţii, in cuantumul convenit dc părţi sau, in lipsa, in cel prevăzut de lege, fără a trebui sa dovedească vreun prejudiciu. "

Totodată, conform art. 1381 alin. 2 Cod civ., „Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar daca acest drept nu poale fi valorificat imediat", iar conform art. 1349 alin. 2 Cod civ., „Cel care, având discernământ, incalca aceasta îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare integral. " De asemenea, art. 1531 alin. 2 Cod civ. stabileşte ca „Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit. "

A susţinut reclamanta că, în concret, considera ca prejudiciul suferit in calitate de creditor, in prezenta cauza, a dobândit caracter cert la data externării persoanei vătămate din unitatea noastră, astfel ca, in raportul de textele legale menţionate, scadenta obligaţiei paratului o reprezintă data de 11.12.2019, data extenarii numitului A......... P.............

Prin urmare, lipsa de folosinţa a sumei de 6,502.12 Iei, reprezintă pentru spital un beneficiu nerealizal, evaluat prin raportare la rata dobânzii legale, motiv pentru care solicita admiterea cererii de chemare în judecata si obligarea paratului la plata dobânzii legale aferente debitului principal de la data de 11.12.2019 si pana la data achitării efective a debitului principal.

In drept,  reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe disp. art. 1349 şi art.320 alin.l din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Reclamantul a menționat că, în baza art. 30 din OUG 80/2013, privind taxele judiciare de timbru, sunt scutiți de obligația achitării taxei de timbru.

De asemenea , a solicitat ,  ca instanța  să aibă in vedere prevederile art. 411 alin. 2 din C.p.c., judecând cauza în lipsă.

În dovedirea acţiunii, reclamantul a depus la dosar decontul de cheltuieli pentru pârât, interogatoriul luat pârâtului de reclamantă în temeiul art.352 şi urm. NCPC, copia sentinţei penale nr. 292 din 04.10.2021 pronunţată de Judecătoria Caracal, în dosarul nr......./207/2020*.

Deşi legal citat pârâtul nu a formulat ântâmpinare şi nici probe în apărare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea formulata  reclamantul Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova a chemat în judecată pe pârâtul A......... G........, solicitând să fie obligat la plata sumei de  6.502,12 lei, inclusiv dobânzi şi penalităţi de întârziere conform art.174 şi art.176  din Codul de Procedură Fiscală, de la data producerii prejudiciului până la data plăţii efective a debitului, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate pârâtului.

Instanţa reţine că potrivit art. 320 alin.1 din legea 95/2006 Cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată de furnizorii de servicii medicale, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, persoanelor cărora le-au fost aduse daune sănătăţii prin fapta altor persoane sunt recuperate de către furnizorii de servicii medicale de la persoanele care răspund potrivit legii şi au obligaţia reparării prejudiciului produs. Cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată nu pot fi recuperate de la victimele agresiunilor sau ale accidentelor cu autor neidentificabil, fiind decontate din fond.

Acest text de lege se impune a fi intepretat şi aplicat în corelaţie cu celelalte prevederi ale Legii nr.95/2006 reglementând sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

În conformitate cu art.219, alin.2, lit.a din lege, „ Obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt:a) protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident; (...)”.

Totodată, art.229, alin.1 din acelaşi act normativ, „ asiguraţii au dreptul la un pachet de servicii de bază în condiţiile prezentei legi”, art.221, alin.1,lit.c enumerând ce cuprinde acest pachet de servicii de bază, respectiv „ serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte servicii la care au dreptul asiguraţii şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului”.

În cauză, pârâtul are calitatea de asigurat şi, în virtutea acestei calităţi, nu poate fi obligat să suporte costurile cheltuielilor medicale atunci când vătămarea sa corporală a fost cauzată prin accident ( inclusiv în situaţia în care acesta a fost provocat de propria faptă), fiind protejat faţă de costurile serviciilor medicale în acest caz sau în caz de boală, astfel cum prevede expres art.219 alin.1, lit.a din lege.

Nu este vorba, aşadar, de o ignorare a principiului "Ubi lex non, distinguit, nec nos distinguere debemus”, ci de interpretarea sistematică şi teleologică a textului de lege invocat de reclamant ca temei al acţiunii sale – art.320, alin.1 din Legea nr.95/2006, în corelaţie cu celelalte norme cuprinse în lege şi ţinând cont de scopul edictării acestui act normativ.

Instanţa reţine totodată că prin Decizia CCR nr. 818/05.12.2019 a fost declarată neconstituţională sintagma „precum şi daune sănătăţii propriei persoane”, motivat de faptul că „persoanele asigurate potrivit Legii nr. 95/2006, care au obligaţia să plătească sumele ce constituie contribuţia la asigurările sociale de sănătate, trebuie să beneficieze, în contraprestaţie, de protejarea faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident, aşa cum prevede art. 219 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 95/2006.

 Consacrarea prin lege a asigurărilor sociale presupune drepturi şi obligaţii atât pentru asigurat, cât şi pentru stat, esenţială fiind acoperirea unui risc în cazul producerii anumitor evenimente ce privesc sănătatea asiguraţilor. Dreptul la ocrotirea sănătăţii impune stabilirea riscurilor asigurate într-o manieră care să protejeze viaţa şi integritatea corporală.30.

Garanţia dreptului la ocrotirea sănătăţii prevăzută de art. 219 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 95/2006, şi anume ca persoanele asigurate să beneficieze de protejarea faţă de costurile serviciilor medicale, este înlăturată complet în cazul autoaccidentării.”

Faţă de situaţia de fapt şi drept anterior expusă, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul Spitalul clinic Judeţean de Urgenţă Craiova  în contradictoriu cu pârâtul A......... P.............

Postat 06.06.2022