7.Ordonanţă preşedinţială. Competenţă

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 10.09.2021 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, sub nr. 37529/299/2021, reclamanta SA, în contradictoriu cu pârâta ANB S.A., a solicitat instanței, pe calea ordonanței președințiale, obligarea pârâtei să nu procedeze la debranșarea imobilului din București, str. Crinului nr. 27, sector 1, de la rețeaua publică de alimentare cu apă și canal, cu caracter vremelnic, până la emiterea unei hotărâri judecătorești definitive prin care să se constate caracterul cert al creanței consemnate în factura fiscală nr. ANB210969028/28.08.2021.

În motivare, reclamanta a arătat că locuiește împreună cu familia sa (patru persoane) în imobilul din București, str. Crinului nr. 27, sector 1, ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 3186/10.07.2017 de SPN P și S. Cumpărarea imobilului de la GIF, legatarul universal al defunctei PMC – titularul punctului de consum conform facturii nu s-a putut realiza, întrucât nu s-au făcut formalitățile de succesiune și cadastru.

Reclamanta a susținut că prin factura menționată i se comunică că datorează suma de 59.483,47 lei, reprezentând contravaloare apă și servicii de canalizare. Este absurd în opinia sa, întrucât aceasta reprezintă o valoare de 100 de ori mai mare decât de obicei. S-a adresa pârâtei, contestând valoarea facturii și arătând că este imposibil un asemenea consum.

Ca răspuns, pârâta a trimis o echipă de debranșare, căreia nu i-a permis intrarea. Această apărare poate fi eficientă însă doar pentru câteva zile.

Reclamanta a susținut că, întrucât este imposibil de a se trece de la un consum de câte sute de lei la o valoare de aproape 100 de ori mai mare, există o îndoială serioasă cu privire la caracterul real și cert al creanței evidențiate în factura fiscală.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 996 C.pr.civ..

În probațiune, aceasta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, precum și a probei testimoniale constând în audierea martorului PI.

Cererea a fost timbrată cu suma de 20 lei, astfel cum rezultă din chitanța atașată la dosar.

La data de 22.09.2021, pârâta a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată.

În motivarea excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, reclamanta a invocat dispozițiile art. 107 și art. 112 alin. 1 C.pr.civ. și a susținut că, întrucât sediul său social se află în sectorul 2, Judecătoria Sectorului 2 București este competentă să soluționeze această cerere.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, pârâta a învederat că nu a încheiat un contract de furnizare cu reclamanta și, în absența unor raporturi contractuale, nu poate fi obligată să mențină furnizarea de apă curentă în favoarea unor terțe persoane, străine de contract. În acest sens, a invocat prevederile art. 29 și art. 30 din Legea nr. 241/2006.

Referitor la excepția inadmisibilității, pârâta a susținut că, pentru imobilul situat în București, str. Crinului nr. 27, sector 1, a furnizat servicii de apă și de canalizare în baza contractului nr. ANB1130576/25.02.2013, încheiat cu numita PMC.

La data de 20.09.2021, a fost sistată furnizarea apei potabile ca urmare a existenței unei avarii pe instalația interioară a imobilului, neremediată de către client și care a condus la creșterea datoriilor, existând riscul producerii unor inundații, coroborat cu încetarea contractului, urmare a decesului titularului.

Pârâta a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale.

Astfel, în primul rând, nu există urgență, întrucât chiar reclamanta a afirmat că nu a putut perfecta vânzarea din cauza formalităților de succesiune și cadastrale, promisiunea de vânzare fiind încheiată în anul 2017.

În al doilea rând, prin cererea dedusă judecății, reclamanta solicită instanței să dispună furnizarea apei potabile în condițiile în care există o avarie la instalația interioară a imobilului, ceea ce generează acumularea de datorii, și nu face dovada existenței unor relații contractuale cu privire la furnizarea serviciilor de apă potabilă și canalizare.

Solicitarea reclamantei constă într-o obligație de a nu face ce nu poate fi dispusă pe calea ordonanței președințiale, având în vedere că nu s-a făcut dovada unui abuz din partea pârâtei, care să justifice admisibilitatea unei atare solicitări.

În al treilea rând, referitor la caracterul vremelnic al măsurilor, pârâta a susținut că reclamanta nu a făcut dovada existenței unui litigiu pe fond cu societatea pârâtă care să aibă ca obiect contestarea facturii menționate. Totodată, în opinia pârâtei, nu este îndeplinită nici condiția neprejudecării fondului.

În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 205 C.pr.civ..

În probațiune, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La termenul din data de 22.09.2021, reclamanta a depus cerere modificatoare, prin care a solicitat ca pârâta să procedeze la branșarea imobilului din București, str. Crinului nr. 27, sector 1, la rețeaua publică de alimentare cu apă și canal, cu caracter vremelnic, până la emiterea unei hotărâri judecătorești definitive prin care să se constate caracter cert al creanței consemnate în factura fiscală nr. ANB210969028/28.08.2021.

În motivare, reclamanta a arătat că, la data de 20.09.2021, pârâta a procedat la debranșarea imobilului de la rețeaua publică de apă și canal.

Analizând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. 1 C.pr.civ., excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța reține următoarele:

Conform art. 998 C.pr.civ., cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului.

Dispozițiile art. 130 alin. 3 C.pr.civ. prevăd că necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

Instanța reține că, potrivit art. 999 alin. 1 C.pr.civ., în procedura ordonanței președințiale, întâmpinarea nu este obligatorie, astfel încât excepția necompetenței teritoriale a fost invocată în termenul legal prin întâmpinarea depusă la primul termen de judecată.

În materia competenţei teritoriale, regula de drept comun este înscrisă în art. 107 C.pr.civ., potrivit căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie teritorială domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Or, așa cum rezultă din certificatul constatator depus de pârâtă, aceasta are sediul social în București, str. Tunari nr. 60A, Clădirea Ștefan cel Mare, et. 6-9, sector 2, așadar, în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sectorului 2 București.

Pe de altă parte, locul situării imobilului, criteriu în funcție de care reclamanta a pretins că Judecătoria Sectorului 1 București este competentă să soluționeze prezenta cauză, nu prezintă nicio relevanță în raport de obiectul prezentei cereri – obligație de a nu face/de a face (de a nu debranșa/de a branșa la rețeaua de apă și canalizare). Dispozițiile art. 113 alin. 4 C.pr.civ. nu sunt aplicabile, întrucât cererea nu izvorăște dintr-un raport de locațiune.

Totodată, nu este incident nici art. 113 alin. 8 C.pr.civ., întrucât reclamanta nu a invocat existența unui contract pe care l-ar fi încheiat cu pârâta, în virtutea căruia să aibă calitatea de consumator, iar cererea nu are ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau repararea pagubelor produse unui consumator.

Pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile art. 129 alin. 3, art. 130 alin. 3 și art. 107 C.pr.civ., instanța apreciază ca fiind întemeiată excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, invocată de pârâtă prin întâmpinare, motiv pentru care o va admite și, pe cale de consecință, va declina competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SA şi pe pârâta ANB S.A., având ca obiect ordonanţă preşedinţială, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

Domenii speta

Spete similare