10.Cerere de înfiinţare a popririi asigurătorii și înfiinţare a unui sechestru asigurător. Condiții. Proba necesităţii luării acestei măsuri şi a riscurilor de nerealizare a creanţei

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 15.10.2021 sub nr. XXX, reclamanta PE SRL a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta HEG SRL să se dispună: (i) înfiinţarea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani aflate în conturile bancare, în depozitele bancare ale pârâtei deschise la unităţi bancare, instituţii bancare, instituţii de credit,  asupra sumelor de bani şi titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incoroporabile urmăribile datorate H de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, precum şi (ii) înfiinţarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi/sau imobile urmăribile ale pârâtei aflate în posesia sa sau a unui terţ, până la concurenţa sumei de 26.650,22 lei.

În motivare, s-a arătat că între PE SRL, în calitate de operator de distribuţie şi HEG SRL, în calitate de Beneficiar/Utilizator de reţea a fost încheiat Contractul de distribuţie a gazelor naturale nr. 1473/25.10.201 având ca obiect „prestarea serviciilor de distribuţie a gazelor naturale desemnând ansamblul de activităţi şi operaţiuni desfăşurate de distribuitor pentru sau în legătură cu rezervarea capacităţii de distribuţie şi vehicularea prin sistemul de distribuţie a cantităţilor de gaze naturale, exprimate în unităţi de energie, asigurate de beneficiar pe perioada de valabilitate a prezentului contract”.

Potrivit art. 3 din Contractul de distribuţie, durata iniţială a fost stabilită ca fiind 25.10.2016 – 31.12.2017. Contractul de distribuţie a fost prelungit în mod succesiv fie cu acordul expres al părţilor, prin încheierea unui act adiţional, fie ca urmare a neanunţării în scris „de către oricare dintre părţi, a intenţiei sale de a nu prelungi contractul, cu minimum 30 de zile calendaristice înainte de expirarea duratei de valabilitate a contractului, atrage prelungirea de drept a acestuia pentru o durată egală cu cea convenită iniţial”.

Având în vedere existenţa unor diferenţe dintre alocări şi cantităţile de gaze naturale distribuite, în data de 17.06.2020, reclamanta a emis către H, Factura fiscală nr. 1200048579, reprezentând Regularizare diferenţe, conform Ord. ANRE nr. 16/05.02.2020 pentru perioada 01.10.2018 – 31.12.2019 în sumă de 26.650,22 lei.

Factura a fost emisă în conformitate cu dispoziţiile imperative ale Ordinului ANRE din 5 februarie 2020 pentru aprobarea Metodologiei de regularizare a diferenţelor dintre alocări şi cantităţile de gaze naturale distribuite.

Reclamanta a comunicat Factura către H, însoţită de o anexă care detaliază modalitatea de calcul a sumei facturate, cele două nefiind contestate, fiind astfel acceptate de către pârâta.

Deşi factura a ajuns la scadenţă, pârâta nu şi-a executat obligaţia de a achita contravaloarea integrală a acesteia, aflându-se aşadar în culpă.

Faţă de pasivitatea pârâtei, în ceea ce priveşte plata Facturii, care se manifestă şi în prezent, reclamanta a înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti sub nr. XXX, o cerere de chemare în judecată, urmărind, cu buna – credinţă, obligarea Hermes la plata debitului principal, pe care aceasta îl datorează, dar şi la plata dobânzilor penalizatoare, calculate de la data scadenţei facturii menţionate până la data plăţii efective.

În vederea evitării diminuării activului patrimonial al H, până la soluţionarea definitivă a cererii de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. 33011/299/2021, reclamanta a promovat prezenta acţiune în scopul indisponibilizării: (i) sumelor de bani aflate în conturile bancare, în depozitele bancare ale debitoarei deschise la unităţi bancare, instituţii bancare, instituţii de credit, asupra sumelor de bani şi titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitoarei H de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, precum şi a (ii) bunurile mobile sau/şi imobile urmăribile ale pârâtei, până la concurenţa sumei de 26.650,22 lei.

Pentru înfiinţarea popririi asigurătorii şi sechestrului asigurătorului, dispoziţiile legale cer îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: (i) creditorul să nu aibă titlu executoriu; (ii) creanţa creditorului să fie exigibilă; (iii) creanţa creditorului să fie constatată în scris; (iv) creditorul să facă dovada că a declanşat procesul prin care tinde la realizarea creanţei sale.

Obligaţia de achitare a sumei aferente regularizării este certă, rezultând în mod explicit din dispoziţiile Ordinului 16/2020, suma aferentă regularizării poate fi determinată în mod clar prin raportare la mecanismele de calcul prevăzute de ordinul invocat, fiind astfel lichidă, iar obligaţia de plată este exigibilă, având în vedere perioada pentru care s-a dispus regularizarea.

Aşadar, suma pretinsă este certă, lichidă şi exigibilă în sensul prevederilor art. 663 C.pr.civ.

Pentru creanţa în cuantum de 26.650,22 lei, reclamanta nu deţine un titlu executoriu, motiv pentru care a investit instanţa de judecată cu judecarea cererii de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. 33011/299/2021, finalitatea fiind tocmai aceea a obţinerii unui titlu executoriu împotriva debitoarei H.

Astfel, singurele înscrisuri pe care reclamanta le deţine împotriva H sunt înscrisuri sub semnătură privată, respectiv Factura şi Contractul de distribuţie.

Creanţa în cuantum de 26.650,22 lei a devenit exigibilă în data de 02.07.2020, astfel cum rezultă din menţiunile înscrise pe Factura emisă în conformitate cu dispoziţiile Ordinului 16/2020 şi netodologiei aferente.

În consecinţă, creanţa cu privire la care reclamanta solicită înfiinţarea unei popriri asigurătorii şi sechestrului asigurător este exigibilă.

S-a menţionat că creanţa PE SRL derivă din prevederile Ordinului 16/2020 şi a metodologiei aferente, ca urmare a relaţiilor comerciale desfăşurate între părţi în baza Contractului de distribuţie.

Prevederile Ordinului 16/2020 şi metodologiei dau dreptul reclamantei ca, în cazul constatării unor diferenţe între alocările finale şi alocările iniţiale de gaze, să solicite pârâtei plata acestora.

Prin urmare, înscrisul constatator al creanţei este chiar Factura, fiind astfel îndeplinită şi aceasta condiţie prevăzută de art. 953 alin (1) C.pr.civ.

În ceea ce priveşte condiţia promovarii unei cereri de chemare în judecată prin care să se tindă la realizarea creanţei, s-a arătat că reclamanta a promovat cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti sub nr. XXX, solicitând obligarea H la plata sumei de 26.650,22 lei şi a dobânzii legale penalizatoare aferente.

În drept s-au invocat dispozţiile art. 953 alin. 1, art. 970 şi urm. C.pr.civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 953 Cod procedură civilă (1) Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanţă este constatată în scris şi este exigibilă, poate solicita înfiinţarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, dacă dovedeştecă a intentat cerere de chemare în judecată. El poate fi obligat la plata unei cauţiuni în cuantumul fixat de cătreinstanţă. (2) Acelaşi drept îl are şi creditorul a cărui creanţă nu este constatată în scris, dacă dovedeşte că a intentat acţiune şi depune, odată cu cererea de sechestru, o cauţiune de jumătate din valoarea reclamată. (3) Instanţa poate încuviinţa sechestrul asigurător chiar şi atunci când creanţa nu este exigibilă, în cazurile încare debitorul a micşorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atuncicând este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea. Înaceste cazuri, creditorul trebuie să dovedească îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute la alin. (1) şi să depună o cauţiune, al cărei cuantum va fi fixat de către instanţă.

De asemenea, potrivit art. 970 Cod procedură civilă, poprirea asigurătorie se poate înfiinţa asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, în condiţiile stabilite la art. 953.

În acest caz, instanţa reţine că trebuie întrunite, în mod cumulativ, mai multe condiţii ce rezultă chiar din textul legal, şi anume: (1) constatarea creanţei care are ca obiect plata unei sume de bani prin act scris care nu constituie titlu executoriu; (2) creanța să fie exigibilă; (3) dovedirea faptului că a fost intentată o acţiune, pe fond, pentru plata creanţei.

Analizând condiţiile de înfiinţare a popririi asigurătorii şi a sechestrului asigurător,  prin raportare la motivele de fapt invocate, precum şi la înscrisurile ataşate acesteia, instanţa apreciază că cererea nu este întemeiată, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

În speță, reclamanta a făcut dovada formulării unei cereri de chemare în judecată împotriva pârâtei, astfel cum rezultă din  extrasul portal aflat la 5 din dosar şi din copia cererii de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. 33011/299/2021.

Astfel, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, la data de 13.08.2021 sub nr. XXX, reclamanta PE SRL a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta HEG SRL, să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 26.650,22 lei reprezentând contravaloarea Facturii nr. 1200048759/17.06.2020 şi a dobânzii legale penalizatoare, calculate de la scadenţa facturii nr. 1200048759/17.06.2020 până la data plăţii efective a debitului principal.

Creanţa pretinsă de reclamantă, în cuantum de 26.650,22 lei, apare ca fiind constatată în scris, respectiv prin contractul de distribuţie a gazelor naturale nr. 1473/25.10.2016 şi Factura nr. 1200048759/17.06.2020.

În raport de aceste aspecte, condiţia menţionată este îndeplinită, cu precizarea că orice aprecieri privind caracterul datorat al creanţei excedează prezentul cadru procesual şi vor face obiectul analizei instanţei de judecată în cadrul dosarului de fond existent între părţi.

Creanța pretinsă de către creditoare apare ca fiind exigibilă prin raportare la menţiunile Facturii nr. 1200048759/17.06.2020, în cuprinsul căreia se menţionează data scadentă: 02.07.2020.

Totodată, este necesar ca cel ce se află în poziția de creditor să nu dețină un titlu executoriu, condiție îndeplinită în cauză.

Aşadar, pentru creanţa în cuantum de 26.650,22 lei reclamanta nu deţine un titlu executoriu, motiv pentru care a fost investită instanţa de judecată, cu soluţionarea cererii de chemare în judecată, ce face obiectul dosarului nr. 33011/299/2021.

Cu toate că cele trei condiții anterior menționate sunt îndeplinite, din întreaga reglementare a sechestrului asigurător/popririi asigurătorii rezultă că aceste măsuri asigurătorii reprezintă un mijloc procesual care are drept scop indisponibilizarea bunurilor imobile și imobile ale debitorului pentru a evita diminuarea activului său patrimonial.

Legea oferă creditorului posibilitatea de a se asigura, prin indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului, asupra posibilităţii de realizare efectivă a executării silite dacă va obţine titlu executoriu. Astfel, instanţa apreciază că indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului înainte de soluţionarea cauzei nu este o măsură care să se dispună automat, de îndată ce creditorul a formulat acţiune pentru recuperarea creanţei sale, nefiind suficientă simpla cerere a creditorului în acest sens, ci şi îndeplinirea condiţiilor sine qua non privind existenţa unui risc ca debitoarea să-şi risipească averea.

În acest context, instanța apreciază că părţii reclamante îi revenea sarcina probei necesităţii luării acestei măsuri şi a riscurilor de nerealizare a creanţei sale, ţinând cont că măsura indisponibilizării bunurilor debitorului înainte de soluţionarea pe fond a cauzei este o măsura excepţională ce nu poate fi dispusă de fiecare dată când pe rolul instanţei există o acţiune având ca obiect plata unei sume de bani, la simpla cerere a reclamantului, ci numai în cazuri temeinic justificate. Or, reclamanta nu a probat vreo faptă sau o împrejurare concretă din care să rezulte şi să se poată reţină că există posibilitatea ca pârâta să-şi diminueze averea pentru a o prejudicia.

Pentru aceste considerente, urmează a respinge cererea având ca obiect înfiinţarea popririi asigurătorii/sechestrului asigurător, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge cererea de înfiinţare poprire asigurătorie şi sechestru asigurător, formulată de reclamanta PE SRL în contradictoriu cu pârâta HEG SRL, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către Grefa Instanţei, astăzi 22 octombrie 2021.

Domenii speta

Spete similare