Plângere împotriva refuzului executorului judecătoresc - încheierea emisă de executorul judecătoresc prin care a fost constatat un impediment la executare este legală, întrucât contractul de împrumut constituie titlu executoriu doar pentru debitorul împru

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ..../299/2020 la data de 31.01.2020, petentul A în contradictoriu cu intimații B.E.J. B și C, a contestat încheierea din data de 10.12.2019 emisă de B.E.J. B și a solicitat instanței să dispună obligarea executorului judecătoresc la emiterea unei încheieri prin care să dispună deschiderea dosarului de executare silită și începerea executării silite împotriva debitoarei C.

În motivarea cererii, contestatorul a arătat faptul că prin încheierea din data de 10.12.2019, executorul judecătoresc B a constatat existența unui impediment la executare constând în faptul că titlul executoriu reprezentat de contractul de împrumut autentificat sub nr. 670/10.08.2018 nu instituie o obligație de plată în sarcina lui C.

Contractul de împrumut autentificat sub nr. 670/10.08.2018 a fost semnat de către D, în prezent decedat, acesta fiind la data semnării soțul intimatei C.

În mod greșit a considerat executorul judecătoresc că nu poate avea calitatea de parte în raportul juridic decât persoana care a semnat actul juridic. La data contractării împrumutului, D avea calitatea de soț al intimatei, iar obligația contractată a fost asumată pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei.

În drept, petentul a invocat dispoziţiile art. 712, 720 C.pr.civ.

În probaţiune, sa solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale și a probei cu interogatoriu.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată.

La data de 06.03.2020, prin serviciul registratură, intimata C a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În fundamentarea poziției procesuale exprimate, intimata a învederat că în anul 2017, creditorul A l-a împrumutat pe soțul său, D, cu diferite sume de bani. Intimata nu a fost parte în contractele de împrumut și a aflat de existența lor un an mai târziu. La data de 16.07.2018, a transferat creditorului 10.000 lei, la rugămintea soțului, care îi explicase că banii au fost primiți drept finanțare pentru o afacere cu vinuri.

Plata astfel efectuată nu echivalează cu o recunoaștere a datoriei intimatei, contractul de împrumut nr. 670/10.08.2018 fiind încheiat doar între creditorul A și debitorul D. De altfel, C nu a fost nici măcar titularul conturilor în care s-au virat banii împrumutați.

Mai departe, intimata a precizat că nu există bunuri comune și că a renunțat expres la succesiunea defunctului soț.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe art. 351, art. 355 alin. 3 C.civ.

În cauză, sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa expune următoarele considerente:

În fapt, la data de 10.08.2018 a fost încheiat Contractul de împrumut autentificat sub nr. 670/10.08.2018 de S.P.N. E (f. 8-9), între A, în calitate de împrumutător, și D, în calitate de împrumutat, prin care s-a acordat cu titlu de împrumut suma de 15.500 euro și suma de 44.092 lei, cu obligația corelativă de restituire în trei rate, astfel: la data de 23.08.2018 se va restitui suma de 9.500 euro, la data de 01.10.2018 se va restitui suma de 44.092 lei, iar la data de 30.11.2018 se va restitui suma de 6.000 euro.

Față de nerestituirea la scadență a tuturor sumelor datorate, la data de 07.11.2018 a fost declanșată executarea silită împotriva debitorului D, fiind format în acest sens dosarul de executare nr. 85/2018 pe rolul B.E.J. F.

La data de 11.07.2019, debitorul a decedat, conform certificatului de deces atașat la fila 28 din dosar.

Ulterior, la 10.12.2019, creditorul s-a adresat executorului judecătoresc B o cerere de executare silită împotriva intimatei C, soția debitorului decedat. Prin încheierea emisă în data de 10.12.2019, contestată în prezenta cauză, executorul judecătoresc a respins cererea creditorului, reținând că debitorul C nu este parte contractantă în titlul executoriu, contractul de împrumut fiind încheiat doar între A și D, nefiind astfel îndeplinite condițiile art. 664 și art. 665 C.pr.civ.

În drept, potrivit art. 665 alin. (1) C.pr.civ., de îndată ce primește cererea de executare, executorul judecătoresc, prin încheiere, va dispune înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare sau, după caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare.

Conform alin. (2) Încheierea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată creditorului. În cazul în care executorul judecătoresc refuză deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii prevăzute la alin. (1), la instanța de executare.

În acord cu dispoziţiile art. 622 alin. 2 C.pr.civ., în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.

Conform art. 632 alin. (1) C.pr.civ., executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, iar potrivit art. 663 alin. (1), executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.

De asemenea, potrivit art. 2157 alin. (1) C.civ., în ceea ce priveşte obligaţia de restituire, contractul de comodat încheiat în formă autentică sau printr-un înscris sub semnătură privată cu dată certă constituie titlu executoriu, în condiţiile legii, în cazul încetării prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului, iar art. 2165 din același act normativ prevede că dispozițiile art. 2.157 alin. (1) se aplică în mod corespunzător și împrumutului de consumație.

Aplicând dispozițiile legale precitate la situația de fapt existentă în prezenta cauză, instanța reține că încheierea emisă de executorul judecătoresc B în data de 10.12.2019 - care face obiectul prezentei plângeri - este legală, întrucât contractul de împrumut autentificat sub nr. 670/10.08.2018 de S.P.N. E (f. 8-9), constituie titlu executoriu doar pentru debitorul împrumutat, D, precum și pentru moștenitorii acestuia, categorie în care nu se înscrie intimata C, având în vedere că prin declarația autentificată sub nr. 991/22.07.2019 de B.I.N. G aceasta a renunțat expres la succesiunea defunctului soț.

De vreme ce C nu a participat la încheierea contractului de împrumut autentificat sub nr. 670/10.08.2018 de S.P.N. E, neavând calitatea de parte, împotriva acesteia nu poate fi declanșată executarea silită în baza actului juridic menționat.

Creditorul A nu deține un titlu executoriu care să constate o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva intimatei, sub acest aspect fiind relevante și dispozițiile art. 663 alin. (2) C.pr.civ., conform cărora creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. Or, pentru dovedirea creanței și, implicit, a existenței obligației de plată în pasivul patrimonial al debitoarei, creditorul însuși a propus administrarea de probe suplimentare (interogatoriu și proba testimonială), având în vedere că din titlul executoriu nu rezultă neîndoielnic creanța deținută împotriva soției defunctului împrumutat (numele acesteia nefiind nici măcar menționat în cuprinsul contractului).

În ceea ce privește susținerile petentului în sensul că datoria contractată prin convenția de împrumut este datorie comună a soților, scopul ei vizând acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei, instanța reține că în prezenta cauză nu se poate analiza incidența art. 351 lit. c) C.civ., potrivit căruia soții răspund cu bunurile comune pentru obligațiile asumate de oricare dintre soți pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei, astfel de verificări excedând cercetărilor ce pot fi făcute cu prilejul examinării cererii de încuviințare a executării silite și, implicit, a cererii de executare silită adresate executorului judecătoresc. Creditorul are posibilitatea de a porni o acțiune civilă distinctă, în care să urmărească obținerea unui titlu executoriu împotriva debitoarei, prin care să fie obligată la plata sumelor rămase de achitat în temeiul contractului de împrumut autentificat sub nr. 670/10.08.2018 de S.P.N. E, doar în cadrul unui asemenea litigiu putând fi analizat caracterul de datorie comună a obligației de plată ce izvorăște din contract.

Pe cale de consecință, întrucât contractul de împrumut anterior specificat nu constituie titlu executoriu împotriva intimatei C, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată împotriva refuzului executorului judecătoresc de a deschide procedura de executare, încheierea emisă în data de 10.12.2019 de B.E.J. B fiind legal întocmită.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul A, domiciliat în  ...., în contradictoriu cu intimații B.E.J. B, având sediul în .... și C, domiciliată în ....

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la data comunicării prezentei hotărâri. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunțată astăzi, 18.03.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare