Sentinţă penală 1868 din 22.07.2021

Cod ECLI ECLI:RO:JDCRV:2021:036.######

Dosar nr. ####/215/2018

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR. ####/2021

Şedinţa publică de la 22 Iulie 2021

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE #####-##### #####

Grefier ### ########

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova este reprezentat de domnul procuror ###### ###### ######

Pe rol pronunţarea rezultatului deliberării asupra cauzei penale privind pe privind pe privind pe inculpaţii: ######## ###### ######, #### #####, ######## ###### ####### şi #### ##### #####, trimişi în judecată, în stare de libertate, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova cu numărul ####/P/2014 din data de 26 februarie 2018, pentru săvârşirea infracţiunilor: de abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 248 din Codul penal de la 1969), de fals intelectual (articolul 289 din Codul penal de la 1969) şi de uz de fals (art. 323 din Noul Cod penal), toate cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal de la 1969 raportat la art. 5 din Noul Cod penal şi pe persoanele vătămate/părţi civile: Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherceşti, ####### ####, prin Primar, Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidenţa Persoanelor Craiova, ####### ####, prin reprezentant legal şi Consiliul Local Craiova, judeţul Dolj.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 09.07.2021, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă a acestei sentinţe penale, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a acordat succesiv termen pentru pronunţarea rezultatului dezbaterilor la 16.07.2021, respectiv 22.07.2021.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

La data de 28.02.2018 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova, rechizitoriul nr. ####/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, prin care au fost trimişi în judecată inculpaţii:

1. ######## ###### ######, fiul lui ### şi ########, născut la data de ########## în Craiova, ####### ####, cu domiciliul stabil în #### #########, sat Gîrleşti, ###### ####### ### ##, ####### ####, posesor al CI ##### ## ### ######, eliberat la 06.05.2010 de S.P.C. Craiova, CNP##############, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969, art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 323 NCpen., toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 NCpen.

2. #### #####, zis „######”, fiul lui ####### şi #########, născut în anul 1970, luna martie, ziua 03, în ###### #########, ####### ####, cu acelaşi domiciliul stabil în ###### ####### ### ##, ####### ####, posesor al C.I. seria DX, nr. 511044 eliberat la 23.04.2007 de S.P.C. Craiova, C.N.P. – #############, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969, art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 323 NCpen., toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 NCpen.

3. ######## ######-#######, fiul lui ####### şi ########, născut la data de ########## în ###########, cu acelaşi domiciliu stabil în ###### ######### ## ##, ## ##, scara 1 ####, judeţul Dolj, posesor al CI ##### ## ### ######, eliberat la 21.05.2014 de SPC Craiova, CNP – #############, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969, art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 323 NCpen., toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 NCpen.

4. #### #####-#####, fiica lui ###### şi #########, născută la data de ########## în Cîmpulung ####### #####, cu domiciliul stabil în ###### ########, sat Tatomireşti, #### ######### ### #, ##### ####, posesoare a CI ##### ## ### ######, eliberată la 04.12.2015 de SPC Brădeşti, CNP##############, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969, art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 323 NCpen., toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 NCpen.

Dosarul a fost înregistrat în procedura de cameră preliminară sub nr. ####/215/2018/a1.

În procedura de cameră preliminară au fost invocate cereri şi excepţii.

La data de 24.04.2018, judecătorul de cameră preliminară a dispus introducerea în cauză în calitate de parte vătămată, a Primăriei Comunei Gherceşti prin primar şi s-a comunicat copia rechizitoriului nr. ####/P/2014 din 26.02.2018, obiectul camerei preliminare şi posibilitatea de a formula cereri şi excepţii.

La data de 06.07.2018, s-a dispus introducerea în cauză în calitate de parte vătămată a Serviciului Public Comunitar Local pentru Evidenţa Persoanelor Craiova.

La data de 28.09.2018, judecătorul de cameră preliminară a dispus:

" În temeiul art. 345 C.proc.pen., admite în parte cererile formulate de inculpaţii ######## ###### ######, ######## ###### ####### şi din oficiu în ceea ce priveşte pe inculpaţii #### ##### şi #### #####.

Constată neregularitatea rechizitoriului nr. ####/P/2014 din data de 26.02.2018 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova.

Dispune remedierea neregularităţii actului de sesizare în sensul descrierii în rechizitoriul a faptelor pentru care inculpaţii ######## ###### ######, fiul lui ### şi ########, născut la data de ########## în Craiova, ####### ####, cu domiciliul stabil în #### #########, sat Gîrleşti, ###### ####### ### ##, ####### ####, posesor al CI ##### ## ### ######, eliberat la 06.05.2010 de S.P.C. Craiova, CNP##############, #### #####, zis „######”, fiul lui ####### şi #########, născut în anul 1970, luna martie, ziua 03, în ###### #########, ####### ####, cu acelaşi domiciliul stabil în ###### ####### ### ##, ####### ####, posesor al C.I. seria DX, nr. 511044 eliberat la 23.04.2007 de S.P.C. Craiova, C.N.P. – #############, ######## ###### #######, fiul lui ####### şi ########, născut la data de ########## în ###########, cu acelaşi domiciliu stabil în ###### ######### ## ##, ## ##, scara 1 ####, judeţul Dolj, posesor al CI ##### ## ### ######, eliberat la 21.05.2014 de SPC Craiova, CNP – #############, şi #### #####, fiica lui ###### şi #########, născută la data de ########## în Cîmpulung ####### #####, cu domiciliul stabil în ###### ########, sat Tatomireşti, #### ######### ### #, ##### ####, posesoare a CI ##### ## ### ######, eliberată la 04.12.2015 de SPC Brădeşti, CNP##############, au fost trimişi în judecată, astfel încât să se poată determina în mod concret şi neechivoc obiectul şi limitele judecăţii în raport de fiecare dintre aceştia.

Dispune ca pentru fiecare inculpat în parte să se procedeze la reliefarea elementelor constitutive ale infracţiunilor, respectiv la descrierea elementelor materiale pentru fiecare infracţiune cu precizarea expresă a aspectelor penale ce ţin de latura obiectivă a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată ; astfel încât să poată fi verificată existenţa în loc şi timp a actelor materiale raportat la încadrarea juridică, precum şi precizarea în concret a actelor materiale ale infracţiunii în formă continuată, atât din punct de vedere al stării de fapt, cât şi al numărului exact al acestora.

Dispune ca pentru fiecare inculpat în parte să se procedeze la indicarea dispoziţiilor privind textele de lege primară încălcate prin presupusa comitere a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 alin. 1 C.pen. din 1969, cu referire la Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 392/2017.

Respinge celelalte cereri şi excepţii formulate de inculpaţii ######## ###### ###### şi ######## ###### #######, prin apărători aleşi.

În temeiul art. 345 alin. 3 C.proc.pen., dispune ca în termen de 5 zile de la comunicare să se procedeze la remedierea neregularităţii actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

Fixează termen pentru discutarea legalităţii sesizării instanţei la data de 23.10.2018, ora 12:00. "

Prin ordonanţa din 10.10.2018 Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, analizând încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 28.09.2018, pronunţată în dosarul nr. ####/215/2018/a1, procurorul a procedat la remedierea neregularităţilor constatate în sensul stabilit prin încheierea judecătorului de cameră preliminară, reţinând următoarea situaţie de fapt şi încadrarea în drept a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor:

În perioada ianuarie-iunie 2012, în scopul câştigării alegerilor locale din 10.06.2012, inculpaţii ######## ###### ######, primar al Comunei Gherceşti şi #### #####, viceprimar al Comunei Gherceşti, s-au hotărât să determine diverse rude, prieteni sau cunoştinţe care deţineau în ###### #######, dar aveau domiciliul în Mun. Craiova, ori care nu deţineau imobile, dar aveau cunoştinţe în ###### #### ######## ####### ## ### ########### ######### ## ###. Gherceşti, în speranţa că acele persoane le vor acorda votul pentru un nou mandat de primar.

Pentru stabilirea reşedinţei într-o anumită localitate, solicitantul trebuia să se prezinte personal la Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor,cu mai multe documente, respectiv o cerere pentru stabilirea reşedinţei, semnată şi completată de această persoană, actul de identitate în original şi documentul cu care se făcea dovada adresei unde urma să se stabilească reşedinţa.

Conform art. 28 din OUG 97/2005, dovada acestei adrese se putea face cu unul dintre următoarele documente:

a)acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ;

b)declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau persoana juridică, de primire în spaţiu, însoţită de unul dintre documentele prev. la lit.a sau, după caz, la lit. d)

c)declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil cu destinaţie de locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a şi b

d)documentul eliberat de autoritatea administraţiei publice locale, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol.

Conform articolului 30 din OUG din OUG 97/2005, reşedinţa este acolo unde persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu, iar conform art. 31 din acelaşi act normativ, menţiunea privind stabilirea reşedinţei se înscrie la cererea persoanei fizice care locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară.

Inculpatul Păproiu ###### ###### ar fi profitat de notorietatea pe care i-o oferea funcţia deţinută şi de ajutorul oferit de mai mulţi prieteni sau cunoştinţe şi a determinat un număr de 156 persoane să îşi stabilească în mod fictiv reşedinţa în Com. Gherceşti, în mod fictiv (în sensul că aceştia nu urma să locuiască efectiv în imobilul unde îşi stabileau reşedinţa şi nici nu locuiseră efectiv efectiv mai mult de 15 zile la adresa respectivă).

Inculpatul ar fi determinat un număr de 46 de persoane să îşi stabilească reşedinţa în Com. Gherceşti, solicitându-le cărţile de identitate pentru a întocmi documentele necesare în acest scop, fără ca aceste persoane să participe în vreun fel la aceste demersuri şi fără a se deplasa la sediul Primăriei din Gherceşti sau la sediul SPCLEP Craiova.

La solicitarea inculpatului ######## ###### ######, şi alţi apropiaţi ai săi au determinat mai multe persoane să îşi stabilească reşedinţa în Com. Gherceşti, procedând în aceeaşi manieră anterior prezentată.

####### #######, administratorul Primăriei Com. Gherceşti, ar fi determinat 29 de persoane să îi dea cărţile de identitate pentru a le stabili reşedinţa în Com. Gherceşti, în timp ce ####### ####, ###### #########, ##### ##### şi ##### ### ar fi determinat câte 5 persoane să facă acest lucru , iar Buleică ####### 8 persoane.

Restul persoanelor, fiind audiate ca martori, au declarat fie că au lăsat actele de identitate la Primărie, fie nu au ştiut cum au fost lipite autocolantele cu dovada reşedinţei, fie au remis actele de identitate unor alte persoane, însă în acelaşi scop.

Aspecte relevante cu privire la declaraţiile martorilor sunt evidenţiate cu ocazia descrierii fiecărui act material reţinut în sarcina inculpatului şi se constată, ca element comun al declaraţiilor acestora, că niciun martor nu a completat sau semnat vreo cerere la Primăria Comunei Gherceşti sau la SPCLEP Craiova.

În acest mod, inculpatul ######## ###### ######, îmreună cu apropiaţii săi au obţinut în total, la diferite perioade de timp, cele 156 de cărţi de identitate, necesare pentru stabilirea reşedinţei.

Pentru ca cele 156 persoane să îşi poată stabili reşedinţa în Com. Gherceşti, era necesar şi un document care să facă dovada unei adrese la care persoanele în cauză să îşi stabilească reşedinţa.

În acest scop, inculpatul ######## ######, personal şi ajutat de apropiaţii săi, a identificat în Regirul Agricol de la nivelul primăriei mai multe persoane care figurau înscrise cu anumite proprietăţi.

Pentru aceste persoane au fost eliberate adeverinţe, înregistrate în registrele Primăriei şi semnate de inculpat, care atestau, pe lângă faptul că persoanele respective figurau înscrise în Registrul Agricol cu anumite proprietăţi, şi împrejurarea că aceste adeverinţe erau necesare pentru ca unul sau mai mulţi dintre martori să îşi stabilească reşedinţa la acele proprietăţi ( de ex. la imobilul deţinut de ##### ###### urma să se stabilească reşedinţa a 4 dintre cei 156 martori, la imobilul deţinut de ####### ### şi ##### ###### câte 5 dintre cei 156 martori, în timp ce la ###### ######### 6 persoane).

În acest mod, pentru fiecare dintre cei 156 martori a fost eliberată câte o adeverinţă, pentru a-i servi acestuia la SPCLEP Craiova.

Prin semnătura aplicată pe aceste adeverinţe, ######## ###### ###### atesta, în mod nereal că cei 156 martori urma să îşi stabilească locuinţa secundară la acele adrese.

Faptul că aceste persoane nu au locuit efectiv la adresele respective era cunoscut de inculpat şi reiese şi din procesele-verbale întocmite de organele de poliţie care, cu ocazia deplasării la aceste adrese, nu au găsit persoanele care îşi stabiliseră acolo reşedinţa.

În momentul eliberării adeverinţelor referitoare la Registrul Agricol, trebuia încasată o taxă de 8 lei pentru fiecare solicitant, însă inculpatul nu a perceput această taxă, încălcând obligaţiile impuse de lege şi provocând o pagubă bugetului Primăriei Gherceşti.

S-au reţinut în acest sens, iniţial, că inculpatul a încălcat prevederile art. 68 alin.1 lit. b şi g din Legea 215/2001, conform cărora primarul trebuie să asigure aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local şi să verifice încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local.

S-a mai menţionat că s-au eliberat mai multe adeverinţe cu acelaşi număr.

În continuare s-a arătat că o ultimă condiţie necesară pentru înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei în cartea de identitate era reprezentată de completarea unei cereri tipizate, disponibilă la SPCLEP Craiova.

Conform expertizei efectuate în cauză, din totalul cererilor identificate, 28 au fost completate de inculpatul ######## ###### ######, 119 au fost completate de ####### #######, 28 de ###### ##### #######, funcţionar în cadrul Primăriei şi 12 au fost completate de Scorboră ##### #####, consilier personal al Primarului.

În drept, inculpatul ######## ###### ###### a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969, art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 323 NCpen., toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 NCpen.

În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev de art. 248 alin 1 C.pen 1969, s-a reţinut că faptele inculpatului ######## ###### ###### de a nu percepe în anul 2012, în calitate de primar al #### #########, în mod repetat şi în baza aceleiași rezoluții infracţionale, taxa pentru eliberarea a 156 de adeverinţe prin care se atesta că solicitanţii figurau în registrul agricol, adeverinţe necesare pentru eliberarea vizelor de reşedinţă, prejudiciind astfel bugetul Primăriei Gherceşti şi încălcând prevederile art. 68 alin 1 lit b şi g din Legea 215/2001, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prev. de art. 248 alin.1 Cod pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul Penal de la 1969 (156 acte materiale).

Un mod de operare similar s-ar fi constatat şi în cazul inculpatului #### #####, viceprimar al Comunei Gherceşti.

Profitând de ajutorul oferit de mai mulţi prieteni şi cunoscuţi, inculpatul #### ##### ar fi determinat un număr de 261 persoane să îşi stabilească reşedinţa în mod fictiv în Com. Gherceşti, în sensul că aceştia nu urma să locuiască efectiv în imobilul unde îşi stabileau reşedinţa şi nici nu locuiseră efectiv mai mult de 15 zile la adresa respectivă.

În atare situaţie, #### ##### ar fi determinat un număr de 72 persoane să îşi stabilească reşedinţa în Com. Gherceşti, solicitându-le cărţile de identitate pentru a întocmi documentele necesare în acest sens, fără ca aceste persoane să participe în vreun fel la aceste demersuri şi fără a se deplasa la sediul Primăriei din Gherceşti sau la sediul SPCLEP Craiova.

La solicitarea lui #### ##### şi alţi apropiaţi ai săi ar fi determinat mai multe persoane să îşi stabilească reşedinţa în Com. Gherceşti, astfel ########## ###### ar fi determinat 39 persoane să îi dea cărţile de identitate pentru a le stabili reşedinţa în Com. Gherceşti, #### ###### ar fi determinat 16 persoane, ####### ####,########## ###### şi ####### ###### câte 9 persoane, ####### ###### şi ######## ######## câte 6 persoane, în timp ce ######## ### şi #### ### ##### au determinat câte 5 persoane să facă acest lucru, iar ######## #######, 4 persoane.

Aspecte relevante cu privire la declaraţiile martorilor sunt evidenţiate cu ocazia descrierii fiecărui act material reţinut în sarcina inculpatului şi se constată, ca element comun al declaraţiilor acestora, că nici un martor nu a completat sau semnat vreo cerere la Primăria Comunei Gherceşti sau la SPCLEP Craiova.

În acest scop, inculpatul #### #####, personal şi ajutat de apropiaţii săi, a identificat în Regirul Agricol de la nivelul primăriei mai multe persoane care figurau înscrise cu anumite proprietăţi.

Pentru fiecare dintre cei 261 de martori a fost eliberată câte o adeverinţă, pentru a-i servi acestuia la SPCLEP Craiova.

S-a apreciat că a fost dovedit că în mod evident, martorii nu au locuit în mod efectiv la acele adrese.

Astfel, la domiciliul lui #### ####### urma să îşi stabilească reşedinţa un număr de 25 persoane, la domiciliile lui #### ##### şi #### ###### un număr de câte 19 persoane, la ######## ### 17 persoane, la ###### ##### şi #### ######, câte 16 persoane, la ######## ######## 14 persoane, la ####### ####### 13 persoane, la ####### Vergică şi ####### ######## câte 12 persoane, la ########## ###### 11 persoane, în timp ce la ##### ##########, ######### ####### şi ######### ########## câte 9 persoane, iar la ##### ##### un număr de 8 persoane.

Prin semnătura aplicată pe aceste adeverinţe, #### ##### atesta, în mod nereal, că cei 261 martori urma să îşi stabilească locuinţa secundară la acele adrese.

De asemenea, mai multe dintre adeverinţele eliberate aveau acelaşi număr de înregistrare.

S-a apreciat că inculpatului #### ##### nu i-au fost delegate astfel de atribuţii de către primar, astfel că acesta, prin semnarea adeverinţelor eliberate de Primăria Gherceşti referitoare la Registrul Agricol, a acţionat în afara cadrului legal stabilit prin prevederile art. 79 din Legea 215/2001, conform cărora viceprimarul exercită doar atribuţiile ce îi sunt delegate de către primar.

În plus, s-a apreciat că prin activitatea infracţională a inculpatului, s-au creat premisele influenţării rezultatelor alegerilor locale.

Atât inculpatul ######## ###### ######, cât şi #### ##### ar fi folosit adeverinţele în care au atestat împrejurări nereale în scopul obţinerii vizelor de reşedinţă, în sensul că au depus aceste documente, personal sau prin mandatarea altor persoane, la SPCLEP Craiova, unde erau ajutaţi de inculpaţii ######## ###### ####### şi #### ##### #####, inspectori în cadrul acestui serviciu cu atribuţii în domeniul respectiv.

Înţelegerea existentă între inculpaţii ######## ###### ###### şi ######## ###### ####### reiese din cele 19 apeluri telefonice purtate între cei doi.

De asemenea, şi Buleică #######, apropiat al inculpatului ######## ###### ######, a avut un număr de 48 de apeluri telefonice cu inculpatul ######## ###### #######.

Înţelegerea existentă intre inculpaţii #### ##### şi ######## ###### ####### reiese din cele 9 apeluri telefonice purtate între cei doi.

De asemenea, şi ########## ######, apropiat al inculpatului #### #####, a avut un număr de 84 apeluri telefonice cuu inculpatul ######## ###### #######.

În drept, inculpatul #### ##### a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969, art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 323 NCpen., toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 NCpen.

În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev de art. 248 alin 1 C.pen 1969 s-a reţinut că faptele inculpatului #### ##### de a nu percepe în anul 2012, în calitate de viceprimar al #### #########, în mod repetat şi în baza aceleiași rezoluții infracţionale, taxa pentru eliberarea a 261 de adeverinţe prin care se atesta că solicitanţii figurau în registrul agricol, adeverinţe necesare pentru eliberarea vizelor de reşedinţă, prejudiciind astfel bugetul Primăriei Gherceşti şi încălcând prevederile art. 79 din Legea 215/2001, conform cărora viceprimarul îndeplineşte doar atribuţiile delegate de primar, neexistând o astfel de delegare cu privire la eliberarea acelor adeverinţe, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prev. de art. 248 alin.1 Cod pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul Penal de la 1969 (261 acte materiale).

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii ######## ###### ####### şi #### ##### #####, activitatea infracţională a acestora ar fi constat în faptul că au primit cererile şi cărţile de identitate ale persoanelor pentru care trebuia să elibereze vize de reşedinţă, fără a verifica identitatea acestora şi au efectuat menţiuni cu privire la stabilirea reşedinţei pe cărţile de identitate ale acestora cu nerespectarea prevederilor legale din HG 1375/04.10.2006 şi din fişa postului, înmânând cărţile de identitate cu viza aplicată altor persoane decât titularilor acestor documente.

Conform dispoziţiilor art. 87 rap la art. 50 din HG 1375/04.10.2006, cei doi inculpaţi trebuia să elibereze actele de identitate cu vizele de reşedinţă aplicate numai solicitanţilor, personal, verificând dacă fizionomia acestora corespundea cu fotografia din actul de identitate, iar aceştia trebuia să semneze de primirea actului de identitate pe verso-ul cererii.

În acest mod ar fi procedat inculpatul ######## ###### ####### cu 449 de persoane, iar inculpata #### ##### ##### cu 16 persoane, fiecare act material reţinut în sarcina acestora fiind descris.

În drept, inculpaţii ######## ###### ####### şi #### ##### au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969, art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 323 NCpen., toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 NCpen.

În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev de art. 248 alin 1 C.pen 1969 s-a reţinut că :

1. faptele inculpatului ######## ###### ####### de a accepta cererile întocmite pe numele a 449 de persoane, care nu au fost depuse de acestea şi de a înmâna 449 de acte de identitate cu vizele de reşedinţă aplicate altor persoane decât titularilor, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, încălcând în acest mod dispoziţiile art.87 rap la art. 50 din HG 1375/04.10.2006 şi fişa postului şi provocând un prejudiciu Consiliului Local al Primăriei Craiova întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prev. de art. 248 alin.1 Cod pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul Penal de la 1969 (449 acte materiale);

2. faptele inculpatei #### ##### ##### de a accepta cererile întocmite pe numele a 16 persoane, care nu au fost depuse de acestea şi de a înmâna 16 acte de identitate cu vizele de reşedinţă aplicate altor persoane decât titularilor, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, încălcând în acest mod dispoziţiile art.87 rap la art. 50 din HG 1375/04.10.2006 şi fişa postului şi provocând un prejudiciu Consiliului Local al Primăriei Craiova întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prev. de art. 248 alin.1 Cod pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul Penal de la 1969 (16 acte materiale).

Prin încheierea din data de 28.12.2018, judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecăţii în cauză.

Împotriva acestei încheieri, s-a declarat contestaţie, iar Tribunalul Dolj a menţinut soluţia judecătorului de cameră preliminară de la fond.

În faza de judecată, s-a acordat prim termen de judecată la data de 28.05.2019.

La data de 25.06.2019, inculpata #### ##### ##### a arătat că înţelege să se folosească de dreptul la tăcere.

La data de 25.06.2019, inculpatul ######## ###### ####### a arătat că înţelege să se folosească de dreptul la tăcere.

La acelaşi termen de judecată s-au depus acte medicale în ceea ce îl priveşte pe inculpatul ######## ###### ######, emise de Spitalul Monza.

Inculpaţii ######## ###### ###### şi #### ##### au fost citati cu mandate de aducere pentru termenul de judecata din data de 02.07.2019.

La data de 02.07.2019, inculpaţii ######## ###### ###### şi #### ##### au uzat de dreptul la tăcere.

La aceeaşi dată, toţi inculpaţii şi-au dat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.( filele 169-172 dosar fond).

La aceeaşi dată, inculpatul ######## ###### ####### a fomulat în scris, prin apărător, " declaraţie de nevinovăţie penală", în legătură cu cele 3 acuzaţii penale ce formează obiectul judecăţii în temeiul art. 16 lit. b teza I Cod Proc. Pen., arătând că procedura de primire şi înregistrare a cererilor incriminată în speţă, au fost depuse cu acordul titularilor de către mandatari convenţionali având ataşate la cererile de solicitare viza semnate de titulari şi înscrisurile necesare pentru acordarea vizei, act administrativ emis de şefii ierarhici care nu au format obiectul cercetărilor penale şi al acuzaţiilor penale în cauză- a fost aprobată prin ordin de serviciu verbal de către şefii ierarhici de serviciu.

A mai menţionat că această procedură administrativă ad-hoc în preajma alegerilor locale din anul 2012 a fost ordonată a fi practicată de şefii ierarhici pe raza teritoriului întregului ##### #### ## ##### ## ##### ## ####, reprezentând o "cutumă"- în acest sens, dovada soluţiile de clasare dispuse de alte unităţi de parchet pentru acelaşi tip de acuzaţii penale.

În continuare a invocat faptul că procedura administrativă ad-hoc, mai sus menţionată este confirmată cu putere de lucru judecat prin sentinţa penală nr. ####/08.12.2017 a Judecătoriei Craiova- Secţia Penală şi decizia penală nr. ####/11.10.2019 a Curţii de Apel Craiova- Secţia Penală, care a avut ca obiect acelaşi tip de acuzaţii penale în legătură cu cererile de stabilire reşedinţă din cursul anului 2012 pe raza localităţii Comunei Ghindeni, procesate de de acelaşi serviciu de interes public SPCLEP Craiova.

A contestat probatoriul administrat în faza de urmărire penală, în temeiul art. 374 alin. 7 Cod Procedură penală, revenind ulterior asupra acestei cereri de contestare a probatoriului.

A ataşat decizia penală nr. ####/11.10.2018 a Curţii de Apel Craiova privind achitarea/ rechizitoriile în cauzele anterioare ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova prin care s-au dispus soluţii de clasare cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu şi uz de fals.( filele 173-200 vol I dosar instanţă).

S-a dispus readministrarea probatoriului din faza de urmărire penală, respectiv reaudierea celor aproximativ 600 martori, care au fost citaţi cu citaţii simple de aproximativ 3 ori fiecare, cu mandate de aducere, până la apariţia pandemiei de Covid 2019, moment după care, instanţa, pentru a nu pune în pericol sănătatea acestor persoane, o parte dintre acestea persoane vârstnice, posibil cu alte probleme medicale asociate, dar nici a echipajelor de însoţire, a apreciat că se impune citarea numai cu citaţie simplă.( ţinându-se cont şi de măsurile privind regulile sanitare luate la nivelul instanţelor). Pentru motive ce se vor arăta pe parcursul motivării, s-a revenit asupra audierii restului de martori neaudiaţi, de altfel, foarte puţini la număr, citaţi de mai multe ori, unii dintre aceştia chiar cu mandat de aducere.

De altfel, mai multe persoane ce trebuia audiate ca martori au decedat- conform actelor de stare civilă- ( ######## ###-f 152, vol III, ####### ######, ######## #########- f 69 verso, vol III, ##### ### vol 13, #### ###, ##### ######, f. 83, 82 Vol X, ##### ##### f. 13, vol 9, ##### #######, ####### #######, f124- vol 15) altele aveau afecţiuni medicale ( ##### ###### -certificat încadrare grad de handicap- f.10 vol V, Scorboră ########- certificat încadrare grad handicap-f 130 vol 13) sau îşi schimbaseră domiciliul în străinătate.( ##### #########- la studii în străinătate), sau nu s-au putut prezenta din anumite cauze pe care le-au justificat.

Modalitatea de citare a fost aceea a citării cu citaţie simplă, iar la fiecare termen a citării cu mandat pentru termenele următoare a celor care nu se prezentaseră cu citaţie simplă. De asemenea, s-a procedat, în vederea îndeplinirii la termen a procedurii de citare, la dispunerea citării la un termen de judecată pentru mai multe termene ulterioare.

În general au fost acordate termene scurte, amânarea cauzei dispunându-se faţă de cererile de amânare ale apărătorilor de mai multe ori.

Conform menţiunilor din încheierile de şedinţă, la datele indicate, au fost audiate următoarele persoane, astfel:

- 18.05.2021 Fărăcşanu #####, ###### ########, ###### ######## ######## #####, ###### #####, ######## ###### ######, Albăstriu ###### #######, ###### #### ########, ###### ##### #####, #### ######, ###### #######, ###### #####, #### ######, ###### Floriean, Găceatu ###### #####, Lengel ####,

- 09.02.2021 ###### #######, ###### ##########, Buleică #########

- 23.02.2021 ##### (fostă #######) #######, ##### ######### ######, ##### #####, ##### ######, ###### ##########, ########## ####-#######, ##### ######, ###### ########, ###### ###-#######, ######### ######, ####### ######## #######, ###### ####, ##### ########, ###### ###### ########, ###### (fostă #######) ######-#####, ######### #######, ######### #####, ######### #####, ##### #####, ##### ######, ######## (fostă ######) ###### #####, #### ######, #### #######-######, ##### ######, #### ######,

- 26.01.2021 ###### (fostă ######) #####-######## şi ####### #######,

- 15.12.2020 ###### ##### #########, ##### ##########, ##### #####, ###### ######, ######### ###### ####, ######## ####, #### ######-#####

- 06.10.2020 ######## #######, #### #######-######, ######## ######### #####, ######## ######, ###### #####-########, ####### ######, #### ##########, Obeanu #####, ######## #######-#######

- 28.07.2020 ##### #######-########, ##### ########, ###### #######, ###### ######, ##### #####, #### ######-##########, ##### ######-########, ##### ###, ####### #######, ####### ####, ###### #########, ###### ######-#######, ###### ######-######, ###### #######, ######## ######, ####### ######-########, ######## #####, ######## #####, ###### ######, ##### #######, ##### #########, ##### ######, ###### ###########, ####### #####-####### şi ##### ######-######

- 30.06.2020 ##### (fostă ######) ######## #########, ### ######-######, ###### #######, Buleică ######, #### ########-######, ##### ##########-#####, ###### ##### şi ###### Eufrusina

- 02.06.2020 #### ######-######, ######### #########, #### ######-###, ######### ########, ###### ######-#####, ###### ######-########, ####### ######-######, ####### #####, ##### #########, ##### ######-#######, ####### #####, Ghiutunea #####, ########## ######, ######### #######, ######## ########

- 10.03.2020 ###### #######, ###### #######-######, ######### ####, ###### #######-#########, ##### ########-######, ####### ######-######, ####### #####-#########, ##### ######-######, ###### ####, ####### ######-#######, ####### #####-#####, ####### #####, ########## #######-########, ### ###, ###### ###-######, ###### #######-####, ######### ########, ###### ######, ###### ##########, ######## ######, ####### ####### ######, ####### ###### #####, ####### ###, ####### #######, ######## #######-#######, ######## #####, ##### #######, ########## ########-#######, ##### #######-#########, ##### ######, ####### ###, ###### ##########, ######## ########, ######## ######-#######, ######## ######-#######, ##### ######, ##### ###, #### #######, #### ########, ######## #######-######, ##### ####-#######, ####### ########, ######## ####### #####, ##### #####, #####

######, ##### #####, ##### #####, ###### #####-########, ##### #####-########, ###### ######-######

- 11.02.2020 , ##### ###### #####, ##### ######-######, ##### ##########-#######, ##### ######-####, ##### #####-######, ##### #######-######, ##### #####-#####, ######## ######-#######, ######## #####-####, ###### ###### ######, ###### #########, ###### ####, ###### ######-#######, ##### #####, ########## ########, ###### ########, ##### ####### #######, ######## #####, ######## ######, ######## ######, ############ ####-######, ############ #######, ##### ###, Bucur ####, ###### ########, ##### ######, ##### ##### #######, ######## ######, ####### ###### ######, ###### ######-#######, ####### ###### ########, ##### #####-######

- 14.01.2020 ##### ###### ########, ####### (fostă #######) ####### ######, ######## ########## ######, ####### ######### ########, ##### ###### ######, #### ######, ##### ########## #######, ##### ######## ######, ##### ##### #####, ######### ###### #####, ####### #####, ####### ######, ###### ####### #####, ##### ###### ########, ##### ##### ########. #### (fostă ######) ######### ######, ########## #########, ##### ######## #######, ##### ###### #####, ##### #########, ##### #######, #### -######## ######## ######, ##### #####, ##### ######, ###### ######## ######, ##### #######, ###### ######, #### ######## ####, #### #######, #### #######, ######### #########, ######### ###### ######, ######### #####, ###### #####, ###### ####### ######, ###### ###### #####, ##### ######, ##### ###-####, ##### ######, ######### #######, #### ##### ####, ####### ##########, ##### #########, ###### ###### #######, ###### ##### #########, #### ########, #### #######, ###### #####, ###### #######, ######## ########, ######## #####, ##### ########## ########, Golfin (fostă ######) ### #####, ##### ######, ##### ###, ##### #######, ##### ######, ####### #####, ####### #####, ###### ##########, ###### ######, ##### ######, ##### #######, #### #########

- 19.12.2019 ####### ######### #######, ##### #######-####, ###### ######-#######, ### ########, ##### ####-######, ##### ###### #######, ##### #####-#######, ##### ####### ######, #### ######, ########## ###### ######, Ceolacu ###### ######, ##### ##### ######, ######## ###### #########, ##### #####, #### ####### #########, ### #######-#####, ######### #######, ###### #####, ###### #######, ##### #####-######, ##### ####, ##### #####, ######## ###### #######, ######## ######, ######## ########, ######## #####, ####### #######-######, #### ######, ####### ####-######, ####### ####### #######, ##### ########, ####### #######, ####### ########, ###### #######-######, ###### ########, ####### ########-######

- 26.11.2019 ##### ####, ##### #######-#####, ####### ######-######, ####### ##########, ##### ######, ##### ########-Cornetia, ##### ########, ####### ######, ####### #######, ##### #######, ##### #######, ###### ########-######, ###### #####, ########## #######, ########## ######, ######## ######, ###### #######, ##### #########-#####, ##### ######-#########, ###### #########, Jinov ######, ####### ######, ###### #######, ###### #####, ###### #######, ###### ####-#######, #### ##########, ####### ######, ####### ######, ###### ##########-#######, ####### ########, ####### #####, ###### ######, ###### ########, ######## ####-########, ######## ######, ######## ###-######, ######## #######, ######## ########, ######## #########, ######## ######-########, ###### ##########, ##### #####

- 19.11.2019 ##### #######-#####, ##### #######, ##### #########, ##### ####, ##### ######-#######, ####### Geni, ####### ######, ########## Titel, ######### ######-######, ####### #####-#########, ######### ###### ######, ######### ######-#######, ##### ######, ##### ########, #### ######-######, ##### ###, ##### #####, ##### ######, ##### #####, ###### #####, #### #####, #### ######

- 01.10.2019 ########## ######, ######## ######-######, ##### ######-######, ###### #####, ####### #######, ####### #######, ##### #####, ###### ####, ###### #########, #### ########, #### #######, ##### #####, ##### ###-#####, ##### ######, ####### ####-#######, ###### ###### ########, ###### ####### ########, ####### #######, ####### #####, ########## ######-#####, #######-###### ######, #########-####### #####

- 10.09.2019 ###### ##### ####, ######### ########, ######### ####, ####### ######-######, ##### ########-######

- 03.09.2019 ########## ######## #######, ##### #######, ########## ####### ########, #### #######, #### ########, ##### ####-#######, ######## ######-#######, ####### ###, ####### #######, ####### ######-#####, ######## ######## #####, ######## ######-#######, ###### ###### ##########

Conform menţiunilor din încheierile de şedinţă, la datele indicate, "având în vedere dispoziţiile art. 265 alin. 1 din Codul de procedură penală potrivit cărora o persoană poate fi adusă în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată pe baza unui mandat de aducere, dacă, fiind anterior citată, nu s-a prezentat, în mod nejustificat, iar ascultarea ori prezenţa ei este necesară, sau dacă nu a fost posibilă comunicarea corespunzătoare a citaţiei şi împrejurările indică fără echivoc că persoana se sustrage de la primirea citaţiei " au fost citate cu mandat de aducere, următoarele persoane:

- 10.03. 2020 ######### ###-######, ####### #######-#######, Bîrîianu ######-######, #### ########, #### #####, #### #### #######, ###### #####-#####, ###### #####-######, ##### ######, ######### ######-####, ####### #####, ####### #####, ####### ######-######, ####### #######, Ghiutunea #####, ######### #########, ######### #######, ######### ########, #### ######-######, ###### #######, ######## ######, ########## ######, ###### ######-#####, ###### ######-########, ##### #######-######, ######## ######, ##### ####-#####, ######## #####, ###### ######-#####, #### ######-###, ######## ########, ######### #########, ##### ###### #######, ####### ######, ######## #########, ###### #######, Băscrăcea #####, ######### #####-#####, ######### #####, ##### #####-#####, ##### ######, ###### ########, ##### ########, ##### #####, ##### ######, ###### Eufrusina, ###### #####, ############ #########-#######, ####### #######, Cochişan ###### ######, ####### #######-#####, ####### ######-######, ######### ######### #########, ###### ###### #####, ###### ##### ####, ###### ###### ##########, ##### #########-######, ##### ######-####, ####### ####-######, ###### #######, ###### #######, ######## ########, ######## ###### ######, ######## #######, ######## ######## ######, ##### ########## #####, ##### ######## ######, #### ####, #### #########-#####, ######### ######, #### ######## ######, ##### ######, ######### #######, Buleică #########, Buleică ######, ##### ##### #########, ###### ########-#########, ### ######-######, ###### #######-#######, #### ######-######, ######## ######-#######, ##### ##########, ##### #####, ##### #######, ###### ####-######, ###### #########-#####, #### #######, #### ########, Ceolacu ######, ######## ######-######, ####### #####, ###### ##########, ###### ##### #########, ######## ####### ######, ######### Alen ####### ########, #### ####### #####, ####### #### ######, ### ###### #######, ###### ###### şi ###### #########.

- 11.02.2020 ###### ####, ###### #####-########, Sîrba ###, ####### ####### ######, ###### ######## #########, ###### #####, ###### ##### ########, ######## ####### #######, ##### ###### #########, ######### ###### #####, ######## #####, ######## #######-#####, ##### ###### ######, ####### ########, ##### ######, ##### ##### ######, ###### ##### ########, ##### #####, ##### ######, ###### ### ######, ###### #######-####, ############ ##### ########, ############ Narcisa, ##### #####-########, ###### #####-##########, ##### #####, ##### ####### ######, ##### #######-#########, ##### ######, ####### ######-#######, ###### ##########, ######-######## ########, ####### #####, ###### #######-#########, ####### ###, ### ###, ###### ######, ###### ##########, ###### ######-######, ########## ########-#######, ##### #######, ########## #######-########, #### #######, #### ########, ##### #####, ##### ####-#######, ##### ###### ######, ######## ###### #######, ####### ###, ###### ########, ####### #######, ####### ######-#####, ####### #####-#########, ###### ######, ####### #####-#####, Obeanu #####, ##### ########-######, ######## ########-#####, ######## ######-#######, ######## #########, ######## ###, #### ########, ###### ###### ##########, ###### ##### ####, ##### ##### ######, ######### ########, ###### #######-####, ######### ####, ##### ######, ##### ##### #####, ####### ###### ######, ######## #######-######, ##### ###, #### ######-#######, ##### ########-######, ####### ####-#######.

- 14.01.2020 ####### ####### #########, ####### ###### ######, ####### ###### ########, ###### ######## ######## #####, ##### ##### ######, ##### ###### #####, ######### ######### #####, ###### #########, ###### ###### ######, ##### #####, ######### ###-######, ######### #######, ######## ######, ###### ##### #####, ######## ##### ####, ######## ###### ######, ######## ########, ###### ###, ###### ########, ######## ###### #######, ######## ########, ########## ##########, Doiu ########, Lengel ####, ###### ########, ##### ####### #######, ##### #####, ####### ######, ##### #####-#######, ##### ######, ####### ###########, ####### #####, ##### #####-######, ##### ###### ####, ###### ###### #######, ###### ####, Bucur ####, ########## ########, ####### #####, ######## #### ######, ###### ######-#######, ###### ###-######, ##### #######-######, ##### ##### #####, ##### ######-######, ############ #######, ######## ######-#######, ######## ######### #####, ######## ######, ######## #####, ######## ######.

- 19.12.2019 -50 de martori dintre cei care nu s-au prezentat iniţial.

- 10.09.2019 ####### #####, ####### ########, ####### ######, ####### #######, #### ##########, ##### ########, ###### ####-#######, ##### #####-######, ###### #####, ###### #######-####, ####### ##########, ##### ####, ##### #######-#####, ##### ######, ##### ##### #####, ####### #######, ######## ####### ######, ######## ######, ##### ###, #### ###### #######, Jinov ######, ########## ######, ########## #######, ####### ####-#######.

- 03.09.2019 ##### #####, ##### ######-######, ###### ##########-#######, ###### ######, ###### ########, ###### ########, ##### #######, ###### #########, ######## #########, ######## ###### ########, ####### ##### #########, ###### ######, ####### ##########, ####### #####-#####, ######## ########, ######## #####, ###### #######, ######## #######, ######## ### ######, ######## #### ########, Obeanu #####, ##### ######## ######, ####### ######, ###### #######, ###### ######### #####, ######## #########, ######## ###, ##### #######, ###### #####, ##### ######-#########, #### ########, ###### ######## ######, ####### ###### ######, ####### ###### ########.

La data de 06.04.2021, s-a acordat termen pentru a se cita toţi martorii din rechizitoriu, neaudiaţi până la acel moment, respectiv ##### ###### #########, ####### ######-#####, ##### ######, ##### ######## ######, ###### ##### ########, ###### ##### ##########, ###### ########, ##### ######## ######, ##### ###### ######, ####### (fostă ######) ########, ######### (fostă #####) ##### ######, ##### ##### #####, #### ###### #######, ####### #### #######, ######### ### ######, ####### ####### #######, Bîrîianu ###### ######, #### ########, #### #####, #### #### #######, ###### ##### #####, ###### ##### ######, ##### ######, ###### #######, ######## ######, ##### ####### ######, ######## ######, ##### #### #####, Băscrăcea #####, ######### #####, ##### ##### #####, ##### ######, ###### ########, ##### #####, ##### (fostă ############) ######### #######, ####### ###### ######, ###### ##### ####, ###### ###### ##########, ####### (fostă #########) ##### ########, ##### ###### ####, ####### #### ######, ######## ########, ######## ###### ######, ######## #######, ######## ######## ######, ##### ######## ######, #### ####, ##### ######, ##### ##### #########, ###### ####### #######, #### ###### ######, ######## ###### #######, ###### #### ######, ###### ######### #####, #### #######, #### ########, Ceolacu ######, ###### (fostă ########) ###### ######, ######## ####### ######, ######### Alen-########, #### ####### #####, ####### #### ######, ### ###### #######, ###### (fostă ########) #####, ####### ######, ######## ####### ######, ##### #####, ###### #######, ######### #####, ##### ######, ###### #####, ###### #######, #### ###### ######, #### ######### #####, ###### ###-######, ###### ######## ########-#####, ######### ######### #####, Donţov (fostă #########) ###-######, ######### #######, ######## ###### ######, ######## ########, Doiu ########, Lengel ####, #### (fostă #######) ######, #### #####-####, Stăncălie #######-####, ########## ######-########, ######## ###### ######, ######## ######, ########## ###### #######, ###### #### ########, ###### ####### ########, ####### ######-######, ########## #####-#########, ######### #########, ##### #####, ###### (fostă ######) ######## ########, ###### Floriean, ###### ####-#####, ###### ####-#######, ###### ########, ###### (fostă ####) #########-#####, ######## ########, Areţu ######### ########, Areţu ######, ######## (fostă ######) ######-######, ##### #########, ##### ######, ##### ######, ########## ######, ########## ######-########, ####### ###### ##########, #### ######-######, #### ####-######, #### ####-#########, #### #####, #### #####, ###### ######-########, ###### ######, ##### #####, ######## #########, #### ##########-#####, ######## ######### ########, ######## ######## ######, Brătoi ###### ######, ######## #########, ######### #####-######, ######### ######, ######## ######-######, #### ######, ###### #####, ##### ####, ######## #####, iar la data de 18.05.2021, au fost audiaţi martorii prezenţi, conform menţiunilor de mai sus.

Toţi inculpaţii au invocat prescripţia răspunderii penale a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată.

Aceştia, iniţial, nu au solicitat continuarea procesului penal, iar ulterior inculpatul ######## ###### ####### a revenit asupra acestei declaraţii, solicitând continuarea procesului penal.

La termenul de judecată din data de 24.09.2019, reprezentantul Ministerului Public a solicitat schimbarea încadrării juridice cu privire la faptele reținute în sarcina inculpaţilor, prin adăugarea, raportat la dispoziţiile art. 132 din L. nr. 78/2000 pentru descoperirea faptelor de corupţie, având în vedere dispoziţiile din art. 1, care reglementează că „ Prezenta lege instituie măsuri de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de corupţie şi se aplică următoarelor persoane:

a) care exercită o funcţie publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităţilor publice sau instituțiilor publice;

b)care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcţie sau o însărcinare, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăţilor comerciale, companiilor naţionale, societăţilor naţionale, unităţilor cooperatiste sau al altor agenţi economici;

c)care exercită atribuţii de control, potrivit legii;

d)care acordă asistenţă specializată unităţilor prevăzute la lit. a) şi b), în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa;

e)care, indiferent de calitatea lor, realizează, controlează sau acordă asistenţă specializată, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, cu privire la: operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale;

f)care deţin o funcţie de conducere într-un partid sau într-o formaţiune politică, într-un sindicat, într-o organizaţie patronală ori într-o asociaţie fără scop lucrativ sau fundaţie;

g)alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a)-f), în condiţiile prevăzute de lege. „, iar potrivit art. 5 „În înţelesul prezentei legi, sunt infracţiuni de corupţie infracţiunile prevăzute la art. 289-292 din Codul penal, inclusiv atunci când acestea sunt comise de persoanele prevăzute la art. 308 din Codul penal.....”, iar la art. 308 C.pen. sunt enumerate corespunzător cine sunt persoanele care comit infracţiuni de corupţie şi de serviciu.

La acelaşi termen de judecată, instanţa a dispus, la solicitarea apărătorilor inculpaţilor ca reprezentantul Ministerului Public să formuleze în scris cererea de schimbare a încadrării juridice, aceasta fiind înaintată instanţei la data de 15.10.2019, filele 120-123 vol V instanţă, iar instanţa a pus în vedere Ministerului Public să îşi precizeze cererea de schimbare a încadrarii juridice prin raportare la decizia nr. ###/2016 a Curţii Constituţionale a României, precizările fiind depuse la data de 04.11.2019, prin raportare la sintagma „îndeplineşte prin încălcarea legii”.

Prin încheierea din data de 18.11.2019, instanţa a dispus, în urma solicitării Ministerului Public, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor ######## ###### ###### şi #### #####, reţinând următoarele:

" Asupra cererii de schimbare a încadrării juridice formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, instanţa are în vedere decizia Curţii Constituţionale din data de 16 aprilie 2019 care în urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 377 alin.(4) teza întâi și art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care instanța de judecată se pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluționează fondul cauzei.

Totodată, pentru a evita o antepronunţare şi o atingere a prezumţiei de nevinovăţie a inculpaţilor, instanţa urmează a analiza probele raportat la împrejurările de fapt ale săvârşirii presupuselor infracţiuni, în momentul stabilirii vinovăţiei inculpaţilor şi nu anterior pronunţării unei soluţii pe fondul cauzei, mai ales că este în curs de desfăşurare cercetarea judecătorească.

Instanţa va face discuţii la acest moment doar cu privire la apărarea inculpaţilor cu privire la legea civilă ce nu mai este în vigoare la acest moment, aspect invocat de apărătorii inculpaţilor şi va reţine că în materie de lege civilă nu se aplică principiul legii mai favorabile cum este în cazul legii penale mai favorabile.

Neretroactivitatea legii civile este prevăzută ca principiu de art. 6 alin. (1) C. civ.: „Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă”.

Prin urmare, principiul neretroactivităţii legii civile este regula juridică potrivit căreia o lege civilă se aplică numai situaţiilor ivite după intrarea ei în vigoare, nu şi situaţiilor anterioare acestei date sau tempus regit actum.

Instanţa are în vedere şi art. 15 alin. (2) din Constituţia revizuită care prevede că, „legea dispune numai pentru viitor cu excepţia legii penale sau contravenţionale.”

Deci legea civilă la care se raportează dispoziţiile legii penale, în conformitate cu decizia nr. ###/2016 a Curţii Constituţionale a României, trebuie să fie legea în vigoare la momentul săvârşirii presupuselor fapte de natură penală.

Astfel, analizând materialul probator administrat în cauză până în prezent, instanţa în baza art. 386 Cod Procedură Penală urmează a admite în parte cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova.

Va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii:

1.######## ######-#######, fiul lui ####### şi ########, născut la data de ########## în ###########, cu acelaşi domiciliu stabil în ###### ######### ## ##, ## ##, scara 1 ####, judeţul Dolj, posesor al CI ##### ## ### ######, eliberat la 21.05.2014 de SPC Craiova, CNP – ############# şi

2.#### #####-#####, fiica lui ###### şi #########, născută la data de ########## în Cîmpulung ####### #####, cu domiciliul stabil în ###### ########, sat Tatomireşti, #### ######### ### #, ##### ####, posesoare a CI ##### ## ### ######, eliberată la 04.12.2015 de SPC Brădeşti, CNP##############,

din infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod Penal şi art. 5 Cod Penal în infracţiunea prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 alin.1 C.pen. 1969 şi art. 43 alin.1 şi art. 45 alin.1 din Legea ######## privind Statutul Funcţionarului Public, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod Penal şi art. 5 Cod Penal.

Va admite cererea de schimbare a încadrării juridice formulată în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii:

1. ######## ###### ######, fiul lui ### şi ########, născut la data de ########## în Craiova, ####### ####, cu domiciliul stabil în #### #########, sat Gîrleşti, ###### ####### ### ##, ####### ####, posesor al CI ##### ## ### ######, eliberat la 06.05.2010 de S.P.C. Craiova, CNP##############, din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod Penal şi art. 5 Cod Penal în infracţiunea prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 alin.1 C.pen. 1969 prin raportare la dispoziţiile art. 61 alin.2 din Legea 215/2001.

2. #### #####, zis „######”, fiul lui ####### şi #########, născut în anul 1970, luna martie, ziua 03, în ###### #########, ####### ####, cu acelaşi domiciliul stabil în ###### ####### ### ##, ####### ####, posesor al C.I. seria DX, nr. 511044 eliberat la 23.04.2007 de S.P.C. Craiova, C.N.P. – #############, din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod Penal şi art. 5 Cod Penal în infracţiunea prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 alin.1 C.pen. 1969 prin raportare la dispoziţiile art. 57 alin.2 din Legea 215/2001.

În ceea ce priveşte restul infracţiunilor reţinute în sarcina tuturor inculpaţilor, se vor menţine încadrările juridice până după dicutarea în condiţii de contradictorialitate a legii penale mai favorabile."

La data de 01.10.2019, instanţa, în temeiul art. 29 alin.4 din Legea 47/1992 republicată, a dispus sesizarea Curţii Constituţionale a României în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin.1 Cod penal, cu privire la sintagma „cursul prescripţiei penale se întrerupe”, invocată de către inculpatul ######## ###### #######.

La data de 23.03.2021, instanţa a acordat termen pentru "a se reveni cu adresă către Primăria Comunei Gherceşti, Consiliul Local Gherceşti, în vederea comunicării hotărârii Consiliului Local Gherceşti, privind impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal 2012, cu anexele aferente, precum şi dovada publicării acesteia, conform art. 224 alin.3 lit. c din Normele Metodologice ale Codul Fiscal, valabil pentru anul 2011.

- Să precizeze totodată, la nivelul anului 2012, dacă în sensul art. 267 alin.13 din Codul Fiscal taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă, corespundea taxei de eliberare a unei adeverinţe ce atestă poziţia în registrul agricol.

- În caz contrar, pune în vedere să precizeze cum se taxau astfel de cereri, iar în această situaţie va transmite exemplificativ, instanţei, câte 2 exemple, la intervale diferite de timp din perioada (februarie-martie 2012), respectiv chitanţa de plată şi cererea eliberată în baza acesteia, deci 2 cereri de eliberare a certificatului de nomenclatură stradală şi 2 cereri de eliberare a unei adeverinţe ce atestă poziţia în registrul agricol, certificate pentru conformitate de funcţionarul ce va transmite copiile instanţei.

- Pune în vedere Primăriei Comunei Gherceşti, Consiliului Local Gherceşti, să transmită instanţei adeverinţele emise numitului ##### #######, pentru care acesta achitat suma de 24 lei conform chitanţei seria DJ CLG nr. ##########.02.2012 a Comunei Gherceşti (ce se va transmite în copie anexată adresei), şi adeverinţa emisă numitului ######## ########, pentru care acesta a achitat suma de 8 lei, conform chitanţei DJ CLG nr. ##########.02.2012 (ce se va transmite în copie anexată adresei)."

La data de 06.04.2021, s-a acordat termen " pentru a se emite adresă către Prefectura Judeţului Dolj-Consiliul Judeţean Dolj, în vederea comunicării hotărârii Consiliului Local Gherceşti, privind impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal 2012, cu anexele aferente, precum şi dovada publicării acesteia, conform art. 224 alin.3 lit. c din Normele Metodologice ale Codul Fiscal, valabil pentru anul 2011.

- Pune în vedere Prefecturii Judeţului Dolj-Consiliul Judeţean Dolj să preia de la Primăria Comunei Gherceşti, Consiliului Local Gherceşti şi să transmită instanţei adeverinţele emise numitului ##### #######, pentru care acesta achitat suma de 24 lei conform chitanţei seria DJ CLG nr. ##########.02.2012 a Comunei Gherceşti (ce se va transmite în copie anexată adresei), şi adeverinţa emisă numitului ######## ########, pentru care acesta a achitat suma de 8 lei, conform chitanţei DJ CLG nr. ##########.02.2012 (ce se va transmite în copie anexată adresei).

În cuprinsul adresei se va menționa faptul că domnul primar ######## ###### ###### are calitatea de inculpat în prezenta cauză, iar la solicitarea reprezentantului Ministerului Public s-a constatat conflictul de interese."

Inculpatul ######## ###### ###### a fost audiat la data de 25.06.2021 declaraţia sa fiind consemnată la filele 20-25 dosar instanţă.(vol 23), iar suplimentul de declaraţie la filele 28-29, ale aceluiaşi volum.

Declaraţia inculpatului #### ##### a fost consemnată la filele 30-32 dosar, vol 23.

Prin încheierea din data de 01.01.2021, s-a stabilit legea penală mai favorabilă.

Inculpatul ######## ###### ###### a depus la dosar procesele-verbale ale rezultatelor alegerilor locale, din anii anteriori şi ulteriori anului 2012.

Inculpaţii au depus concluzii scrise, însoţite de practica judiciară.

Analizând actele şi lucrările cauzei, instanţa reţine următoarele:

În perioada ianuarie — martie 2012- aşa cum reiese din probatoriul administrat-înscrisuri- ( deşi în actul de sesizare s-a reţinut ianuarie-iunie 2012), în scopul câștigării alegerilor locale din 10.06.2012, inculpaţii ######## ###### ######, primar al comunei Gherceşti, şi #### #####, viceprimar al comunei Gherceşti, s-au hotărât să determine diverse rude, prieteni sau cunoştinţe care deţineau în ###### #######, dar aveau domiciliul în #### #######, ori care nu deţineau imobile, dar aveau cunoştinţe în ###### #### ######## #######, să îşi stabilească reşedinţa în #### #########, în speranţa că aceste persoane le vor acorda votul pentru un nou mandat de primar.

Pentru stabilirea reşedinţei într-o anumită localitate, solicitantul trebuia să se prezinte personal la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor, cu mai multe documente, respectiv o cerere pentru stabilirea reşedinţei, semnată şi completată de această persoană, actul de identitate în original şi documentul cu care se făcea dovada adresei unde urma să se stabilească reşedinţa.

Conform art. 28 din OUG 97/2005, dovada acestei adrese se putea face cu unul dintre următoarele documente:

a) acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ;

b) declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau persoană juridică, de primire în spaţiu, însoţită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a) sau, după caz, la lit. d);

c) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil cu destinaţie de locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) şi b);

d) documentul eliberat de autoritatea administraţiei publice locale, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol

Conform articolului 30 din OUG 97/2005 reşedinţa este acolo unde persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu, iar conform art. 31 din acelaşi act normativ menţiunea privind stabilirea reşedinţei se înscrie la cererea persoanei fizice care locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară.

Inculpatul ######## ###### ###### a profitat de notorietatea pe care i-o oferea funcţia deţinută şi de ajutorul oferit de mai mulţi prieteni sau cunoştinţe şi a determinat un număr de 156 de persoane să îşi stabilească reşedinţa în #### #########, în mod fictiv (în sensul că aceştia nu urma să locuiască efectiv în imobilul unde îşi stabileau reşedinţa şi nici nu locuiseră efectiv mai mult de 15 zile la adresa respectivă).

Astfel, inculpatul ######## ###### ###### a determinat un număr de 46 de persoane să îşi stabilească reşedinţa in ###### #########, solicitându-le cărţile de identitate pentru a întocmi documentele necesare în acest scop, fără ca aceste persoane să participe în vreun fel la aceste demersuri şi fără a se deplasa la sediul Primăriei din Gherceşti sau la sediul SPCLEP Craiova.

La solicitarea inculpatului ######## ###### ######, şi alţi apropiaţi ai săi au determinat mai multe persoane să îşi stabilească reşedinţa în #### #########, procedând în aceeaşi manieră prezentată anterior.

####### #######, administratorul Primăriei #### #########, a determinat 29 de persoane să îi dea cărţile de identitate pentru a le stabili reşedinţa în #### #########, în timp ce ####### ####, ###### #########, ##### ##### şi ##### ### au determinat câte 5 persoane să facă acest lucru, iar Buleică ####### 8 persoane.

Restul persoanelor, fiind audiate ca martori, au declarat fie că au lăsat actele de identitate la primărie, fie nu au ştiut cum au fost lipite autocolantele cu dovada reşedinţei, fie au remis actele de identitate unor alte persoane, însă în acelaşi scop.

În acest mod, inculpatul ######## ###### ###### împreună cu apropiaţii săi au obţinut, în total şi la diverse perioade de timp, cele 156 de cărţi de identitate, necesare pentru stabilirea reşedinţei

Pentru ca cele 156 de persoane să îşi poată stabili reşedinţa în ### #########, însă, era necesar şi un document care să facă dovada unei adrese la care persoanele în cauză să îşi stabilească reşedinţa.

În acest scop, inculpatul ######## ######, personal sau ajutat de apropiaţii săi, a identificat în Registrul agricol de la nivelul primăriei mai multe persoane care figurau înscrise cu anumite proprietăţi.

Pentru aceste persoane au fost eliberate adeverinţe, înregistrate în registrele primăriei şi semnate de inculpat, care atestau, pe lângă faptul că persoanele respective figurau înscrise în Registrul Agricol cu anumite proprietăţi, şi împrejurarea că aceste adeverinţe erau necesare pentru ca unul sau mai mulţi dintre martori să îşi stabilească reşedinţa la acele proprietăţi (cu titlu exemplificativ, la imobilul deţinut de ##### ###### urma să îşi stabilească reşedinţa 4 dintre cei 156 de martori, la imobilele deţinut de ####### ### şi ##### ###### câte 5 dintre cei 156 de martori, în timp ce la ###### ######### 6 persoane).

În acest mod, pentru fiecare dintre cei 156 de martori a fost eliberată câte o adeverinţă, pentru a-i servi acestuia la SPCLEP Craiova.

Prin semnătura aplicată pe aceste adeverinţe, ######## ###### ###### atesta, în mod nereal, că cei 156 de martori urma să îşi stabilească locuinţa secundară la acele adrese.

Faptul că aceste persoane nu au locuit efectiv la adresele respective era cunoscut de inculpat şi reiese şi din procesele verbale întocmite de organele de poliţie care, cu ocazia deplasării la aceste adrese, nu au găsit persoanele care îşi stabiliseră acolo reşedinţa.

În momentul eliberării adeverinţelor referitoare la Registrul Agricol, trebuia încasată o taxă de 8 lei pentru fiecare solicitant, însă inculpatul nu a perceput această taxă, încălcând în acest mod obligaţiile impuse de lege şi provocând o pagubă bugetului Primăriei din Gherceşti.

Cu privire la această infracţiune, se constată că inculpatul a încălcat prevederile art. 68 alin 1 lit b şi g din Legea 215/2001, conform cărora primarul trebuie să asigure aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local şi să verifice încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local.

Or, astfel cum reiese din materialul probatoriu administrat în cauză, inculpatul nu numai că nu şi-a îndeplinit obligaţia de a încasa suma stabilită prin Hotărârea Consiliului Local pentru eliberarea fiecărei adeverinţe referitoare la Registrul Agricol şi de a verifica încasarea sumelor respective în bugetul local, dar a şi eliberat mai multe adeverinţe cu acelaşi număr.

În plus, prin activitatea infracţională a inculpatului, s-au creat premisele influenţării rezultatelor alegerilor locale.

O ultimă condiţie necesară pentru înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei în cartea de identitate era reprezentată de completarea unei cereri tipizate, denumită "Cerere pentru inscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei", disponibilă la SPCLEP Craiova.

Conform expertizei efectuate în cauză, din totalul cererilor identificate, 28 au fost completate de inculpatul ######## ###### ######, 119 au fost completate de ####### #######, 28 de ###### ##### #######, funcţionar în cadrul primăriei şi 12 au fost completate de Scorboră ####### #####, consilier personal al primarului.

Un mod de operare similar s-a constatat şi în cazul inculpatului #### #####, viceprimal al comunei Gherceşti, cu următoarele precizări şi diferenţe:

Profitând de ajutorul oferit de mai mulţi prieteni sau cunoştinţe, inculpatul #### ##### a determinat un număr de 261 de persoane să îşi stabilească reşedinţa în #### #########, în mod fictiv (în sensul că aceştia nu urma să locuiască efectiv în imobilul unde îşi stabileau reşedinţa şi nici nu locuiseră efectiv mai mult de 15 zile la adresa respectivă).

Astfel, inculpatul #### ##### a determinat un număr de 72 de persoane să îşi stabilească reşedinţa in ###### #########, solicitându-le cărţile de identitate pentru a întocmi documentele necesare în acest scop, fără ca aceste persoane să participe în vreun fel la aceste demersuri şi fără a se deplasa la sediul Primăriei din Gherceşti sau la sediul SPCLEP Craiova.

La solicitarea inculpatului #### #####, şi alţi apropiaţi ai săi au determinat mai multe persoane să îşi stabilească reşedinţa în #### #########, procedând în aceeaşi manieră prezentată anterior.

########## ###### a determinat 39 de persoane să îi dea cărţile de identitate pentru a le stabili reşedinţa în #### #########, #### ###### a determinat 16 persoane, ####### ####, ########## ###### şi ####### ###### câte 9 persoane, ####### ###### şi ######## ######## câte 6 persoane, în timp ce ######## ### şi #### ### ##### au determinat câte 5 persoane să facă acest lucru, iar ######## ####### 4 persoane.

La fel ca inculpatul ######## ######, inculpatul #### #####, personal sau ajutat de apropiaţii săi, a identificat în Registrul agricol de la nivelul primăriei mai multe persoane care figurau înscrise cu anumite proprietăţi.

Pentru aceste persoane au fost eliberate, de asemenea, adeverinţe, înregistrate în registrele primăriei şi semnate de inculpat, care atestau, pe lângă faptul că persoanele respective figurau înscrise în Registrul Agricol cu anumite proprietăţi, şi împrejurarea că aceste adeverinţe erau necesare pentru ca unul sau mai mulţi dintre martori să îşi stabilească reşedinţa la acele proprietăţi.

În acest mod, pentru fiecare dintre cei 261 de martori a fost eliberată câte o adeverinţă, pentru a-i servi acestuia la SPCLEP Craiova.

Spre deosebire, însă, de situaţia creată de inculpatul ######## ######, în cazul inculpatului #### ##### faptul că martorii nu au locuit efectiv la acele adrese este mult mai uşor de constatat.

În acest sens, este de menţionat, cu titlu exemplificativ, faptul că la domiciliul lui #### ####### urma să îşi stabilească reşedinţa un număr de 25 de persoane, la domiciliile lui #### ##### şi #### ###### un număr de câte 19 persoane, la ######## ### 17 persoane, la ###### ##### şi #### ######, câte 16 persoane, la ######## ######## 14 persoane, la ####### ####### 13 persoane, la ####### Vergică şi ####### ######## câte 12 persoane, la ########## ###### 11 persoane, în timp ce la ##### ##########, ######### ####### şi ######### ########## câte 9 persoane, iar la ##### ##### un număr de 8 persoane.

Astfel, prin semnătura aplicată pe aceste adeverinţe, #### ##### atesta, în mod nereal, că cei 261 de martori urma să îşi stabilească locuinţa secundară la acele adrese.

În momentul eliberării adeverinţelor referitoare la Registrul Agricol, trebuia încasată o taxă de 8 lei pentru fiecare solicitant, însă inculpatul #### ##### nu a perceput această taxă, încălcând în acest mod obligaţiile impuse de lege şi provocând o pagubă bugetului Primăriei din Gherceşti.

Din materialul probator administrat în cauză reiese că mai multe adeverinţe eliberate de Primăria Gherceşti şi semnate de inculpatul #### ##### erau înregistrate, în mod nelegal, cu acelaşi număr de inregistrare.

Mai mult decât atât, inculpatului #### ##### nu i-au fost delegate astfel de atribuţii de către primar, astfel că acesta, prin semnarea adeverinţelor eliberate de Primăria Gherceşti referitoare la Registrul Agricol, a acţionat în afara cadrului legal stabilit prin prevederile art. 79 din Legea 215/2001, conform cărora viceprimarul exercită doar atribuţiile ce îi sunt delegate de către primar

În plus, prin activitatea infracţională a inculpatului, s-au creat premisele influenţării rezultatelor alegerilor locale.

Atât inculpatul ######## ###### ######, cât şi #### ##### au folosit adeverinţele în care au atestat împrejurări nereale în scopul obţinerii vizelor de reşedinţă, în sensul că au depus aceste documente, personal sau prin mandatarea altor persoane, la SPCLEP Craiova, unde erau ajutaţi de inculpaţii ######## ###### ####### şi #### ##### #####, inspectori în cadrul acestui serviciu cu atribuţii în domeniul respectiv.

Înţelegerea existentă între inculpaţii ######## ###### ###### şi ######## ###### ####### reiese din cele 19 apeluri telefonice purtate între cei doi.

De asemenea, şi Buleică #######, apropiat al inculpatului ######## ###### ######, a avut un număr de 48 de apeluri telefonice cu inculpatul ######## ###### #######.

Înţelegerea existentă intre inculpaţii #### ##### şi ######## ###### ####### reiese din cele 9 apeluri telefonice purtate între cei doi.

De asemenea, şi ########## ######, apropiat al inculpatului #### #####, a avut un număr de 84 apeluri telefonice cuu inculpatul ######## ###### #######.

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii ######## ###### ####### şi #### ##### #####, activitatea infracţională a acestora a constat în faptul că au primit cererile şi cărţile de identitate ale persoanelor pentru care trebuia să elibereze vize de reşedinţă, fără a verifica identitatea acestora şi au efectuat menţiuni cu privire la stabilirea reşedinţei pe cărţile de identitate ale acestora cu nerespectarea prevederilor legale din HG 1375/04.10.2006 şi din fişa postului, înmânând cărţile de identitate cu viza aplicată altor persoane decât titularilor acestor documente.

În acest mod a procedat inculpatul ######## ###### ####### cu 449 de persoane, iar inculpata #### ##### ##### cu 16 persoane, fiecare act material reţinut în sarcina acestora urmând a fi descris în continuare.

Instanţa va analiza cu prioritate excepţia prescripţiei răspunderii penale, invocată de inculpaţii #### #####, #### ##### ##### şi ######## ###### ######, şi va analiza separat prescripţia răspunderii penale pentru inculpatul ########### ###### #######.

În măsura în care inculpaţii nu au solicitat continuarea procesului penal, în temeiul art. 18 Cod Procedură Penală, instanţa apreciază că nu mai pot fi analizate infracţiunile deduse judecăţii pentru ficcare dintre inculpaţi, cu referire la infracţiunile pentru care se constată intervenită prescripţia răspunderii penale.

În ceea ce priveşte legea penală mai favorabilă, referitor la evaluarea limitelor de sancționare din legile penale succesive, se va avea în vedere, în mod prioritar, natura pedepselor

Din analiza comparativă a dispozițiilor din vechiul Cod penal și, respectiv, din Codul penal în vigoare, observăm că faptele pentru care sunt cercetaţi inculpaţii din prezenta cauză, sunt incriminate atât în cuprinsul legii vechi, cât și în cel al legii noi, fiind diferit însă regimul sancționator. Astfel,

Cod penal de la 1969:

,,Art. 246. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor

Fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani (sublinierea noastră – M. ########).”

Art. 248 Cod Penal de la 1968, prevede fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

,,Art. 289. Falsul intelectual

(1) Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani (sublinierea noastră – M. ########).

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 291 Uz de fals

Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la3 luni la 3 ani când înscrisul este oficial, și cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă când înscrisul este sub semnătură privată.”

Codul penal în vigoare

,,Art. 297. Abuzul în serviciu

(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică .

(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA.”

,,Art. 321. Falsul intelectual

(1) Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani (sublinierea noastră – M. ########).

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 323 Uz de fals

Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, și cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătură privată.”

Faţă de cele de mai sus, instanţa constată că că faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpaţii le vor fi aplicate prevederile vechiului Cod penal – ca lege mai favorabilă –, întrucât:

De la data săvârșirii infracțiunilor, respectiv cel mai târziu martie 2012, până în acest moment al urmăririi penale au intervenit două legi penale, iar sancționarea faptelor comise este diferită în cuprinsul legilor care s-au succedat, cu mențiunea că abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor și falsul intelectual au un regim sancționator mai blând în cuprinsul vechiului Cod penal.

De asemenea, rezolvarea concursului de infracţiuni este mai favorabil conform vechiului Cod Penal, neexistând sporul obligatoriu de 1/3 prevăzut de dispoziţiile Noului Cod Penal.

Şi modalităţile de executare ale pedepsei sunt mai favorabile conform dispoziţiilor Codului Penal de la 1969.

Reţine că infracţiunile pentru care sunt judecaţi inculpaţii, sunt:

1. #### #####-#####, CNP #############, infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969, art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 291 C.pen. 1969, toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 Noul Cod Penal.

2. ######## ###### ######, CNP #############, infracţiunile de abuz în serviciu în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, varianta prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 alin.1 C.pen. 1969 prin raportare la dispoziţiile art. 61 alin.2 din Legea 215/2001, fals intelectual şi uz de fals prev. de art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 291 C.pen. 1969, toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 Noul Cod Penal.

3. #### #####, C.N.P. #############, infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, în varianta prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 alin.1 C.pen. 1969 prin raportare la dispoziţiile art. 57 alin.2 din Legea 215/2001, fals intelectual şi uz de fals prev. de art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 291 C.pen. 1969, toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 Noul Cod Penal.

În aplicarea art. 5 C.pen., după intrarea în vigoare a noului cod, au apărut probleme privind aplicarea legii penale mai favorabile în materia prescripției răspunderii penale.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a decis că, în aplicarea articolului sus-menționat, prescripția răspunderii penale reprezintă o instituție autonomă față de cea a pedepsei.

Această interpretare a instanței supreme nu a fost acceptată de Curtea Constituțională a României, care, prin Decizia nr. ###/2014, a stabilit că este neconstituțională. Curtea Constituțională a României a decis că dispozițiile art. 5 C.pen. sunt constituționale numai în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. Instanța constituțională a statuat că susținerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin decizia sus-menționată, în sensul că prescripția răspunderii penale este o instituție autonomă, este inadmisibilă, întrucât nu se poate reține că o normă din Codul penal ce reglementează cu privire la o anumită instituție de drept penal (recidivă, concurs sau infracțiuni, prescripție etc.) este independentă de legea căreia îi aparține.

Instanţa are în vedere şi motivarea aferentă deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 314 din 9 iunie 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (4) din Codul penal și ale art. 245 pct. 18 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, respectiv:

"Curtea a reținut, de asemenea, că, în timp ce neconstituționalitatea dispozițiilor art. 124 din Codul penal din 1969 a avut în vedere aplicarea acestora în timp, în urma modificării lor prin art. I pct. 3 din Legea nr. 63/2012, iar această operațiune legislativă a fost realizată în cadrul aceluiași act normativ, respectiv Codul penal din 1969, actuala critică privește aplicarea succesivă a dispozițiilor din două legi penale diferite, respectiv Codul penal din 1969 și Codul penal în vigoare. În acest din urmă caz, instanțele sunt chemate să facă aplicarea celor reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. ### din 6 mai 2014 și să procedeze la determinarea legii penale mai favorabile în ansamblu. Astfel, în fiecare situație tranzitorie în parte, instanțele competente sunt obligate să aleagă dintre cele două acte normative anterior referite legea mai favorabilă pentru persoanele trimise în judecată în cauzele deduse judecății. Dacă instanțele apreciază că este mai favorabil Codul penal din 1969, atunci Decizia nr. #.092 din 18 decembrie 2012 este aplicabilă în ceea ce privește prescripția specială. Dacă însă este considerat ca fiind mai favorabil Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014, atunci vor fi aplicate prevederile art. 155 alin. (4) din acest cod, ce nu pot fi disociate de reglementarea de ansamblu.20. Curtea a reținut că, de altfel, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile în astfel de situații au fost arătate prin Decizia nr. #.092 din 18 decembrie 2012. Cu acea ocazie, Curtea a reținut că pentru identificarea concretă a legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere o serie de criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Aceste elemente de analiză vizează în primul rând condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat că „Determinarea caracterului «mai favorabil» are în vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc. Așa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă. Cu privire la aceasta din urmă pot exista deosebiri de natură (o lege prevede ca pedeapsă principală amenda, iar alta închisoarea), dar și deosebiri de grad sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsă și, evident, la modalitatea stabilirii acestora în mod concret“. Cât privește determinarea concretă a legii penale mai favorabile, Curtea Constituțională a statuat că „aceasta vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze“ (Decizia nr. #.470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011)".

Pe cale de consecință, în raport cu încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii,, calculul privind prescripția răspunderii penale se va face prin aplicarea regulilor din cuprinsul art. 123 C.pen. din 1969, din rațiunile anterior prezentate.

Instanţa constată că în cauză s-a împlinit termenul prescripţiei speciale.

Potrivit art. 124 Cod Penal de la 1969, în vigoare la momentul săvârşirii faptelor:

" Prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art. 122 este depășit cu încă jumătate."- acesta fiind modificat prin Legea nr. 63/2012 pentru modificarea și completarea Codului penal al României și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 258 din 19 aprilie 2012 -în vigoare de la 22 aprilie 2012, în sensul "Prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut la art. 122 este depășit cu încă o dată."

Conform art. 122 lit. d Cod Penal: Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt de 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani.

În speţă, faţă de limitele de pedeapsă mai sus expuse conform Codului Penal de la 1968 pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969, art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 291 C.pen. 1969 rap la art. 5 Noul Cod Penal sunt de 7 ani şi jumătate.

Prin urmare, termenele de prescripţie pentru aceste infracţiuni, reţinute în sarcina inculpaţilor #### #####, #### ##### ##### şi ######## ###### ######, respectiv pentru:

- #### #####-#####, infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969, art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 291 C.pen. 1969

- ######## ###### ######, infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals prev. de art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 291 C.pen. 1969, toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 Noul Cod Penal.

- #### #####, infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals prev. de art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 291 C.pen. 1969, toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 Noul Cod Penal.

s-au împlinit la data finalul anului 2019.

Prin urmare, instanţa, în temeiul art. 396 alin.6 Cod Procedură Penală prin raportare la art. 16 lit. f teza I Cod Procedură Penală, în referire la art. art 122 lit. d şi art. 124 Cod Penal de la 1969 cu aplicarea art. 5 Noul Cod Penal, va dispune încetarea procesului penal privind pe inculpaţii :

- #### #####-#####, pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969, art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 291 C.pen. 1969, cu aplicarea art. 5 Noul Cod Penal

- ######## ###### ######, pentru infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals prev. de art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 291 C.pen. 1969, toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 Noul Cod Penal, cu aplicarea art. 5 Noul Cod Penal

- #### #####, pentru infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals prev. de art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 291 C.pen. 1969, toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 Noul Cod Penal.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul ######## ###### #######:

Faptele pentru care acesta a fost trimis în judecată au constat în faptul că a acceptat cererile întocmite pe numele a 449 de persoane, care nu au fost depuse de acestea şi de a înmâna 449 de acte de identitate cu vizele de reşedinţă aplicate altor persoane decât titularilor, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, încălcând în acest mod dispoziţiile art.87 rap la art. 50 din HG 1375/04.10.2006 şi fişa postului şi provocând un prejudiciu Consiliului Local al Primăriei Craiova.

În drept, faptele inculpatului ######## ###### ####### s-a apreciat că întrunesc infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969, art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 291 C.pen. 1969, toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 Noul Cod Penal.

Inculpatul a invocat prescripţia răspunderii penale şi a solicitat continuarea procesului penal.

Apărările/concluziile inculpatului:

S-a solicitat în baza art. 16 lit. b teza I şi a II a sau d Cod procedură penală, achitarea inculpatului.

Referitor la soluţia în principal de achitare în baza art. 16 teza I Cod Procedură Penală, fapta nu este prevăzută de legea penală, s-a invocat faptul că în aplicarea prevederilor art. 32 din OUG nr. 97/2005-" pentru înscrierea reşedinţei, solicitantul va completa cerere pentru stabilirea reşedinţei pe care o va depune împreună cu actul său de identitate şi cu unul dintre documentele prevăzute la art. 28"- cu caracter derogator prin dispoziţiile art. 89 din H.G. ######### este reglemenat :" Pentru persoanele care solicită stabilirea reşedinţei în locuri de cazare în comun- cămine, campusuri universitare, instituţii de ocrotire şi protecţie specială, la rubrica din cererea pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei, destinată găzduitorului, se menţionează datele administratorului imobilului, care semnează şi aplică ştampila administraţiei. În situaţiile prev. la alin.1, în rubrica din cererea pentru stabilirea reşedinţei, destinată găzduitorului, vor fi menţionate datele administratorului imobilului, care va semna şi va aplica ştampila administraţiei. Studenţii aflaţi în campuseuri universitare pot depune cererea personal sau prin intermediul administratorilor imobilellor, sens în care se completează tabelul întocmit potrivit tabelului prevăzut în Anexa 20.

S-a mai arătat că reglemtările legale derogatorii amintite prin dispoziţii verbale ale şefilor ierarhici, pentru identitate de raţiune au fost extinse în preajma aleherilor electorale şi la solicitanţii privind obţinerea vizei de reşedinţă în altă localitate, sens în care solicită să se aibă în vedere declaraţiile sale şi ale colegei de serviciu, #### #####, audiată într-un alt dosar, a cărei declaraţie o depune în copie.

În mod consecutiv şeful ierarhic a confirmat legalitatea administrativă internă a primirii şi înregistrării cererilor de stabilire reşedinţă în localitatea Gherceşti prin depunerea acestora de către reprezentant convenţional făcută de inculpat prin avizarea ulterioară acestor operaţiuni administrative şi emiterea actului administrativ de stabilire reşedinţă în localitatea Gherceşti pentru toţi solicitanţii de cereri, aflat în competenţa exclusivă a şefului ierarhic.

Din punctul său de vedere, elocvent în privinţa ordinului şi aprobării şefilor ierarhici pentru acordarea vizei de reşedinţă în condiţiile procedurale amintite este şi faptul că toate cele 449 cereri erau semnate de şeful ierarhic pentru eliberarea vizei de reşedinţă, în aceleaşi condiţii de la depunere şi primire.

Prin rechizitoriu, procurorul de caz şi procurorul ierahic superior care a verificat pentru legalitate prin rechizitoriu procurorul de caz si procurorul ierarhic superior care a verificai pentru legalitate actul de sesizare a instanţei constata/ confirma ca cererile de stabi ire reşedinţa in ###### ######### ## #### ######## ## #### ######### ######## ######## ########### ########## ## ############ ############# ######## ## ############ ###.80, 81 cpr.civ ce justifica aplicarea regimului derogator prevăzut de art 89 din HG #########.

În ceea ce priveşte acuzaţia penală privind infracţiunea de abuz în serviciu, depunerea şi primirea cererilor în modalitatea faptică administrativă descrisă prin rechizitoriu a fost considerată ca fiind legală cu ocazia alegerilor electorale dina nul 2012 le nivelul tuturor formaţiunilor de evidenţă din România, întrucât a avut la bază dispoziţiile şefilor ierarhici, a reprezentat o cutumă la nivelul ţării, astfel cum s-a constatat cu autoritate de lucru judecat prin decizia penală nr. ####/11.10.2018 a Curţii de Apel Craiova, Secţia Penală şi rezultă din declaraţiile de martori, respectiv din declaraţia numitei #### #####, audiată în procedul penal amintit având cauza juridică similară localitatea Ghindeni, Jud. #####

În speţă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual sub aspectul laturii obiective, lipsind conduita ca înscrisul oficial falsificat să fie susceptibil să producă consecințe juridice negative autorităţii de stat ori solicitanţilor.

S-a invocat lipsa urmării socialmente periculoase si anume " producerea unei consecinţe juridice-" condiţie generala de subzistenta a infracţiunilor de fals a cărei inexistenta rezulta necontroversat din configurarea activităţii administrative desfăşurate de inculpat care se plasează la momentul primirii si înregistrării cererilor de viza de reşedinţa / actul administrativ in sensul art.2 alin.l lit.c din legii ######## fiind constituit de dispoziţia şefului serviciului comunitar privind aprobarea vizei de reşedinţa având ca inscrius constatator documentul eliberat in acest sens , operaţiune administrativa care nu a format obiectul acuzaţiilor penale , şefii serviciului nefiind audiaţi nici măcar în calitate de martori in cursul urmăririi penale.

S-a mai arătat că prin rechizitoriu se constata de asemenea ca a existat consimțământul solicitanţilor de viza pentru efectuarea in calitate de mandatar de către candidatul viitor la funcţia de primar a demersurilor administrative in legătura cu depunerea cererilor de viza in numele si interesul acestora/ actul administrativ reprezentând viza de reşedinţa in sensul art.2 lit.c din legea ######## a fost emis de către şeful serviciului in considerarea îndeplinirii condiţiilor de fond prevăzute de OUG 97/2005 in art.32 rap.la art.28.

Așa cum se arata si in jurisprudenta instanţei supreme împrejurarea ca inscrisujrile falsificate nu au produs efectiv consecinţe juridice este de natura să inlature pericolul pe care il prezintă eventuala lor plăsmuire.

Referitor la soluţiile in subsidiar de achitare in baza art. 16 lit.b teza a II -c.p,p. fapta nu a fost săvârşita cu vinovăţia prevăzuta de lege "/ si art. 16 lit. d teza I Cod Procedură Penală" exista o cauza justificativa "argumentele probatorii si justificative pe baza materialului probator aflat la dosarul cauzei sunt următoarele:

- lipsa intenţiei infracţionale rezulta din declaraţiile colegilor de serviciu ai inculpatului care au relatat ca inculpatul nu a făcut altceva decât sa procedeze întocmai practicii existente in cadrul serviciului de evidenta a persoanelor in cazurile de excepţie prevăzute de art 89 din HG ######### in care au fost asimilate de conducerile adminis rative si stabilirea reşedinţelor in anii electorali [ măsura administrativa dispusă pentru evitarea aglomeraţiilor la ghişeu, lipsa unor spatii corespunzătoare, presiunea si tensiunea generate de numeroşii solicitanţi, angajaţii SPCLEP primeau mai multe cereri de la un reprezentant al instituţiilor amintite.

-conform aceloraşi declaraţii si atestărilor din cerere angajatul serviciului verifica daca fizionomia solicitantului din fotografia actului de identitate corespunde cu imaginea solicitantului înregistrata in R.N.E.P./o făcea si certifica acest lucru potrivit rubricii corespunzătoare existenta in anexa 19 a HG #### #### a III-a rubrica.

- este adevărat ca cererea si documentele necesare nu se primeau întotdeauna direct de la solicitant | rubrica 1]. Prezentarea insa de către reprezentantul instituţiei a unui număr mare de acte de identitate si documente aferente crea prezumţia simplă, uşor de acceptat, că cererile aparţin efectiv persoanelor solicitante, ceea ce asa cum s-a constatat si de către procuror s-a si întâmplat in speţa.

- nu a existat plângere, sesizare în legătură cu faptul că persoana nu a dorit stabilirea reşedinţei.

S-a mai menţionat că demne de menţionat sunt relatările colegilor de serviciu ai inculpatului care au arătat că în situaţia inculpatului ######## ####### se putea afla oricare dintre ei şi că aşa s-a procedat dintotdeauna.

S-a mai arătat că, în speţă, forma vinovăţiei intenţiei directe sau indirecte, nu există.

Referitor la soluţia de încetare a procesului penai in ba/a art. 16 lit .f sau i c.pr.pen u prescripţia răspunderii penale "/ ^autoritatea de lucru judecat "/argumentele probatori si justificative :

Se au în vedere constatările definitive cu autoritate de lucru judecat privind caracterul de abateri administrative al încălcării obligaţiilor procedurale de serviciu bazată pe decizia penală nr. ####/11.10.2018 a Curţii de Apel Craiova, Secţia Penală.

S-a mai menţionat că termenul de prescripţie speciala de 7 ani si 6 luni prevăzut de art. 121 alin2 si art. 124 c.pen. 1969 ca lege penala mai favorabila s-a împlinit cel mai târziu în luna septembrie 2020.

Referitor la caracterul de simple abateri administrative al faptelor ilicite deduse judecatii urmează fie avut in vedere ca in cele 2 dosare anterioare vizele de reşedinţa ca acte administrative sunt menţinute ca valabile fiind emulate doar cererile de solicitare a vizei;

Autoritatea de lucru judecat efectul pozitiv sub aspectul obligativităţii fiind tranşata prin decizia Curţii Constituţionale nr. 102/2021 cu privire la art. 52 c.pr.pen si JURISPRUDENTA CEDO privind autoritatea de lucru judecat efectul res judicata..

In sprijinul cererilor de achitare a anexat inscrisuri.

În continuare instanţa va face o analiză a probatoriului administrat, dar şi a apărărilor inculpatului ######## ###### #######:

Analizând probatoriul administrat în cauză, în speţă declaraţiile martorilor, rezultă că cei mai mulţi nu s-au prezentat persoanl în vederea obţinerii vizei de reşedinţă, înmânând actul de identitate diferitelor persoane, fie candidaţilor, fie apropiaţilor acestora pentru a obţine viza de reşedinţă, unii dintre aceştia neştiind exact pentru ce le-a fost solicitat actul de identitate.

De asemenea, inculpatul, deşi nu a făcut declaraţii în cauză, prin concluziile scrise, admite că a primit actele de identitate de la reprezentantul convenţional al persoanelor respective, pe care îl defineşte ca fiind viitorul canditat la o funcţie, ca modalitate generală de lucru existentă la nivelul Serviciului Public Comunitar de Evidenţa Persoanelor în perioada alegerilor, respectiv în lunile februarie- martie 2012.

În ceea ce priveşte decizia Curţii Constituţionale nr. 102 /2021, instanţa constată că, în această decizie, la alineatul 35 se reţin următoarele:

" Așadar, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea astfel pronunțată este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre, această regulă având ca scop administrarea uniformă a justiției. Prin urmare, principiul autorității lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și purtat între aceleași părți, ci și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute printro hotărâre definitivă nu pot fi contrazise printr-o hotărâre ulterioară, dată într-un alt proces. Așa fiind, instituția autorității de lucru judecat are o dublă valență: una materială (prezumție legală irefragabilă de adevăr judiciar în sensul judecății irevocabile) și una procesuală (excepție procesuală de fond, care împiedică desfășurarea unui nou proces cu privire la același drept), respectarea sa impunând a se da eficiență ambelor componente anterior menționate."

Totodată, la alineatul 44, Curtea reține că sintagma „cu excepția împrejurărilor care privesc existența infracțiunii“ din cuprinsul dispozițiilor art. 52 alin. (3) din Codul de procedură penală dă posibilitatea instanței penale să reia judecata asupra unor aspecte ale cauzei penale soluționate, în mod definitiv, de către alte instanțe și, astfel, să se transforme într-o instanță de revizuire a hotărârilor definitive ale altor instanțe referitoare la aspecte care privesc existența infracțiunii. Pe această cale, instanța penală poate pronunța soluții opuse celor rămase definitive, cu afectarea gravă a principiului autorității de lucru judecat, care constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta este reglementat la art. 6 din Convenție.

45. Curtea constată că, întrucât încălcarea principiului autorității de lucru judecat derivă din nerespectarea unor hotărâri judecătorești definitive, aceasta contravine și prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, autoritatea de lucru judecat fiind un element intrinsec al dreptului la un proces echitabil.

46. Totodată, conform jurisprudenței Curții Constituționale mai sus invocată, nerespectarea de către instanțele penale a autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești ale instanțelor civile (lato senso) încalcă principiul securității juridice, care constituie un aspect fundamental al statului de drept, astfel cum acesta este prevăzut la art. 1 alin. (3) din Constituție.

48. Or, prin raportare la standardele convenționale anterior menționate, nu există niciun argument obiectiv și rezonabil care să justifice reexaminarea de către instanța penală a unor aspecte ale cauzei ce constituie chestiuni prealabile și care au fost soluționate, printr-o hotărâre definitivă, de către o instanță competentă să judece într-o altă materie, chiar dacă aceste chestiuni privesc existența infracțiunii. Totodată, noțiunea de infracțiune este definită prin referire la elemente de tipicitate ale acesteia, motiv pentru care chestiunile prealabile nu pot avea în vedere decât aceleași elemente. Prin urmare, teza întâi și teza a doua din cuprinsul prevederilor art. 52 alin. (3) din Codul de procedură penală devin antagonice. De asemenea, Curtea constată că această concluzie se impune și pentru faptul că mijloacele de soluționare a chestiunilor prealabile puse la dispoziția instanței penale sunt identice cu cele oferite, prin legislația în vigoare, instanței civile (lato senso), aspect ce rezultă din prevederile art. 52 alin. (2) din Codul de procedură penală, potrivit cărora judecarea unei chestiuni prealabile de către instanța penală se face conform regulilor și mijloacelor de probă privitoare la materia căreia îi aparține acea chestiune. Prin urmare, instanța penală nu se poate prevala de motive de ordin procedural, pentru a justifica reexaminarea unei soluții definitive pronunțate de o altă instanță cu privire la o chestiune prealabilă, legislația procesuală în vigoare neoferind premisele necesare ca cele două categorii de instanțe să ajungă, pe baza unor mijloace procesuale distincte, la pronunțarea unor soluții diferite și, cu atât mai puțin, argumente care să justifice prevalența soluției pronunțate de către instanța penală în privința chestiunilor prealabile asupra celei pronunțate de instanța civilă (lato senso).

49. Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că sintagma „cu excepția împrejurărilor care privesc existența infracțiunii“ din cuprinsul dispozițiilor art. 52 alin. (3) din Codul de procedură penală contravine prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, prevederilor art. 6 din Convenție, precum și dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție ce reglementează dreptul la un proces echitabil.

Literatura de specialitate a reținut în mod constant că autoritatea de lucru judecat reprezintă „puterea sau forța acordată de lege hotărârii judecătorești definitive, de a fi executată și de a împiedica o nouă urmărire pentru aceeași faptă”, concretizând principiul fundamental al procesului penal ne bis in idem, consacrat de art. 6 C. pr. pen. și art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, raportat la art. 20 din Constituție și art. 50 din Carta Europeană a Drepturilor Omului. Scopul principiului ne bis in idem este de a „interzice reluarea procesului penal ce a fost închis printr-o hotărâre definitivă, pentru ca persoana cu privire la care s-a pronunțat o hotărâre definitivă să nu fie nevoită să trăiască cu temerea că un nou proces penal va putea fi pornit împotriva sa pentru aceleași fapte (…) aplicabil ori de câte ori autoritățile competente formulează împotriva unei persoane o acuzație în materie penală, în sensul art. 6 par. 1 CEDO, cu privire la fapta pentru care s-a pronunțat deja o hotărâre definitivă”.

Prin sentinţa penală nr. ####/8.12.2017 a Judecătoriei Craiova definitivă prin decizia penală nr. ####/2018, dispuse în dosarul nr. #####/215/2016, s-a reţinut în ceea ce priveşte faptele inculpatului ######## ###### #######:

"În ceea ce-l priveşte pe inculpatul ######## ###### #######, instanţa a apreciat că fapta acestuia nu prezintă pericolul social a unei infracţiuni având în vedere faptul că acesta a dat curs unei uzanţe existente la nivelul serviciului SPECLEP Craiova din acea vreme, în sensul că atunci când erau foarte multe solicitări persoanele nu trebuiau să fie prezente la ghişeu în momentul în care solicitau schimbarea reşedinţei. În ceea ce priveşte persoana inculpatului, a ţinut cont de faptul că acesta se bucură de aprecierea colegilor de serviciu şi a societăţii.

Concluzionând prima instanţa a apreciat că aplicarea unei pedepse ar fi mult prea aspră raportat la modul de comitere al faptelor, la persoana inculpatului şi la urmările produse, astfel că a dispus achitarea acestuia conform art. 19 din legea ######## rap. la art. 181 c. pen. de la 1968, cu aplic. art. 91 lit. a din c. pen. de la 1968 şi aplicarea unei amenzi de 1.000 de lei."

Pentru că inculpatul a invocat o cauză ###### # ########### ###### ### ######## ##### ## ### #### ### ########## #### ######## ###### ##. ######### în dosarul nr. #####/216/2016, instanţa arată că noțiunea de cauză la care se referă textul art. 431 alin. (1) C. pr. civ. are în vedere temeiul juridic al dreptului valorificat prin acțiune.

Cauza dreptului este determinantă, reprezintă izvorul dreptului invocat, fiind importantă pentru soluționarea fondului cauzei, cât și cu privire la reținerea sau nu a autorității de lucru judecat, în timp ce cauza acțiunii (cauza petenti) este reprezentantă de atitudinea pârâtului de încălcarea a dreptului subiectiv al reclamantului. Astfel că, uzarea de către o partea a aceleiași cauze a dreptului (cauza debendi) se va materializa, alături de celelalte două cerinței în aplicarea autorității de lucru judecat în privința celei de a doua acțiuni.

Faţă de considerentele Deciziei Curţii Constituţionale , mai sus enunţate, instanţa constată că inculpatul apreciază că poate opune prezentei instanţe penale, cu autoritate de lucru judecat o hotărâre penală ( ci nu pronunţată de o altă instanţă nepenală- conform raţiunii avute în vedere in motivarea deciziei Curţii Constituţionale a României), în care a fost judecat pentru fapte similare.

Prezenta instanţă constată că, deşi aparent identice cele două cauze, totuşi obiectul material al infracţiunii este diferit.

De asemenea, instanţa constată că pentru fapte de acelaşi gen inculpatul ######## ###### gabriel a fost condamnat prin s.p. nr. 4619/2017, definitivă prin sp nr. ######### a Curţii de Apel Craiova în dosarul nr. #####/215/2016, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

În sentinţa penală mai sus menţionată, s-au reţinut următoarele:

"Instanta apreciaza ca aspectele invocate de inculpatul ######## ###### ####### in aparare nu sunt de natura sa inlature raspunderea penala a acestuia cu privire la savarsirea infractiunii de fals intelectual.

Astfel, conform fisei postului ( filele 3-7 vol XII) inculpatul ######## ###### #######, in indeplinirea atributiilor de serviciu verifica corespondenta fizionomiei solicitantului cu fotografia din actul de identitate prezentat sau din alt document emis de institutiile sau autoritatile publice, elibereaza cartea de identitate solicitantului care semneaza de primire pe cererea pentru eliberarea actului de identitate.

Modalitatea in care a actionat inculpatul ######## ###### #######, in sensul ca acesta a consemnat in mod nereal in cuprinsul cererilor pentru obtinerea vizei faptul ca a verificat identitatea persoanelor respective si ca a certificat identitatea acestora, desi solicitarile nu au fost depuse personal de solicitanti, ci de o alta persoana, respectiv de martorul ######## ##########, ulterior aceasta fiind persoana care le si ridica, atrage raspunderea penala a inculpatul sub aspectul savarsirii infractiunii de fals intelectual.

Îndeplinirea atributiilor de serviciu in modalitatea mentionata desi era intalnita si la ceilalti functionar publici, cunoscuta si tolerata de conducerea institutiei reprezentand de fapt un modus operandi, nu este de natura sa inlature raspunderea penala a inculpatului atata timp cat aceasta s-a realizat cu incalcarea dispozitiilor legale si a mentiunilor cuprinse in fisa postului.

Ca urmare a celor reţinute, instanţa apreciază că inculpatul ######## ###### ####### se face vinovat de săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată.

În ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile, instanta retine că la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Noul Cod Penal, existând o succesiune de legi penale în timp.

Astfel, se constată că infractiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul ######## ###### #######, respectiv infractiunea de fals intelectual prev. de art. 289 alin.1 C.p. de la 1969 este cuprinsa in noua reglementare in art.321 alin.1 C.p., iar pentru sanctionarea acesteia legea prevede în prezent pedeapsa închisorii de la 1 an la 5 ani, spre deosebire de vechea reglementare care prevedea pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani.

Se constată că legea penală mai favorabilă cu aspectul limitelor de pedeapsă este legea veche.

Totodată, având în vedere Decizia CCR nr. 265/06.05.2014 publicată în M.Of. nr. 372/20.05.2014 potrivit căreia dispozitiile art. 5 C.p. sunt constitutionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile, instanta apreciază că faţă de pedeapsa pe care urmează să o aplice inculpatului, şi modalitatea de individualizare a executării pedepsei, dispozitiile Codul penal de la 1969 sunt mai favorabile raportate la dispozitiile noului Cod penal.

În drept, fapta inculpatului ######## ###### #######, constand in aceea ca în perioada ianuarie-martie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de angajat în funcţia de inspector în cadrul SPCLEP Craiova a înscris în actele de identitate a 177 persoane, .....menţiunea privind stablilirea reşedintei în #### #######, consemnând în mod nereal în cuprinsul cererilor pentru obtinerea vizei faptul că a verificat identitatea persoanelor respective şi că certifică identitatea acestora, deşi solicitările nu au fost depuse de ele, ci de către martorul ######## ##########, încălcând disp. art. 87 rap. la art. 50 din HG 1375/04.10.2006 şi fişa postului ( vol. - XII filele 3-7 ), întruneste elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. şi ped. de disp. art. 289 alin. 1 C.p. de la 1969, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. de la 1969 si art. 5 CP. (177 acte materiale).

Elementul material al laturii obiective a infractiunii s-a realizat prin acţiunea inculpatului care, în baza aceleiaşi rezolutii infractionale, a inscris in actele de identitate ale persoanelor mentionate mentiunea privind stabilirea resedintei, consemnand in mod nereal in cuprinsul cererilor pentru obtinerea vizei faptul ca a verificat identitatea persoanelor respective si a certificat identitatea acestora, desi solicitarile erau depuse de alte persoane.

Instanţa reţine că sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit fapta cu forma de vinovăţie a intenţiei indirecte, în accepţiunea disp. art.19 pct.1 lit. b C.p. de la 1969, întrucât, a prevăzut rezultatul faptei sale si, desi nu l-a urmarit, a acceptat posibilitatea producerii lui prin săvârşirea faptei.

Retinând vinovătia acestuia, instanta va dispune condamnarea inculpatului.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.p. de la 1969, scopurile pedepsei prevăzute de art. 52 C.p. de la 1969, reţinând în acest sens gradul de pericol social al faptei săvârşite, conduita inculpatului înainte de săvârşirea faptei confirmată prin lipsa antecedentelor penale, astfel că va putea înţelege gradul de pericol social al faptelor sale, reţinându-se totodată şi numarul foarte mare de acte materiale retinute in sarcina sa precum si atitudinea partial sincera a acestuia.

Faţă de aceste aspecte, instanta apreciază că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea, iar în ceea ce priveşte modalitatea de executare se impune suspendarea conditionată a executării pedepsei.

In consecinta, in baza art. 289 alin.1 C.p. de la 1969 cu aplic. art.41 alin.2 C.p. de la 1969 şi art. 5 C.p. il va condamna pe inculpatul ######## ###### #######, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

În temeiul 71 C.pen. 1969 va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen. 1969 pe durata executării pedepsei.

Având în vedere întrunirea cumulativă a condiţiilor legale pentru aplicarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, anume cuantumul pedepsei aplicate, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, precum şi aprecierea instanţei că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea pedepsei în regim de detenţie, instanţa, în baza art. 81 C.pen., va suspenda condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani si 6 luni, ce constituie termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.p. de la 1969.

În baza art. 71 al. 5 C.pen. 1969 va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 15 Legea nr. 187/2012 va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. 1969 privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei "

Prin urmare, prezenta instanţă constată că, dacă s-ar avea în vedere cele invocate de către inculpat, ambele hotărâri de mai sus ar avea autoritate de lucru judecat, faţă de hotărârea pe care ar urma să o pronunţe prezenta instanţă, sau mai exact prezentei instanţe i s-ar putea opune puterea de lucru judecat.

De asemenea, sistemul de drept românesc nu prevede teoria "precedentului", aşa cum este aceasta reglementată în dreptul anglo-saxon.

Astfel, prezenta instanţă constată că, mai degrabă, faptele din prezenta cauză ar putea intra în unitatea infracţională continuată a faptelor pentru care inculpatul a fost deja condamnat şi pentru care i s-a aplicat şi o amendă administrativă, conform menţiunilor de mai sus, sau eventual ar fi în concurs.

Faţă de probatoriul administrat, faţă de susţinerile inculpatului prin concluzii scrise, prezenta instanţă apreciază că nu poate lua în calcul apărările inculpatului astfel încât să aprecieze că nu se face vinovat pentru infracţiunea de fals intelectual în formă continuată.

De asemenea, numărul mare de acte materiale, 495, rezonanţa socială a faptelor, îndeplinirea atributiilor de serviciu in modalitatea mentionata desi era practicată la nivelul instituţiei, cunoscuta si tolerata de conducere, nu este de natura să conducă la o înlăturare totală a răspunderii, atâta timp cât aceasta s-a realizat cu încălcarea dispozitiilor legale.

De asemenea, faţă de apărarea că şefii ierarhici nu au fost urmăriți penal, instanţa amintește că potrivit noilor norme de drept procesual penal, nu se poate dispune extinderea acţiunii penale în cursul judecăţii.

Însă, instanţa are în vedere că de la data săvârşirii faptelor de natură penală au trecut aproximativ 10 ani, că trecerea timpului duce la scăderea gradului de pericol social al faptei şi a periculozităţii inculpatului, că pentru infracţiunea dedusă judecăţii, respectiv de fals intelectual în formă continuată, s-a împlinit termenul de prescripţie specială prevăzut de lege, deci însuşi legiuitorul a prevăzut un termen în care infracţiunea să poată fi pedepsită.

Prescripţia răspunderii penale constă în stingerea dreptului statului de a trage la răspundere penală pe infractor, ca urmare a neexercitării sale în termenul prevăzut de lege.

Conform art. 18 Cod procedură Penală:

În caz de amnistie, de prescripție, de retragere a plângerii prealabile, de existență a unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate ori în cazul renunțării la urmărirea penală, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal.

Continuarea procesului penal nu poate fi cerută decât de către inculpat, iar, dacă instanţa constată că intervine vreun caz de la articolul 16 alin. (1) lit. a)-d), respectiv: “fapta nu există, nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea ori există o cauză justificativă sau de neimputabilitate”, va pronunţa achitarea, iar, în caz contrar, va pronunţa încetarea procesului penal.

Deşi Noul Cod Penal nu mai prevede posibilitatea aplicării unei amenzi administrative, instanţa constată că în analizarea legii penale mai favorabile s-a apreciat că lege penală mai favorabilă este Codul penal de la 1969.

Conform art. Art. 18 ind. 1 Cod penal de la 1969:

Faptă care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni

Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului, dacă este cunoscut.

În cazul faptelor prevăzute în prezentul articol, procurorul sau instanţa poate aplica una dintre sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute la art. 91.

O atare reglementare nu este insa de natura a schimba caracterul penal al faptei, astfel cum acesta rezulta din prevederea de incriminare formala intr-o dispozitie a legii penale, incat sanctiunea ce se aplica intr-un asemenea caz nu poate fi considerata ca ar avea natura contraventionala - DECIZIA Nr. XXXV din 6 noiembrie 2006 Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 368 din ##/05/2007 a ÎCCJ.

Legiuitorul Noului Cod penal nu a mai preluat trăsătura pericolului social, construind altfel noțiunea de infracțiune. În prezent, printre cauzele care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale (art. 16 C.pr.pen.) nu se mai regăsește și aceea a faptei care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, așa cum era aceasta prevăzută în art. 10 alin. (1) lit. b1 din Codul de procedură penală anterior.

Prin urmare, temeiul corect al achitării inculpatului este art. 19 din Legea nr. 255/2013.

Faţă de toate cele de mai sus, instanţa constată că aplicarea unei pedepse ar fi mult prea aspră raportat la modul de comitere al faptelor, la persoana inculpatului şi la urmările produse, astfel că a va dispune achitarea acestuia conform art. 19 din legea ######## rap. la art. 181 c. pen. de la 1969, cu aplic. art. 91 lit. a din c. pen. de la 1969 şi aplicarea unei amenzi de 1.000 de lei, pentru infracţiunea prevăzută de art. 289 alin.1 C.p. de la 1969 cu aplic. art.41 alin.2 C.p. de la 1969 şi art. 5 C.p.

În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, instanţa constată că nu este întrunită o condiţie necesară realizării elementului material al infracţiunii, aceea de a cauza o tulburare a bunului mers a instituţiei în care funcţiona inculpatul, o pagubă a patrimoniului sau o vătămare a intereselor legale ale unei persoane. Astfel instanţa consideră că şi în situaţia în care cererile ar fi fost depuse personal, inculpatul tot ar fi trebuit să le lucreze, conform atribuţiilor sale, prin raportare la bunul mers. De asemenea, infracţiunea de abuz în serviciu, în accepţiunea vechiului cod penal avea un caracter subsidiar.

În ceea ce priveşte infracţiunea de uz de fals, reprezentată de acțiunea de a folosi înscrisurile depuse, atestate în fals, pentru un număr de 495 de persoane care ar fi solicitat personal vize de reşedinţă în #### ######### ###. ####, în cursul anului 2012, pentru a le acorda respectivele vize, isntanţa reţine următoarele:

Aceasta infracțiune este o activitate subsecventa prin care inscrisurile false, produs al infractiunii de fals, devin mijlocul de savarsire a infractiunii de uz de fals. Elementul material constă in actiunea de folosire a unui inscris fals oficial sau sub semnătura privata. Folosirea se poate efectua in orice mod.

Astfel instanţa constată o descriere insuficientă a faptelor pentru a putea analiza elementele constitutive ale acestei infracţiuni, neexistând o referire certă la înscrisurile depuse, pentru a se putea proba dacă inculpatul cunoştea că respectivele înscrisuri sunt false.

Prin urmare, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul ######## ###### #######, instanţa, în temeiul art. 396 alin.5 Cod procedură Penală, va dispune achitarea inculpatului:

- în temeiul art. 16 lit. b teza I Cod procedură penală pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 Noul Cod Penal.

- în temeiul art. 16 lit c. Cod Procedură penală pentru infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 291 C.pen. 1969, toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 Noul Cod Penal.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul ######## ###### ######, cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 alin.1 C.pen. 1969 prin raportare la dispoziţiile art. 61 alin.2 din Legea 215/2001, cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 Noul Cod Penal.

În ordonanţa de remediere a rechizitoriului nr. ####/P/2014 din data de 10.10.2018, s-a reţinut că faptele inculpatului ######## ###### ###### de a nu percepe în anul 2012, în calitate de primar al #### #########, în mod repetat şi în baza aceleiași rezoluții infracţionale, taxa pentru eliberarea a 156 de adeverinţe prin care se atesta că solicitanţii figurau în registrul agricol, adeverinţe necesare pentru eliberarea vizelor de reşedinţă, prejudiciind astfel bugetul Primăriei Gherceşti şi încălcând prevederile art. 68 alin 1 lit b şi g din Legea 215/2001, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prev. de art. 248 alin.1 Cod pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul Penal de la 1969 (156 acte materiale).

În plus, prin activitatea infracţională a inculpatului, s-au creat premisele influenţării rezultatelor alegerilor locale.

Cu privire la această infracţiune, s-a arătat că se constată că inculpatul a încălcat prevederile art. 68 alin 1 lit b şi g din Legea 215/2001, conform cărora primarul trebuie să asigure aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local şi să verifice încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local.

S-a mai menţionat că astfel cum reiese din materialul probatoriu administrat în cauză, inculpatul nu numai că nu şi-a îndeplinit obligaţia de a încasa suma stabilită prin Hotărârea Consiliului Local pentru eliberarea fiecărei adeverinţe referitoare la Registrul Agricol şi de a verifica încasarea sumelor respective în bugetul local, dar a şi eliberat mai multe adeverinţe cu acelaşi număr.

Prin încheierea din data de 18.11.2019, instanţa a dispus, în urma solicitării Ministerului Public, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatuluiu ######## ###### ###### în infracţiunea prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 alin.1 C.pen. 1969 prin raportare la dispoziţiile art. 61 alin.2 din Legea 215/2001.

Prin concluziile scrise, inculpatul a contestat încadrarea juridică dată faptelor, arătând următoarele:

"Referitor la normele de drept încălcate, condiție esențială pentru reținerea infracțiunii de abuz în serviciu conform Deciziei CCR 405/2016, parchetul a sustinut ca fiind încălcate prevederile art. 68 alin.1 lit. b și g din legea 215/2001, conform cărora primarul trebuie să asigure aducerea la îndeplinire a jotărârilor consiliului local și să verifice încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local.

Analizand legea respectiva in forma de la data faptelor, se constata ca art. 68 are urmatorul continut : “ Art. 68 - (1) În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.

(2) Prevederile art. 48 şi ale art. 49 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”

Parchetul nu a procedat la vreo indreptare de eroare materiala si nu a sustinut incalcarea vreunui alt text legal

Asadar aceasta este acuzatia cu care a fost investita instanta de judecata !

Prin încheierea din 18.11.2019 pronunțată în dosarul de fond ####/215/2018 a fost admisă cererea parchetului care viza doar aplicarea agravantei prevazute de art. 13 ind 2 legea 78/2000 și s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpatului ######## ###### ######, astfel: 1. ######## ###### ######, din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod Penal şi art. 5 Cod Penal în infracţiunea prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 alin.1 C.pen. 1969 prin raportare la dispoziţiile art. 61 alin.2 din Legea 215/2001.

Parchetul, în esență, a motivat că în urma activității infracșionale s-ar fi creat premisele influențării alegerilor locale, acest lucru putând fi interpretat ca fiind de fapt un folos nepatrimonial de care a beneficiat candidatul care ar fi câștigat alegerile locale din anul 2012.

Se constata ca art. 61 alin.2 din legea ######## in forma de la data faptelor are urmatorul continut : (2) Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.

Asadar este vorba de cu totul alta dispozitie legala incalcata; acuzatia s-a modificat de catre instanta de judecata, dupa sesizarea instantei prin rechizitoriu, intr-un mod nelegal, adaugandu-se o alta pretinsa incalcare a unei alte atributii a primarului, prevazuta de art. 61 alin.2 legea 215/2001"

Cu privire la această critică referitoare la încadrarea juridică a faptelor, instanţa constată că nu este ţinută de încadrarea juridică a faptelor făcută de ####### prin actul de sesizare.

Încadrarea juridică a faptei înseamnă stabilirea textului de lege care o prevede şi sancţionează şi caracterizarea ei ca infracţiune potrivit acestui text.

Încadrarea juridică a faptei presupune realizarea de către organele judiciare a unei relaţii corespunzătoare între conţinutul legal al infracţiunii şi conţinutul concret al acesteia, prin încadrarea juridică statuându-se asupra textului din legea penală,a tiparului incriminator ce prevede şi sancţionează fapta socialmente periculoasă, care constituie obiectul cauzei penale în sensul art.371 Cod Procedură Penală, potrivit căruia judecata se mărgineşte la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare al instanţei.(art. 317 Cod Procedură penală de la 1968)

În această speţă, faptele arătate şi descrise în rechizitoriu, pentru care a fost exercitată acţiunea penală, au fost: faptele inculpatului ######## ###### ###### de a nu percepe în anul 2012, în calitate de primar al #### #########, în mod repetat şi în baza aceleiași rezoluții infracţionale, taxa pentru eliberarea a 156 de adeverinţe prin care se atesta că solicitanţii figurau în registrul agricol, adeverinţe necesare pentru eliberarea vizelor de reşedinţă, prejudiciind astfel bugetul Primăriei Gherceşti, iar prin activitatea infracţională a inculpatului, s-au creat premisele influenţării rezultatelor alegerilor locale.

Schimbarea de încadrare juridică în acest caz presupune un exerciţiu pur teoretic, efectuat în limitele probatoriului administrat, atât în faţa instanţei, cât şi în faza de urmărire penală, prin schimbarea de încadrare juridică putându-se chiar agrava situaţia juridică a inculpatului, atât timp cât se face o încadrare corectă în drept a faptelor deduse judecăţii.

Conform art. 386 Cod procedură Penală: "Dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea."

De altfel, schimbarea încadrării juridice a fost dispusă în urma analizării solicitării formulate în acest sens de reprezentantul Ministerului Public, pentru termenul de judecată din data de 05.11.2019. ( vol V – dosar instanţă filele 129-130), ocazie cu care au fost invocate dispoziţiile art. 61 alin.2 din legea 215/2001.

Totodată, instanţa apreciază că nu ar fi fost legală o îndreptare eroare materială cu privire la infracţiunile deduse judecăţii, îndreptare eroare ce ar fi trebuit făcută de procuror, în opinia inculpatului, ci singura posibilitate este aceea a solicitării schimbării încadrării juridice.

De altfel, instanţa este învestită cu soluţionarea unor fapte a căror încadrare juridică se poate schimba pe parcursul cercetării judecătoreşti, deci este nefondată susţinerea inculpatului conform căreia este judecat pentru alte fapte decât cele pentru care a fost trimsi în judecată, din moment ce în speţă s-au făcut aprecieri cu privire la încadrarea juridică a aceloraşi fapte pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, lucru total distinct, în conformitate cu dispoziţiile art 386 Cod Procedură Penală, raţiunea legiuitorului fiind aceea de a permite instanţei de judecată să încadreze correct în drept faptele presupus a fi comise de inculpat.

Instanţa menţine în continuare, motivarea din încheierea de schimbare a încadrării juridice, cu privire la faptul că legea civilă nu retroactivează, deci încadrarea juridică trebuie raportată la legea civilă în vigoare la momentul săvârşirii presupuselor fapte de natură penală.

Astfel, neretroactivitatea legii civile este prevăzută ca principiu de art. 6 alin. (1) C. civ.: „Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă”.

Instanţa are în vedere şi art. 15 alin. (2) din Constituţia revizuită care prevede că, „legea dispune numai pentru viitor cu excepţia legii penale sau contravenţionale.”

Conform art. 13^2 din Legea ####### În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

Conceptele de folos necuvenit și pentru altul sunt explicate în Ghidul Legislativ pentru implementarea Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției, în contextul analizării infracțiunii de luare de mită, explicațiile respective fiind reiterate și în alte documente și rapoarte rezultate din procesul de evaluare a modului de aplicare de către statele semnatare a dispozițiilor Convenției.

Din analiza explicațiilor cuprinse la punctul 196 din Ghidul Legislativ pentru implementarea Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției rezultă că "un folos necuvenit poate consta în ceva tangibil sau intangibil, cu caracter pecuniar sau fără caracter pecuniar". La punctul 197 din Ghidul Legislativ menționat se clarifică aspectul că "folosul necuvenit nu trebuie să fie dat imediat sau direct funcționarului public. Acesta poate fi promis, oferit sau dat în mod direct sau indirect. Un cadou, o concesie sau un alt avantaj poate fi dat unei alte persoane, cum ar fi o rudă sau un partid politic".

Sintagma " folos necuvenit" reflectă faptul că folosul asftel obţinut este " legal nedatorat", are caracter de retribuţie, constituind o plată sau o răsplată în vederea determinării unui act explicit, un contraechivalent al conduitei lipsite de probitate al subiectului activ al infracţiunii de abuz în serviciu.

Folosul necuvenit poate consta în: avantaje patrimoniale, bunuri, comisioane, împrumuturi, premii etc şi nepatrimoniale -acordarea unui titlu sau unui grad, distincţii onorifice, beneficii de imagine, de putere.

Avantajele patrimoniale şi nepatrimoniale trebuie să fie legal nedatorate. Caracterul necuvenit al folosului decurge din modalitatea în care ar urma să fie obţinut, fie prin folosirea unor practici interzise.

Instanţa are în vedere şi decizia CA #########, decizia nr. ###/25.05.2016 unde s-a reţinut: "Contrar considerentelor primei instante, care a retinut ca voturile din turul II al alegerilor nu ar putea reprezenta folosul necuvenit, acestea neavand valoare intrinseca, instanta de apel constata ca in cauza de fata, voturile pe care inculpatii doreau sa le obtina prin mijloace ilegale realizeaza in sine scopul special cerut de norma de incriminare pe latura subiectiva a infractiunii, reprezentand folosul necuvenit urmarit de catre acestia."

Astfel, instanţa a reţinut dispoziţiile art. 13 ind. 2 din legea 78/2000 în considerarea faptului că inculpatul a urmărit un folos necuvenit, constând într-un folos nepatrimonial, respectiv creşterea numărului de alegători ( fenomen intens practicat la nivelul Jud. #### în acea perioadă, date fiind numărul mare de dosare penale având acelaşi obiect), în motivarea parchetului, s-au creat premisele influenţării rezultatelor alegerilor locale.( aducerea în atenţie a acestei exprimări fiind făcută pentru a se prezenta faptele deuse judecăţii)

De asemenea, din lecturarea ordonanţelor de clasare şi a actelor de trimitere în judecată aferente unor hotărâri, depuse de inculpaţi în scop probator, se reţine că tuturor inculpaţilor, în poziţia inculpatului ######## ###### ######, le-au fost reţinute dispopziţiile art. art. 13 ind. 2 din legea 78/2000. ( inclusiv în rechizitoriul din data de 05.09.2016 nr. ####/P/2015 depus de inculpat- Domnului #### ########- primarul Comunei Mischii i s-a reţinut aceeaşi încadrare juridică.).

În ceea ce priveşte apărarea inculpatului conform căreia adeverinţele din Registrul Agricol nu se taxau, deoarece în Hotărârea Consiliului Local al Comunei Mischii pentru anul 2012, nu s-a prevăzut o astfel de taxă, instanţa constată că la cap V pct 12 al HCL nr. 32/17.11.2011, s-a stabilit o taxă de 8 lei pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă, conform art. 267 alin.13 din Hotărârea de Guvern nr. 956/2009 şi art. 267 alin.13 din Codul fiscal.

De asemenea a fost depus un model de adeverinţă pus la dispoziţie de SPCLEP Dolj, în vederea obţinerii vizei de reşedinţă.

Instanţa cosntată, prin analizarea înscrisurilor ridicate în faza de urmărire penală ( vol 22) că, deşi se acreditează ideea că eliberarea unei adeverinţe necesară stabilirii reşedinţei nu era taxată, ( în condiţiile în care, ambii inculpaţi, ######## ###### ###### şi #### #####, au declarat că nu s-au eliberat certificate de nomenclatură stradală în acea perioadă la nivelul Comunei Mischii), la:

- fila 18( chitanţier 6950), se regăseşte chitanţa seria DJ CLG 0006909, eliberată pe numele inculpatului #### #####, cu menţiunea " adeverinţă nomenclatură stradală", suma plătită fiind 8 lei.- data 13.02.2012. Despre această chitanţă, inculpatul #### #####, care a declarat că nu mai există o persoană cu acelaşi nume în Com. Gherceşti, a arătat că nu cunoaşte ce reprezintă, crede că i-a fost necesară fiului său la schimbarea buletinului.

- fila 22, se regăseşte chitanţa seria DJ CLG 0006911, eliberată pe numele lui ####### #######, cu menţiunea " adeverinţă nomenclatură stradală", suma plătită fiind 32 lei.- .- data 13.02.2012

-fila 26, se regăseşte chitanţa seria DJ CLG 000691, eliberată pe numele inculpatului #### #####, cu menţiunea " adeverinţă nomenclatură stradală", suma plătită fiind 8 lei.- data 13.02.2012.

Aceste chitanţe au fost enumerate cu titlu de exemplu, menţiuni similare existând la filele 30, iar la fila 32, se află o chitanţă emisă pentru suma de 16 lei, cu menţiunea de " certificat de nomenclatură stradală"., fila 50, fila 52, fila 60, fila 74, la fila 80, de asemenea menţiunea este de " certificat de nomenclatură stradală", fila 86, ( chitanţier 7050) filele 122, 154, 156, 172, 202, 224, 238, 244, 248, 250, 276, 284, 286, 292, ( chitanţier 7250), filele 302,338, 356,368, 372, 374, 384, 386,390, 392 (chitanţier 7000) filele 101, 105, 117,119, 133, 143, 165 etc.

Toate aceste chitanţe au fost eliberate într-o perioadă suprapusă perioadelor pentru care inculpaţii sunt trimişi în judecată. Această denotă faptul că unor persoane, sau pentru unele persoane se eliberau adeverinţe în urma plăţii unor sume de bani de 8 lei, chiar dacă era adeverinţă simplă, se încasa suma de 8 lei, întrucât adeverinţa respectivă se taxa ca şi certificatul de nomenclatură stradală, chiar dacă nu era eliberată în forma prevăzută de lege pentru acest document, ci în forma transmisă de SPCLEP Craiova.

Probabil de aceea nici nu s-a prevăzut o taxă specială pentru adeverinţa din registrul agricol, pentru că pentru eliberarea acestei adeverinţe se solicita taxa de 8 lei aferentă nomenclaturii stradale.

Instanţa apreciază că este vorba mai mult de o organizare administrativă şi de lipsa unor elemente pentru eliberarea în concret a certificatului de nomenclatură stradală( lipsa denumirii străzilor, a numerotării acestora, etc.), în mediul rural, în acea perioadă, eliberându-se în principiu adeverinţă din registru agricol, probabil acesta fiind şi motivul pentru care SPCLEP Dolj a întocmit un model de adeverinţă, în vederea unei practici unitare şi pentru uşurarea procedeelor de lucru.

De altfel, chiar inculpatul arată că la nivelul UAT-urilor este obligatorie-potrivit Codului Fiscal- doar incasarea unei taxe pentru eliberarea unui certificat de nomenclatura stradala. Referitor la apărarea că pentru eliberarea de adeverinte legea nu impune stabilirea unei taxe, ergo este la latitudinea autoritatii locale. (Conform legii 215/2001, legii ######## si codului fiscal, intr-un UAT este Consiliul local autoritatea care stabileste taxele si impozitele. La Ghercesti, pentru anul 2012, conform marjei de apreciere a oportunitatii recunoscuta CL, acesta nu a stabilit taxa pentru adeverinte), instanţa constată că adeverinţele ce atestau date din registrul agricol necesare stabilirii reşedinţei ereu taxate în fapt cu sma de 8 lei, fiind denumite " adeverinţe nomenclatură stradală" sau chiar "certificate nomenclatură stradală".

Mai puţin interesează instanţa forma explicită a actului eliberat, cît şi denumirea acestuia, atâta timp cât, această adeverinţă era folosită pe post de nomenclatură stradală, necesară obţinerii vizei de reşedinţă, astfel nu s-ar explica de ce pentru unele persoane s-a încasat, iar pentru altele nu.

O altă apărare a inculpatului este aceea că " nu este indeplinita conditia sa existe o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Pentru a stabili daca exista pretinsul prejudiciu material din rechizitoriu (aproximativ 3000 de lei) trebuie stabilita natura juridica a “celor 156 de adeverinte prin care se atesta ca solicitantii figurau in registrul agricol..”, asa cum se mentioneaza in rechizitoriul modificat prin ordonanta din 10.10.2018."

Faţă de această susţinere, instanţa apreciază că a făcut deja discuţia despre presupusele adeverinţe simple şi despre lipsa taxării acestora, mai sus, concluzia fiind aceea că aceste apărări ale inculpatului nu se confirmă.

Cu privire la conditia sa existe o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia, instanţa constată că faţă de scopul urmărit, această condiţie este îndeplinită în mod evident.

În ceea ce priveşte prejudiciul material, la filele 185-192 volum 4 dosar de urmărire penală s-a arătat modul de calcul detaliat al prejudiciului de de 3362 lei, în realitate fiind eliberate mai multe adeverinţe în baza aceleaişi chitanţe ce atestă plata de 8 lei, sau achitarea unei sume parţiale.

Cu privire la probatoriul contestat de inculpat, instanţa constată că probatoriul administrat a fost în mod prioritar pentru dovedirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată pentru care s-a constatată intervenită prescripţia răspunderii penale, iar pentru infracţiunea de abuz în serviciu, probatoriul constă în înscrisuri în mare parte, de aceea instanţa nu a mai dispus audierea restului de aproximativ 20 martori, din cei 156 ale căror declaraţii au fost contestate de inculpat, revenind asupra audierii acestora.

S-a reţinut că faţă de infracţiunile deduse judecăţii, faţă de data săvârşirii presupuselor fapte de natură penală, faţă de faptul că în cauză s-a invocat şi prescripția răspunderii penale, faţă de situaţia de fapt ce a stat la baza emiterii rechizitoriului, dar şi prin raportare la probatoriul deja administrat în cauză, instanţa va respinge solicitarea inculpatului ######## ###### ###### de citare cu mandat de aducere a martorilor (potrivit art. 265 Cod Procedură Penală) ce nu s-au prezentat în urma citării, în vederea audierii. (instanţa având în vedere contestarea declaraţiilor de martor ce au stat la baza acuzării inculpatului ######## ###### ######, ţinând cont că inculpatul #### ##### nu a contestat probatoriul din faza de urmărire penală, prin raportare la dispoziţiile art. 374 alin. 7 Cod Procedură Penală).

În susţinerea aceleiaşi idei, prin raportare la art. 100 alin. 4 lit. b Cod procedură penală (conform căruia: Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când:b) se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă), instanţa are în vedere şi faptul că, în faza de urmărire penală, dar şi în faza de cercetare judecătorească a fost audiat un număr mare de martori care, prin declaraţiile lor, au furnizat informaţii cu privire, în principiu, la aceleaşi împrejurări de fapt.

De asemenea, se are în vedere că declaraţiile martorilor nu au constituit singurele probe, acestea fiind completate cu restul materialului probator, inclusiv înscrisuri ce au rămas dobândite cauzei, chiar dacă au fost propuse/încuviinţate/administrate în cursul urmăririi penale.

În concret, instanţa, din concluziile scrise ale inculpatului ########, în care descrie modul de lucru, în sensul că viitorii canditaţi la primar, erau consideraţi drept reprezentanţi convenţionali, dar şi din declaraţia inculpatului #### #####, conform căreia semna acele adeverinţe întrucât spera să câştige capital electoral, reţine că ambii, atât ######## ###### ######, cât şi #### #####, au semnat aceste adeverinţe tip în vederea obţinerii vizei de reşedinţă, fără a încasa sumele aferente eliberării acestora, probabil de aceea, acestea şi aveau numere duble de înregistrare.( de exemplu un număr de 10 adeverinţe cu acelaşi nr. 1112 eliberate la 01.03.2012 de Primăria Comunei Gherceşti, au fost eliberate în baza unei chitanţe de 24 lei, seria DJ CLG nr. 0007299 din 01.03.2021).

Deci, faţă de cele de mai sus, rezultă în mod clar că Primăria Gherceşti încasa în mod evident acea taxă de 8 lei pentru eliberarea adeverinţelor de nomenclatură stradală.

În procesul-verbal din data de 30.03.2015, s-a arătat în concret şi detaliat modul de calcul al prejudiciului.( filele 185-192 volum 4 dosar de urmărire penală), reţinându-se că în total pentru 471 adeverinţe eliberate de Primăria Gherceşti a fost înacată suma de 406 lei, în loc de 3768 lei, cauzând un prejudiciu de 3362 lei, prin neîncasarea sumei de 8 lei/adeverinţă.

Inculpatul ######## ######, în temeiul art. . 61 alin.2 din legea ######## in varianta de la data faptelor, avea obligaţia, în calitate de primar de a asigura respectarea hotărârilor consiliului local.

Instanţa constată că, jurisprudential, s-a stabilit că dispoziţiile art. . 61 alin.2 din legea 215/2001, pot fi avute în vedere la definirea infracţiunii abuzului în serviciu, în sensul avut în vedere de decizia CCR nr. 405/2016, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 517 din 08.07.2016.( în acest sens sentinţa penală nr. ######### din ##/07/2021 a Judecătoriei ######).

Astfel, în cauza amintită mai sus s-a arătat că: " Fapta inculpatului D_____ S______, primar în funcție al D______ D_______ la data faptelor, care la data de 06.11.2014, ca urmare a determinării exercitate de inculpatul C______ C_____ (instigator) și beneficiind de ajutorul inculpatului B_______-B____ (fost B____) G_____ (complice), în exercitarea atribuțiilor de primar al D______ D_______ prevăzute de art. 63 alin. (5) lit. g) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, a îndeplinit un act cu încălcarea dispozițiilor legale, și anume a emis avizul conform consemnat în conținutul adresei nr. 5978/06.11.2014, încălcând prevederile art. 61 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu referire la H.C.L. al D______ D_______ nr. 60/2013, cauzând astfel o pagubă în valoare de 29.150 lei bugetului D______ D_______ și totodată procurând un folos patrimonial necuvenit societății ####### ####### ##### S.R.L. (administrată de inculpatul C______ C_____), reprezentat de neachitarea taxei locale în valoare de 29.150 lei la momentul obținerii avizului conform la data de 06.11.2014, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit”, prevăzută de art. 297 alin. (1) C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000."

Nu pot fi avute în vedere apărările inculpatului, conform cărora, nu se face responsabil de această situaţie, întrucât nu era în sarcina sa să verifice cererile, deoarece în virtutea respectării obligaţiilor impuse prin lege avea obligaţia de a stabili o modalitate de lucru care să îi permită respectarea dispoziţiilor Consiliului Local. Ori inculpatul, şi în prezent susţine că nu se taxa eliberarea unor astfel de adeverinţe, când realitatea înscrisurilor care atesta plata sumei de 8 lei este alta.

În ceea ce priveşte restul dispoziţiilor legale invocate în apărare de către inculpat în sensul că ar fi incidente alte dispoziţii legale în caz de nerespectare a acestei obligaţii, respectiv: -urmează a fi redată apărarea inculpatului-:

" Oricum normele art. 61 alin.2 din Legea ######## au următorul conținut:

Art. 61 - (1) Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică.

(2) Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.;

iar în finalul aceluiași act normativ, legiuitorul a stabilit sancțiunea încălcării acestor atribuții de către primar, respectiv prin următoarele dispoziții:

Cap. XI

Contravenţii şi sancţiuni

Art. 118 - (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:

a) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului local de către primar;

(3) Dispoziţiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.;

Pentru aceste motive, invederam urmatoarele :

-textul art. 61 alin.2 legea ######## este unul general,de principiu, care fixeaza pozitia primarului in arhitectura autoritatii locale ca parte a executivului local neconstituind atributii concrete ale functiei de demnitate publica

-dacă ar fi constatată fapta imputată inculpatului ######## ca fiind de a nu duce la îndeplinire dispozițiile hotărârilor consiliului local, sancțiunea legală ar fi sancționarea contravențională a acestuia, vointa legiuitorului fiind de a sanctiona aceasta fapta DOAR ca o contraventie.

####3 Mai invederam si faptul ca nu se identifica in concret nici o hotarare de consiliu local care sa nu fie adusa la indeplinire, parchetul nu o identifica ca atare in acuzatie, judecatorul nu o identifica in schiumbarea de incadrare

Parchetul, in rechizitoriul initial, pag. 15 de ex, arata ca decizia de a nu incasa taxele locale “nefiind bazata pe o HCL”, adica acuzatia este nu ca nu s-a adus la indeplinire o HCL (aspect incadrat pe art. 61 alin.2 legea 215/2001) ci ca ar fi fost o decizie arbitrara fara HCL, ceea ce nu are nici o legatura cu art. 61 alin.2 !

Intrucat acuzatiile aduse inculpatului pe coordonata prejudiciului material vizeaza pretinsa neincasare a unor taxe, s-ar putea deduce ca se imputa inculpatului ca nu a adus la indeplinire HCL-ul privind impozitele si taxele locale pentru anul 2012. Insa acest HCL a fost adus la indeplinire de executiv, s-au incasat taxe si impozite aspecte clar stabilite de Curtea de Conturi in controlul periodic.

In primul rand aratam ca daca tot s-a retinut art. 61 alin.2 din legea ######## trebuie retinute si dispozitiile art. 61 alin.3 care arata ca “(3) Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele normative prevăzute la alin. (2), primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.”

HCL nr.32/17.11.2011 este hotararea de consiliu local care priveste taxele si impozitele locale pentru anul 2012 la Ghercesti, conform legii ######## si a Codului fiscal

Conform art. 1 se aproba taxele si impozitele locale pe anul 2012; conform art.3 se stipuleaza explicit ca “prezenta hotarare va fi adusa la indeplinire de serviciul de taxe si impozite locale al comunei Ghercesti”.

Asadar legiuitorul local, Consiliul, in acord cu dispozitiile art. 61 alin.3 din legea ######## si ale art.7 alin.1 pct.6 6. autoritate fiscală competentă - organul fiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi serviciile de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, care au responsabilităţi fiscale; a stabilit ca punerea in executare a HCL sa fie facuta de structura de specialitate serviciul de impozite si taxe, conform competentei legale exprese, nu de primar (nu incaseaza primarul taxele !)

Rugam a se avea in vedere si art 266 Codul fiscal de la data faptelor - Reguli generale

Orice persoană care trebuie să obţină un certificat, aviz sau altă autorizaţie prevăzută în prezentul capitol trebuie să plătească taxa menţionată în acest capitol la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizaţia necesară.

Asa cum vom arata, in speta s-au eliberat insa adeverinte de registru agricol, care nu erau supuse taxarii, insa principiul este clar : daca exista taxa locala obligatorie prin codul fiscal sau stabilita de CL, se incaseaza, se urmareste etc de catre compartimentul de specialitate care astfel raspunde legal

Asa cum am aratat dispozitiile art. 68 alin.1 lit.b si g legea ######## NU prevad nici o obligatie a primarului “de a verifica incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local”; o astfel de obligatie nu apare nici la art. 63 din legea 215/2001, unde sunt prevazute obligatii ale primarului ; conform alin.1 lit.c c) atribuţii referitoare la bugetul local; coroborat cu alin.4 ( (4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul:

a) exercită funcţia de ordonator principal de credite;

b) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;

c) iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale;

d) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.) in mod evident nu stabileste vreo obligatie a primarului de “verificare a incasarilor si cheltuielilor”

Pentru maxima rigoare, invederam ca potrivit legii 273/2006, forma de la data faptelor, aceste aspecte privind incasarea taxelor, veniturilor bugetare sunt aferente conform art. 2 pct. 14 si 30 14. compartiment financiar-contabil - structura organizatorică din cadrul instituţiei publice în care este organizată execuţia bugetară (serviciu, birou, compartiment); 30. execuţie de casă a bugetului - complexul de operaţiuni care se referă la încasarea veniturilor şi la plata cheltuielilor bugetare;

compartimentului de specialitate, exact cum dispune si codul fiscal si legea 215/2001

Deasemenea conform aceleiasi legi, Art. 20 - Rolul, competenţele şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale

(1) Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele competenţe şi responsabilităţi în ceea ce priveşte finanţele publice locale:

b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a oricăror alte venituri ale unităţilor administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, în condiţiile legii;"

Cu privire la faptul că neîncasarea acelor sume ar constiui contravenţie, instanţa constată că potrivit art. 118 alin. 3 din legea 215/2001: Dispoziţiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.; însă potrivit art.1 din OG.2/2001:

Legea contravențională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanța, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București.

Or, prin analiza făcută până la acest moment, instanţa a analizat îndeplinirea elementelor constitutive ale unor infracţiuni, ce exced răspunderii contravenţionale, omiterea încasării făcându-se nu din rea-credinţă, ci în mod fraudulos, în vederea obţinerii pentru sine a unui folos nepatrimonial necuvenit, aşa cum mai sus s-a arătat.

Cu privire la numărul hotărârii consiliului local încălcate, este evident că este vorba de hotărârea prin care s-au aprobat impozitele şi taxele locale pentru anul 2012, dispusă în temeiul art 45 şi 36 din Legea 215/2001, respectiva taxă de 8 lei, fiind stabilită, aşa cum mai sus, de asemenea, s-a arătat, inclusiv prin Codul fiscal ( cap V pct 12 al HCL nr. 32/17.11.2011, s-a stabilit o taxă de 8 lei pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă, conform art. 267 alin.13 din Hotărârea de Guvern nr. 956/2009 şi art. 267 alin.13 din Codul fiscal), autoritatea locală având obligaţia încasării acestei taxe, neexistând opţiunea renunţării la această taxă prin hotărâre a a Consiliului Local.

Deci taxa este prevăzută în mod concret de Codul Fiscal, şi nu s-a urmărit încasarea acesteia de către primar, neputându-se avea în vedere că nu s-a respectat o dispoziţie a consiliului local, ce nu reprezintă lege, pentru că această taxa este stabilită de Codul Fiscal.

Prin urmare este vorba de hotărârea nr. 32/17.11.2011, despre care chiar inculpatul a făcut vorbire prin declaraţie.

Potrivit art. 61 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, primarul, printre altele, asigură punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local.

Astfel, nu se pot reține afirmațiile avocatului ales al inculpatului, formulate în cadrul concluziilor scrise, prin care acesta a invocat faptul că inculpatul nu a încălcat o prevedere dintr-o lege sau ordonanță a guvernului, în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016, iar procurorul de caz nu a indicat în concret care sunt atribuțiile de serviciu pe care le-ar fi încălcat inculpatul ######## ###### ######, în condițiile în care dispozițiile legale la care se face referire în cuprinsul rechizitoriului au caracter general și nu impun în sarcina primarului obligații referitoare la încasarea taxelor bugetare.

Instanța constată că norma invocată de procuror( nu dispusă de instanţă in oficiu, deşi instanţa, în temeiul art. 386 alin.1 Cod procedură penală, putea face acest lucru şi din oficiu, ci invocată în concret de procuror în cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată în scris vol V – dosar instanţă filele 129-130) este bine individualizată și permite conturarea elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prin prisma naturii obligației ce îi revenea inculpatului ######## ###### ######, în acuzație menționându-se foarte clar că inculpatul a îndeplinit un act cu încălcarea dispozițiilor legale, și anume a emis adeverinţele necesare ( ce substiutuie în fapt- certidicatul de nomenclatură stradală), încălcând prevederile art. 61 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu referire la H.C.L. al Comunei Mischii- hotărârea nr. 32/17.11.2011. Așadar, încălcarea nu se referă doar la H.C.L. nr. 60/2013, ci la o dispoziție dintr-o lege, și anume art. 61 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, cu referire la H.C.L. nr. 32/17.11.2011, aceasta din urmă în refeire la Codul fiscal, aşa cum mai sus s-a arătat.

De altfel, atribuțiile de serviciu încălcate în concret de inculpat reies foarte clar din art. 61 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, sus-citat, și anume neasigurarea punereii în aplicare a unei hotărâri a consiliului local, în speță a H.C.L. nr. 32/17.11.2011.

Restul dispoziţiilor legale invocate, nu înlătura obligaţia, fie şi generală, prevăzută de art. art. 61 alin.2 din Legea 215/2001, iar instanţa constată că inculpatul încearcă să plaseze responsabilitatea în sarcina altor persoane sau în afara sferei penale.

Din perspectiva art. 103 alin. 1 si 2 C. proc. pen. probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza. In luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila. De asemenea, inculpatul se bucura de prezumtia de nevinovatie garantata de prevederile art. 4 alin 2 C. proc. pen. si orice indoiala se interpreteaza in favoarea sa. Totodata, inculpatul nu este obligat sa isi dovedeasca nevinovatia [art. 99 alin. (2) C. proc. pen.].

In cauza, fata de ansamblul materialului probator administrat in cursul procesului, instanta constata ca prezumtia de nevinovatie garantata de dispozitiile art. 4 C. proc. pen. si art. 99 C. proc. pen., de care se bucura inculpatii, a fost rasturnata, vinovatia acestora rezultand dincolo de orice indoiala rezonabila, din materialul probator administrat.

Critica principala formulata de inculpati este in sensul ca in cauza nu s-a putut dovedi ca ar fi actionat in scopul obtinerii unui folos necuvenit, nefiind astfel întrunita latura subiectiva a infractiunii art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000.

Deşi nu este chemată să judece o infracţiune electorală, instanţa apreciază că se impune a se face anumite referiri, prin raportare la pretinsul folos necuvenit în scopul căruia s-a acţionat.

Principiile generale cuprinse in art. 1 si 2 din Constitutia Romaniei reglementeaza prevalenta statului de drept si faptul ca poporul roman este singurul in drept sa exercite suveranitatea nationala prin organele reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice, corecte, precum si prin referendum.

Dreptul la alegeri libere are si reglementare conventionala, prin art. 3 din Primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Curtea E.D.O. asezand acest drept in cele cu caracter social-politic, alegerile libere, libertatea de exprimare si libertatea dezbaterilor politice formand temelia oricarei democratii. (###### si ######### c. Moldovei, Hotarare 18.11.2008, Boskoski c. Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, 02.09.2004). Alegerile constituie, prin urmare, modalitatea prin care poporul isi desemneaza organele reprezentative chemate sa exercite suveranitatea nationala in numele acestuia.

Este evident că toţi candidaţii au sarcina de a depune eforturi in campania electorala, pentru maximizarea numarului de voturi obtinute de formatiunea lor politica şi de aceştia personal pentru fucnţiile la care candidează, actiune care, dacă se desfasoara cu respectarea legii, asigura buna desfasurare a procesului democratic de desfasurare a alegerilor, drepturile electorale fiind exercitate asumat si informat de catre cetateni.

Problema in cazul inculpatilor este modalitatea concretă in care au pus in practica acest deziderat.

Caracterul necuvenit al folosului decurge din faptul ca atingerea scopului urmarit (obtinerea unui numar mai mare de voturi pentru fiecare candidat) s-a bazat si prin încălcarea unor dispoziţii legale, în vederea obţinerii de capital electoral.

Orice rezultat, orice urmare obtinuta prin metode care contravin legii reprezintă intotdeauna un folos necuvenit, in sensul art. 13 din Legea nr. 78/2000, cum s-a aratat si in jurisprudenta ICCJ - Sectia penala, Sentinta penala ###/2015, definitiva prin Decizia ###/2016.

Tocmai pentru că nu judecă o infracţiune electorală, instanţa nu va face referire la procesele- verbale privind rezultatul alegerilor la procesele electorale anterioare şi ulterioare anului 2012, apreciind că nu sunt relevante în cauză.

De asemenea, nu este relevant în cauză faptul că persoanele respective locuiau efectiv la Gherceşti, sau că deţineau în acea ###### ###########, atîta timp cât, majoritatea au declarat că a fost singura lor viză de reşedinţă.

Faţă de cele de mai sus, instanţa constată că fapta constituie infracţiune şi că a fost comisă de inculpat, cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

Instanţa are în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, că exercită şi în prezent funcţia de primar în Com. Gherceşti, #### ####, că prezintă anumite afecţiuni medicale conform înscrisurilor depuse, dar şi faptul că la nivelul Judeţului Dolj, s-a procedat la creşterea numărului de alegători prin intermediul vizelor de reşedinţă (aspect de notorietate, dar şi rezultat din declaraţia lui #### #####, conform căreia fiecare candidat şi-a rugat rudele, prietenii, etc să îl voteze, în acest sesn, pentru unii dintre aceştia fiind nevoie de viză.)

Instanţa are în vedere şi trecerea unei perioade îndelungate de la momentul săvârşirii faptelor de natură penală, de aproximativ 10 ani.

Prin urmare, instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art. 74-76 Cod Penal de la 1969 şi va reduce pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul #### #####, în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969 în referire la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 prin raportare la dispoziţiile art. 57 alin.2 din Legea ######## cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod Penal şi art. 5 Cod Penal, instanţa constată că nu a contestat probatoriul din faza de urmărire penală şi, prin semnătura aplicată pe aceste adeverinţe, #### ##### a atestat, în mod nereal, că cei 261 martori urma să îşi stabilească locuinţa secundară la acele adrese. Pentru eliberarea acestor adeverinţe, nu a fost încasată suma de 8 lei, conform hotărârii nr. 32/17.11.2011 şi nu s-a urmărit încasarea acesteia de către viceprimar ( în timp ce exercita funcţiile primarului, ce nu îi fuseseră delegate), neputându-se avea în vedere că nu s-a respectat o dispoziţie a consiliului local, ce nu reprezintă lege, pentru că această taxa este stabilită de Codul Fiscal.

Inculpatul a avut la cunoştinţă despre faptul că acele persoane nu au locuit la adresele indicate, lucru ce reiese şi din procesele-verbale întocmite de organele de poliţie care, cu ocazia deplasării la aceste adrese, nu au găsit persoanele care îşi stabiliseră acolo reşedinţa, de altfel inculpatul arătând în declaraţia sa dată modul în care atât acesta, cât şi inculpatul ######## ###### ######, au semnat acele adeverinţe- formulând aceleaşi apărări ca ale inculpatului ######## ###### ######, conform cărora adeverinţa nu era supusă taxării, că nu verifica personal încasarea taxei şi că adeverinţa nu era întocmită de către acesta personal.

Se apreciază că inculpatului #### ##### nu i-au fost delegate astfel de atribuţii de către primar, astfel că acesta, prin semnarea adeverinţelor eliberate de Primăria Gherceşti referitoare la Registrul Agricol, a acţionat în afara cadrului legal.

Atribuţiile viceprimarului Comunei Gherceşti, la momentul comiterii faptei, se regăsesc la filele 76-79 , vol III dosar de urmărire penală, în conformitate cu dispoziţiile art. 57 alin.2 şi art 63 din Legea 215/2001, respectiv cele de la art. 63 alin.1 lit b şi d, art. 63 alin.3 lit.a, art. 63 alin.5 lit. h Legea 215/2001, atribuţii conform O.G. 21/2001, " duce la îndeplinire corespondenţa repartizată de primar, în termen legal, duce la îndeplinire şi alte atribuţii date de primar pe care le consideră legale şi HCL".

Potrivit art. 57 alin.2 din legea 215/2001, viceprimarul este subordonat primarului și înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuțiile sale.

Instanţa reţine că inculpatul a recunoscut parţial faptele pentru care este judecat, cu menţiunea că a semnat aceste adeverinţe în dorinţa de a obţine capital electoral, aşa cum reiese din declaraţia sa, dar şi din menţiunile încheierii de şedinţă din data de 01.07.2021, unde s-au reţinut următoarele :

Transcriere ora 16:20 ( pe înregistrare 01:14:00) – 16:27 ( pe înregistrare 01:21:00)

"Instanţa: Într-adevăr pe raza comunei noastre au fost semnate cinci sute şi ceva de adeverinţe, cinci sute şi ceva de adeverinţe, însă am fost 5 candidaţi la funcţia de primar.

####: Plus consilierii care şi ei candidau.

Instanţa: Plus consilierii.

####: La fiecare partid.

Instanţa: Fiecărui partid şi nu înţeleg de ce se reţine că numai noi am fi beneficiat. Eu nu m-am gândit că ar fi o problemă dacă la un domiciliu, dacă la un imobil figurează multe persoane cu reşedinţa ... în sensul că nu a ... apreciez că nu ar fi ilegal. Întrebat fiind de către instanţă dacă de ce pentru fiul meu cred ## am achitat acea taxă, iar persoanele respective nu au plătit, arăt că din 2012 până în prezent a trecut o perioadă lungă de timp şi nu îmi amintesc efectiv plus că eu nu verificam încasările. Nu cunosc dacă în lipsa mea şi a primarului era o altă persoană care să poată semna. - instanţa către inculpat- : ce însemna că lipseşte primarul, lipsea în sensul că în ziua respectivă avea o zi de concediu sau lipsea efectiv din primărie?

####: Doamna președintă, știți cum este în campania electorală, eu voiam să ies în față, le semnam la oameni fără să mai ajungă adeverințele la primar, primarul le semna și el fără să văd eu. Să știți și.... ce să vă mai spunem acuma, fiecare să ne facem campania. Că era al meu, că nu era al meu sau că era al lui sau... semnam ...

Instanța: Ce înseamnă să vă faceți campania?

####: Păi ... nu v-am mai explicat înainte? Dacă nu semnam adeverința omului zice bă ăla nu vru să-mi semneze, mă dusei nu fu primarul acolo sau nu vru să-mi semneze...și semnam ce să facem, că de.

Instanța: Sperați că o parte dintre...

####: Da

Instanța: Aceste persoane să vă voteze la funcția de primar?

####: Exact, exact, dar de."

Instanţa menţine şi pentru inculpatul #### #####, motivarea privind încararea faptelor potrivit art. 13 ind.2 din legea 78/2001 mai sus expusă în ceea ce îl priveşte pe inculpatul ######## ###### ######, inclusiv în ceea ce priveşte folosul nepatrimonial, chiar dacă nu a fost şi obţinut scorul electoral vizat, însă a fost crescut numărul de alegători.

De asemenea, sunt menţinute motivările instanţei privind noţiunea de "adeverinţă", de lipsă a obigativităţii încasării taxei de 8 lei, şi cu privire la hotărârea consiliului local vizată, instanţa neavând nimic de adăugat în plus, menţinându-se raţionamentul avut în vedere, mai ales că este vorba de analizarea aceloraşi apărări, în acleaşi context, (reluarea argumentelor reprezentând un proces tehnic de copiere) , urmând a fi respinse ca nefondate apărările inculpatului în acest sens. în temeiul art. 396 alin.5 Cod procedură Penală, va dispune

Totodată, instanţa constată că nu contează, din prisma infracţiunilor rămase de analizat, cine a convins aceste persoane să îşi facă viză de reşedinţă la Gherceşti, ci contează faptul că au fost emise adeverinţe în acest sens, cu încălcarea atribuţiilor legale.

Faţă de cele de mai sus, instanţa constată că fapta comisă de inculpatul #### ##### constituie infracţiune şi că a fost comisă de inculpat, cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

Instanţa are în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, dar şi faptul că la nivelul Judeţului Dolj, s-a procedat la creşterea numărului de alegători prin intermediul vizelor de reşedinţă (aspect de notorietate, dar şi rezultat din declaraţia lui #### #####, conform căreia fiecare candidat şi-a rugat rudele, prietenii, etc să îl voteze, în acest sesn, pentru unii dintre aceştia fiind nevoie de viză.)

În concret, instanța apreciază că faptele inculpaților prezintă o gravitate ce nu poate fi neglijată, fiind produsă o pagubă în cuantum de 3362 lei bugetului Comunei Gherceşti, sumă ce constă la baza obţinerii unui folos nepatrimonial necuvenit pentru ambii inculpaţi, ambii urmărind creşterea numărului de alegători, voturile pe care inculpatii doreau sa le obtina prin mijloace ilegale realizeaza in sine scopul special cerut de norma de incriminare pe latura subiectiva a infractiunii, reprezentand folosul necuvenit urmarit de catre acestia

Referitor la împrejurările și modul comiterii faptelor, se constată că între inculpați nu a existat o înțelegere prealabilă, rezoluțiile infracționale ale acestora fiind individuale.

Instanța reține și atitudinea procesuală a inculpaților, care au susținut că nu sunt vinovați și nu au comis nicio ilegalitate.

În aceste condiții, pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpați și formarea unei atitudini corecte a acestora față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială, instanța apreciază că este necesară stabilirea pedepsei închisorii.-

Instanţa va aplica pedeapsa închisorii de 1 an, având în vedere că inculpaţii nu au recunoscut faptele

În opinia instanței, toate aceste aspecte, coroborate cu lipsa antecedentelor penale ale inculpaților și conduita loc anterior și ulterior comiterii infracțiunilor duc la concluzia că în cauză nu este vorba despre infractori cu grad ridicat de periculozitate, iar gravitatea faptelor deduse judecății este diminuată, motiv pentru care se apreciază că se impune suspendarea sub supraveghere.

Instanţa are în vedere şi trecerea unei perioade îndelungate de la momentul săvârşirii faptelor de natură penală, de aproximativ 10 ani.

Referitor la achitarea pentru infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 alin.1 CP 1969, inculpatului ######## ###### ######, în temeiul art. 16 alin.1 lib a CPP – fapta nu există, instanţa constată că pentru această infracţiune s-a constatat cu prioritate, intervenirea prescripţiei răspunderii penale, inculpatul nesolicitând continuarea procesului penal în conformitate cu art. 18 Cod procedură penală, deci instanţa nu mai poate analiza presupusa comitere a acestei infracţiuni de către inculpate, acest aspect fiind valabil pentru orice infracţiune dedusă judecăţii în prezenta cauză, pentru care inculpaţii nu au solicitat continuarea procesului penal.

Prin urmare, instanţa , în temeiul art. 396 alin. 2 Cod Procedură Penală, va dispune condamnarea inculpaţilor:

1. ######## ###### ######, fiul lui ### şi ########, născut la data de ########## în Craiova, ####### ####, CNP##############, pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, faptă prevăzută de art. 248 alin.1 C.pen. 1969 în referire la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la dispoziţiile art. 61 alin.2 din Legea 215/2001, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. 1969 rap la art. 5 Noul Cod Penal, la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art.86 ind.1 din Vechiul Cod penal, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate inculpatului ######## ###### ###### pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit în condiţiile art.86 ind.2 din Codul penal 1969. În baza art.86 ind.3 alin.1 din Vechiul Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Dolj, la datele fixate de acest serviciu, b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.86 ind.4 din Codul Penal de la 1969, în referire la art. 16 din legea 187/2012, a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

2. #### #####, zis „######”, fiul lui ####### şi #########, născut în anul 1970, luna martie, ziua 03, în ###### #########, ####### ####, C.N.P. – #############, pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969 în referire la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 prin raportare la dispoziţiile art. 57 alin.2 din Legea ######## cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod Penal şi art. 5 Cod Penal., la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art.86 ind.1 din Cod Penal de la 1969 , va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate inculpatului #### ##### pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit în condiţiile art.86 ind.2 din Codul penal 1969.

În baza art.86 ind.3 alin.1 din Cod Penal de la 1969, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Dolj, la datele fixate de acest serviciu, b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.86 ind.4 din Codul Penal de la 1969, în referire la art. 16 din legea 187/2012, a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În baza art. 25 alin. 3 C.p.p. anulează în parte cele de cereri pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei, în ceea ce priveşte verificarea identitătii persoanei care a semnat pentru depunerea cererii şi pentru primirea actului de identitate cuprinzând mentiunea stabilirii reşedintei, înscrisuri aflate în volumele 5-18 dosar de urmărire penală.

Constată că Serviciului Public Comunitar Local pentru Evidenţa Persoanelor Craiova nu s-a constituit parte civilă.

De asemenea, Consiliul Local Craiova, nu s-a constituit parte civilă în cauză, instanţa urmând a lua act de acest aspect.

Constată că Primăria Primăriei Gherceşti, prin primar, nu s-a constituit parte civilă.

În temeiul art. 118 alin.1 lit.e Cod Penal de la 1969, va confisca de la inculpaţii ######## ###### ###### şi #### #####, în solidar, suma de de 3362 lei prejudiciul cauzat bugetului Comunei Gherceşti.

Instanţa apreciază că se impune confiscarea acestei sume în solidar, deoarece, chiar dacă au acţionat în mod individual, modul de operare este comun, inculpaţii erau singurii care puteau semna acele adeverinţe pentru a le crea aparenţă de veridicitate, prin urmare acţiunile celor doi, în acelaşi scop, au dus la prejudicierea bugetului local cu suma de 3362 lei, sumă ce urmează a fi confiscată.

În temeiul art. 274 alin. 2 Cod Procedură penală va dispune obligarea fiecăruia dintre inculpaţii ######## ###### ###### şi #### #####, la plata sumei de 6500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 850 lei aferentă fazei de urmărire penală pentru fiecare.

În temeiul art. 274 alin. 2 Cod Procedură va dispune obligarea inculpatului ######## ###### ####### la plata sumei de 4000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 850 lei aferentă fazei de urmărire penală.

În temeiul art. 275 alin.3 Cod Procedură Penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului în ceea ce o priveşte pe inculpata #### #####.

În temeiul art. 275 alin. 6 Cod Procedură Penală, onorariile apărătorilor numiţi din oficiu pentru inculpaţi, în sumă totală de 6232 lei, vor fi suportate din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

1. În temeiul art. 396 alin.6 Cod Procedură Penală prin raportare la art. 16 lit. f teza I Cod Procedură Penală, în referire la art. art 122 lit. d şi art. 124 Cod Penal de la 1969 cu aplicarea art. 5 Noul Cod Penal, dispune încetarea procesului penal privind pe inculpaţii :

- #### ##### #####, fiica lui ###### şi #########, născută la data de ########## în Cîmpulung ####### #####, CNP##############, pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969, art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 291 C.pen. 1969, cu aplic. art. 33 lit. a şi art 41 alin.2 C.pen. 1969, cu aplicarea art. 5 Noul Cod Penal

- ######## ###### ######, fiul lui ### şi ########, născut la data de ########## în Craiova, ####### ####, CNP##############, pentru infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals prev. de art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 291 C.pen. 1969, toate cu aplic. art. 33 lit. a şi art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 Noul Cod Penal

- #### #####, zis „######”, fiul lui ####### şi #########, născut în anul 1970, luna martie, ziua 03, în ###### #########, ####### ####, C.N.P. – #############, pentru infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals prev. de art. 289 alin.1 C.pen. 1969 si art. 291 C.pen. 1969, toate cu aplic. art. 33 lit a şi art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 Noul Cod Penal

2. În temeiul art. 19 din legea ######## rap. la art. 181 c. pen. de la 1969, cu aplic. art. 91 lit. a din c. pen. de la 1969, dispune achitarea inculpatului ######## ###### #######, fiul lui ####### şi ########, născut la data de ##########, CNP – ############# şi aplicarea unei amenzi de 1.000 de lei, pentru infracţiunea prevăzută de art. 289 alin.1 C.p. de la 1969 cu aplic. art.41 alin.2 Cod Penal de la 1969 şi art. 5 Cod Penal.

În temeiul art. 396 alin.5 Cod procedură Penală, dispune achitarea inculpatului ######## ###### #######:

- în temeiul art. 16 lit. b teza I Cod procedură penală pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 Noul Cod Penal.

- în temeiul art. 16 lit c. Cod Procedură penală pentru infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 291 C.pen. 1969, toate cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. 1969, rap la art. 5 Noul Cod Penal.

3. În temeiul art. 396 alin. 2 Cod Procedură Penală, dispune condamnarea inculpatului:

######## ###### ######, fiul lui ### şi ########, născut la data de ########## în Craiova, ####### ####, CNP##############, pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, faptă prevăzută de art. 248 alin.1 C.pen. 1969 în referire la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la dispoziţiile art. 61 alin.2 din Legea 215/2001, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. 1969 rap la art. 5 Noul Cod Penal, la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art.86 ind.1 din Codul penal de la 1969, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate inculpatului ######## ###### ###### pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit în condiţiile art.86 ind.2 din Codul penal de la 1969.

În baza art.86 ind.3 alin.1 Cod Penal de la 1969, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Dolj, la datele fixate de acest serviciu,

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.86 ind.4 din Codul Penal de la 1969 în referire la art. 16 din legea 187/2012, a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

4. În temeiul art. 396 alin. 2 Cod Procedură Penală, va dispune condamnarea inculpatului:

#### #####, zis „######”, fiul lui ####### şi #########, născut în anul 1970, luna martie, ziua 03, în ###### #########, ####### ####, C.N.P. – #############, pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 248 alin.1 C.pen. 1969 în referire la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 prin raportare la dispoziţiile art. 57 alin.2 din Legea ######## cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod Penal şi art. 5 Cod Penal., la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art.86 ind.1 din Codul Penal de la 1969 , dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate inculpatului #### ##### pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit în condiţiile art.86 ind.2 din Codul penal 1969.

În baza art.86 ind.3 alin.1 din Cod Penal de la 1969, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Dolj, la datele fixate de acest serviciu,

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

În baza art. 25 alin. 3 Cod Procedură Penală anulează în parte cererile pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei, în ceea ce priveşte verificarea identitătii persoanei care a semnat pentru depunerea cererii şi pentru primirea actului de identitate cuprinzând mentiunea stabilirii reşedintei, înscrisuri aflate în volumele 5-18 dosar de urmărire penală.

Constată că Serviciului Public Comunitar Local pentru Evidenţa Persoanelor Craiova nu s-a constituit parte civilă.

De asemenea, Consiliul Local Craiova, nu s-a constituit parte civilă în cauză, instanţa urmând a lua act de acest aspect.

Constată că Primăria Primăriei Gherceşti, prin primar, nu s-a constituit parte civilă.

În temeiul art. 118 alin.1 lit.e Cod Penal de la 1969, confiscă de la inculpaţii ######## ###### ###### şi #### #####, în solidar, suma de de 3362 lei prejudiciul cauzet bugetului Comunei Gherceşti.

În temeiul art. 274 alin. 2 Cod Procedură penală dispune obligarea fiecăruia dintre inculpaţii ######## ###### ###### şi #### #####, la plata sumei de 6500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 850 lei aferentă fazei de urmărire penală pentru fiecare.

În temeiul art. 274 alin. 2 Cod Procedură dispune obligarea inculpatului ######## ###### ####### la plata sumei de 4000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 850 lei aferentă fazei de urmărire penală.

În temeiul art. 275 alin.3 Cod Procedură Penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului în ceea ce o priveşte pe inculpata #### #####.

Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei, care se va depune la Judecătoria Craiova, potrivit art. 409-410 Cod procedură penală.

Pronunțată, prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 22.07.2021.

Preşedinte, Grefier,

#####-##### ##### ### ########

Red. ######/Tehnred. #### – 10 ex./22.07.2021

Domenii speta

Abuzuri

Spete similare

Decizie - 08.08.2018

Tribunalul Satu Mare

Ordin de protectie menţinut, în parte, de către instanţa de control judiciar

Decizie - 23.04.2010

Tribunalul Suceava

Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată

Sentinţă civilă - 09.06.2015

Judecătoria Caracal

Punerea sub interdictie

Sentinţă penală - 04.02.2008

Judecătoria Zărnești

Abuz de încredere

Decizie - 15.01.2013

Curtea de Apel Oradea

RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTII. NECESITATEA OBŢINERII ACORDULUI NOTARIAL AL VECINILOR PENTRU CA LOCALUL (CLUB, DISCOTECĂ) SĂ FUNCŢIONEZE CU PROGRAM „NON STOP”. REFUZUL PÂRÂTEI DE A-ŞI DA ACORDUL PENTRU FUNCŢIONAREA LOCALULUI DUPĂ ORA 23, NU ÎMBRACĂ FORM

Abuz în serviciu contra intereselor publice – art. 248 Cod penal, fals intelectual – art. 289 Cod penal 1969, uz de fals – art. 323 Cod penal, suspendare/achitare

Domenii speta

Spete similare

Decizie - 08.08.2018

Decizie - 23.04.2010

Sentinţă civilă - 09.06.2015

Sentinţă penală - 04.02.2008

Decizie - 15.01.2013