Dosar nr. [...]
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA [...]
SECTIA PENALĂ
Sedinta din data de 19 martie 2021
Completul de judecată constituit din:
Preşedinte - Judecător [...] [...] [...]
Grefier – [...] [...] [...]
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror [...] [...] din cadrul
Parchetului de pe lângă Judecătoria [...]
Pe rol se află pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpata [...] [...] [...], fiica lui [...] şi [...], născută la data de 08.10.1973 în comuna [...] [...], jud. [...], domiciliată în comuna [...], sat [...], jud. [...], [...] [...], cetăţean român, fără antecedente penale, trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. 1 şi 2 [...]., participaţie improprie la abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. 3 [...]. în referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi uz de fals, prev. de art. 323 [...]., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...].
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 22.02.2021 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă la termenul respectiv, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunţarea pentru data de 05.03.2021, termen la care a constatat că mai are nevoie de timp pentru a delibera, astfel că a amânat pronunţarea pentru data de astăzi.
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
Prin [...] nr. 284/P/2017 din data de 29.06.2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul [...], înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. [...], s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei [...] [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunilor fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. 1 şi 2 [...]., participaţie improprie la abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. 3 [...]. în referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi uz de fals, prev. de art. 323 [...]., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...].
În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că, în fapt:
- la data de 04.11.2016, în jurul orei 1030 , în calitate de inspector pentru învățământul preșcolar în cadrul [...] [...] [...] [...], a falsificat prin contrafacerea scrierii „Foaia de răspuns” pentru candidata [...] [...], în sensul că a întocmit o nouă „Foaia de răspuns” în care a completat în căsuțele de răspuns, din prima coloană, la care răspunsul corect se nota cu 1,25 puncte, cu cele 19 răspunsuri corecte marcate de [...] [...], și, în locul răspunsurilor pe care aceasta le-a marcat greșit, a marcat încă 4 răspunsuri corecte, ajungând la un total de 23 răspunsuri corecte, iar în cea de a doua coloană, la care răspunsul corect se nota cu 2,5 puncte, unde inițial erau 17 răspunsuri corecte, a marcat două răspunsuri corecte, din cele greșite, ajungând la un total de 19 răspunsuri corecte, astfel încât nota obtinută de candidata [...] [...] să fie [...], apoi a înlocuit „Foaia de răspuns” completată de candidata [...] [...] în data de 12.10.2016, în timpul probei scrise a examenului pentru ocuparea posturilor de directori și directori adjuncți în învățământul preuniversitar, pe care era consemnată nota [...]
- ulterior, dar în aceeași zi de 04.11.2016, a înaintat „Foaia de răspuns” falsificată și borderou de evaluare refăcut cu nota [...], coordonatorului comisiei [...] [...], care la rândul ei le-a predat martorei [...] [...], membru în comisia județeană de organizare a concursului, iar pe baza acestor documente candidata [...] [...] a fost declarată admisă de comisia județeană de organizare a concursului pentru ocuparea funcțiilor vacante de Director și Director [...] în [...] de [...] [...], deși inițial aceasta nu promovase examenul pentru ocuparea funcției de director al [...] cu Program Prelungit nr. 16 [...].
- prin falsificarea „Foii de răspuns” în care a trecut nota [...] în loc de nota [...] (cât obținuse candidata [...] [...] la proba scrisă a examenului pentru ocuparea postului de Director și Director [...] în [...] de [...] [...], susținută în data de 12.10.2016), l-a determinat pe [...] [...] [...] [...] [...] să încalce, fără vinovăție, dispozițiile art. 259 alin. (3) din Legea educației naționale nr. [...], cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că „Directorii unităților destinate activităților extrașcolare sunt numiți de către inspectorul școlar general sau de către ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, conform subordonării acestora, în urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul [...], Cercetării, Tineretului și [...], și să emită Decizia nr. [...] prin care candidata [...] [...] a fost numită director la [...] cu Program Prelungit nr. 16 [...] și a obținut un folos necuvenit, constând în obținerea unui venit suplimentar de 303 lei lunar, începând cu data de 09.01.2017.
Situaţia de fapt astfel prezentată în rechizitoriu a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: procese-verbale, declarații suspectă/inculpată, declarații de martori, raport de constatare criminalistică grafoscopică, imagini video, înscrisuri.
[...] parcurgerea procedurii de cameră preliminară, prin încheierea pronunţată la data de 08.10.2018, definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, precum şi legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 284/P/2017 din data de 29.06.2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul [...], dispunând începerea judecăţii.
La termenul de judecată din data de 14.01.2019, instanţa a dispus amânarea judecării cauzei la data de 11.03.2019, la solicitarea apărătorului ales al inculpatei, pentru pregătirea apărării.
La termenul de judecată din data de 11.03.2019, instanţa a dispus amânarea judecării cauzei la data de 13.05.2019, la solicitarea apărătorului ales al inculpatei, pentru pregătirea apărării, având în vedere complexitatea dosarului.
La termenul de judecată din data de 13.05.2019, instanţa a dispus amânarea judecării cauzei la data de 16.09.2019, la solicitarea apărătorului ales al inculpatei, pentru studierea înscrisurilor înaintate la dosar de Parchetul de pe lângă Tribunalul [...].
La termenul de judecată din data de 16.09.2019, instanţa a dispus amânarea judecării cauzei la data de 25.11.2019, pentru administrarea probatoriului.
La termenul de judecată din data de 25.11.2019, instanţa a dispus amânarea judecării cauzei la data de 03.02.2020, la solicitarea apărătorului ales al inculpatei, pentru ca aceasta să se prezinte în faţa instanţei.
La termenul de judecată din data de 03.02.2020, instanţa a dispus amânarea judecării cauzei la data de 16.03.2020, la solicitarea apărătorului ales al inculpatei, pentru ca aceasta să se prezinte în faţa instanţei.
La termenul de judecată din data de 16.03.2020, instanţa a dispus amânarea judecării cauzei la data de 25.05.2020 pentru prevenirea răspândirii infecţiilor respiratorii cauzate de coronavirusul [...].
La termenul de judecată din data de 25.05.2020, a fost audiată martora [...] [...], după care instanţa a dispus amânarea judecării cauzei la data de 22.06.2020 pentru administrarea probatoriului.
La termenul de judecată din data de 22.06.2020, ulterior citirii în extras, în baza art. 374 [...]., a actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată, instanţa i-a adus la cunoştinţă inculpatei faptele pentru care a fost trimisă în judecată şi încadrarea juridică a acestora, precum şi împrejurarea că are dreptul să nu dea nicio declaraţie, atrăgându-i, totodată, atenţia că, dacă va da o declaraţie, tot ceea ce va spune va putea fi folosit şi împotriva sa. Acesta a precizat că nu doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei la acest moment procesual şi şi-a exprimat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii dacă va fi găsită vinovată. Instanţa a dispus amânarea judecării cauzei la data de 07.09.2020 pentru administrarea probatoriului.
La termenul de judecată din data de 07.09.2020 a fost audiată martora [...] [...] [...], după care instanţa a dispus amânarea judecării cauzei la data de 26.10.2020 pentru administrarea probatoriului.
La termenul de judecată din data de 26.10.2020 au fost audiaţi martorii [...] [...], [...] [...] şi [...] [...] [...], după care instanţa a dispus amânarea judecării cauzei la data de 07.12.2020 pentru pregătirea dezbaterilor pe fond.
La termenul de judecată din data de 07.12.2020, instanţa a dispus amânarea judecării cauzei la data de 22.02.2021 pentru prezentarea inculpatei în vederea audierii.
La termenul de judecată din data de 22.02.2021 a fost audiată inculpata, după care s-a procedat la judecarea cauzei.
Analizând şi coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarele:
În rechizitoriul nr. 284/P/2017 din data de 29.06.2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul [...] s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că, în perioada 12.10.2016 - 18.12.2016, [...] [...] [...] [...] a organizat concursul pentru ocuparea funcțiilor vacante de Director și Director [...] în [...] de [...] [...].
La data de 04.11.2016, la sediul [...] [...] [...] [...], în „Sala mare de ședință” și în „Sala mică de ședință", a avut loc evaluarea unora dintre lucrările scrise pentru concursul de ocupare a funcției de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, printre care și a candidatei [...] [...].
În „Sala mică de ședință” și-a desfășurat activitatea comisia de evaluare care a fost formată din patru membri, [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...] [...], și coordonatorul comisiei - [...] [...]. Lucrările candidaților, care urmau să fie evaluați, au fost aduse pentru evaluare de martora [...] [...] din cadrul [...] [...] [...] [...], în jurul orei 0900, care, după ce a verificat dacă sunt prezenți toți candidații și persoanele care trebuiau să participe la evaluarea lucrărilor, le-a prezentat plicul cu lucrările, a evidențiat integritatea și sigiliul acestuia și a arătat comisiei procedura de evaluare, efectuând împreună cu comisia evaluarea pe prima lucrare luată pentru evaluare, care a fost a candidatei [...] [...] [...].
În urma evaluării lucrării candidatei [...] [...], care a constat în aplicarea unui șablon pe lucrare și numărarea răspunsurilor corecte, au fost identificate 19 răspunsuri corecte la cele 40 de întrebări, din prima coloană, la care răspunsul corect se nota cu 1,25 puncte, și 17 răspunsuri corecte la cele 20 de întrebări, din a doua coloană, la care răspunsul corect se nota cu 2,5 puncte. S-a făcut calculul punctajului obținut la răspunsurile corecte și a rezultat nota [...] Nota de promovare a examenului era minim 7.
Pentru că nota obținută era sub 7 și aceasta nu-i permitea candidatei [...] [...] să se califice la următoarea probă, dar și pentru a se asigura că nu au greșit, membrii comisiei de evaluare au mai pus încă o dată șablonul pe lucrare și au numărat întrebările greșite. În urma cheii făcute, respectiv a adunării răspunsurilor corecte cu cele greșite, au rezultat 19 răspunsuri corecte la întrebări plus 21 răspunsuri greșite la întrebări din setul de 40 de întrebări la care răspunsul corect se nota cu 1,25 puncte, și 17 răspunsuri corecte la întrebări, plus 3 răspunsuri greșite la întrebări din setul de 20 de întrebări la care răspunsul corect se nota cu 2,5 puncte. Au constatat că evaluarea a fost corectă și i-au adus la cunoștință candidatei [...] [...] rezultatul evaluării potrivit căruia era respinsă.
La rugămintea unuia din membrii comisiei, [...] [...] a mai făcut încă o dată (a treia oară), evaluarea lucrării candidatei [...] [...] [...], a numărat răspunsurile corecte la primul set de întrebări, cele 40, obținând același rezultat. Nu a reușit să finalizeze evaluarea, să numere și restul răspunsurilor din a doua coloană de 20 de întrebări, deoarece a fost întreruptă de viceprimarul municipiului [...], [...] [...], care s-a declarat nemulțumit că sunt prea multe persoane prezente la evaluarea lucrărilor. [...] [...] i-a replicat că așa este procedura, trebuind să participe la evaluare candidatul, comisia de concurs din care făceau parte 2 reprezentanți ai consiliului local sau județean, 2 cadre didactice, un coordonator, doi martori dintre candidați, observatori - părinte elev și lider de sindicat. Urmare a discuțiilor, au decis ca în sală să rămână toți candidații și membrii comisiei candidaților care urmau să fie evaluați, lucru care s-a și întâmplat, iar [...] [...] a părăsit sala, lăsând comisiile să-și desfășoare activitatea de evaluare, după ce l-a rugat pe viceprimarul municipiului [...], [...] [...], care făcea parte din comisia de evaluare a candidatei [...] [...], să se așeze în locul ei și să reevalueze lucrarea. În urma evaluării făcute de către [...] [...], pentru lucrarea candidatei [...] [...], s-a obținut același rezultat, [...], în urma căruia trebuia să fie declarată respinsă. A fost consemnată nota pe lucrarea de concurs a numitei [...] [...], a fost completat și borderoul de evaluare, pe care era stipulat același rezultat, respectiv respinsă și, atât lucrarea cât și borderoul de evaluare au fost semnate de către toți membrii comisiei.
[...] ce au fost evaluate toate lucrările candidaților, [...] [...] a fost invitată din nou în sală pentru a-i fi reevaluată lucrarea, deși procedura de evaluare a lucrării ei fusese încheiată și nu se mai putea face o nouă reevaluare conform metodologiei privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, aprobată prin [...] [...] nr. 5080 din 31.08.2016, în care nu este prevăzută o procedură de reevaluare după încheierea procesului de evaluare și nici nu a formulat o cerere scrisă în acest sens.
Lucrarea i-a fost reevaluată de către doamna inspector școlar [...] [...]-[...], care nu făcea parte din comisia de evaluare, în prezenţa numitului [...] [...], și a altor persoane, însă în absenţa unor membri ai comisiei.
[...] reevaluarea făcută de [...] [...]-[...], candidata [...] [...] a obținut nota [...] și a fost întocmit un alt borderou de evaluare pentru proba scrisă, care a fost semnat de martorii [...] [...], Soare [...], [...] [...]-[...], [...] [...] și [...] [...].
Folosindu-se de autoritatea pe care o avea asupra membrilor comisiei de evaluare, [...] [...]-[...] a făcut o reevaluare a lucrării candidatei [...] [...] doar în aparență, pentru că în realitate a identificat mai multe întrebări la care răspunsul era greșit, a făcut câte un semn la aceste întrebări și a calculat răspunsurile acestora ca și când ar fi fost corecte, deși erau greșite și în felul acesta a reușit să obțină pe lucrarea respectivă nota [...].
[...] ce a scris cea de a doua notă de [...] obținută de candidata [...] [...], pe lucrarea acesteia, a completat un alt borderou de evaluare în care a trecut noua notă de [...] și a pus persoanele prezente, care făceau parte din comisia de evaluare a candidatei, să semneze și pe acesta, iar cele care părăsiseră clădirea inspectoratului au fost rechemate ulterior și au semnat și pe al doilea borderou.
Membrii comisiei de evaluare a candidatei [...] [...] nu au mai semnat pe „Foaia de răspuns” a acesteia întrucât semnaseră anterior.
[...] ce au fost completate documentele, [...] [...]-[...] le-a luat și a plecat cu ele în birou unde a făcut o altă „Foaia de răspuns” pentru candidata [...] [...]. În noua „Foaia de răspuns” [...] [...]-[...] a completat în căsuțele de răspuns, din prima coloană, la care răspunsul corect se nota cu 1,25 puncte, cu cele 19 răspunsuri corecte marcate de [...] [...] [...] și în locul răspunsurilor pe care aceasta le-a marcat greșit a marcat încă 4 răspunsuri corecte, ajungând la un total de 23 răspunsuri corecte. În cea de a doua coloană, la care răspunsul corect se nota cu 2,5 puncte, unde inițial erau 17 răspunsuri corecte, a marcat două răspunsuri corecte, din cele greșite, ajungând la un total de 19 răspunsuri corecte. Răspunsurile trecute corect în locul răspunsurilor greșite au fost însemnate anterior în sală, la momentul ,,reevaluării”, de către [...] [...]-[...], astfel încât nota obținută să fie [...].
Ulterior, [...] [...]-[...] a luat din documentele concursului de evaluare „Foaia de răspuns” completată de candidata [...] [...] din care rezulta nota [...] și primul borderou de evaluare în care era trecută nota [...] și le-a înlocuit cu noile documente falsificate, pe care le-a înaintat coordonatorului comisiei [...] [...], care la rândul ei le-a predat martorei [...] [...], care era membru în comisia județeană de organizare a concursului.
Pe baza documentelor falsificate candidata [...] [...] a fost declarată admisă, deși inițial aceasta nu promovase examenul pentru ocuparea funcţiei de director al [...] cu Program Prelungit nr. 16 [...].
Tot în baza acestor documente falsificate, candidata [...] [...] a fost numită director la [...] cu Program Prelungit nr. 16 [...], prin Decizia [...] [...] [...] nr. [...], cu încălcarea dispozițiilor alt. 259 alin. (3) din Legea educației naționale nr. [...], cu modificările și completările ulterioare, care preved că „Directorii unităților destinate activităților extrașcolare sunt numiți de către inspectorul școlar general sau de către ministrul educației, cercetării, tineretului și spoitului, conform subordonării acestora, în urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul [...], Cercetării, Tineretului și [...]. Directorul încheie contract de management cu inspectorul școlar general sau cu ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, conform subordonării acestora. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părților, în urma evaluării performanțelor manageriale”.
Ca urmare a numirii ca director la [...] cu Program Prelungit nr. 16 [...], cu încălcarea dispozițiilor art. 259 alin. (3) din Legea educației naționale nr. [...], [...] [...] a obținut un folos necuvenit constând în obținerea unui venit suplimentar de 303 lei lunar, începând cu data de 09.01.2017.
Cu ocazia audierii de către instanţa de judecată din data de 22.02.2021, inculpata [...] [...] [...] a declarat că îşi menţine cele declarate în faza de urmărire penală, fără a face alte precizări. De asemenea, a declarat că nu se consideră vinovată.
Cu ocazia audierii de către instanţa de judecată, martora [...] [...] a declarat că îşi menţine, în totalitate, cele declarate în faza de urmărire penală, precizând că nu mai poate furniza foarte multe detalii din cauza trecerii unei perioade mari de timp de atunci.
Martora a declarat că a candidat, la concursul organizat la sfârşitul anului 2016, pentru postul de director la [...] nr. 17, şi a fost repartizată aleatoriu să facă parte din comisia de concurs pentru ocuparea postului de director la [...] nr. 16 din [...]. Proba scrisă s-a desfăşurat în luna octombrie 2016, lucrările fiind sigilate, iar activitatea de evaluare a lucrărilor a avut loc ulterior, fără a reţine exact când.
Lucrările au fost desigilate în ziua evaluării, fără ca martora să-şi amintească dacă şi în prezenţa ei, iar la un moment dat a fost chemată la procedura de corectare, lucrarea candidatei [...] [...] [...] fiind pe masă, cu şablonul de corectare. La prima corectură a foii de concurs a candidatei [...] [...] [...] s-a stabilit că aceasta nu a obţinut punctajul necesar pentru a merge la proba următoare, respectiv minim nota 7. Din câte şi-a amintit, lucrarea a mai fost evaluată o dată, pentru a se evita o posibilă eroare sau folosirea altui şablon.
Lucrarea martorei a fost evaluată după cea a candidatei [...] [...] [...]. Ulterior, inculpata [...] [...] [...] a venit în sala unde se efectua corectura şi a spus că face parte din comisia de organizare a concursului şi poate participa la evaluarea lucrărilor.
În timp ce se afla pe holul instituţiei, pe scări, martora a fost chemată de o colegă, care i-a spus că urmează să fie reevaluată lucrarea lui [...] [...] [...] şi trebuie să revină în sală. Din câte îşi aminteşte a fost chemată doar să semneze şi nu a participat efectiv la recorectarea lucrării.
Din câte cunoaşte, întrucât a fost şi ea candidată la acelaşi concurs, dar la altă unitate de învăţământ, conform metodologiei de concurs nu se putea reevalua lucrarea scrisă, nici la cerere, nici din oficiu, doar proiectul de management putea fi contestat şi solicitată reevaluarea.
Nu îşi aminteşte, dar crede că [...] [...] [...] a participat atât la evaluarea lucrării, cât şi la reevaluare, întrucât aşa era procedura, respectiv candidatul să fie prezent.
A mai precizat că a menţionat mai multe persoane în declaraţia de la urmărire penală întrucât le-a recunoscut de pe filmarea care i-a fost prezentată. Martora a fost chemată să semneze de către sora ei, [...] [...], şi a semnat ca martor pe un borderou de notare. Din cauza emoţiilor generate de faptul că era şi ea candidată, martora a semnat fără să citească.
Martora a mai precizat, după ce i-au fost prezentate de către instanţă înscrisurile, că pe borderoul de notare la rubrica martor 2, numele ei este scris de altcineva, iar semnătura îi aparţine. Pe foaia de răspuns, la rubrica martor 2, nici scrisul şi nici semnătura nu îi aparţin. Nu ştie cine ar fi putut semna în locul ei. Martora a declarat că a semnat prima foaie de răspuns, de la prima evaluare a candidatei [...] [...] [...], şi nu-şi poate explica cum de pe foaia de răspuns prezentată nu mai este semnătura ei. A admis posibilitatea ca foaia să fi fost înlocuită.
La întrebările procurorului de şedinţă martora a declarat că a semnat foaia de răspuns în calitate de martor asistent, desemnat aleatoriu de comisia de evaluare din rândul celorlalţi candidaţi, şi că nu are cunoştinţă despre desemnarea, în mod transparent, a unei comisii de reevaluare, întrucât conform metodologiei de concurs nu era posibilă reevaluarea lucrărilor.
Cu ocazia audierii de către instanţa de judecată, martora [...] [...] [...] a declarat că îşi menţine, în totalitate, cele declarate în faza de urmărire penală, precizând că nu îşi mai aminteşte detalii cu privire la reevaluarea lucrării doamnei [...] [...] [...], având în vedere că au trecut aproximativ 4 ani de atunci.
Martora a declarat că a fost membră în comisia de concurs şi a semnat documentele, fără a pune prea multe întrebări, reţinând că lucrarea candidatei [...] [...] [...] a fost evaluată iniţial sub punctajul minim pentru a fi admisă, iar, ca urmare a solicitării verbale a candidatei, lucrarea a fost reevaluată şi nota a fost peste minim.
Despre inculpata [...] [...] [...] a declarat că făcea parte din comisia judeţeană de organizare a concursului pentru ocuparea posturilor de director şi nu a făcut parte din comisia de concurs pentru candidata [...] [...] [...].
La întrebările procurorului de şedinţă, martora a declarat că nu reţine nota de pe foaia de evaluare, pe care a semnat-o, dar ştie că era menţionat ,,admis”, şi că semnătura de pe borderoul de notare îi aparţine, deşi în urma expertizei s-a stabilit că acea semnătură nu-i aparţine.
La întrebările avocatului ales al inculpatei, martora a precizat că, după părerea ei, inculpata putea să stea în sala de concurs întrucât era membră în comisia judeţeană, dar nu ştie exact procedura, şi că a fost desemnată în comisia de concurs din partea [...] nr. 16 din [...].
Cu ocazia audierii de către instanţa de judecată, martora [...] [...] a declarat că îşi menţine, în totalitate, cele declarate în faza de urmărire penală, şi a precizat că, la un moment dat, în timp ce corecta lucrările candidaţilor evaluaţi de comisia din care făcea parte, a venit inculpata [...] [...] [...], care făcea parte din comisia judeţeană de organizare a concursului, şi i-a solicitat să corecteze dumneaei lucrările, întrucât se mişcau foarte încet şi urma să intre şi alţi candidaţi în sală, din alte comisii. Martora a acceptat acest lucru, percepându-l ca pe un reproş al faptului că se mişca mai greu, întrucât are probleme cu vederea. Astfel, inculpata a corectat restul lucrărilor în prezenţa membrilor comisiei, inclusiv a martorei.
Martora a mai precizat că nu îşi poate explica de ce tocmai pe foaia de răspuns a candidatei [...] [...] [...] nu a consemnat ea nota şi data, deşi pe restul foilor de răspuns ale candidaţilor evaluaţi de comisia coordonată de martoră a făcut acest lucru.
[...] ce au fost corectate toate lucrările, martora reţine că a mers la baie, iar când a revenit a găsit toată documentaţia strânsă şi i-a fost predată pentru ca, la rândul ei, să o predea preşedintei comisiei judeţene, doamna [...] [...]. Martora a predat toată documentaţia doamnei [...], fără a o verifica, iar după mai multe zile, a fost contactată de aceasta, care i-a spus că a uitat să semneze un borderou de notare. Martora a mers în biroul doamnei [...] şi a semnat documentul, observând că doar semnătura ei lipsea, fără a-l studia şi fără a putea preciza cu privire la ce candidat era acel borderou.
La întrebarea instanţei, martora a declarat că are cunoştinţă de faptul că lucrarea candidatei [...] [...] [...] a fost evaluată de doamna [...] de două ori, însă nu ştie să fi fost evaluată şi de domnul [...]. Martora nu a corectat lucrarea.
La întrebarea procurorului de şedinţă, martora a declarat că inculpata [...] [...] [...] nu a evaluat această lucrare în special, care era deja corectată de doamna [...], ci a corectat restul lucrărilor.
Cu ocazia audierii de către instanţa de judecată, martorul [...] [...] a declarat că îşi menţine, în totalitate, cele declarate în faza de urmărire penală, şi a precizat că a participat la corectarea lucrării lui [...] [...] [...], iar, după aceea, la renumărarea rezultatelor corecte, concluzionându-se de fiecare datp la fel, candidata [...] [...] [...] a obţinut o notă sub 7 şi a fost declarată respinsă. În acest sens a semnat borderoul de notare alături de ceilalţi membri ai comisiei.
Ulterior, fără a reţine dacă în aceeaşi zi sau în ziua următoare, a fost contactat de o persoană, fără a reţine de către cine, şi i s-a solicitat să mai semneze încă o dată un borderou de notare cu privire la aceeaşi candidată. Martorul nu mai reţine dacă i s-a adus la cunoştinţă că noul calificativ ar fi ,,admis”, însă reţine că borderoul mai era semnat şi de alte persoane.
Cu privire la inculpata [...] [...] [...] nu îşi mai aminteşte dacă a participat la corectarea lucrărilor, nici dacă a văzut-o în sală, crede că e posibil că o fi văzut pe hol.
La toate întrebările procurorului de şedinţă, respectiv dacă i s-a adus la cunoştinţă, în momentul când a semnat noul borderoul de evaluare, de ce s-a făcut recorectarea în absenţa lui, care era membru în comisie, dacă şi alţi membri ai comisiei s-au oferit să facă o reevaluare a lucrării şi dacă a văzut ca lucrarea corectată să fi fost sigilată, martorul a răspuns că nu îşi aminteşte.
La întrebările avocatului ales al inculpatei, martorul a declarat că era foarte aglomerat în sală şi gălăgie, că erau în sală şi membri de la alte comisii, reţinând că, la un moment dat, a intervenit domnul [...] şi a solicitat să se facă linişte. De asemenea, a declarat că nu a participat şi la alte concursuri.
La întrebarea instanţei, dacă reţine că, la un moment dat, inculpata a intervenit în corectarea lucrărilor întrucât comisia se mişca foarte greu, martorul a răspuns că nu îşi aminteşte.
Cu ocazia audierii de către instanţa de judecată, martora [...] [...] [...] a declarat că îşi menţine, în totalitate, cele declarate în faza de urmărire penală, şi a precizat că a făcut parte din comisia de evaluare la concursul pentru postul de director la [...] nr. 16 din [...], în calitate de reprezentant al părinţilor. Martora a declarat că reţine faptul că lucrarea candidatei [...] [...] [...] a fost evaluată printre primele, aplicându-se şablonul de două ori, rezultatul fiind acelaşi, respectiv candidata a fost respinsă. Martora a verificat personal lucrarea candidatei, împreună cu domnul [...] [...], şi a constatat acelaşi lucru, că aceasta nu a obţinut nota minimă pentru promovare. Martora nu îşi aminteşte dacă a semnat borderoul de notare cu rezultatul consemnat. [...] terminarea evaluării lucrării candidatei [...] [...] [...], martora a plecat întrucât trebuia să ajungă la [...] [...], astfel că nu mai ştie ce s-a întâmplat în continuare.
[...] câteva zile, martora a fost contactată de [...] [...] [...] şi i-a solicitat să participe la evaluarea portofoliului, care era tot o probă de concurs. Astfel, a mers la inspectorat unde a semnat mai multe hârtii, fără a şti exact ce a semnat, existând posibilitatea să fi semnat şi borderoul de notare de la proba scrisă.
Cu privire la inculpata [...] [...] [...] nu îşi aminteşte să o fi văzut în sală, întrucât era foarte multă lume. De asemenea, martora a declarat că nu cunoaşte aspecte legate de reevaluarea lucrării lui [...] [...] [...], precizând că ei i-a povestit aceasta telefonic, când a chemat-o la interviu, că dintr-o greşeală a fost declarată respinsă.
Instanţa, coroborând materialul probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, reţine următoarele:
În procedura de cameră preliminară inculpata [...] [...] [...] a depus la dosar copii după Decizia nr. [...] a [...] [...] [...] [...] prin care s-a numit comisia de organizare şi comisia de concurs pentru fiecare unitate de învăţământ, conform căreia inculpata era membră în comisia de organizare, după Decizia nr. [...] a [...] [...] [...] [...] prin care s-au numit inspectorii şcolari care vor coordona comisiile de examen la Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, şi după ,,Împuternicirea” prin care inculpata a fost împuternicită să înlocuiască pe doamna [...] [...], coordonator de comisie de evaluare a lucrărilor scrise.
Conform înscrisurilor de la dosarul cauzei doamna [...] [...] era coordonatorul comisiei de evaluare a unui număr de 12 candidaţi, printre care şi [...] [...] [...], iar activitatea de evaluare a lucrărilor scrise era programată să se desfă[...] în data de 04.11.2016, în intervalul orar [...]-[...], la sediul [...] [...] [...] [...], în ,,Sala mică de şedinţă”.
[...] [...] [...] era coordonatorul comisiei de evaluare a unui număr de 8 candidaţi, iar activitatea de evaluare a lucrărilor scrise era programată să se desfă[...] în data de 04.11.2016, în intervalul orar [...]-10.30, la sediul [...] [...] [...] [...], în ,,Sala mare de şedinţă”.
Astfel, reiese, fără dubiu, că inculpata [...] [...] [...] nu avea competenţa de evaluare a candidaţilor care trebuiau evaluaţi de comisia coordonată de doamna [...] [...].
Analizând filmările existente la dosar, respectiv înregistrarea activităţii de evaluare a lucrărilor scrise ale candidaţilor, instanţa reţine că situaţia este în detaliu descrisă în procesul-verbal întocmit la data de 22.02.2017 de organele de cercetare ale poliţiei judiciare din cadrul [...] – Serviciul [...] [...] [...] (fila 32 vol. I din dosarul de urmărire penală).
[...] imaginile din fişierul ,,Concurs directori_2016.11.04_1”, instanţa reţine că, la data de 04.11.2016, la sediul [...] [...] [...] [...], în ,,Sala mică de şedinţă”, a avut loc evaluarea lucrărilor scrise ale candidaţilor la concursul pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar. De la ora [...] a început evaluarea candidaţilor repartizaţi la comisia coordonată de doamna [...] [...], din care au făcut parte [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...] şi [...] [...] [...]. Printre candidaţii repartizaţi la această comisie se afla şi [...] [...] [...].
Lucrările au fost aduse în sală de martora [...] [...], care, după ce s-a asigurat că erau prezenţi toţi candidaţii şi persoanele care trebuiau să participe la evaluare, a prezentat plicul în care se aflau lucrările, pentru a se constata integritatea acestuia, după care l-a desfăcut.
Numita [...] [...] a procedat la evaluarea primei lucrări, care a fost a candidatei [...] [...] [...], pentru a prezenta comisiei de evaluare modul în care se face corectarea lucrărilor. În urma evaluării s-a constatat că numita [...] [...] [...] nu a îndeplinit punctajul minim pentru a fi declarată admisă la proba scrisă, respectiv minim nota 7.
Astfel, în urma numărării răspunsurilor corecte a rezultat că [...] [...] [...] a avut 19 din 40 răspunsuri corecte la întrebările punctate cu 1,25 puncte şi 17 din 20 răspunsuri corecte la întrebările punctate cu 2,5 puncte, iar punctajul total obţinut de aceasta a fost de [...] Acest punctaj a fost consemnat pe foaia de răspuns de [...] [...] la indicaţiile doamnei [...] [...], după care a semnat foaia de răspuns candidata [...] [...] [...], apoi martorii [...] [...] şi [...] [...]. [...] [...] a consemnat pe foaia de răspuns a candidatei [...] [...] [...] şi data, respectiv 04.11.2016.
În continuare, coordonatorul comisiei, [...] [...], completează borderoul de notare în care a consemnat punctajul obţinut de candidata [...] [...] [...], care este semnat de martorii [...] [...] şi [...] [...].
La iniţiativa numitului [...] [...], martora [...] [...] mai verifică încă o dată lucrarea candidatei [...] [...] [...], fiind întreruptă de intervenţia numitului [...] [...] [...], care se declară nemulţumit de faptul că sunt prea multe persoane în sală şi membrii comisiei nu au acces să vadă corectura, deşi acesta nu făcea parte din comisia de evaluare a candidatei.
[...] discuţiile generate de intervenţia de mai sus, numitul [...] [...] procedează la corectarea lucrării candidatei [...] [...] [...], asistat în mod direct de numiţii [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...] [...] şi candidata. Şi de această dată s-a constatat acelaşi rezultat, respectiv candidata nu a obţinut punctajul minim pentru a fi declarată admisă la proba scrisă. Acest lucru este confirmat de o persoană de sex feminin prezentă în sală, care se află lângă camera de filmat şi care afirmă că ,,a picat, a picat...deci, trebuie să ia 70 în cap ca să ia.”
[...] această nouă corectură borderoul de notare pentru proba scrisă este semnat de membrii comisiei, respectiv [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...] şi [...] [...] [...]. În continuare sunt evaluate lucrările celorlalţi candidaţi repartizaţi la această comisie de evaluare.
[...] imaginile din fişierul ,,Concurs directori_2016.11.04_2”, instanţa reţine că, la ora 09.57.26 în cadru apare inculpata [...] [...] [...], care iese în scurt timp din sală întrucât este apelată telefonic. Inculpata revine în sală şi o întreabă pe doamna [...] [...] dacă o poate ajuta, iar aceasta îi răspunde ,,da”.
Inculpata se aşază în lângă doamna [...] [...], pe scaunul din dreapta, şi asistă la corectarea în continuare a lucrărilor, având unele intervenţii, ajutând la calcul.
La ora 10.16.40, inculpata îi face un semn discret cu degetul persoanei care ocupa scaunul din stânga doamnei [...] [...] în sensul de a se muta pe alt scaun, după care îi transmite ceva în şoaptă şi se mută pe scaunul eliberat de aceasta. Din acel moment, inculpata procedează personal la corectarea restului de lucrări, deşi nu avea această competenţă, folosindu-se de autoritatea pe care o avea, astfel că nimeni din cei prezenţi în sală nu au spus nimic, nici măcar coordonatorul comisiei de evaluare.
În continuare, inculpata [...] [...] [...] corectează lucrările celorlalţi candidaţi, făcând numărătoarea răspunsurilor corecte cu voce tare, după care făcea calculul punctajului total.
La ora 10.41.21, după ce s-a terminat evaluarea lucrărilor, apare din nou în cadrul camerei de filmat candidata [...] [...] [...], care îi spune ceva lui [...] [...]. Acesta i se adresează inculpatei [...] [...] [...] şi îi spune că lui [...] [...] [...] nu i-a ieşit punctajul. Inculpata se adresează candidatei [...] [...] [...] şi o invită lângă ea, pe scaunul din partea stângă. Aceasta se aşază şi poartă discuţii în şoaptă cu inculpata.
Inculpata îi solicită doamnei [...] [...] lucrarea candidatei [...] [...] [...], iar aceasta i-o înmânează, după care iese din cadrul camerei de filmare, spunând că are nevoie la toaletă.
Inculpata procedează la corectarea lucrării candidatei [...] [...] [...], cu aceasta pe scaunul din partea stângă şi cu [...] [...] în spatele scaunului inculpatei. La un moment dat inculpata îi spune lui [...] [...] să ia loc pe scaunul din dreapta ei întrucât ,,îi stătea în cap”. Corectarea s-a făcut în lipsa membrilor comisiei de evaluare, singurul membru prezent în sală fiind [...] [...] [...]. În scurt timp revine doamna [...] [...] de la toaletă şi asistă şi dumneai la corectare.
Spre deosebire de restul lucrărilor corectate anterior de inculpată, de această dată nu mai numără cu voce tare răspunsurile corecte, aplică două şabloane, după care îşi notează ceva şi face un calcul cu ajutorul calculatorului. În final, îi spune lui [...] [...] că nu e nimic în neregulă, că a făcut 19 şi 23, iar punctajul este [...], iar acesta spune ,,dacă ea a fost prima...” după care nu se mai înţelege.
În continuare, inculpata explică situaţia, spunând că sunt două grile şi tezele au fost scoase pe două imprimante, iar grilele, automat, tot pe două imprimante, astfel că nu există decât o diferenţă foarte mică de aşezare a şablonului. Ulterior, filmarea se termină la ora 10.47.35 şi continuă în fişierul ,,Concurs directori_2016.11.04_3” începând cu ora 10.50.46, astfel că lipseşte o perioadă de aproximativ 3 minute.
[...] începe cu inculpata [...] [...] [...] şi numiţii [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] [...] şi candidata [...] [...] [...].
Fiind interpelaţi de o persoană de sex feminin care întreabă dacă a umblat cineva la aparatura de înregistrare, inculpata răspunde că nu şi că există probabilitatea ca o persoană să fi atins cu scaunul şi să fi deranjat tehnica.
Începând cu ora 10.51.16, inculpata [...] [...] [...] completează un nou borderou de notare pentru proba scrisă, care este semnat de către candidata [...] [...] [...], de martorii [...] [...] şi [...] [...], şi de membrii comisiei [...] [...] şi [...] [...] [...].
Martora [...] [...] a semnat, deşi nu a fost martor la proba scrisă, inculpata justificând că martorul iniţial, [...] [...], nu putea fi martor deoarece nu era candidat, astfel că i-a solicitat lui [...] [...] să semneze de două ori, o dată probabil pe foaia de răspuns.
Documentele candidaţilor sunt luate de inculpata [...] [...] [...], care i-a transmis coordonatorului comisiei, [...] [...], cea care ar fi trebuit să preia documentele, ,,[...] [...], la mine!”
[...], filmarea este mai mult decât concludentă cu privire la modul de desfăşurare a evaluării lucrării scrise a candidatei [...] [...] [...].
Astfel, inculpata [...] [...] [...] a intervenit în activitatea comisiei de evaluare coordonată de doamna [...] [...], profitând de lipsa totală de opoziţie din partea acesteia, şi de autoritatea inculpatei conferită de calitatea sa de inspector şcolar învăţământ preprimar.
Cu toate acestea, după ce a evaluat transparent mai multe lucrări, inculpata a făcut o reevaluare a lucrării scrise a candidatei [...] [...] [...] la solicitarea verbală a lui [...] [...], deşi în procedura de organizare a concursului nu exista posibilitatea reevaluării lucrării scrise, iar rezultatul obţinut de candidată fusese consemnat atât pe foaia de răspuns, cât şi în borderoul de notare.
[...] lucrării s-a făcut de inculpata [...] [...] [...] în lipsa tuturor membrilor comisiei de evaluare şi a martorilor, fiind prezentă doar [...] [...] [...] şi, după o scurtă absenţă, [...] [...]. De această dată, nu a mai numărat răspunsurile corecte cu voce tare, ci a făcut corectura de una singură, apoi şi-a notat nişte date şi a efectuat calcule, ajungând la concluzia că de fapt candidata a obţinut notă de trecere, respectiv [...]. Ulterior, a încercat să dea o explicaţie, care poate fi apreciată lipsită de orice temei, în sensul că nu a fost poziţionat în mod corect şablonul, deşi la toţi ceilalţi candidaţi nu a fost această problemă.
[...] mult, nici explicaţia inculpatei cu privire la întreruperea filmării nu poate fi primită, întrucât înainte de a se întrerupe filmarea erau puţine persoane în sală şi nu stătea nimeni în zona tehnicii de înregistrare, astfel că nu avea cine să dea cu scaunul peste tehnică. Se observă că în momentul interpelării cu privire la întreruperea filmării, inculpata intervine prima să răspundă, iar ceea ce relatează pare că era pregătit dinainte.
Între timp, în sală apare şi [...] [...], membru în comisia de evaluare, care semnează noul borderou de notare întocmit de inculpată, în care a consemnat rezultatul obţinut de candidata [...] [...] [...] ca urmare a recorectării.
Inculpata le indică martorelor [...] [...] şi [...] [...], surori, să semneze borderoul de notare nou întocmit, iar acestea se supun fără să comenteze. [...] mult, deşi pe foaia de răspuns erau martori [...] [...] şi [...] [...], inculpata vine cu o nouă explicaţie neîntemeiată şi îl înlocuieşte pe cel din urmă cu [...] [...], precizând că martorii trebuie să fie candidaţi. Analizând documentaţia de la dosar, instanţa constată că [...] [...] era candidat repartizat pentru evaluarea lucrării la aceeaşi comisie, ca şi [...] [...] şi [...] [...]. Conform art. 17 alin. 9 din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar nr. [...]
[...] ce se termină activitatea în sala de şedinţă, inculpata ia lucrările şi documentele întocmite, care ar fi trebuit să fie la coordonatorul comisiei, [...] [...], şi pleacă cu ele, nu înainte de a mai da o dispoziţie, din care reiese autoritatea pe care o avea asupra coordonatorului comisiei, respectiv ,,[...] [...], la mine!”
Documentele trebuiau predate doamnei [...] [...], iar acest lucru s-a întâmplat la aproximativ o oră şi jumătate după terminarea evaluării, având în vedere că [...] [...] a intrat în sala de şedinţe unde a evaluat lucrările candidaţilor repartizaţi la comisia coordonată de doamna [...] [...], pe care a fost împuternicită să o înlocuiască conform împuternicirii aflate la fila 220 din volumul I al dosarului de fond.
Martora [...] [...] a fost audiată în mai multe rânduri în faţa organelor de urmărire penală, precum şi în faţa instanţei, declarând cum s-au desfăşurat evenimentele în data de 04.11.2016 şi precizând că a făcut mai multe consemnări pe foaia de răspuns şi pe borderoul de notare pentru candidata [...] [...] [...], însă cele prezentate nu sunt completate de ea. De asemenea, a precizat că nu îşi poate explica cum tocmai pe foaia de răspuns a acestei candidate nu a consemnat ea nota şi data. Astfel, martora [...] [...] încearcă să-şi nuanţeze declaraţiile pentru a nu o implica prea tare pe inculpată, care, conform declaraţiei martorei [...] [...] din 23.05.2017 (fila 117 volumul I dosar de urmărire penală), este colega ei de birou.
Şi declaraţiile celorlalţi martori, membri ai comisiei de evaluare, sunt în acelaşi sens, încercând să nu o incrimineze pe inculpată.
Cu toate acestea, martorii audiaţi în cauză au recunoscut evidentul, care rezultă din înregistrările video, respectiv că lucrarea candidatei [...] [...] [...] a fost evaluată de mai multe ori la începutul sesiunii de evaluare, de către membrii comisiei şi de către inspectorul şcolar pentru management instituţional [...] [...], iar concluzia a fost aceeaşi de fiecare dată, şi anume candidata nu a obţinut nota minimă de promovare a probei scrise, respectiv 7, ci a obţinut nota [...]
[...] recorectarea, în condiţiile expuse mai sus, de către inculpata [...] [...] [...] candidata a fost declarată admisă la proba scrisă. [...] finalizarea procedurii de evaluare şi până la predarea documentaţiei către [...] [...], inculpata a fost în posesia atât a foii de răspuns, cât şi a borderoului de notare, întocmite pe numele candidatei [...] [...] [...].
Conform Raportului de constatare criminalistică nr. [...] întocmit de [...] [...] – Serviciul de [...], s-a concluzionat că:
- semnătura depusă la poziţia ,,Semnătură”, corespunzătoare numelui ,,[...] N. [...] şi cea de la poziţia ,,Semnătură candidat”, de pe înscrisul intitulat ,,FOAIE [...] Proba scrisă – 12 octombrie [...], datat ,,04.11.[...], nu au fost executate de către [...] [...] [...].
- semnătura depusă la poziţia ,,Semnătură”, corespunzătoare numelui ,,[...] [...], de pe acelaşi înscris, nu a fost executată de către [...] [...].
- semnătura depusă la poziţia ,,Martor 1”, în dreptul numelui ,,[...] R”, de pe acelaşi înscris, nu a fost executată de către [...] [...].
- semnătura depusă la poziţia ,,Semnătură”, în dreptul numelui ,,[...] [...], de pe acelaşi înscris, nu a fost executată de către [...] [...].
- semnătura depusă la poziţia ,,Martor 2”, în dreptul numelui ,,[...].F.”, de pe acelaşi înscris, nu a fost executată de către [...] [...].
- scrisul de mână de la poziţia ,,NOTĂ”, de pe acelaşi înscris, nu a fost executat de către [...] [...].
- nu s-a putut stabili dacă scrisul de mână de la poziţia ,,DATĂ”, de pe acelaşi înscris, a fost sau nu executat de către [...] [...].
Concluziile raportului de constatare sunt confirmate de martorii [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] şi [...] [...]. [...] în calitate de martor, [...] [...] [...] a declarat că semnăturile de pe foaia de răspuns îi aparţin, contrar probei ştiinţifice care a concluzionat că nu îi aparţin. [...] mult, la o analiză vizuală se observă cu uşurinţă că cele două semnături diferă.
Instanţa va înlătura declaraţia martorei [...] [...] [...], care încearcă să o acopere pe inculpată, având în vedere că a acţionat în interesul ei.
Martorii [...] [...] [...], [...] [...] şi [...] [...] [...], au declarat toţi în acelaşi sens, respectiv că tehnica de înregistrare nu se opreşte singură, iar între două fişiere există o diferenţă de maximum 10 secunde, şi nici într-un caz nu poate ajunge la 3 minute. Martora [...] [...] [...] este cea care a constatat că tehnica de înregistrare a fost oprită şi i-a întrebat pe cei prezenţi cine a intervenit la echipamentul de înregistrare.
Astfel, instanţa reţine că, persoanele prezente în sala de şedinţă au oprit tehnica de înregistrare în momentul în care inculpata încerca să explice faptul că modul de aplicare a şablonului poate duce la diferenţe, în încercarea de a ascunde ceea ce se întâmpla în acel moment în sală, profitând de perioada în care echipamentul salva folderul anterior de o oră.
[...] ce a creat aparenţa unei erori şi a stabilit că [...] [...] [...] a obţinut notă de trecere la proba scrisă, inculpata [...] [...] [...] a luat documentaţia şi a mers în birou, unde a întocmit o nouă foaie de răspuns pentru candidată, unde a completat 23 de răspunsuri corecte din cele 40 de întrebări punctate cu 1,25 puncte, în loc de 19 câte erau iniţial, şi 19 răspunsuri corecte din cele 20 de întrebări punctate cu 2,50 puncte, în loc de 17 câte erau iniţial. Întrucât foaia de răspuns trebuia predată doamnei [...] [...], inculpata a semnat în fals în numele celorlalte persoane care trebuia să o semneze, inclusiv în numele candidatei [...] [...] [...].
Deşi pe foaia de răspuns sunt prevăzute rubrici pentru 2 martori, pe noua foaie, pentru a fi în concordanţă cu borderoul de notare, a trecut-o şi pe [...] [...], astfel că sunt 3 martori. [...] mult, i-a greşit prenumele martorei consemnând [...] în loc de [...], aspect care nu ar fi fost posibil dacă martora şi-ar fi consemnat propriul nume.
Inculpata, necrezând că această situaţie va ajunge publică, nu a apelat nici măcar la candidata [...] [...] [...] să semneze la rubricile destinate ei, semnând şi în locul acesteia.
[...] aceea a înlocuit foaia iniţială de răspuns a candidatei [...] [...] [...], iar documentaţia a fost înaintată de coordonatorul comisiei către doamna [...] [...], pentru implementarea în baza de date. Ca urmare, candidata [...] [...] [...] a fost declarată admisă la proba scrisă, care era eliminatorie, şi a putut susţine următoarele probe de concurs. În final, a fost declarată admisă la concurs, iar prin DECIZIA nr. 1682 din 21.12.2016 a [...] [...] [...] al [...] [...] [...], candidata [...] [...] a fost numită în funcţia de director la [...] cu program prelungit nr. 16 [...], începând cu data de 09.01.2017.
Decizia a fost emisă de [...] [...] [...] [...] [...], care a încălcat, fără vinovăţie, art. 259 alin. 3 din Legea educaţiei naţionale nr. [...], cu modificările şi completările ulterioare, fiind determinat în acest sens de către inculpata [...] [...] [...], care a falsificat şi ulterior a folosit foaia de răspuns pentru proba scrisă a candidatei [...] [...] [...], în urma căreia aceasta a fost declarată admisă la proba scrisă a concursului pentru ocuparea posturilor de director şi director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar, susţinută la data de 12.10.2016.
Inculpata nu a înţeles să dea o declaraţie în cauză, nici în faza de urmărire penală şi nici în faţa instanţei, susţinând doar că nu se consideră vinovată.
Faţă de toate aceste considerente, instanţa reţine că, din probatoriul administrat în cauză, rezultă, fără dubiu, că inculpata [...] [...] [...] a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa, în modalitatea descrisă în actul de sesizare a instanţei, cu menţiunea că activitatea de falsificare a foii de răspuns a avut loc după terminarea activităţii de evaluare şi până la predarea documentaţiei către doamna [...] [...], respectiv în intervalul orar [...]-[...].
În acest context, instanţa reţine că, în cazul când există probe de vinovăţie, inculpatul are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie. Or, având în vedere argumentele de fapt expuse mai sus, reţinând şi componenta psihologică a raţionamentului juridic aplicabil în pronunţarea prezentei sentinţe, se constată că, prin administrarea probatoriului din dosar, inculpata [...] [...] [...] nu a putut demonstra lipsa de temeinicie a mijloacelor de probă care au condus la trimiterea sa în judecată pentru săvârşirea infraţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi participaţie improprie la abuz în serviciu.
Astfel, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
- la data de 04.11.2016, în intervalul orar [...] – [...], în calitate de inspector pentru învățământul preșcolar în cadrul [...] [...] [...] [...], a falsificat prin contrafacerea scrierii „Foaia de răspuns” pentru candidata [...] [...], în sensul că a întocmit o nouă „Foaia de răspuns” în care a completat în căsuțele de răspuns, din prima coloană, la care răspunsul corect se nota cu 1,25 puncte, cu cele 19 răspunsuri corecte marcate de [...] [...], și, în locul răspunsurilor pe care aceasta le-a marcat greșit, a marcat încă 4 răspunsuri corecte, ajungând la un total de 23 răspunsuri corecte, iar în cea de a doua coloană, la care răspunsul corect se nota cu 2,5 puncte, unde inițial erau 17 răspunsuri corecte, a marcat două răspunsuri corecte, din cele greșite, ajungând la un total de 19 răspunsuri corecte, astfel încât nota obtinută de candidata [...] [...] să fie [...], apoi a înlocuit „Foaia de răspuns” completată de candidata [...] [...] în data de 12.10.2016, în timpul probei scrise a examenului pentru ocuparea posturilor de directori și directori adjuncți în învățământul preuniversitar, pe care era consemnată nota [...]
- ulterior, dar în aceeași zi de 04.11.2016, a înaintat „Foaia de răspuns” falsificată și borderou de evaluare refăcut cu nota [...], coordonatorului comisiei [...] [...], care la rândul ei le-a predat martorei [...] [...], membru în comisia județeană de organizare a concursului, iar pe baza acestor documente candidata [...] [...] a fost declarată admisă de comisia județeană de organizare a concursului pentru ocuparea funcțiilor vacante de Director și Director [...] în [...] de [...] [...], deși inițial aceasta nu promovase examenul pentru ocuparea funcției de director al [...] cu Program Prelungit nr. 16 [...].
- prin falsificarea „Foii de răspuns” în care a trecut nota [...] în loc de nota [...] (cât obținuse candidata [...] [...] la proba scrisă a examenului pentru ocuparea postului de Director și Director [...] în [...] de [...] [...], susținută în data de 12.10.2016), l-a determinat pe [...] [...] [...] [...] [...] să încalce, fără vinovăție, dispozițiile art. 259 alin. (3) din Legea educației naționale nr. [...], cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că „Directorii unităților destinate activităților extrașcolare sunt numiți de către inspectorul școlar general sau de către ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, conform subordonării acestora, în urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul [...], Cercetării, Tineretului și [...], și să emită Decizia nr. [...] prin care candidata [...] [...] a fost numită director la [...] cu Program Prelungit nr. 16 [...] și a obținut un folos necuvenit, constând în obținerea unui venit suplimentar de 303 lei lunar, începând cu data de 09.01.2017.
Situaţia de fapt reţinută de instanţă a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: procese-verbale, declarații suspectă/inculpată [...] [...] [...], declarațiile martorilor [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...] [...], raportul de constatare criminalistică nr. [...] întocmit de [...] [...] – Serviciul de [...], imagini video, înscrisuri.
În drept, fapta inculpatei [...] [...] [...], care:
- la data de 04.11.2016, în intervalul orar [...] – [...], în calitate de inspector pentru învățământul preșcolar în cadrul [...] [...] [...] [...], a falsificat prin contrafacerea scrierii „Foaia de răspuns” pentru candidata [...] [...], în sensul că a întocmit o nouă „Foaia de răspuns” în care a completat în căsuțele de răspuns, din prima coloană, la care răspunsul corect se nota cu 1,25 puncte, cu cele 19 răspunsuri corecte marcate de [...] [...], și, în locul răspunsurilor pe care aceasta le-a marcat greșit, a marcat încă 4 răspunsuri corecte, ajungând la un total de 23 răspunsuri corecte, iar în cea de a doua coloană, la care răspunsul corect se nota cu 2,5 puncte, unde inițial erau 17 răspunsuri corecte, a marcat două răspunsuri corecte, din cele greșite, ajungând la un total de 19 răspunsuri corecte, astfel încât nota obtinută de candidata [...] [...] să fie [...], apoi a înlocuit „Foaia de răspuns” completată de candidata [...] [...] în data de 12.10.2016, în timpul probei scrise a examenului pentru ocuparea posturilor de directori și directori adjuncți în învățământul preuniversitar, pe care era consemnată nota [...], întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. 1 şi 2 [...].
- ulterior, dar în aceeași zi de 04.11.2016, a înaintat „Foaia de răspuns” falsificată și borderou de evaluare refăcut cu nota [...], coordonatorului comisiei [...] [...], care la rândul ei le-a predat martorei [...] [...], membru în comisia județeană de organizare a concursului, iar pe baza acestor documente candidata [...] [...] a fost declarată admisă de comisia județeană de organizare a concursului pentru ocuparea funcțiilor vacante de Director și Director [...] în [...] de [...] [...], deși inițial aceasta nu promovase examenul pentru ocuparea funcției de director al [...] cu Program Prelungit nr. 16 [...], întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals, prev. de art. 323 [...].
- prin falsificarea „Foii de răspuns” în care a trecut nota [...] în loc de nota [...] (cât obținuse candidata [...] [...] la proba scrisă a examenului pentru ocuparea postului de Director și Director [...] în [...] de [...] [...], susținută în data de 12.10.2016), l-a determinat pe [...] [...] [...] [...] [...] să încalce, fără vinovăție, dispozițiile art. 259 alin. (3) din Legea educației naționale nr. [...], cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că „Directorii unităților destinate activităților extrașcolare sunt numiți de către inspectorul școlar general sau de către ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, conform subordonării acestora, în urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul [...], Cercetării, Tineretului și [...], și să emită Decizia nr. [...] prin care candidata [...] [...] a fost numită director la [...] cu Program Prelungit nr. 16 [...] și a obținut un folos necuvenit, constând în obținerea unui venit suplimentar de 303 lei lunar, începând cu data de 09.01.2017, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de participaţie improprie la abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. 3 [...]. în referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000.
Analizând elementul material al laturii obiective a infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, acesta constă în acțiunea de falsificarea a unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a semnăturii sau prin alterare. În prezenta cauză inculpata, având calitatea de funcţionar public şi fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a falsificat foaia de răspuns a candidatei [...] [...] [...] la concursul pentru ocuparea postului de Director și Director [...] în [...] de [...] [...], prin contrafacerea scrierii şi a semnăturilor, înscrisul fiind de natură a produce consecinţe juridice, care s-au şi produs ulterior.
Urmarea imediată a acestei infracțiuni de fals constă în starea de pericol pentru relațiile sociale referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile oficiale.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă ex re din materialitatea faptelor.
Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că inculpata a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 16 alin. 3 lit. a [...]., întrucât a prevăzut rezultatul şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei. Astfel, inculpata a falsificat foaia de răspuns a candidatei [...] [...] [...] cu intenţia de a-l folosi ulterior.
Analizând latura obiectivă a infracţiunii de uz de fals, instanţa reţine că elementul material al acesteia constă în folosirea efectivă a unui înscris oficial ori sub semnătură privată falsificat în prealabil, în vederea producerii de consecinţe juridice. Sub acest aspect, din probele administrate, a reieşit că inculpata a înaintat „Foaia de răspuns” falsificată și borderoul de evaluare refăcut cu nota [...], coordonatorului comisiei [...] [...], care la rândul ei le-a predat martorei [...] [...], membru în comisia județeană de organizare a concursului, cu consecinţa declarării candidatei admis la proba scrisă, deşi nu obţinuse punctajul necesar.
Urmarea imediată în cazul acestor infracţiuni constă în starea de pericol pentru relațiile sociale referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile oficiale.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă ex re, din materialitatea faptei.
Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că inculpata a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 16 alin. 3 lit. a [...]., întrucât a prevăzut rezultatul şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei. Astfel, inculpata, ştiind că foaia de răspuns este falsificată, întrucât chiar ea a falsificat-o, a înaintat-o pe circuitul normal al documentelor cu consecinţa declarării candidatei admisă la proba scrisă, deşi nu obţinuse punctajul necesar promovării probei.
Analizând latura obiectivă a infracţiunii a infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, instanţa reţine că elementul material al acesteia constă în acțiunea de îndeplinire a unui act, în mod defectuos, de către un funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, dacă a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Astfel, inspectorul şcolar general a emis Decizia nr. [...] prin care candidata [...] [...] a fost numită director la [...] cu Program Prelungit nr. 16 [...] și a obținut un folos necuvenit, constând în obținerea unui venit suplimentar de 303 lei lunar, începând cu data de 09.01.2017. Cu privire la acesta se va reţine că a săvârşit fapta fără vinovăţie, fiind determinat să facă acest lucru de faptul că inculpata a falsificat foaia de răspuns, iar candidata a fost declarată câştigătoarea concursului pentru postul la care a participat, reţinându-se în sarcina inculpatei participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu.
Urmarea imediată a infracţiunii constă în cauzarea unei pagube, respectiv cuantumul folosului necuvenit încasat de candidată ca urmare a numirii în funcţia de director.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată este dovedită cu certitudine de întreg materialul probator administrat în cauză, astfel, dacă inculpata nu ar fi falsificat foaia de răspuns, candidata nu ar mai fi fost declarată admis la concurs, nu ar mai fi fost numită pe funcţia de director la [...] nr. 16 din [...] şi nu ar mai fi încasat venitul suplimentar.
Latura subiectivă a infracţiunii este realizată sub forma intenţiei directe reglementate de art. 16 alin. 3 lit. a [...]., inculpata prevăzând rezultatul faptelor sale şi urmărind producerea lui prin săvârşirea faptei. Aşadar, inculpata, cu intenţie directă, a falsificat foaia de răspuns, cu urmarea declarării candidatei admis la concurs şi l-a determinat pe inspectorul şcolar general să emită dispoziţia menţionată mai sus, încălcând fără vinovăţie legea, cu consecinţa producerii unei pagube constând în cuantumul venitului suplimentar încasat de [...] [...] [...].
Cu privire la individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatei, instanţa observă că această operațiune presupune deopotrivă stabilirea şi aplicarea ei, dar şi adaptarea acesteia în funcţie de gradul de pericol social al faptei şi de periculozitatea şi persoana făptuitorului. Pedeapsa, pe lângă funcţia de constrângere, îndeplineşte şi un rol educativ, de exemplaritate şi de reeducare a infractorului, fiind menită să determine înlăturarea deprinderilor antisociale ale condamnatului.
Funcţia de exemplaritate a pedepsei nu se poate însă restrânge la exemplaritatea pedepsei aplicate, în sensul de gravitate, ce ar viza maximul sau minimul pedepsei prevăzute pentru respectiva infracţiune, motiv pentru care în procesul de individualizare a pedepsei trebuie avute în vedere toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 [...]., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
Astfel, pe de o parte, instanţa va avea în vedere gradul mare de pericol social al faptelor concretizat în valorile sociale care au fost vătămate, precum şi circumstanţele concrete ale săvârşirii faptei, respectiv în modalitatea intenţiei directe, falsificând foaia de concurs a unei candidate şi folosind-o ulterior pentru a produce consecinţe juridice, folosindu-se de autoritatea pe care o avea asupra membrilor comisiei de evaluare, determinând inspectorul şcolar general să încalce, fără vinovăţie, legea şi să numească pe candidată în funcţia de director, cu consecinţa cauzării unei pagube constând în venitul suplimentar încasat de aceasta în mod necuvenit.
De asemenea, se va reţine şi faptul că inculpata a manifestat o atitudine nesinceră şi nu şi-a asumat consecinţele faptelor sale.
Pe de altă parte, se va reţine conduita inculpatei anterior săvârşirii infracţiunilor, ce reiese şi din lipsa antecedentelor penale, aspecte de natură a genera aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege, în măsură să asigure scopul educativ al pedepselor.
Individualizarea pedepselor trebuie să respecte şi principiul proporţionalităţii pedepsei cu natura şi gradul de pericol social al faptei săvârşite, avându-se în vedere drepturile şi libertăţile fundamentale sau alte valori sociale protejate care au fost vătămate prin comiterea infracţiunii.
Având în vedere că în cazul infracţiunii de uz de fals pedeapsa închisorii este stabilită alternativ cu pedeapsa amenzii penale, pentru motivele anterior expuse, instanţa apreciază că pentru garantarea rolului educativ şi preventiv al pedepsei, amenda penală este corespunzătoare garantării acestui scop, care va asigura reeducarea inculpatei şi o va face să înţeleagă necesitatea de a-şi respecta obligaţiile legale.
Astfel, instanţa reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor 61 alin. 2, 3 și 4 lit. c [...]., conform cărora ,,cuantumul amenzii se stabileşte prin sistemul zilelor-amendă, iar suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 10 lei şi 500 lei, se înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile şi 400 de zile”, ,,instanţa stabileşte numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei, iar cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabileşte ţinând seama de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa”, iar ,,limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între 180 şi 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de doi ani”.
Instanța observă că infracțiunea uz de fals, prev. de art. 323 [...]., este sancţionată cu pedeapsa închisorii - limitele pedepsei fiind prevăzute de la 6 luni la 3 ani când înscrisul este oficial, alternativ cu pedeapsa amenzii, astfel că în prezenta cauză, amenda va fi cuprinsă între 180 şi 300 de zile-amendă, conform prevederilor art. 61 alin. 4 lit. c [...].
Cu privire la cuantumul unei zile amendă, instanţa îl va stabili la suma de 10 lei.
Aşadar, constatând că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite fără dubiu de către inculpată, instanţa, potrivit art. 396 alin. 1 şi 2 [...]., va condamna pe inculpata [...] [...] [...], fiica lui [...] şi [...], născută la data de 08.10.1973 în comuna [...] [...], jud. [...], domiciliată în comuna [...], sat [...], jud. [...], [...] [...], cetăţean român, fără antecedente penale, pentru comiterea infracţiunilor de:
- fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. 1 şi 2 [...]., la o pedeapsă de 1 an închi[...] şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b [...]. pe o perioadă de 4 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
- participaţie improprie la abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. 3 [...]. în referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000, la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închi[...] şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b [...]. pe o perioadă de 4 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
- uz de fals, prev. de art. 323 [...]., la o pedeapsă de [...] de lei amendă penală (180 zile amendă X 10 lei).
În temeiul art. 38 alin. 1 [...]., raportat la art. 39 alin. 1 lit. b [...]., va contopi pedepsele cu închisoarede mai sus în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 8 luni închi[...], la care se adaugă sporul de o treime din cealaltă pedeapsă de 1 an închi[...] (respectiv 4 luni închi[...]), urmând ca inculpata să execute o pedeapsă de 3 ani închi[...].
În temeiul art. 38 alin. 1 [...]., raportat la art. 39 alin. 1 lit. d [...]., va contopi pedeapsa de 3 ani închi[...] cu pedeapsa de [...] de lei amendă penală (180 zile amendă X 10 lei), urmând ca inculpata [...] [...] [...] să execute o pedeapsă totală de 3 ani închi[...] şi [...] de lei amendă penală (180 zile amendă X 10 lei).
Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei închisorii, instanta reţine că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea cu privare de libertate a inculpatei, această modalitate de individualizare judiciară a executării pedepsei fiind suficientă pentru a asigura realizarea scopului aplicării pedepsei.
Astfel, instanţa reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 91 [...]., conform cărora se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarede cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Instanţa consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentinţă fiind de 3 ani închi[...], iar inculpata nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, astfel încât instanţa are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.
Faţă de aceste considerente, în baza art. 91 C. pen., va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei cu închisoareşi va stabili un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 [...].
În baza art. 93 C. pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune [...] la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b [...]., inculpatul va executa obligaţia ,,să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate”.
În baza art. 93 alin. 3 [...]., pe durata termenului de supraveghere inculpata va presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 100 de zile în cadrul uneia dintre următoarele entităţi din comunitate menţionate în baza de date afişată de Direcţia Naţională de Probaţiune, respectiv [...] comunei [...] sau [...] Uman din comuna [...] (entitatea şi tipul de activitate va fi decis de către consilierul de probaţiune).
Supravegherea executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor impuse inculpatei se va realiza de către Serviciul de Probaţiune [...].
În baza art. 404 alin. 2 [...], raportat la art. 91 alin. 4 [...]., va atrage atenţia inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei prev de art. 96 C. pen – nerespectarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor impuse, săvârşirea unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere.
În acest context, instanţa apreciază că reglementarea acestui text de lege are semnificaţia creării pentru inculpat a unei profunde conştiinţe moral-juridice referitoare la garantarea echilibrului firesc care trebuie să existe între drepturile şi obligaţiile fiecăruia raportate atât la el însuşi, cât şi la societate, în ansamblul său.
Pedeapsa amenzii se va executa de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Instanţa va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 63 C. pen. privind înlocuirea pedepsei amenzii, a căror nerespectare are drept urmare înlocuirea acestei pedepse cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracțiunile săvârșite, ținând seama de partea din amendă ce a fost achitată.
Astfel, această atenţionare urmează a avea pentru inculpat semnificaţia unui avertisment serios asupra consecinţelor pe care le va suporta în eventualitatea sustragerii cu rea credință de la executarea amenzii, precum și a nerespectării în viitor a legii şi a regulilor de convieţuire socială.
În temeiul art. 45 alin. 2 şi 3 lit. a [...]., va contopi pedepsele complementare şi va aplica pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b [...]. pe o perioadă de 4 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În temeiul art. 65 alin. 1 [...]. va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b [...]., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 397 alin. 3 [...]., art. 25 alin. 3 [...]., raportat la art. 256 [...]., va dispune restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor prin desființarea totală a următoarelor înscrisuri:
- ,,FOAIE [...] – Proba scrisă – 12 octombrie [...] pe numele candidatei ,,[...] N. [...], falsificată de inculpată, prin contrafacerea scrierii, la data de 04.11.2016, aflată la fila 80 din volumul I al dosarului de urmărire penală.
- ,,BORDEROU DE [...] PENTRU [...] [...] pe numele candidatei ,,[...] [...], aflat la fila 79 din volumul I al dosarului de urmărire penală.
- DECIZIA nr. 1682 din 21.12.2016 a [...] [...] [...] al [...] [...] [...], prin care candidata [...] [...] a fost numită în funcţia de [...] la [...] CU [...] [...] NR. 16 [...].
Va lua act că inculpata a avut asigurată asistenţa judiciară de avocat ales.
În baza art. 274 alin. 1 [...]., va obliga pe inculpată la plata sumei de [...] de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat (din care 600 de lei cheltuieli judiciare în cursul urmăririi penale).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
În baza art. 396 alin. 1 şi 2 [...]., condamnă pe inculpata [...] [...] [...], fiica lui [...] şi [...], născută la data de 08.10.1973 în comuna [...] [...], jud. [...], domiciliată în comuna [...], sat [...], jud. [...], [...] [...], cetăţean român, fără antecedente penale, pentru comiterea infracţiunilor de:
- fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. 1 şi 2 [...]., la o pedeapsă de 1 an închisoareşi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b [...]. pe o perioadă de 4 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
- participaţie improprie la abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. 3 [...]. în referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000, la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoareşi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b [...]. pe o perioadă de 4 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
- uz de fals, prev. de art. 323 [...]., la o pedeapsă de [...] de lei amendă penală (180 zile amendă X 10 lei).
În temeiul art. 38 alin. 1 [...]., raportat la art. 39 alin. 1 lit. b [...]., contopeşte pedepsele cu închisoarede mai sus în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 8 luni închi[...], la care se adaugă sporul de o treime din cealaltă pedeapsă de 1 an închisoare(respectiv 4 luni închi[...]), urmând ca inculpata să execute o pedeapsă de 3 ani închi[...].
În temeiul art. 38 alin. 1 [...]., raportat la art. 39 alin. 1 lit. d [...]., contopeşte pedeapsa de 3 ani închisoarecu pedeapsa de [...] de lei amendă penală (180 zile amendă X 10 lei), urmând ca inculpata [...] [...] [...] să execute o pedeapsă totală de 3 ani închisoareşi [...] de lei amendă penală (180 zile amendă X 10 lei).
În baza art. 91 [...]., suspendă sub supraveghere executarea pedepsei cu închisoareşi stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 [...].
Conform art. 93 [...]. pe durata termenului de supraveghere inculpata trebuie respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune [...] la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b [...]., inculpata va executa obligaţia ,,să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate”.
În baza art. 93 alin 3 [...]., pe durata termenului de supraveghere inculpata va presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 100 de zile în cadrul uneia dintre următoarele entităţi din comunitate menţionate în baza de date afişată de Direcţia Naţională de Probaţiune, respectiv [...] comunei [...] sau [...] Uman din comuna [...] (entitatea şi tipul de activitate va fi decis de către consilierul de probaţiune).
Supravegherea executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor impuse inculpatei se va realiza de către Serviciul de Probaţiune [...].
În baza art. 404 alin. 2 [...], raportat la art. 91 alin. 4 [...]., atrage atenţia inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei prev de art. 96 [...] – nerespectarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor impuse, săvârşirea unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere.
Pedeapsa amenzii se execută de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 63 [...]., privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii.
În temeiul art. 45 alin. 2 şi 3 lit. a [...]., contopeşte pedepsele complementare şi aplică pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b [...]. pe o perioadă de 4 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În temeiul art. 65 alin. 1 [...]. aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b [...]., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 397 alin. 3 [...]., art. 25 alin. 3 [...]., raportat la art. 256 [...]., dispune restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor prin desființarea totală a următoarelor înscrisuri:
- ,,FOAIE [...] – Proba scrisă – 12 octombrie [...] pe numele candidatei ,,[...] N. [...], falsificată de inculpată, prin contrafacerea scrierii, la data de 04.11.2016, aflată la fila 80 din volumul I al dosarului de urmărire penală.
- ,,BORDEROU DE [...] PENTRU [...] [...] pe numele candidatei ,,[...] [...], aflat la fila 79 din volumul I al dosarului de urmărire penală.
- DECIZIA nr. 1682 din 21.12.2016 a [...] [...] [...] al [...] [...] [...], prin care candidata [...] [...] a fost numită în funcţia de [...] la [...] CU [...] [...] NR. 16 [...].
Ia act că inculpata a avut asigurată asistenţa judiciară de avocat ales.
În baza art. 274 alin. 1 [...]., obligă pe inculpată la plata sumei de [...] de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat (din care 600 de lei cheltuieli judiciare în cursul urmăririi penale).
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19.03.2021.
Președinte, Grefier,
[...] [...] [...] [...] [...] [...]
[...]. [...].
Judecătoria Buhuși
infractiuni la legea circulatiei
Curtea de Apel Ploiești
5. INFRACŢIUNEA DE CONDUCERE PE DRUMURILE PUBLICE A UNUI AUTOMOBIL, FĂRĂ A POSEDA PERMIS DE CONDUCERE, PREV.DE ART. 78 ALIN.1 DIN O.U.G. NR.195/2005. APRECIEREA PERICOLULUI SOCIAL CONCRET AL FAPTEI.
Tribunalul Arad
Conducerea unui vehicul fără permis de conducere
Tribunalul Argeș
infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice(O.U.G. nr.195/2002)
Judecătoria Oradea
tâlhărie calificată