Servitute

Data publicare portal: 25.05.2022

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a respins excepţia lipisei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâta ..., s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţii ... ..., ambii cu domiciliul în ..., în contradictoriu cu pârâţii ..., reprezentată legal prin ..., cu sediul în ... şi ..., CUI ..., cu sediul în ..., cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul profesional al Cabinetului de Avocat ..., în ..., ca neîntemeiată., a constatat ca definitiv onorariu de expert în sumă de ... lei, privind expertiza în specialitatea topografie  cadastru și geodozie efectuată de către d-na expert ..., a obligat reclamanţii la plata către pârâta ... a sumei de ... lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

 Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ..., la data de ..., cu nr. ..., reclamanţii ... şi ... în contradictoriu cu pârâţii ..., prin ... şi ..., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtelor să le permită trecerea pe proprietatea lor pentru exploatarea fondului propriu.

În motivarea cererii reclamanţii au arătat că prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. ... din data de ... de ..., a cumpărat un teren în suprafaţă de 1336 m.p. situat în intravilanul mun. ...; strada ..., nr...., jud. ..., cu număr cadastral ....

Terenul susmenţionat a fost achiziţionat de la vânzătorul ..., teren pe care acesta l-a dobândit prin sentinţa civilă de partaj judiciar nr.... pronunţată de Judecătoria ... în Dosarul nr. ..., cealaltă suprafaţă de 6064 m.p. revenindu-i numitului ... care, ulterior a vândut-o pârâtei ..., societate care deţine în concesiune de la Primăria ... şi Cimitirul .... Societatea respectivă, a extins pe acest teren Cimitirul ..., împrejmuind terenul cu gard din ciment şi plasă de sârmă şi a construit mai multe cripte funerare, unele dintre ele fiind deja ocupate de persoane decedate.

La data achiziţionării terenului, reclamanţii nu au cunoscut faptul că, acesta nu are acces la calea publică, situaţie care face imposibilă exploatarea acestuia, astfel că solicită obligarea pârâţilor să îi permită trecerea pe terenul proprietatea lor pentru a putea avea acces la calea publică (Drumul ce face legătura între strada ... şi Liceul ...).

Conform extrasului de Carte Funciar, terenul ce le aparţine în proprietate are următoarele vecinătăţi: la nord - Cimitirul ... (ce aparţine în proprietate municipiului ... şi care este concesionat către ...) , la S-..., la E- Loturi agricole şi la V - ... (actualmente ...).

Astfel că, pentru a ajunge la calea publică de acces reprezentată, aşa cum a arătat mai sus, de drumul care face legătura între Strada ... şi Liceul ..., este nevoie să treacă, conform schiţei cadastrale anexate, mai întâi pe o distanţă de cca. 20 m lungime pe proprietatea ... pentru a ajunge la drumul ce traversează de la sud la nord Cimitirul ... şi în continuare trecerea să se facă pe acest drum pe o distanţă de cca 200 m pentru a ajunge la calea publică reprezentată de drumul ce face legătura între străzile ... şi Liceul .... Pentru a putea trece cu utilajele necesare pentru exploatarea terenului este nevoie de o lăţime a drumului de trecere de 3 m.

Reclamanţii au menţionat că, conform schiţei cadastrale, între limita de hotar (gardul despărţitor al Cimitirului ...) şi proprietatea pârâtei ..., există o distanţă de 1,93 m între cele două proprietăti ce aparţine domeniului public, strada ... nr. ..., teren care în prezent este ocupat de pârâta ...care a construit şi pe acesta gard despărţitor şi 2 cripte, fapt ce face imposibilă trecerea, chiar şi cu picioarele, spre terenul ce le aparţine în proprietate. Astfel că, pentru a se putea face trecerea către terenul proprietatea lor este obligatorie demolarea gardului pe o distanţă de 3 m şi a celor 2 cripte.

În drept, au fost invocate dispoz. art. 617 - 620 Cod Civil şi orice alte prevederi legale aplicabile în cauză.

În susţinerea cererii reclamanţii au depus la dosar: împuternicire avocaţială (f...) și înscrisurile (f....).

Cererea a fost legal timbrată cu suma de ... lei, conform chitanţei (f....).

La data de ... pârâta ... a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată precum şi obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, a primit prin corespondenţă cererea de chemare în judecată prin care se solicită de către reclamanţi obligarea sa în solidar cu UAT ... să le permită trecerea pe proprietatea lor.

Se arată în susţinerea cererii, faptul că au dobândit prin contractul de vânzarea-cumpărare autentificat la data ... la ... suprafaţa de 1336 mp, în intravilanul Mun. ...

De asemenea se arată că au dobândit terenul de la vânzătorul ... pe care acesta l-a dobândit la rândul său prin partaj judiciar potrivit sentinţei judecătoreşti nr ...

Terenul pe care se solicită de către reclamanţi servitutea de trecere are destinaţia de cimitir uman potrivit autorizaţiei de construire nr ... din ....

Reclamant dorind şi desfiinţarea criptelor şi exhumarea persoanelor înhumate.

Solicitările venite din partea reclamanţilor sunt inadmisibile în calitate de administrator al cimitirului uman ... sunt sub incidenţa L 102 din 2014 care prevede la art.(6) „Cimitirele se împrejmuiesc cu gard. La cimitirele înfiinţate după intrarea in vigoare a prezentei legi gardul se dublează cu o perdea de arbori între morminte şi gardul cimitirului se va asigura o zonă liberă de 3 m ".

Întreaga suprafaţă a cimitirului este împrejmuită cu gard din zidărie şi amenajat potrivit legii aplicabile

Potrivit art.11 din L 102/2014 „Desfiinţarea şi schimbarea destinaţiei unui cimitir se poate face numai după 30 de ani de la ultima înhumare a după strămutarea tuturor osemintelor, pentru motive temeinic justificate şi cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte şi al cultului respectiv. Desfiinţarea cimitirelor înainte de acest termen se face cu avizul autorităţilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti."

Ori cererea venită din partea reclamanţilor este inadmisibilă în aceste condiţii.

Condiţiile exhumării având un caracter special şi putând fi efectuat doar în anumite circumstanţe.

Un alt aspect ce constituie piedică în admiterea cererii,  este reprezentat de art. 383 CP, iar actul de desfiinţare (distrugere) a mormântului poate constitui infracţiunea de profanare de morminte.

Membrii familiilor ce au locurile de veci amplasate în cimitir, fiind lezaţi de acest fapt.

În drept au fost invocate dispoz. art. 205 C.p.civ.

La data de ... pârâta ... a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a U.A.T... motivat de faptul ca prin contractul nr. ... încheiat între ... si .... dreptul de administrare asupra terenului în cauza aparţine concesionarului ...

Astfel, art.12 din contractul mai sus menţionat prevede dreptul concesionarului de a exploata, în mod direct, pe riscul şi pe răspunderea sa, bunurile, activităţile şi serviciile publice ce fac obiectul contractului de concesiune, pe toata durata de valabilitate a prezentului contract. Având în vedere faptul ca obiectul contractului de concesiune este exploatarea serviciului public de administrare a domeniului public si privat, având ca obiect administrarea şi exploatarea cimitirelor umane din municipiul ..., apreciază ca se impune admiterea excepţiei lipsa calităţii procesuale pasive a U.A.T- ..., cu consecinţa respingerii cererii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

De altfel, potrivit art.14 alin. 2 lit. D din Legea 102/2014 privind cimitirele , crematoriile umane si serviciile funerare:,. Organizarea şi funcţionarea cimitirelor şi a crematoriilor se realizează în condiţiile prezentei legi, în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului adoptate potrivit prevederilor art. 40 şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a consiliului local, precum şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare proprii cultelor, prin care se instituie reguli generale pentru serviciile de înhumare şi de incinerare. Administratorul cimitirului are următoarele obligaţii:

a)să respecte regulamentul de organizare şi funcţionare a cimitirului;

b)să stabilească regulile privind prestarea serviciilor de înhumare şi de incinerare, precum şi regulile privind prestarea altor servicii de către operatori economici sau de persoane fizice autorizate:

c)să asigure corectitudinea concesionărilor şi a atribuirii locurilor de înhumare, cu respectarea condiţiei ca locul să fie îngrijit;

d)să stabilească regulile de acces în cimitir şi orarul de funcţionare; "

Faţă de motivele invocate mai sus pârâta a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a UAT ... şi respingerea acţiunii, faţă de aceasta pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasivă.

Pe fondul cauzei pârâta a arătat că reclamanţii au chemat în judecata instituţia pârâtă solicitând să li se permită trecerea pe proprietatea sa pentru exploatarea fondului propriu, motivat de faptul ca au achiziţionat un teren in suprafaţa de 1336 mp situat în intravilanul municipiului ..., strada ... nr. ... cu număr cadastral ... şi nu au cunoscut faptul ca acest teren nu are acces la calea publică. In ceea ce priveşte susţinerea reclamanţilor apreciază ca aceasta este neîntemeiată şi încearcă să inducă instanţa în eroare având în vedere faptul că potrivit Regulamentului din 2014 de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, art. 380 prevede: " în cazul în care accesul la unitatea funcţională sau la condominiu nu se face direct dintr-un drum public, acesta trebuie sa fie asigurat printr- o cale de acces sau servitute de trecere, menţionate obligatoriu în actele juridice şi înscrise în cartea funciara" ori prin vânzarea terenului vânzătorul avea obligaţia să asigure cale de acces sau servitute de trecere cumpărătorului.

Prin cererea de chemare în judecata reclamanţii solicita demolarea obligatorie a gardului pe o distanta de 3 m şi a 2 cripte pentru a facilita trecerea pe terenul proprietatea acestora însă potrivit art. 7 alin.6 din Legea 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane si serviciile funerare: „Cimitirele se împrejmuiesc cu gard. La cimitirele înfiinţate după intrarea în vigoare a prezentei legi gardul se dublează cu o perdea de arbori. Intre morminte şi gardul cimitirului se va asigura o zonă liberă de 3 m.

Fata de cele prezentate, concluzionează faptul ca, nu se poate asigura drept de trecere prin demolarea gardului si a criptelor din Cimitirul uman ....

În drept au fost invocate dispoz. art. 205 C.p.civ., prevederile contractului nr. 11281/25.08.2020, legea 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, Regulamentul din 2014 de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară.

În susţinerea întâmpinării pârâta a depus la dosar înscrisuri (f.51-53).

Instanţa în temeiul art.255 C.pr.civ. rap. la art.258 C.pr.civ.  a încuviinţat pentru părţi probele propuse ca fiind pertinente, concludente și utile cauzei.

La data de ..., pârâta .... a depus înscrisurile (f....).

La data de ... s-a depus raportul de expertiză de specialitate topografie, efectuată de d-na expert ... (f. ...).

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma materialului probator administrat în cauză, instanţa constată următoarele:

Instanţa, în temeiul art.248 C.pr.civ.se va analiza cu prioritate excepţia lipisei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâta UAT ... excepţie pe care o va respinge pentru următoarele argumente.

Una din condiţiile necesare pentru a fi parte într-un proces civil este existenţa calităţii  procesuale.

Calitatea procesuală, potrivit art.36 C.pr.civ., presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

Potrivit dispoziţiilor art.9 şi art.194 lit. c C.pr.civ. reclamantul are obligaţia de a preciza prin cererea de chemare în judecată, părţile, obiectul cererii sale şi motivarea în fapt şi în drept a acesteia.

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că reclamantului îi incumbă obligaţia de-a clarifica cadrul procesual atât în raport de obiectul cererii, cât şi de persoanele ce urmează a fi chemate în judecată, stabilind astfel atât calitatea sa procesuală, cât şi calitatea procesuală a pârâtului.

Instanţa reţine din contractul de concesiune nr.... din data de ... (f....) coroborat cu raportul de expertiză în specialitatea topografie-geodozie-cadastru, că suprafaţa de teren asupra căreia se solicită instituirea dreptului de servitute de trecere se află în proprietate publică a pârâtei UAT ....

Împrejurarea că suprafaţa de teren a fost dată în administrarea pârâtei ..., nu determină înlăturarea calităţii de titular al dreptului de proprietate a pârâtei UAT ..., asupra acelei suprafeţe.

Pe fond.

Instanţa reţine că reclamanţii prin contractul de vânzare-cumpărare nr.... au dobândit de la ... suprafaţa de teren de 1336 mp situat în intravilanul municipiului ..., str. ..., nr..., judeţul ... (f....).

Vânzătorul ..., a dobândit la rândul său terenul prin sentinţa civilă nr.... pronunţată de către Judecătoria ... în dosarul nr.... (f....), iar cealaltă suprafaţă de 6064 mp a dobândit-o ..., care a înstrăinat-o pârâtei ....

Prin cererea de chemare în judecată reclamanţii au solicitat stabilirea unei servituţii de trecere pe  terenul proprietate pârâtelor.

Reclamanţii au precizat la termenul din data de ... că doresc un drept de trecere prin cimitirul ....

În ceeea ce priveşte constituirea unui servituţii de trecere, instanţa apreciază că important este regimul juridic al  suprafeţei de teren asupra căreia se doreşte instituirea dreptului de trecere.

Conform art.861 C.civ. „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile”.

De asemenea, dispoziţiile art.11 din Legea nr.213/1998 privind proprietate publică şi regimul juridic ale acesteia, dispun că bunurile care formează obiect al proprietăţii publice sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.

Astfel, asupra bunurile ce formează obiect al dreptului de proprietate publică nu se pot constitui dezmembrăminte ale dreptului de proprietate (uzufruct, uz, abitaţie, servitute sau superficie).

În ceea ce priveşte varianta de trecere aleasă de către reclamanţi (traversând cimitirul Strehareţi), instanţa reţine din adresa nr.... emisă de Consiliul Local al municipiului ..., că drumul care traversează Cimitirul ... face parte din domeniul public al municipiului ... (f....).

Aspectele de mai sus rezultă și din decizia nr....  din data de ... pronunţată de către Curtea de Apel ...a -secţia civilă (f...).

În aceste condiţii, instanţa reţine pe de o parte, că având în vedere dispoziţiile art.861 C.civ. raportate la art.11 din Legea nr.213/1998, pe domeniul public, nu se poate constitui servitute de trecere în favoarea reclamanţilor.

Pe de altă parte, conform art.617 C.civ. proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i se permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.

Dreptul de trecere al proprietarului fondului care nu are acces la calea publică, corespunde servituţii legale de trecere, reglementată de art. 617-620 C.civ.

Aşadar, potrivit textului citat, în situaţia în care unul dintre două fonduri învecinate (limitrofe) în mod obiectiv nu are ieşire la calea publică datorită aşezării în spaţiu, proprietarul fondului „înfundat” va putea cere proprietarului fondului învecinat cu ieşire la calea publică să-i recunoască, în condiţiile cuprinse în text, posibilitatea de  avea o asemenea ieşire, adică un drept de servitute de trecere, spre a asigura astfel, normala utilizare a fondului său.

Este loc înfundat atât imobilul care se află într-o situaţie de imposibilitate absolută în privinţa accesului la calea publică, cât şi acela pentru care accesul ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculos

Mai mult, lipsa accesului la calea publică să nu fie imputabilă proprietarului care pretinde trecerea.

Instanţa reţine din raportul în specialitatea topografie-geodozie-cadastru efectuat de către d-na expert ... că reclamanţii au cale de acces la calea publică din str. ..., pe suprafaţa de teren situată între gardul despărţitor al cimitirului ... și terenul pârâtei ...care variază între 3,30 m-2,50 m-1,96 m-1,49 m-1,23 m și 2,15 m, conform anexei 1 la raport.

Prin urmare, reclamanţii au ieşire la calea publică  pe drumul menţionat mai sus, care a fost creat cu ocazia dezlipirii (aspect ce rezultă din raportul de expertiză), iar împrejurarea că la faţa locului s-a găsit un gard din plasă de sârmă (fără să se dovedească persoana care l-a amplasat) nu înlătură existenţa căii de acces, ci doar posibilitatea de a se solicita înlăturarea acestui gard.

Cu alte cuvinte, dacă în anumite împrejurări drumul este impracticabil, dar care poate deveni practicabil cu oarecare cheltuieli, dispoziţiile art. 617 C.civ. nu-şi găsesc aplicarea.

Având în vedere argumentele de drept şi de fapt expuse, instanţa urmează să respingă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţi, ca neîntemeiată.

Va constata  ca definitiv onorariu de expert în sumă de ... lei, privind expertiza în specialitatea topografie-geodozie-cadastru efectuată de către d-na expert ....

În temeiul art.453 C.pr.civ. instanţa va dispune obligarea reclamanţilor către pârâta ... la plata sumei de ... lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare