Granituire

Publicat la data de 02.11.2022

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta C.E.R., CNP ...., cu domiciliul în ....,  în contradictoriu cu pârâții  D.D. și D.P., CNP ...., ambii cu domiciliul în .....

Stabileşte linia de hotar între proprietatea reclamantei şi cea a pârâților pe actualul amplasament potrivit anexei 1 din raportul de expertiză efectuat de expert XXX, urmând să se mențină identificarea conform situației actuale, respectiv:

-Reclamanta C.E.R. deține suprafața delimitată pe schița Anexă nr. 1 de punctele: 13-1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13 cu următoarele distanțe între puncte: 13-1, d=9,38m, 1-2, d=10,66m, 2-3, d=12,57 m, 3-4, d=7,85 m; 4-5, d= 10,27m, 5-6, d=13,9m, 6-7, d=11,20m, 7-8, d=8,37 m; 8-9, d=23,12 m; 9-10, d=7,59 m; 10-11, d=9,74m; 11-12, d=4,81 m; 12-13, d=18,69 m, cu vecinătățile: N: D.D. și D.P., E: D.D. și D.P., S: str. ..., V: .....;

-Pârâții D.D. și D.P. dețin terenul situat în mun. ...., cu nr. cadastral ...., suprafață delimitată pe schița Anexa nr. 1 de punctele: 14-1-2-3-4-5-6-7-8-29-28-27-26-25-24-23-22-21-20-19-18-17-16-15-14 cu următoarele distanței între puncte: 14-1, d=9,32 m, 1-2, d=10,66 m, 2-3, d=12,57m, 3-4, d=7,85m, 4-5, d=10,27m, 5-6, d=13,90m, 6-7, d=11,20m, 7-8, d=8,37m, 8-29, d=17,55m, 29-28, d=9,26m, 28-27, d=16,41m, 27-26, d=16,46m, 26-25, d=80,26m, 25-24, d=12,66 m, 24-23, d=10,73m, 23-22, d=11,55m, 22-21, d=82,87m, 21-20, d=36,56m, 20-19, d=10,45m, 19-18, d=1,17m, 18-17, d=11,65m, 17-16, d=24.20 m, 16-15, d=11,07m, 15-14, d=32,74 m, cu vecinătățile: N-..., E-...., și ..., ...., .... și ....; S-....., V-C.E.R., ..... și .....

Respinge în rest cererea ca neîntemeiată.

Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Obligă reclamanta la plata către pârâți a sumei de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina, la data de ... cu nr. ...., reclamanta C.E.R. în contradictoriu cu pârâţii D.D. si D.P a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispună obligarea pârâţilor la grăniţuire cu stabilirea liniei de hotar ce desparte cele două proprietăţi învecinate; obligarea pârâţilor să contribuie la grăniţuire prin edificarea gardului pe linia de hotar ce va fi stabilită, iar în caz de refuz, autorizarea reclamantei să execute lucrarea de edificare a gardului, cu suportarea de către pârâţi a ½ din toate cheltuielile ocazionate de lucrarea respectivă ; obligarea pârâţilor la suportarea cheltuielilor de judecată.

În fapt, conform contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. ... din data de ..... de Birou Notari Publici Asociaţi .... şi ...., deţine în propriatate imobilul situat în mun. ....., compus din suprafaţa de .... mp, teren curţi construcţii, arabil şi vie, teren pe care se află construită o casă de locuit în suprafaţă construită desfăşurată de 80 mp, iar pe latura de nord se învecineaza cu proprietatea pârâţilor.

La data achiziţionării imobilului descris, între cele două proprietăţi învecinate se afla un gard din plasă de sârmă şi stâlpi din lemn ce delimitează şi actualmente, formal, cele două proprietăţi.

 Încă de la achiziţionarea imobilului descris au existat şi există divergenţe cu pârâții cu privire la gardul despărţitor care crează o serie de discuţii legate atât de amplasarea acestuia pe proprietatea pârâţilor dar, mai ales de construcţia acestuia. Fiind trasat din plasă de sârmă permite vizualizarea proprietăţilor învecinate astfel că, fiecare dintre cele două părţi poate vedea tot ce se întâmplă pe proprietatea vecinului. Mai mult, atât ea cât şi pârâții deţin câini care se întărâtă reciproc şi fac gălăgie astfel că pârâta D.D., de cele mai multe ori, pe fondul consumului de alcool, aruncă cu diverse obiecte în cânii sai sau ii blesteamă pe ea şi pe membrii familiei că nu au grijă de câni. Pentru aceste divergenţe ce au legătură cu gardul despărţitor există o serie de procese - verbale de contravenţie prin care pârâta a fost sancţionată cu amendă pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Recent, înainte de introducerea prezentei acţiuni a formulat plângere penală împotriva pârâtei D.D. pentru maltratarea şi schingiuirea cânelui sau din rasa Boxer, aruncându-i cu var în faţă, acesta fiind diagnosticat cu blefarită, conform buletinului eliberat de medicul veterinar, fiindu-i recomandat tratament de specialitate pentru vindecare.

A precizat că a încercat de mai multe ori cu pârâții să discute despre posibilitatea de a construi un gard despărţitor care să nu mai permită vizualizarea totală a celor două proprietăţi, eventual din BCA pe o structură de beton însă pârâții nu acceptă o asemenea discuţie pentru a pune capăt divergenţelor existente susţinând că cca 1 m de teren ce le-ar aparţine în proprietate se află în interiorul curţii imobilului sau. Tocmai pentru a pune capăt acestor divergenţe existente între cele două părţi si soldate, aşa cum a arătat, cu numeroase certuri în urma cărora a trebuit să apeleze la 112 a concluzionat că trebuie să trebuie să grăniţuiasca cele două proprietăţi şi să edifice un gard despărţitor în condiţiile mai sus arătate, motiv pentru care a hotărât să se adreseze instanţei de judecată.

În drept a invocat prevederile art. 651 şi 662 alin. 1 Cod Civ.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri ( f 5-11), interogatoriu pârâtilor, expertiză de specialitate.

La data de 17.07.2020 pârâţii au depus întâmpinare prin care solicita instanţei respingerea actiunii ca neîntemeiată.

În fapt, în ceea ce priveşte capătul de cerere privind stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietăţile lor, în principiu solicită respingerea acestui capăt de cerere având în vedere faptul că la această dată între proprietăţile lor există delimitare prin semne exterioare reprezentate de existenţa gardului despărţitor despre care chiar reclamanta face vorbire.

Această delimitare a fost stabilită cu mult timp înainte ca părţile să devină proprietarii imobilelelor învecinate de către autorii lor(vânzătorii înstrăinători) nefiind niciodată contestată în timp în raport de istoricul proprietăţilor.

Această delimitare nu este contestată nici la această dată.

Se poate constata că reclamanta nu pretinde că hotarul nu ar fi cel real, nu revendică vreo fâşie de teren, dar pentru a justifica demersul său pretinde că ei ar avea pretenţii în legătură cu fâşia de teren.

Lucru absolut inexact, hotarul actual este corect, ei necontestându-l în niciun fel, situaţie faţă de care acţiunea reclamanţilor este lipsită de interes, excepţie pe care inţeleg să o invoce, urmând a fi respinsă acţiunea reclamantei, neexistând nicio controversă în legătură cu hotarul.

Este vorba de intersul juridic deoarece interesul practic rezultă din acţiune, în sensul că reclamanta pretinde ca pe hotarul stabilit de instanţă, desigur doar pe hotarul actual, hotar şi gard în raport de care sunt făcute şi intabulările la Cartea funciară, instanţa să le îngăduie să construiască un alt gard, iar ei să fie obligaţi la suportarea a jumătate din cheltuielile ocazionate de efectuarea lucrării respective şi despre care vor face mai jos vorbire.

Dar şi în situaţia în care se va stabili prin hotărâre judecătorească linia de hotar pe hotarul actual, nu pot fi obligaţi la suportarea a jumătate din cheltuielile grăniţuirii, deoarece demersul reclamanţilor nu are nicio justificare, fiind un moft al cărui cost el trebuie să-l suporte.

A solicitat respingerea cererii legate de obligarea sa la edificarea împreună cu reclamanta a gardului pe linia de hotar sau la autorizarea reclamantei să execute lucrarea de edificarea a gardului cu suportarea de către ei a jumătate din cheltuielile ocazionate de lucrarea respectivă, având în vedere următoarele considerente:

- o asemenea cerere este prematură, atâta vreme cât ipotetic vorbind nu este stabilită în mod definitiv linia de hotar;

- cererea este neîntemeiată deoarece gardul existent este corespunzător şi asigură separarea vizibilă a celor două proprietăţi şi chiar asigură intimitatea în cadrul celor două proprietăţi, ei aplicând pe gard o plasă specială protectoare.

Reclamanta doreşte un gard din BCA pe temelie de beton doar pentru rezolvarea interesului ei strict personal şi confortul ei personal, în sensul că deţine 3 câini din rase agresive ce presupune obligaţia de a-i caza în ţarcuri şi boxe speciale chiar dacă sunt în curtea casei, ceea ce presupune cheltuială însemnată, trebuind a fi respectate drepturile animalelor, dar şi în aceste condiţii ar deranja animalele, care evident vor reacţiona, deranjând-o pe reclamantă, aşa că doreşte ca pe cheltuiala lor să edifice un gard ca la puşcărie, obţinând confortul de care are nevoie.

Ori nu pot să fie de acord şi arată că la această dată se află pe rolul instanţei o plângere a reclamantei împotriva unui proces - verbal de contravenţie, reclamanta fiind sancţionată pentru că unul din câinii ei a pătruns în grădina lor nu în curte, unde gardul despărţitor existent nu permite pătrunderea cainilor, iar reclamanta tocmai acest lucru îl învederează, că a fost sancţionată nelegal deoarece gardul despărţitor este foarte bun, se prezintă într-o stare fizică foarte bună.

Edificarea unui eventual gard presupune obţinerea prealabilă a autorizaţiei administrative de construcţie, în care în raport de planurile şi detaliile urbanistice zonale să fie indicată forma şi structura gardului precum şi materialele din care poate fi construit.

Nu poate reclamanta să facă gard din BCA pe temelie din beton, că vrea ea aşa, ci autoritatea publică în raport de detaliile de sistematizare îi va aproba modalitatea constructivă a gardului.

Dacă reclamanta doreşte un asemenea gard să-l facă pe proprietatea ei, în virtutea dreptului ei de a-şi îngrădi proprietatea.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri ( f 22-27).

În cursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.

În cauză a fost întocmit raport de expertiză tehnică în topografie, cadastru și geodezie de expert XXX (f. 58).

În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisuri și au fost atașate fotografii de către părți (f. 10, 70, 72).

Din actele dosarului şi probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul ... de BNP ... (f. 7), reclamanta C.E.R.  a cumpărat de la ...... suprafața de 600 mp  teren curți construcții arabil și vie, identificat cu număr cadastral .... împreună cu următoarea construcție: C1- casă de locuit în suprafață construită desfășurată de 80 mp, identificată cu număr cadastral 5096-C1, imobil înscris în Cartea Funciară nr. .... (nr. CF vechi 18419) a localității .....

Imobilele sunt înscrise în Cartea Funciară nr. .... Slatina, conform extrasului de la f. 8.

Prin contractul de schimb autentificat sub numărul .... de BNP .... (f. 23), pârâtul D.P. a dobândit imobilul situat în ...., compus din suprafața de 2700 mp teren intravilan, loc de casă, curte și grădină, cu casă, construită din paiantă, acoperită cu carton asfaltat, compusă din două camere, bucătărie, baie, cămară și verandă, sădirile și împrejmuirile aferente, cu următoarele vecinătăți: la N ...., la S – str. ..., cu o latură de 9 m, la V – ..., la E – ....

Imobilul este înscris în Cartea funciară nr. ... Slatina, nr. cadastral ..., conform extrasului atașat la dosar (f. 24).

Conform susținerilor părților și fotografiilor atașate la dosar, între proprietăților reclamantei și ale pârâților există un gard din sârmă, însă reclamanta dorește construirea unui gard de beton. Din acest motiv, reclamanta dorește stabilirea liniei exact de hotar pe care să fie construit noul gard și obligarea pârâților fie să contribuie la grănițuire prin edificarea gardului pe linia de hotar ce va fi stabilită și să i se permită reclamantei să execute lucrarea de edificare a gardului cu suportarea de către pârâți a ½ din valoarea acestui gard.

În cauză, a fost întocmit raportul de expertiză în domeniul topografie, geodezie și cadastru, care a constatat că, în urma măsurătorilor rezultă că atât reclamanta cât și pârâții deține suprafețe mai mari decât cele stabilite în actele de proprietate în felul următor:

-Reclamanta C.E.R. deține terenul situat în ......, cu nr. cadastral care, în urma măsurătorilor are suprafața de 616 mp, suprafață delimitată pe schița Anexă nr. 1 de punctele: 13-1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13 cu următoarele distanțe între puncte: 13-1, d=9,38m, 1-2, d=10,66m, 2-3, d=12,57 m, 3-4, d=7,85 m; 4-5, d= 10,27m, 5-6, d=13,9m, 6-7, d=11,20m, 7-8, d=8,37 m; 8-9, d=23,12 m; 9-10,d=7,59 m; 10-11, d=9,74m; 11-12, d=4,81 m; 12-13, d=18,69 m, cu vecinătățile: N: D.D. și D.P., E: D.D. și D.P., S: str. ..., V: ...

-Pârâții D.D. și D.P. dețin terenul situat în ....., cu nr. cadastral ..., care în urma măsurătorilor are suprafața de 2727 mp, suprafață delimitată pe schița Anexa nr. 1 de punctele: 14-1-2-3-4-5-6-7-8-29-28-27-26-25-24-23-22-21-20-19-18-17-16-15-14 cu următoarele distanței între puncte: 14-1, d=9,32 m, 1-2, d=10,66 m, 2-3, d=12,57m, 3-4, d=7,85m, 4-5, d=10,27m, 5-6, d=13,90m, 6-7, d=11,20m, 7-8, d=8,37m, 8-29, d=17,55m, 29-28, d=9,26m, 28-27, d=16,41m, 27-26, d=16,46m, 26-25, d=80,26m, 25-24, d=12,66 m, 24-23, d=10,73m, 23-22, d=11,55m, 22-21, d=82,87m, 21-20, d=36,56m, 20-19, d=10,45m, 19-18, d=1,17m, 18-17,d=11,65m, 17-16, d=24.20 m, 16-15, d=11,07m, 15-14, d=32,74 m, cu vecinătățile: N-..., E-...., ... și ..., ...., .... și ....; S-..., V-C.E.R., .... și .....

S-a constatat că reclamanta deține, în fapt, suprafața de 616 mp, față de 600 mp conform actelor, iar pârâții dețin în fapt suprafața de 2727 mp față de 2700 mp conform actelor de proprietate.

PE CAPĂTUL DE CERERE AVÂND CA OBIECT GRĂNIȚUIRE:

În prezenta cauză, reclamanta a solicitat stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea lor  şi a pârâților.

Potrivit disp. art. 560 C.civil: Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta, prin acţiunea în grăniţuire urmărindu-se determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre proprietăţi şi stabilirea traseului real pe care trebuie să-l urmeze hotarul.

Grăniţuirea reprezintă o operaţiune de delimitare prin semne exterioare a două proprietăţi vecine ce aparţin unor titulari diferiţi. Astfel, prin acţiunea în grăniţuire instanţa este chemată să determine, prin semne exterioare, limita celor două fonduri învecinate, atât în situaţia în care între proprietăţi nu există vreo delimitare, cât şi în situaţia în care există semne de delimitare, însă acestea nu au fost stabilite prin înţelegerea părţilor sau prin hotărâre judecătorească şi sunt contestate de părţi.

Astfel, instanţa trebuie să determine, prin semne exterioare, întinderea celor două fonduri vecine, prin restabilirea hotarului ce separă fondurile învecinate şi marcarea acestora prin semne materiale vizibile.

Întrucât între părţile din litigiu există relaţii conflictuale, în conformitate  cu disp. art. 584 C.civ. în caz de conflict, grăniţuirea se realizează pe cale judecătorească, fiind o operaţiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre proprietăţile învecinate, pentru a se cunoaşte limitele fondului asupra căruia se întinde dreptul de folosinţă al fiecăruia dintre proprietari.

În cauza de faţă, s-a demonstrat că între proprietățile părților există un gard, însă reclamanta dorește construirea unui alt gard nou, din alte materiale, motiv pentru care  fiind necesară  pentru lămurirea  unor împrejurări  de fapt,  efectuarea unor măsurători în trasarea liniei despărţitoare a proprietăţilor părţilor şi identificarea semnelor de hotar prin distanţe măsurate în linie dreaptă faţă de anumite puncte fixe existente în teren, instanţa a încuviinţat efectuarea unei expertize de specialitate în cauză.

Terenurile părţilor au fost identificate printr-o raportul de expertiză în domeniul topografie, geodezie și cadastru, care a constatat că, în urma măsurătorilor rezultă că atât reclamanta cât și pârâții deține suprafețe mai mari decât cele stabilite în actele de proprietate în felul următor:

-Reclamanta C.E.R. deține terenul situat în ....., cu nr. cadastral care, în urma măsurătorilor are suprafața de 616 mp, suprafață delimitată pe schița Anexă nr. 1 de punctele: 13-1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13 cu următoarele distanțe între puncte: 13-1, d=9,38m, 1-2, d=10,66m, 2-3, d=12,57 m, 3-4, d=7,85 m; 4-5, d= 10,27m, 5-6, d=13,9m, 6-7, d=11,20m, 7-8, d=8,37 m; 8-9, d=23,12 m; 9-10,d=7,59 m; 10-11, d=9,74m; 11-12, d=4,81 m; 12-13, d=18,69 m, cu vecinătățile: N: D.D. și D.P., E: D.D. și D.P., S: str. ..., V: .....

-Pârâții D.D. și D.P. dețin terenul situat în ...., cu nr. cadastral ..., care în urma măsurătorilor are suprafața de 2727 mp, suprafață delimitată pe schița Anexa nr. 1 de punctele: 14-1-2-3-4-5-6-7-8-29-28-27-26-25-24-23-22-21-20-19-18-17-16-15-14 cu următoarele distanței între puncte: 14-1, d=9,32 m, 1-2, d=10,66 m, 2-3, d=12,57m, 3-4, d=7,85m, 4-5, d=10,27m, 5-6, d=13,90m, 6-7, d=11,20m, 7-8, d=8,37m, 8-29, d=17,55m, 29-28, d=9,26m, 28-27, d=16,41m, 27-26, d=16,46m, 26-25, d=80,26m, 25-24, d=12,66 m, 24-23, d=10,73m, 23-22, d=11,55m, 22-21, d=82,87m, 21-20, d=36,56m, 20-19, d=10,45m, 19-18, d=1,17m, 18-17,d=11,65m, 17-16, d=24.20 m, 16-15, d=11,07m, 15-14, d=32,74 m, cu vecinătățile: N-...., E-..., ... și ..., ...., .... și ....; S-..., ....., ... și .....

S-a constatat că reclamanta deține, în fapt, suprafața de 616 mp, față de 600 mp conform actelor, iar pârâții dețin în fapt suprafața de 2727 mp față de 2700 mp conform actelor de proprietate.

Expertul a realizat și o propunere de grănițuire, în sensul ca linia de hotar să respecte în mare, același amplasament, dar să fie trasată în linie dreaptă astfel: linia de hotar propusă să pornească din punctul 1 din partea de sud a proprietăților (de pe str. ....), către Nord până în punctul 4, pe distanța de 30,89 m, apoi să continue până în punctul 30, distanța de 34,57 m, iar din punctul 30 către vest până în punctul 8, pe o distanță de 9 m (unde se deplasează către est, spre proprietatea pârâților cu 0,63 cm), având o lungime totală de 74,46 m.

Acţiunea în grăniţuire este o acţiune reală-imobiliară, petitorie şi imprescriptibilă având ca scop delimitarea prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăţi învecinate, ea neimpunând reclamantului să-şi dovedească dreptul său de proprietate cu privire la porţiunile de teren asupra cărora cere a se stabili hotarul.

De aici rezultă concluzia că acţiunea în grăniţuire poate avea loc şi în cazul în care, aşa cum este situaţia în speţă, deşi există între proprietăţile vecine semne exterioare de delimitare, sunt îndoieli că ele ar fi amplasate pe traseul hotarului dintre proprietăţi.

Şi aceasta deoarece, atât timp cât controversa există, acţiunea în grăniţuire nu trebuie respinsă, ci, dimpotrivă, urmează a fi admisă, chiar dacă limitele dintre terenurile limitrofe se stabilesc pe linia actuală de hotar.

Astfel fiind, instanţa consideră că este necesar a se stabili linia de hotar dintre proprietăţile părţilor.

În acord cu concluziile pârâților, instanța apreciază că nu se impune stabilirea liniei de hotar conform propunerii expertului, ci menținerea liniei actuale de hotar, astfel cum rezultă din cartea funciară. Stabilirea liniei de hotar conform propunerii expertului ar presupune modificarea inutilă a cărților funciare ale imobilelor în discuție, în condițiile în care, între proprietățile părților există deja gard (chiar dacă prezintă degradari în anumite porțiuni), iar gardul actual respectă linia de hotar. Mai mult, chiar reclamanta a precizat că solicită efectuarea expertizei pentru determinarea liniei de hotar doar pentru că are dubii cu privire la linia de hotar, nu pentru că s-ar fi produs un eveniment în urma căruia să fi constatat modificări ale acesteia, cât și pentru că dorește construirea unui nou gard pe o linie corectă. În aceste condiții, instanța apreciază că se impune ca linia de hotar și amplasamentul proprietăților părților să rămână aceleași, fără modificări.

În concluzie, se va stabili linia de hotar între proprietatea reclamantei şi cea a pârâților pe actualul amplasament potrivit anexei 1 din raportul de expertiză efectuat de expert XXX, urmând să se mențină identificarea conform situației actuale, respectiv:

-Reclamanta C.E.R. deține suprafața delimitată pe schița Anexă nr. 1 de punctele: 13-1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13 cu următoarele distanțe între puncte: 13-1, d=9,38m, 1-2, d=10,66m, 2-3, d=12,57 m, 3-4, d=7,85 m; 4-5, d= 10,27m, 5-6, d=13,9m, 6-7, d=11,20m, 7-8, d=8,37 m; 8-9, d=23,12 m; 9-10,d=7,59 m; 10-11, d=9,74m; 11-12, d=4,81 m; 12-13, d=18,69 m, cu vecinătățile: N: D.D. și D.P., E: D.D. și D.P., S: str. ..., V: ....;

-Pârâții D.D. și D.P. dețin terenul situat în ...., jud. ..., cu nr. cadastral ....., suprafață delimitată pe schița Anexa nr. 1 de punctele: 14-1-2-3-4-5-6-7-8-29-28-27-26-25-24-23-22-21-20-19-18-17-16-15-14 cu următoarele distanței între puncte: 14-1, d=9,32 m, 1-2, d=10,66 m, 2-3, d=12,57m, 3-4, d=7,85m, 4-5, d=10,27m, 5-6, d=13,90m, 6-7, d=11,20m, 7-8, d=8,37m, 8-29, d=17,55m, 29-28, d=9,26m, 28-27, d=16,41m, 27-26, d=16,46m, 26-25, d=80,26m, 25-24, d=12,66 m, 24-23, d=10,73m, 23-22, d=11,55m, 22-21, d=82,87m, 21-20, d=36,56m, 20-19, d=10,45m, 19-18, d=1,17m, 18-17,d=11,65m, 17-16, d=24.20 m, 16-15, d=11,07m, 15-14, d=32,74 m, cu vecinătățile: N-..., E-..., .... și ...., ..., ... și ....; S-...., V-C.E.R., .... și .....

Faţă de cele expuse instanţa, urmează să admită acest capăt de cerere formulat de către reclamantă.

Pe capătul de cerere având obligarea pârâților să contribuie la edificarea gardului pe linia de hotar ce va stabilită sau să permită reclamantei să execute lucrarea de edificare a gardului cu suportarea de către pârâți a jumătate din cheltuielile ocazionate de lucrare:

Potrivit disp. art. 662 alin.1 C.civ. „ oricare dintre vecini ii poate obliga pe proprietarii fondurilor învecinate sa contribuie la construirea unei despartituri comune”. Asadar, in raporturile dintre vecini, art. 662 alin.1 C.civ. reglementează obligația de îngrădire, nerespectarea acestei obligatii dând dreptul vecinului să ceara în justiție obligarea proprietarului sa contribuie la cladirea si repararea ingradirii ce desparte casele, curtile si gradinile lor.

În speta, instanţa retine ca proprietatile partilor sunt despărțite printr-un gard realizat din stalpi de fier si plasa, aspect ce reiese din fotografiile de la dosar dar și susținerile părților.

Dispozițiile art. 663 alin.2 C.civ.  prevăd posibilitatea oricăruia dintre coproprietarii gardului comun de a nu participa la cheltuielile de intretinere si reparare, renunțând la dreptul său de proprietate asupra despărțiturii comune. Din aceste dispozitii, precum si din faptul ca obligaţia de îngrădire este un accesoriu al dreptului de a dobandi coproprietatea asupra despărţiturii comune (reglementat de art. 666C.civ.), rezultă ca proprietarul care nu a contribuit la realizarea gardului poate renunţa de la început la dreptul de a dobândi coproprietatea gardului, caz in care, evident, nu poate fi obligat nici la plata contravalorii acestuia.

Or, din probele administrate în cauza reiese că proprietatea părților este delimitată prin gard amplasat pe linia de hotar. Analizând fotografia de la 10, instanța constată că acest gard este realizat din stâlpi de metal, plasă de sârmă și plasă care să împiedice vederea spre curtea vecină. 

În aceste condiții, pârâții nu pot fi obligați nici la construirea unei noi despărțituri comune, întrucât aceasta deja există, nici la cheltuielile de întreținere și reparare ale despărțiturii dacă renunță la dreptul său de proprietate asupra despărțiturii comune. În cauză, reclamanta dorește construirea unui nou gard, pentru un confort sporit în delimitarea celor două proprietăți, activitate putând fi realizată în condițiile în care instanța a stabilit deja linia de hotar, însă această cheltuială urmează a fi suportat exclusiv de către reclamantă, întrucât nu reprezintă o necesitate, iar pârâții apreciază că actualul gard întrunește condițiile necesare pentru delimitarea celor două proprietăți.

Prin urmare, instanța va respinge acest capăt din cererea principală ca neîntemeiat.

Cheltuieli de judecată

În acordarea cheltuielilor de judecată, instanța va avea în vedere că doar capetele de cerere admise.

Cheltuielile de grăniţuire potrivit disp.art. 584 C.civ. trebuie  suportate deopotrivă de  proprietarii terenurilor învecinate.

În prezenta cauză instanţa reţine, însă, că pârâții au recunoscut pretenții reclamantei în ceea ce privește stabilirea liniei de hotar, iar aceste aspecte au fost confirmate de expert. Prin urmare, instanța constată că, în ceea ce îi privește pe pârâți devin incidente prevederile art. 454 C.pr.civ., privind exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată, în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect grănițuire. Obligarea pârâților la suportarea cheltuielilor privind stabilirea liniei de hotar, în condițiile în care aceștia au precizat încă de la început că linia actuală este corect stabilită, ar reprezenta o sarcină excesivă pentru pârâți.

În consecință, față de dispozițiile art. 454 C.pr.civ., va respinge cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În ceea ce privește cererea pârâților de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, instanța constată că cererea reclamantei a fost admisă în parte, iar capătul doi de cerere a fost respins ca neîntemeiat. Pentru apărare, pârâții au angajat un avocat, căruia i-au achitat un onorariu în sumă de 2000 lei (chitanță nr. .... f. , chitanță nr.). În consecință, va obliga reclamanta la plata către pârâți a cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat, în sumă de 2000 lei.

Domenii speta

Spete similare