Vătămare corporală din culpă

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria C…. emis la data de 02.04.2019 sub nr. xxxxx/P/2015 a fost trimis în judecată inculpatul D.I.G  pentru săvârşirea săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196, alin. 2 și 3 Cod penal.

Din actele de urmărire penală a rezultat următoarea situaţie de fapt:

„În ziua de 01.08.2015, în jurul orei 17:40, inc. D.I.G, conducătorul autoturismului marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare B-xxx-xxx, se deplasa pe D.N. 1, E 60, pe sensul de mers Brașov – Ploiești, însoțit de persoana vătămată C. S., aflată pe bancheta din spate a autovehiculului.

La un moment dat, la km. 84+800 m, în afara localității Bănești, într-o zonă cu circulaţie pe ambele sensuri, cu carosabilul în stare bună, uscat, cu două benzi de mers pe sens, delimitate cu marcaj discontinuu vizibil şi fără indicatoare rutiere de obligare sau de interzicere, în timp ce se deplasa pe banda 1 rulând cu viteza de 110 – 120 km/h, peste limita legală admisă pe sectorul de drum respectiv, inculpatul a pierdut contolul asupra direcției de deplasare a autoturismului și a pătruns pe acostament și pe terenul agricol din partea dreaptă a sensului de mers.

În încercarea de redresare și revenire pe carosabil, inc. D.I.G. a virat stânga, manevră care a cauzat răsturnarea autoturismului către partea dreaptă și deplasarea acestuia în rostogolire, în jurul axei longitudinale, în direcția Ploiești, către refugiul de parcare aflat în zonă, unde a lovit partea din spate a unui autoturism Alfa Romeo, pe care l-a proiectat pe camp, și o motocicletă BMW, aparținând MAI, ambele oprite regulamentar în parcare.

Persoana vătămată C. S., care nu avea cuplată centura de siguranță, a fost proiectată din habitaclu, pe spațiul agricol, și a fost transportată ulterior la Spitalul Județean de Urgență Ploiești unde, în urma examinării, i s-a stabilit diagnosticul ,,politraumatism prin accident rutier, TCC minor, traumatism toracic, fractură cu deplasare humerus stâng, traumatism abdomino-pelvin și de bazin, plagă prin contuzie coapsă dreapta”.

Conform Buletinului de Analiză Toxicologică Alcoolemie nr. xxxx/01.08.2015, eliberat de S.M.L. Pxxxx, inc. D.I.G prezenta la 01.08.2015, ora 20:05, alcoolemia zero.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. xxxxx/282/2016 din 30.03.2016, întocmit de Institutul Național de Medicină Legală ,,Mina Minovici’’ București, leziunile traumatice ale persoanei vătămate C.S s-au putut produce la 01.08.2015, în circumstanțele unui politraumatism de trafic rutier, victima fiind pasager, printr-un mecanism asociat de lovire - proiectare (posibil prin parbriz). Evaluarea gravității leziunilor traumatice poate fi făcută prin aproximativ 100 (o sută) ,,zile de îngrijire medicală’’, dacă nu survin complicații. Prin multitudinea leziunilor traumatice, cu potențial șocogen, viața persoanei a fost pusă în primejdie. Totodată, s-a menționat că referiri la o posibilă stare de infirmitate posttraumatică vor putea fi făcute după epuizarea metodelor terapeutice, cu precizarea că, în prezent, C.S prezintă o neuropatie a nervului radial stâng (pareză) și hipoestezie –parestezie în teritoriul viscerocraniului.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală – supliment - nr. xxxxx/282/2016 din 18.01.2017, întocmit de Institutul Național de Medicină Legală ,,Mina Minovici’’ București, evaluarea gravității leziunilor traumatice suferite de persoana vătămată C.S, care s-au putut produce la 01.08.2015, în circumstanțele unui politraumatism de trafic rutier, victima fiind pasager, poate fi făcută prin 140 (o sută patruzeci) zile de îngrijire medicală, față de cele 100 (o sută) zile de îngrijire medicală acordate inițial, având în vedere tratamentul medico-chirurgical efectuat după finalizarea raportului de expertiză medico-legală xxxxxx/282/2016, cu mențiunea că numărul zilelor de îngrijire medicală poate fi majorat în funcție de tratamentul pe care îl va mai urma persoana vătămată. Leziunile traumatice consemnate în raportul de expertiză medico-legală nr. xxxxx/282/2016 din 30.03.2016 au pus în primejdie viața persoanei vătămate. Persoana vătămată prezintă un prejudiciu estetic, o incapacitate adaptativă de 40 % fără a se încadra în grad de invaliditate, cu capacitatea de muncă păstrată și o mică inegalitate a membrelor pelvine, de aproximativ 1 cm, care nu este asimilată noțiunii de infirmitate posttraumatică.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală – supliment – 2 - nr. xxxxx/282/2016/2018 din 19.10.2018, întocmit de Institutul Național de Medicină Legală ,,Mina Minovici’’ București, se mențin integral concluziile formulate anterior, cu mențiunea că, luând în considerație noile intervenții chirurgicale, în ceea ce privește evaluarea gravității leziunilor traumatice, sub aspectul criteriului direct ,,zile de îngrijire medicală’’, poate fi făcută prin 180 (o sută optzeci) ,,zile de îngrjire medicală’’.

În conformitate cu dispoziţiile art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată,  conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să efectueze orice manevră în condiţii de siguranţă.

De asemenea, potrivit art. 35, alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, participanţii la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluenţa şi siguranţa circulaţiei, să nu pună în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor şi să nu aducă prejudicii proprietăţii publice ori private.

Or, în condițiile în condiţiile în care inc. D.I.G a condus autoturismul, cu depăşirea limitei legale de viteză admisă pe sectorul respectiv de drum, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare a autovehiculului, a pătruns pe acostament și pe terenul agricol din partea dreaptă a sensului de mers, iar în încercarea de redresare și revenire pe carosabil, prin viraj stânga, a cauzat răsturnarea autoturismului către partea dreaptă și deplasarea acestuia în rostogolire, în jurul axei longitudinale, în direcția Ploiești, se va reţine vinovăţia acestuia în producerea accidentului rutier ce a avut ca urmare vătămarea corporală a pasagerei C.S.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti s-a constituit parte civilă cu suma de 880 lei, reprezentând cuantumul cheltuielilor de spitalizare ale persoanei vătămate C. S..

Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. CAROL DAVILA, s-a constituit parte civilă cu suma de 1217, 09 lei, la 21.04.2016, respectiv cu 1776,47 lei, la 29.03.2018, reprezentând cuantumul cheltuielilor de spitalizare ale persoanei vătămate C.S.”

Prin încheierea de şedinţă din data de 27.08.2019, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 al. 2 Cpp, a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecăţii.

La termenul de judecată din data de 22.10.2019, persoana vătămată C.S, prin apărător ales a formulat şi detaliat în scris constituirea de parte civilă, indicând suma  92.416,28 lei  cu titlu de despăgubiri civile , reprezentând  daune  materiale, 200.000 euro, echivalent în lei la data plăţii , daune morale şi 5.003 lei cheltuieli de judecată (filele 30-50 vol. I).

La termenul de judecată stabilit în cauză la data de 10.12.2019, partea civilă C.S şi-a majorat pretenţiile civile,  indicând suma  92.910,28 lei  cu titlu de despăgubiri civile , reprezentând  daune  materiale, 200.000 euro, echivalent în lei la data plăţii , daune morale şi 5.955 lei cheltuieli de judecată ( filele 8-9, vol. II).

La termenul de judecată stabilit în cauză la data de 30.06.2020, partea civilă C.S şi-a precizat pretenţiile civile,  indicând suma  97.419,28 lei  cu titlu de despăgubiri civile , reprezentând  daune  materiale, 200.000 euro, echivalent în lei la data plăţii , daune morale şi 6.907 lei cheltuieli de judecată ( filele 64-65, vol. II).

Prin adresa emisă sub nr. xxxx/17.10.2020,  Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „ Dr. Carol Davila” Bucureşti s-a constituit ca parte civilă cu suma de 14.506.95 ron (filele 31-39 vol. II).

Audiat cu respectarea garanţiilor procesuale în prezenta apărătorului desemnat din oficiu, inculpatul D.I.G a declarat că solicită aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 375 Cpp, că recunoaşte săvârşirea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, are cunoştinţă de probele administrate pe parcursul urmăririi penale, pe care şi le însuşeşte, solicitând judecarea sa în baza acestora, conform dispoziţiilor legale care reglementează judecarea în cazul recunoaşterii învinuirii, regretând comiterea faptei.

Totodată, inculpatul a precizat că  solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri în circumstanţiere şi că, dacă ar fi condamnat, ar fi de acord să presteze o activitate neremunerată în folosul comunităţii. De asemenea, a precizat  că este de acord cu pretenţiile civile formulate în cauză, în măsura dovedirii acestora (f.51 vol. I).

Instanţa a încuviinţat părţilor proba cu înscrisuri în circumstanţiere, iar din oficiu,  a dispus reactualizarea fişei de cazier judiciar a inculpatului şi evaluarea acestuia de către Serviciul de Probaţiune Bucureşti.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Analizând materialul probator administrat în cauză, respectiv probele administrate în faza urmăriri penale: proces-verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșă foto și schiță; buletin de analiză toxicologică – alcoolemie D.I.G; declaraţii suspect/inculpat D.I.G; declaraţii martori; declarații persoană vătămată C.S; raport de expertiză medico-legală (initial și suplimente), înscrisuri, coroborat cu probatoriile administrate în faza cercetării judecătoreşti, instanţa apreciază că există, dincolo de orice îndoiala rezonabilă, probe din care rezulta ca fapta există, constituie infracţiuni şi a fost săvârşită de către inculpat cu vinovăţia prevăzută de lege.

Se constată că probele administrate în prezenta cauză au aptitudinea de a înlătura prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază inculpatul conducând la concluzia dincolo de orice dubiu rezonabil că fapta inculpatului D.I.G care, în ziua de 01.08.2015, în jurul orei 17:40, în timp ce conducea autoturismul marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare B-xx-xxxx, pe D.N. 1, E 60, pe sensul de mers Brașov – Ploiești, însoțit de persoana vătămată Cristea Simona, aflată pe bancheta din spate a autovehiculului, nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a respecta regimul de viteză şi de a o adapta în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să efectueze orice manevră în condiţii de siguranţă, și a cauzat un accident de circulație soldat cu vătămarea corporală a persoanei vătămate C.S întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196, alin. 2 și 3 Cod penal.

Prin urmare, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 396 alin. 2 C. proc. pen., în sensul că faptele deduse judecăţii există, dincolo de orice îndoială, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, în cauză urmează a opera răspunderea penală a acestuia.

La individualizarea pedepsei, având în vedere cele expuse şi luând în considerare faptul că  pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei îl constituie prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, instanţa va proceda la stabilirea şi aplicarea unei pedepse pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv :

a) imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite;

b) starea de pericol creata pentru valoarea ocrotită;

c) natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii;

d) motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit;

e) natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal;

g) nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul că infracţiunile la regimul rutier, de natura celor săvârşite de inculpat, au o frecvenţă foarte mare, îngrijorătoare în ultima perioadă de timp şi se impune aplicarea unor pedepse pentru conştientizarea inculpatului cât şi a altor conducători auto care prin nerespectarea normelor de bază privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice pun în pericol grav integritatea corporală/viaţa celorlalţi participanţi la trafic.

Instanţa reţine că fapta inculpatului, şi anume vătămarea corporală din culpă, prezintă un pericol social important.În procesul deliberativ de alegere a pedepsei ce urmează a fi aplicate sunt foarte relevante împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii.

Inculpatul a produs, de asemenea, un accident de circulaţie, cauzând vătămarea persoanei vătămate  într-un mod violent.

În raport de natura infracţiunii săvârşite, în acest caz se impune stabilirea unei pedepse care să nu poată fi interpretată ca o iertare sau ca o minimizare a gravităţii comportamentului inculpatului  şi care să armonizeze latura de sancţiune a pedepsei cu necesitatea reintegrării în societate.

În ceea ce priveşte persoana inculpatului, instanţa reţine faptul că acesta este în vârstă de 67 de ani, este căsătorit, a absolvit studii medii, are un loc de muncă stabil şi nu este cunoscut cu antecedente penale.

 Fiind dovedită existenţa faptei, elementele constitutive ale infracţiunii, precum şi săvârşirea acesteia de către inculpat, instanţa urmează să antreneze răspunderea penală a acestuia, apreciind că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse orientate spre mediu.

Având în vedere faptul că inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei reţinute în actul de sesizare al instanţei şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanţa va face în ceea ce îl priveşte pe acesta aplicabilitatea dispoziţiilor art. 396 alin 10 C.p.p. și va reduce cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de lege.

Din referatul de evaluare a inculpatului întocmit de către Serviciul de Probaţiune Bucureşti (filele 328-331 vol. I), s-a apreciat că implicarea acestuia în activităţi infracţionale reprezintă un aspect episodic şi nu caracterizează conduita acestuia, acesta deţinând  resurse interne necesare pentru o evoluţie pozitivă.

În raport de aceste considerente instanţa va aplica inculpatului, conform art. 396 alin. 1,2,10  art. 196 alin.2, 3 Cp, cu aplic. art. 375 Cpp,  o pedeapsa cu închisoarea într-un cuantum de natura a asigura scopul educativ preventiv al pedepsei.

Conform art 91 cp, va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen prev. de art 92 Cp.

Conform art. 93 alin 1 Cp, va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să se prezinte la Serviciul  de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti la datele fixate de acesta, să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa, să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei sau orice deplasare care depăşeşte 5 zile, sa comunice schimbarea locului de muncă,  să comunice informaţii şi documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Conform art. 93 alin. 2 lit.a Cp, va impune condamnatului să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probaţiune Bucureşti.

Conform art. 93 alin. 3 Cp, instanţa va impune inculpatului ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată pe o durata de 60 de zile lucrătoare în cadrul Axx Dxxx Pxx Sector x Bucureşti sau al Dxxx Gexx de Axxx Sxxx şi Pxxx Cxxx Sector xxx Bucureşti.

Conform art. 91 alin.4 Cp, instanţa va atrage inculpatului atenţia asupra art. 96 Cp.

În ceea ce priveşte constituirea de parte civilă a numitei C.S, instanţa constată incidenţa art. 19 alin. 5 C.p.p., care prevede că repararea prejudiciului material şi moral se face conform prevederilor incidente din legea civilă, materială şi procesuală.

Prin urmare, se aplică dispoziţiile art. 1357 C. civil, care reglementează răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie. Faţă de aceste dispoziţii, instanţa apreciază că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 1357 Cod civil.

Cu privire la cererea de obligare a inculpatului la plata sumei de 97.419,28 lei cu titlu de daune materiale, instanţa apreciază că pentru a fi stabilită această obligaţie, prejudiciul reclamat trebuie să fie cert, lichid şi exigibil.

Referitor la standardul de probaţiune necesar, prejudiciul trebuie să fie dovedit.

Instanţa constată că partea civilă a demonstrat prin ataşarea înscrisurilor, prin existenţa planşelor foto de la dosar, existenţa şi cuantumul prejudiciului material.

În ceea ce priveşte daunele morale, se reţine că cererea părţii civile este întemeiată în parte.

Astfel, daunele morale se stabilesc pe baza evaluării instanţei, spre deosebire de despăgubirile materiale, care se stabilesc pe baza probelor directe.

Se realizează, aşadar, o evaluare subiectivă a circumstanţelor particulare ale cauzei, neexistând criterii de evaluare prestabilite strict. Chiar şi ţinând cont de doza de aproximare a cuantumului despăgubirilor, acestea trebuie acordate în funcţie de următoarele criterii : gravitatea durerilor şi sufrinţei suportate de partea civilă şi durata acestora (instanţa reţine numărul de zile de îngrijiri medicale -180- şi constată că orice leziune traumatică produce în mod inevitabil consecinţe şi în plan psihologic), valoarea lezată – integritatea fizică fiind una dintre cele mai importante valori ale persoanelor, nu doar prin consecinţele fizice, somatice, dar şi prin cele ce se răsfrâng în plan psihologic, astfel de fapte afectând negative capacitatea persoanei de a interacţiona cu alte persoane în modul, frecvenţa şi eficienţa de dinaintea producerii vătămării, viaţa socială a părţii civile, deoarece după producerea accidentului, aceasta nu s-a mai putut implica în activităţile fireşti şi obişnuite de dinaintea evenimentului rutier.

Pe cale de consecinţă, daunele nu pot constitui o sursă de îmbogăţire pentru victimă, cuantumul nu trebuie să fie excesiv  ca întindere riscând  a se îndepărta de la funcţia compensatorie  recunoscută de lege. Totodată  Curtea Europeană  în practica sa  a arătat  adesea faptul că important este principiul  echităţii  în materia daunelor morale.

Instanţa apreciază că sub acest ultim aspect discutat, al cuantumului despăgubirilor morale, suma de 70.000 euro asigură un just echilibru între asumarea de către inculpat a gravităţii infracţiunii comise şi a consecinţelor faptei sale şi compensarea pur subiectivă a suferinţelor, cu precădere, psihice resimţite de persoana vătămată nu numai consecutiv accidentului, ci mai ales pe viitor, ca reminiscenţă imperceptibilă pe moment, dar ale cărei resorturi interioare pot oricând, aievea, să reapară în mintea acesteia.

Pentru aceste temeiuri, în baza art. 397 alin.1 cu ref. la art.19 și art. 25 din Cod procedură penală. coroborat cu art. 1357 şi urm. Cod civil,. va admite în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă C.S şi va obliga partea responsabilă civilmente Sc Euroins România Asigurare Reasigurare S.A. Bucureşti la plata sumelor de:97.419,28 lei(actualizată cu rata inflaţiei plus dobanda legală) cu titlul de daune materiale;70.000 euro (în echivalent lei la cursul BNR la data plăţii) cu titlul de daune morale.

Spitalul Judeţean De Urgenţă Ploieşti  s-a constituit parte civilă cu suma de 880  lei, reprezentând cuantumul cheltuielilor de spitalizare ale persoanei vătămate C.S.

Instanţa apreciază că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 1357 C.civil, pentru angajarea răspunderii delictuale a unei persoane, respectiv fapta ilicită (infracţiunea de vătămare corporală din culpă), prejudiciul, vinovăţia şi legătura de cauzalitate.

Pe cale de consecinţă, în baza art. 397 alin. (1) şi art. 25 alin.  C.pr.pen. raportat la art. 313 alin.1,2 din Lg. Nr.95/2006 va obliga inculpatul la plata către partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti a sumei de 880 plus dobânda legala calculata de la data  prestării serviciilor medicale- şi până la data achitării efective) cu titlul de despăgubiri civile- cheltuieli spitalizare persoana vătămată.

Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila” Bucureşti s-a constituit parte civilă cu suma de 14.506,95  lei, reprezentând cuantumul cheltuielilor de spitalizare ale persoanei vătămate C.S.

Instanţa apreciază că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 1357 C.civil, pentru angajarea răspunderii delictuale a unei persoane, respectiv fapta ilicită (infracţiunea de vătămare corporală din culpă), prejudiciul, vinovăţia şi legătura de cauzalitate.

Pe cale de consecinţă, în baza art. 397 alin. (1) şi art. 25 alin.  C.pr.pen. raportat la art. 313 alin.1,2 din Lg. Nr.95/2006 va obliga inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 14.506,95 lei plus dobânda legala calculată de la data prestării serviciilor medicale- si până la data achitării efective) cu titlul de despăgubiri civile -cheltuieli spitalizare persoana vătămată.

În temeiul disp. art.13 HG.25/2011 rap. la art.3 din legea NR.76/2008 va dispune prelevarea de probe biologice  in vederea introducerii profilelor genetice in S.N.D.G.J.

Ca urmare a  condamnării şi,  conform disp. art. 274 alin. 1 Cp, inculpatul va fi obligat la 1200 lei cheltuieli judiciare către stat, urmând ca onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu să fie avansat fondurile Ministerului Justiţiei.

În temeiul disp. art. 276 alin.1 cpp va obliga pe inculpat către partea civilă C.S  la plata sumei de 6.907 lei cu titlul de cheltuieli judiciare reprezentând onorariu apărător ales.

Domenii speta

Spete similare