Obligatie de a face

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr._____________, reclamanţii A______ A_____ şi B______ B__ în contradictoriu cu pârâtul C_____ C__ au solicitat obligarea pârâtului de a-si monta jgheaburi si parazapezi la partea de acoperiş ce are cădere spre proprietatea reclamanţilor spre a dirija apele pluviale si din precipitaţii, precum si zapada sa nu cada sau sa nu ajunga pe proprietatea reclamanţilor si sa nu afecteze anexa lor gospodăreasca situata în apropierea locuinţei pârâtului.

In motivarea cererii, s-a arătat că au dobândit imobilul, teren + construcţie în baza actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2457/21.07.1979 la Notariatul de Stat Câmpina, iar în partea de sud ne învecinam cu pârâtul care are o locuinţa acoperita cu placi de azbociment si ţigla cu înclinaţie pronunţata spre proprietatea reclamanţilor.

De asemenea , la o distanta de circa 50-60 cm de casa pârâtului se afla anexa gospodăreasca a reclamanţilor având perete de scândura spre locuinţa pârâtului.

Din caracteristicile constructive ale locuinţei pârâtului si în raport de căderea zăpezii si precipitaţiilor, precum si a apelor pluviale acestea cad în parte pe terenul pârâtului dar se scurg în raport de configuraţia naturala a terenului pe proprietatea reclamanţilor, unde bălteşte si aduce prejudicii.

In acelaşi timp, datorita înclinaţiei pronunţate a acoperişului pârâtului, o parte din apele pluviale, dar si zapada afecteaza anexele gospodăreşti ale reclamanţilor, împiedica accesul pe lângă si în jurul acesteia datorita zăpezii din cădere si accentuează fenomenul de pătrundere si băltire pe terenul acestora.

În continuare se precizează că deşi au încercat rezolvarea situaţiei pe cale amiabilă, pârâtul a refuzat orice colaborare.

În drept au invocat prevederile art. 1516 pct. 1 si 2, 1518, 1527, 1530, 1531 N.C.C.

În dovedire au solicitat probele cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, testimonială cu un martor indicat şi expertiza judiciara specialitatea construcţii, care sa stabilească:

1) Daca în raport de poziţionarea terenului a construcţiei pârâtului si a construcţiilor reclamantului, apele pluviale, precum si zapada afecteaza proprietatea reclamantului respectiv peretele anexei gospodăreşti si circulaţia în jurul construcţiilor reclamantului.

2) Ce lucrări se impun a fi efectuate de pârât pentru dirijarea apelor pluviale pe terenul acestuia si oprirea zăpezii de a cadea pe terenul din apropierea construcţiilor reclamantului.

La data de 12.04.2017, pârâtul a formulat întâmpinare – cerere reconvenţională ( f.26-27) prin care arată cu privire la întâmpinare că, înţr-adevăr, se învecineză cu reclamanţii pe latura de nord a proprietăţii sale, pe care o stăpâneşte împreună cu soţia sa, C_____ G_______.

Pârâtul arată că locuinţa împreună cu terenul pe care este situat această construcţie l-a dobândit conform contractului de v/c autentificat sub nr.194/27 mai 1998 la Biroul notarial M____ M_______, S________ V_____ şi I___ M______ din Câmpina, acoperişul locuinţei fiind acelaşi de atunci, fără nici o modificare.

Se precizează că, acoperişul grajdului reclamanţilor aşa cum era edificat le încălca dreptul de proprietate şi prin sentinţa civilă nr.927/11 martie 2016 instanţa de judecată a dispus alinierea lui la nivelul liniei de hotar. După stabilirea liniei de graniţă dintre proprietăţi a constatat că grajdul reclamanţilor a fost edificat pe proprietatea pârâtului, deoarece între spatele casei acestuia şi linia de hotar trebuia să existe o distanţă de 70 cm, însă aşa cum menţionează şi reclamanţii în acţiune, grajdul lor este amenajat la o distanţă de cca.50-60 cm de casa pârâtului, deci este edificat în proprietatea acestuia, întrucât din planul de situaţie aferent contractului de v/c al reclamanţilor nr.732/i/1979 că distanţa de la linia de hotar dintre proprietăţi până la casa pârâtului, în anul 1979, era de l m.

În opinia pârâtului, acesta consideră că nu poate fi obligat să monteze parazăpezi, jgheaburi şi burlane atâta timp cât reclamanţii au edificat un grajd fără autorizaţie şi care mai mult îi încalcă dreptul de proprietate.

De asemenea se arată că, din schiţa de plan anexă a contractului lui de v/c din anul 1998 se poate observa că nu există pe terenul reclamanţilor edificată nici o anexă şi nici un grajd la momentul în care pârâtul a devenit proprietarul imobilelor.

În continuare pârâtul arată că, şi-a turnat o placă de beton lângă linia de hotar, cu o înălţime suficientă care nu permite apelor din precipitaţii care se scurg de pe acoperişul imobilului său să băltească în curtea lor, ci dimpotrivă băltesc în curtea lui.

Pe cale reconvenţională se solicită demolarea construcţiilor edificate de către reclamanţi fără autorizaţie de construcţie respectiv:(grajd, copertină, coteţ de porumbei) şi tăierea nucului sau toaletarea acestuia, plantat la o distanţă mai mică de 2 m de linia de hotar ce desparte proprietăţile noastre.

Se arată că , prin anii 2000, reclamanţii au edificat un grajd fără autorizaţie de construcţie şi fără fosă septică în care cresc 2 capre, în imediata vecinătate a casei pârâtului.

Precizează ca, această construcţie este o veritabilă sursă de poluare, fapt ce contravine normelor sanitar-veterinare şi deşi au fost atenţionaţi de mai multe ori de către autorităţi, la sesizările pârâţilor, aceştia au refuzat să se conformeze şi să reamplaseze adăpostul de capre la o distanţă mai mare de l0 m de locuinţa pârâtului.

Totodată, se arată că în dreptul grajdului reclamanţilor există beciul casei pârâtului în care se scurg dejecţiile animaliere.

Mai arată că, reclamanţii au edificat un coteţ de porumbei în anul 2014, din B.C.A şi lemn şi are un geam spre proprietatea pârâtului încălcându-ne servitutea de vedere.

În drept a invocat art.205-art.209C.pr.civ. şi în dovedire a solicitat probele cu înscrisuri, planşe foto, proba testimonială cu un martor şi expertiză construcţii.

La data de 28.04.2017, reclamanţii au formulat răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională ( f.66-68) prin care arată se arată că pârâtul nu poate solicita demolarea unor construcţii care nu se află pe proprietatea lui.

Cu privire la pomul fructifer (nucul) are o vechime de cca.100 ani, a fost plantat de bunicii reclamanţilor si este amplasat la distanta legala respectiv peste 2 m de linia de hotar.

Acest pom a fost toaletat de câteva ori, iar coronamentul acestuia nu cade pa casa paratilor.

Caprele de care face vorbire paratul-reclamant nu au stat niciodată in grajdul la care face referire, iar in realitate locaţia unde se afla acum nu are nici o legătură cu proprietatea paratului. In concluzie, grajdul care in opinia paratului-reclamant reprezintă “o veritabila sursa de poluare” nu adăposteşte nici un animal, ci dimpotrivă lemne de foc si în acest fel nu poate polua.

Mirosurile neplăcute de care face vorbire paratul-reclamant se datoreaza faptului ca încăperea care reprezinta pivniţa acestora a fost transformata în hasna, care preia apa uzata de la baie.

Copertina la care face referire paratul-reclamant este construita pe terenul reclamanţilor-pârâţi, iar pretinsa fereastra de la cotetul de porumbei este strict de luminare, cu dimensiuni mici si prevăzută cu policarbonat- ca iluminare, fiind mat, fara posibilitatea de a se vedea prin aceasta si avand amplasata folie.

La data de 12.06.2017, pârâtul a formulat modificare la cererea reconvenţională ( f.104) prin care arată că, întrucât grajdul reclamanţilor(anexa gospodărească, denumită de reclamanţi în acţiune) este edificat pe linia de hotar dintre fondurile părţilor precum şi pe o porţiune de cca 20 de cm .din proprietatea acestuia ,în vecinătatea casei sale, solicită demolarea grajdului edificat de către reclamanţi fără autorizaţie de construcţie, amplasat parţial pe proprietatea pârâtului, iar în caz de refuz să fiu el abilitat să efectueze această lucrare pe cheltuiala acestora, în subsidiar, demolarea grajdului edificat de către reclamanţi în porţiunea amplasată pe terenul pârâtului, pe linia de hotar şi la o distanţă de 50 de cm. în vecinătatea liniei de hotar dintre proprietăţile părţilor, iar în caz de refuz să fiu el abilitat să efectueze această lucrare pe cheltuiala lor, demolarea copertinei şi a coteţului de porumbei edificate de reclamanţi fără autorizaţie de construcţie, iar în caz de refuz să fie abilitat să efectueze el această lucrare pe cheltuiala acestora, toaletarea nucului situat pe proprietatea reclamanţilor, ale cărui crengi depăşesc linia de hotar, iar în caz de refuz să fie abilitat să efectueze el această lucrare pe cheltuiala lor.

Raportat la cererea reconvenţională cu privire la demolarea grajdului(anexa gospodărească) reclamanţilor ,invocă excepţia prematurităţii acţiunii deoarece în opinia sa mai întâi ar trebui să se lămurească, aspectele legate de demolarea grajdului, dacă vor fi găsite întemeiate de către instanţa de judecată şi apoi să se pună problema precipitaţiilor care ar putea să ajungă pe proprietatea vecinilor reclamanţi şi a grajdului acestora.

În cauză au fost administrate probele cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului ( f.151-154) , interogatoriul reclamanţilor ( f. 155-158) , testimonială cu martorii E______ E_______-TIBRRIU ( f. 166) , BUMBUŢĂ C_________-M____ ( f. 167), expertiză construcţii „F_______ I__” ( f. 189-102).

Având în vedere că s-a publicat în Monitorul Oficial Decretul privind pensionarea titularului Completului de Judecată Civil 1, respectiv a D-nei. judecător D_____ E_______, raportat şi la Hotărârea de Colegiu nr. 3/19.04.2019 potrivit căreia Completul Civil 1 va fi preluat începând cu data de 13.05.2019 de către D-na judecător To_____ A______ A____ C______ , cauza a fost preluată de către actualul complet.

Urmare încuviinţării obiecţiunilor la expertiza construcţii s-a întocmit răspunsul depus la filele 282-283 şi răspunsul depus la fila 315.

De asemenea în cauză s-a încuviinţat şi administrat proba cu expertiză topometrică „P______ D______” ( f. 326-328).

Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine în fapt următoarele:

Reclamanţii, A______ A_____ şi B______ B__, sunt proprietarii unui teren în suprafaţă de 1117 mp, situat în comuna Măgureni, ____________________, jud. Prahova, şi a locuinţei situate pe acest teren, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2457/21.07.1979 şi titlului de proprietate nr.479/02.02.2007.

Pârâtul C_____ C__ a dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.194/27.05.1998 un teren în suprafaţă de 1071 mp situat în ___________________________________ împreună cu construcţia situată pe acesta compusă din corpul A -două camere, bucătărie, terasă, corpul B: o încăpere, magazie şi grajd, iar la poziţia C polată.

Imobilele proprietatea părţilor se învecinează pe o latură, astfel cum rezultă din actele acestora, din susţinerile părţilor şi din raportul de expertiză tehnică judiciară topografică efectuată în cauză.

Instanţa reţine că prin sentinţa civilă nr.927/11.03.2016 a Judecătoriei Câmpina rămasă definitivă prin decizia civilă nr.1517/26.10.2016 a Tribunalului Prahova, a fost obligată reclamanta B______ B__ să lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 3 mp identificată prin perimetrul 2,3,4,5,2 în schiţa anexă la raportul de expertiză -răspuns la obiecţiuni întocmit de expert M__ S______, s-a dispus grăniţuirea proprietaţilor părţilor pe aliniamentul punctelor 1,2,5,6,10,11,12, pe schiţa de plan anexă la raportul de expertiză topografică-răspunsuri la obiecţiuni întocmit de expert M__ S______.

Prin prezenta acţiune reclamanţii solicită obligarea pârâtului să îşi monteze jgheaburi şi parazăpezi la partea de acoperiş ce are cădere spre proprietatea lor astfel încât apa şi zăpada să nu ajungă pe proprietatea acestora.

Prin cererea reconvenţională modificată formulată de pârâtul C_____ C__ se solicită obligarea celor doi reclamanţi să demoleze construcţiile edificate de către reclamanţi fără autorizaţie , respectiv grajd, copertină , coteţ de porumbei şi toaletarea nucului situat pe proprietatea reclamanţilor ale cărei crengi depăşesc linia de hotar.

Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de expert F_______ I__ s-a reţinut că la ploile linilştite apele de pe acoperişul locuinţei pârâtului nu afectează proprietatea reclamanţilor, dar la ploile torenţiale, cu debit mare de apă poate afecta proprietatea reclamanţilor, impunându-se montarea de jgheaburi şi burlane pentru dirijarea apelor pluviale precum şi montarea opritorilor de zăpadă pentru ca zăpada de pe acoperiş să nu alunece şi să nu cadă peste construcţiile reclamanţilor.

Potrivit art.611c.civ proprietarul este obligat să îşi facă streaşina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin.

Aşadar, având în vedere concluziile raportului de expertiză construcţii, în temeiul disp. art. 611C. civ. instanţa va admite cererea principală şi va obliga pârâtul să monteze la acoperişul construcţiilor cu pantă către proprietatea reclamanţilor, jgheaburi şi burlane pentru dirijarea apelor pluviale pe terenul proprietatea acestuia, precum şi să monteze opritori de zăpadă la aceleaşi construcţii.

În ceea ce priveşte cererea reconvenţională instanţa reţine în privinţa construcţiilor a căror demolare o solicită pârâţii respectiv grajdul, copertină şi coteţ de porumbei, că se solicită demolarea acestora având în vedere faptul că acestea au fost edificate fără autorizaţie., iar în privinţa grajdului, pentru motivul că acesta depăşeşte limita de hotar între cele două proprietăţi. În privinţa susţinerilor pârâţilor-reclamanţi instanţa reţine că într-adevăr din actele dosarului rezultă că aceste construcţii au fost efectuate fără autorizaţie, reclamanţii nedovedind contrarul acestei situaţii. Instanţa constată însă că nerespectarea reglementărilor privind edificare construcţiilor fără autorizaţie se verifică de către preşedinţii consiliilor judeţene, primarii şi organele de control din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene care au obligaţia să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale şi, în funcţie de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancţiuni sau să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi organelor de urmărire penală, după caz(art.27 din Legea 50/1991).Rezultă aşadar că desfiinţarea construcţiilor edificate fără autorizaţie se poate dipune doar la solicitarea organelor abilitate în procedura prevăzută de Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Referitor la motivul invocat de către pârâţii-reclamanţi în sensul că grajdul edificat de reclamanţi depăşeşte linia de hotar intrând pe proprietatea sa, instanţa reţine că potrivit sentinţei civile nr.927/11.03.2016 a Judecătoriei Câmpina a fost obligată pârâta B______ B__ să-şi retragă acoperişul grajdului astfel încât proiecţia acoperişului său pe suprafaţa terenului să nu depăşescă linia de hotar dintre cele două proprietăţi. În prezenta cauză se solicită demolarea grajdului, motivul fiind acela că depăşte linia de hotar dintre proprietăţi. Instanţa constată că potrivit raportului de expertiză întocmit în prezenta cauză de expert P______ D______ a rezultat faptul că grajdul edificat de A______ A_____ şi B______ B__ depăşeşte linia de hotar stabilită de expertul M__ S______ cu 8 cm la un capăt şi 18 cm la celălalt capăt, pe o lungime de 5,74 m, expertul concluzionând că această situaţie se datorează unei erori de măsurare, având în vedere faptul că acest grajd era edificat în aceeaşi poziţie la momentul întocmirii expertizei M__ S______, eroare care se încadrează în marja de eroare admisă.

Instanţa apreciază că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art.431 C__ privind efecte lucrului judecat, text care dispune că oricare dintre părţi poate opune lucru anterior judecat într-un litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia.Astfel, având în vedere faptul că prin sentinţa mai sus menţionată s-a stabilit cu putere de lucru judecat limita dintre cele două proprietăţi reţinându-se că doar streaşina grajdului depăşeşte limita de hotar, sens în care s-a dispus şi retragerea acestuia, instanţa apreciază că nu se poate reţine că în prezent grajdul depăşeşte linia de hotar.

Instanţa reţine totodată că potrivit încheierii nr._____/05.06.2019 s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea reclamanţilor din prezenta cauză pentru terenul în suprafaţă de 1117 mp situiat în Măgureni, _________________________ precum şi a trei contrucţii, respectiv C1-locuinţp P+M, C2-anexă de 15 mp şi C3-anexă 22 mp, anul edificării 1979. Este menţionată de asemenea o construcţie C4, fără acte , în suprafaţă de 19 mp, edificată în anul 2014.

Instanţa reţine totodată că potrivit art. 612C. civ. „Orice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanţe minime de 60 cm de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel să nu mai aducă atingere drepturilor proprietarului vecin.”Textul de lege este aplicabil construcţiilor edificate după anul 2010, anul intrării în vigoare a noul Cod civil.

În privinţa construcţiilor care fac obiectul prezentei cauze, instanţa reţine că în privinţa grajdului nu sunt aplicabile dipoziţiile de mai sus, din actele dosarului rezultând că acesta a fost edificat anterior cumpărării de către pârâţi a imobilului din Măgureni. Acest aspect rezultă din coroborarea menţiunilor din procesul verbal încheiat la data de 26.05.2015 de către reprezentanţii primăriei Măgureni (fila 48) care au constat că faţă de construcţiile înregistrate în evidenţele ficale era edificată în plus o învelitoare de lemn (terasă ) fără pereţi de beton şi temelie, precum şi o anexă (coteţ de găini şi porumbei, lucrările nefiind finalizate cu răspunsul la interogatoriu propus de pârât reclamantului (fila 155-întrebarea 155) şi menţiunile din încheierea de intabulare, în care grajdul este reţinut ca fiind construit în anul 1979. Nu va fi reţinută în acest sens declaraţia martorului E______ E_______ E______ care a arătat că grajdul a fost edificat în urmă cu 4,5 ani, reţinând că această declaraţie nu se coroborează cu alte mijloace de probă.

Referitor la coteţul de porumbei, potrivit raportului de expertiză F_______ I__ acesta este situat la o distanţă de 66 cm faţă de gardul ce separă proprietăţile.

 Cu privire la solicitarea de desfiinţare a copertinei instanţa reţine că prin expertiza F_______ I__ s-a reţinut existenţa unei polate şi a unui şopron cu şarpantă de lemn pe stâpi din ţevă de oţel, astereală lemn, învelitoare tablă zincată, acestea nefiind închise cu pereţi. Instanţa apreciază acestea nu se încadrează în prevederile legale menţionate nefiind construcţie, lucrare sau plantaţie şi nici nu s-a făcut dovada în concret că acestea îl prejudiciază pe pârât în contextul în care s-a reţinut prin aceeaşi expertiză că acestea au jgheaburi şi burlane, precum şi opritori de zăpadă.

În ceea ce priveşte capătul de cerere reconvenţională aşa cum a fost modificată privind toaletarea nucului instanţa reţine că prin raportul de expertiză F_______ I__ s-a reţinut că aceste crengi depăşesc linia de hotar dar nu afectează construcţiile pârâtului.Din declaraţia martorului Bumbuţă C_________ M____ a rezultat faptul că în urmă cu doi ani reclamanţi au tăiat crengile nucului pentru ca acestea să nu treacă de linia de hotar.Instanţa reţine faptul că prin modificarea cererii reconvenţionale pârâtul-reclamant nu a mai solicitat tăierea nucului ci doar toaletarea acestuia, situaţie în care instanţa preciază că sunt incidente dispoziţiile art.613 alin.3 C.civ potrivit cărora proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparţinând proprietarului vecin are dreptul de a le tăia, precum şi dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său. Instanţa apreciază astfel că şi acest capăt de cerere este neîntemeiat, posibilitatea legală a pârâtului existând în lipsa unei hotărâri judecătoreşti în aces sens.

 Pentru aceste considerente instanţa va admite acţiunea principală şi va respinge cererea reconvenţională ca neîntemeiată.

Faţă de modul de soluţionare a cererilor, reţinân culpa procesuală a pârâtului, în temeiul art.453 C__ îl va obliga la plata cheltuieli de judecată în cuantum de 3240 lei reprezentând onorariu avocat, onorariu expert şi taxă de timbru.

Domenii speta

Spete similare