Ft

Sentinţă civilă 317 din 29.03.2022


Prin cererea înregistrată la această instantă sub nr. (...) reclamantii (...) au chemat in judecată pe pârâtul (...) solicitand instantei ca prin hotărârea ce va pronunta să se dispună obligarea pârâtului să le permita trecerea pe terenul său pentru a ajunge la calea publică; cu cheltuieli de judecată.

In motivarea cererii reclamantii au arătat că sunt coproprietarii unui teren in suprafată de (...) mp. situat in (...), avand ca vecini : (...) aşa cum rezultă din contractul de donatie autentificat sub nr, (...), prin care mama lor, (...) le-a donat terenul mentionat.

Mai precizează reclamantii că, (...) este proprietara unui teren în suprafaţă de (...) mp. detinut in baza certificatului de mostenitor nr. (...), prin care se atestă că de pe urma def. (...) a rămas terenul de (..) mp. situat in (...), intre vecinii : (...), iar in cuprinsul acestui certificat se mentioneaza in mod expres că accesul la teren se face pe drumul de trecere din partea de sud.

In continuare, reclamantii arată că sunt inscrisi in evidentele de rol si fiscale ale (...) , plătind an de an taxe si impozite, iar accesul la terenurile pe care le detin era asigurat pe un drum de trecere ce traverseaza proprietatea paratului . Acest drum de trecere a fost stabilit in anul (...) de catre autorii lor, asa cum rezulta din cuprinsul Conventiei scrise si semnate de parti in fata reprezentantilor primariei, fiind respectata pana la inceputul anului (...).

Reclamantii mai arată că în urma cu aproximativ trei luni de zile, paratul, incalcand obligatia de a lasa liber drumul de trecere a efectuat lucrari de escavare pe acest drum, obstructionand in acest mod accesul lor la terenurile pe „care le detin. S-au adresat si autoritatilor locale, iar reprezentantii primariei s-au deplasat la fata locului , unde au constatat ca sesizarea lor este reala, sens in care viceprimarul comunei s-a deplasat la domiciliul paratului (..:), iar in urma discutiilor purtate , acesta a refuzat sa refaca drumul de trecere pe care l-a escavat, oferind ca si justificare a refuzului sau faptul ca in planul cadastral nu este trasat drumul de acces catre proprietatile lor, astfel că solicită admiterea cererii.

In drept, au invocat dispozitiile art. 616 – 619, 755 si urm. cod civil.

Au depus alăturat, in copie, înscrisuri.

La data de (...) pârâtul a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii, ca neintemeiată si a invocat exceptia lipsei calitătii procesuale .

In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri si s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.

Expertiza tehnică topografică a fost intocmită de expert (...) si depusa la dosar.

Analizând actele  și lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin contractul de donație autentificat sub nr. (...)de B.N.P. (...) din orașul (...), reclamanții (...) au dobândit, în indiviziune și cote egale (1/2) un teren în suprafaţă de (...) mp situat în intravilanul (....) 

Potrivit certificatului de moştenitor nr. (...), emis de BNP (...) din (...) în dosarul nr. (...), reclamanta (...) are calitatea de unic moştenitor al defunctei (...), decedată la data de (.-..), din masa succesorală făcând parte şi un teren în suprafaţă de (...) mp situat în (...)

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. (...) de B.I.N. (...) , pârâtul (...) a dobândit un teren în suprafaţă de (...) mp situat în (...)

Prin raportul de expertiză tehnică judiciară topografică (...) au fost identificate şi evidenţiate terenurile mai sus menţionate, stabilindu-se că:

-reclamanţii (...) deţin un tern în suprafaţă de (...) mp, evidenţiat în Anexa nr. 1 – Lot 1 la raportul de expertiză, în conturul punctelor 1-2-3-4-5-1, categoria de folosinţă fâneaţă, teren ce coincide cu actul de proprietate reprezentat de contractul de donație autentificat sub nr. (...) de B.N.P. (...)

-reclamanta (...) deţine un teren în suprafaţă de (...) mp, evidenţiat în Anexa nr. 1 – Lot 2 la raportul de expertiză, în conturul punctelor 4-5-6-7-4, categoria de folosinţă fâneaţă, teren ce coincide cu actul de proprietate depus de reclamantă, respectiv  certificatului de moştenitor nr. (...), emis de BNP (...)

-pârâtul (...) deţine un teren în suprafaţă de (...) mp, evidenţiat în Anexa nr. 1 – Lot 3 la raportul de expertiză, în conturul punctelor 8-9-10-11-12-13-14-15-16-8, categoria de folosinţă fâneaţă, teren ce coincide cu actul de proprietate reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. (...) de B.I.N. (...)

Prin acelaşi raport de expertiză s-a concluzionat de către expertul tehnic judiciar că există două fonduri învecinate fondurilor reclamanţilor, pe care se poate face accesul către calea publică aflată în apropiere, reprezentată de un drum comunal.

Prima cale de acces este poziţionată pe terenurile deţinute de (...) (terţ faţă de acest proces) şi pârâtul (...), măsurând lungimea de (...) m, evidenţiată în Anexa nr. 2 la raportul de expertiză, pe aliniamentul punctelor A-B-C, din care (...) m pe terenul terţului (...) (segmentul A-B) şi (...) m pe terenul pârâtului (...) (segmentul B-C).

A doua cale de acces este poziţionată pe ternurile deţinute de (...) (terţ faţă de acest proces) şi (...) (terţ faţă de acest proces), măsurând lungimea de (...)m, evidenţiată în Anexa nr. 2 la raportul de expertiză, pe aliniamentul punctelor A-B-D, din care (...) m pe terenul terţului (...) (segmentul A-B) şi (...) m pe terenul terțului (...) (segmentul B-D).

Aşa cum rezultă din constatările expertului tehnic judiciar şi anexa nr. 4 la raportul de expertiză, calea de acces evidenţiată în Anexa nr. 2 la raportul de expertiză, pe aliniamentul punctelor A-B-C, reprezintă calea de acces folosită iniţial de reclamnţi, în prezent blocată de lucrările efectuate de către pârât pentru amenajarea terenului şi construirea unei locuinţe.

Totodată, expertul a concluzionat că singura posibilitate de a crea reclamanţilor o cale de acces fără a stânjeni pârâtului exercitarea dreptului de proprietate este în conturul punctelor 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-1 evidenţiate în Anexa nr. 5 la raportul de expertiză.

În drept, potrivit art. 617 C.civ. proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu. Trecerea trebuie să se facă în condiţii de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puţine prejudicii.

Totodată, conform art. 619 C.civ. întinderea şi modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin înţelegerea părţilor, prin hotărâre judecătorească sau printr-o folosinţă continuă pe timp de 10 ani.

Aşa cum rezultă din conţinutul raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză, sintetizate anterior, reclamanţii pot avea acces la calea publică reprezentată de un drum comunal situat în apropierea terenurilor deţinute, în două modalităţi, respectiv prin trecerea pe fondul pârâtului (...) sau prin trecerea pe fondul terțului (...), ambele variante presupunând trecerea, în aceeaşi modalitate şi pentru aceeaşi distanţă, pe fondul terţului (...)

Dintre cele două modalităţi, se apreciază că trecerea pe fondul pârâtului (...) îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 617 alin. (2) teza finală C.civ. întrucât aceasta ar presupune parcurgerea unei distanţe de (...) m, calculată pe aliniamentul punctelor 1-2-3-4-5 din Anexa nr. 5, faţă de o distanţă de (...) m pe terenul terțului (...) (segmentul B-D) evidenţiată în anexa nr. 2.

În lipsa altor elemente dovedite de părţi, instanţa apreciază că prejudiciile aduse fondului ce are acces la calea publică sunt direct proporţionale cu distanţa necesară trecerii către calea publică. Se mai reţine că ambele fonduri vecine, aparţinând  pârâtului (..../....) au acces la aceeaşi cale publică.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept expuse anterior, dispoziţiile art. 619 C.civ. şi reţinând că dreptul de trecere reglementat de art. 617 C.civ. constituie una dintre limitele juridice ale dreptului de proprietate privată şi, astfel, nu poate fi instituit printr-o dispoziţie a instanţei de judecată, aşa cum au solicitat reclamanţii prin cererea de chemare în judecată precizată, instanţa va admite, în parte, cererea de chemare în judecată, precizată şi va stabili întinderea şi modul de exercitare a dreptului de trecere pe care reclamanţii îl au pe fondul pârâtului, potrivit raportului de expertiză tehnică topografică judiciară „(...)” – Anexa nr. 5.

Faţă de dispoziţiile art. 451-453 C.proc.civ., având în vedere soluţia ce se va dispune în prezenta cauză, instanţa va obliga pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de (...) lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în (...) lei taxă judiciară de timbru, (...) lei onorariu expert tehnic judiciar, (...) lei onorariu avocat.