Tentativă omor

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B, nr. 308/P/2019 din 23.08.2019, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților:

- B D, cetățean român, fără antecedente penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

a) tentativă la omor, prevăzută de art. 32 din C.p. raportat la art. 188 alin. 1 din C.p., constând în aceea că în noaptea de 21/22.04.2019, în jurul orelor 22:50, a lovit, repetat, cu corpuri contondente, peste cap și peste corp, pe persoana vătămată P P, iar leziunile provocate au fost de natură să-i suprime viața;

b) lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 1 din C.p., constând în aceea că în noaptea de 21/22.04.2019, în jurul orelor 22:50, a lovit, cu pumnul și cu piciorul, pe persoana vătămată R A, în timp ce se afla în loc public, anume drumul din dreptul locuinței numitului P B, situate în județul B;

c) influențarea declarațiilor, prevăzută de art. 272 alin. 1 din C.p., constând în aceea că în noaptea de 21/22.04.2019, în jurul orelor 22:50, a încercat, prin lovire, să determine pe persoana vătămată R A să nu sesizeze și să nu dea declarații cu privire la fapta de agresare a persoanei vătămate P P;

d) tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 371 din C.p., constând în aceea că în noaptea de 21/22.04.2019, în jurul orelor 22:50, prin faptele de a agresa pe persoanele vătămate P P și R A în loc public, anume drumul public din județul B, a determinat o stare de temere și de indignare a persoanelor care au asistat la comiterea acesteia;

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C.p.;

- B G - concubinaj, studii – 8 clase, fără ocupație, stagiu militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

a) tentativă la omor, prevăzută de art. 32 din C.p. raportat la art. 188 alin. 1 din C.p., constând în aceea că în noaptea de 21/22.04.2019, în jurul orelor 22:50, a lovit, repetat, cu corpuri contondente, peste cap și peste corp, pe persoana vătămată P P, iar leziunile provocate au fost de natură să-i suprime viața;

b) influențarea declarațiilor, prevăzută de art. 272 alin. 1 din C.p., constând în aceea că în noaptea de 21/22.04.2019, în jurul orelor 22:50, a încercat, prin amenințare, să determine pe martorul E G G să nu sesizeze și să nu dea declarații cu privire la fapta de agresare a persoanei vătămate P P;

c) tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 371 din C.p., constând în aceea că în noaptea de 21/22.04.2019, în jurul orelor 22:50, prin faptele de a agresa pe persoana vătămată P P și de a amenința pe martora E G G, în loc public, anume drumul public din  județul B, a determinat o stare de temere și de indignare a persoanelor care au asistat la comiterea acesteia;

totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C.p.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bsub nr. 2269/110/2019 din data de 28.08.2019.

Prin Încheierea nr. 177/P/2019 din data de 02.10.2019 din dosarul nr. 2269/110/2019/a1, s-a constatat de către judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. (1) C.proc.pen., legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 308/P/2019 din 23.08.2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bprivind pe inculpaţii:

1) B D cetățean român, fără antecedente penale, trimis în judecată în stare de arest preventiv, în lipsă, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 din C.p. raportat la art. 188 alin. 1 din C.p., lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 1 din C.p., influențarea declarațiilor, prevăzută de art. 272 alin. 1 din C.p., tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 371 din C.p., totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C.p.;

2) B G - fără ocupație, stagiu militar nesatisfăcut, fără antecedente penale,  trimis în judecată în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 din C.p. raportat la art. 188 alin. 1 din C.p., influențarea declarațiilor, prevăzută de art. 272 alin. 1 din C.p., tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 371 din C.p., totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C.p., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Prin aceeaşi încheiere s-a dispus începerea judecăţii cauzei.

Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă:

-denunțul martorului P M (filele 18-19, 28-29);

-planșă ce cuprinde fotografiile depuse la dosarul cauzei de martorul P M (filele 21-26);

-proces verbal de sesizare din oficiu din data de 21.04.2019 (fila 27);

-adresa cu numărul 3080/P/2019 din data de 14.05.2019 a Parchetului de pe lângă Tribunalul B(filele 31-42);

-adresa cu numărul 1868/A2D/336 din data de 23.05.2019 a Serviciului județean de medicină legală B(filele 44-47);

-declarațiile persoanelor vătămate:

a) P P (filele 49-52);

b) R A (filele 63-67);

-raport de expertiză medico legală cu numărul A1D/176 din data de 28.06.2019 al Serviciului județean de medicină legală B(filele 55-56);

-certificatul medico legal cu numărul A2D/336 din data de 02.05.2019 al Serviciului județean de medicină legală B(filele 57-59);

-proces verbal de cercetare a locului faptei din data de 27.06.2019 (filele 70-79);

-proces verbal de redare a convorbirilor telefonice la numărul de urgență 112 (fila 80);

-adresa cu numărul 126201 din data de 14.06.2019 a Serviciului de telecomunicații speciale – Unitatea militară 0572 București (filele 83-84);

-declarațiile martorilor:

a) P M (filele 85-86);

b) B  E (filele 95-99);

c) E G G (filele 101-108);

d) S C A (filele 109-110);

e) A C  (filele 111-112);

f) B M A  (filele 113-115);

g) B R A  (filele 116-117);

h) L M  (fila 118);

i) B G  (filele 119-120);

-proces verbal de ridicare de la martorul P M a unor fragmente lemnoase (fila 88);

-proces verbal de examinare criminalistică a fragmentelor lemnoase ridicate de la martorul P M (filele 89-92);

-adresa cu numărul 10108 din data de 27.05.2019 a Spitalului județean de urgență B(filele 125-126);

-adresa cu numărul 1808277 din data de 12.06.2019 a Inspectoratului pentru situații de urgență „Mr. Constantin Ene” al județului B(fila 129);

-adresa cu numărul 6175 din data de 14.06.2019 a Serviciului de ambulanță județean B(fila 131);

-declarațiile inculpatului B G (filele 161, 163-164);

-adresa cu numărul 1131649 din data de 11.06.2019 a Centrului medical județean B(filele 173-176);

-fotografiile depuse de martorul P M împreună cu denunțul (fila 227);

-suport optic ce conține înregistrările audio cu convorbirile operatorilor Centrului unic pentru apeluri de urgență 112 (fila 228);

-suporturile optice ce conțin înregistrările audio video ale declarațiilor inculpatului B G (filele 229-230).

Persoana vătămată P P s-a constituit parte civilă în timpul urmăririi penale, însă nu a precizat cuantumul pretențiilor civile. În fața instanței, acesta a solicitat obligarea inculpaților la plata sumei de 15.000 lei, cu titlu de daune materiale, precum și a sumei de 15.000 euro, cu titlu de daune morale. Totodată, la ultimul termen de judecată a solicitat obligarea inculpaților la plata unei contribuții lunare în cuantum de 600 lei.

Persoana vătămată R A nu s-a constituit parte civilă în timpul urmăririi penale, însă  în fața instanței acesta a solicitat obligarea inculpaților la plata sumei de 5.000 euro cu titlu de daune morale.

Spitalul județean de urgență Bs-a constituit parte civilă în timpul urmăririi penale cu suma de 6716,06 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate persoanei vătămate P P.

Inspectoratul pentru situații de urgență „Mr. Constantin Ene” al județului Bnu s-a constituit parte civilă în timpul urmăririi penale sau a judecății.

Având în vedere poziția de nerecunoaștere a inculpaților, în cursul cercetării judecătorești au fost audiați martorii P M (f. 45, v. I), B  E (f. 46, v. I), S C A  (f. 47, v. I), E G G (f. 65-66, v. I), B R A  (f. 67, v. I), A C  (f. 102-103, v. I), B M A  (f. 104, v. I), L M (f. 105, v. I), B G  (f. 106, v. I), P M (f. 121, v. I) și L I  (f. 122, v. I).

De asemenea, în cauza s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale, raportul si suplimentul regăsindu-se atașate la dosarul instanței.

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti, instanţa reţine că situaţia de fapt descrisă în rechizitoriu reflectă aproape întru totul realitatea, cu următoarele precizări:

În noaptea de 21/22.04.2019, în jurul orelor 21:00, inculpații B D și B G s-au deplasat la barul aparținând S.C. A C  C  S.R.L., situat în , județul B.

În incinta barului, se aflau și angajații S.C. A C  C  S.R.L., anume persoana vătămată R A și martorul S C A.

În jurul orelor 22:00 – 22:20, martorul B  E s-a întâlnit, pe drumul public, cu persoana vătămată P P și au luat hotărârea de a se deplasa la barul aparținând S.C. A C  C  S.R.L.

Ulterior, la barul aparținând S.C. A C  C  S.R.L., a ajuns și martorul B M A , care s-a așezat la masă cu inculpații B D și B G.

După un timp, la barul aparținând S.C. A C  C  S.R.L., a ajuns și martora B R A , sora martorului B M A , împreună cu prietenul său, numitul I I C, care s-a așezat la masa inculpaților B D și B G.

În aceste circumstanțe, în timp ce se afla în incinta barului, inculpatul B G a încercat să o provoace pe persoana vătămată P P, întrucât între aceștia exista un conflict anterior, întrebându-l pe acesta dacă „este șmecher”, aspect confirmat atât de persoana vătămată,  de partea civilă R A, cât și de martora E G G.

Martorul A C , administratorul S.C. A C  C  S.R.L., a fost avertizat de persoana vătămată R A de posibilitatea izbucnirii unui conflict între persoana vătămată P P, pe de o parte, și inculpatul B G, pe de altă parte. Cu această ocazie, martorul A C  s-a deplasat la inculpații B D și B G pentru a le cere explicații, însă inculpații au negat că ar intenționa să provoace scandal. În urma verificării camerelor de supraveghere, s-a confirmat faptul că nu a mai existat o altă interacțiune în incinta barului între inculpați și persoana vătămată P P, aspect confirmat de martorii A C  și E G G.

Ulterior, inculpații B D și B G au cerut explicații persoanei vătămate R A pentru că a anunțat pe martorul A C , astfel cum rezultă din declarația persoanei vătămate R A.

Inculpații B D și B G și-au manifestat nemulțumirea în legătură cu persoana vătămată P P, despre care ar fi afirmat, în prezența martorei B R A , că doresc să o agreseze.

Instanța are dubii cu privire la sinceritatea declarației dată de martora B R A  la termenul de judecată din 03.03.2020, în care a afirmat că „i-am auzit pe aceștia spunând că vor să discute cu P P, să-l întrebe...”, având în vedere că la momentul audierii în fața organelor de cercetare penală, la data de 28.06.2019 (așadar la aproximativ două luni după săvârșirea faptelor de către inculpați, când succesiunea evenimentelor era încă proaspătă în memoria martorei ), aceasta a declarat că „la un moment dat cei doi au devenit agresivi în limbaj, explicând cum îl vor bate pe Pogar Petrică”.

Din acest motiv, martora B R A  și numitul I I C au părăsit barul aparținând S.C. A C  C  S.R.L.

În jurul orelor 22:30, persoana vătămată P P și martorul B  E au plecat împreună spre locuințe, însă, la scurt timp, au fost urmați de inculpații B D și B G, aspect confirmat de martorii audiați în cauză.

La scurt timp, în aceeași direcție de deplasare a persoanei vătămate P P, a martorului B  E și a inculpaților B D și B G, au plecat și persoana vătămată R A și martora E G G.

În jurul orelor 22:50, inculpații B D și B G au ajuns din urmă pe persoana vătămată P P și pe martorul B  E, în dreptul locuinței numitului P B, din județul B.

Pe durata deplasării, inculpatul B G s-a înarmat cu un corp contondent, bâtă din material lemnos, cu care a lovit din spate, în cap, pe persoana vătămată P P.

Fiind avertizat de inculpații B D și B G că va fi agresat fizic dacă rămâne, martorul B  E a fugit de la locul agresiunii persoanei vătămate P P.

Inculpații B D și B G au lovit, repetat, cu pumnii, cu picioarele și cu obiectul contondent, peste corpul persoanei vătămate P P, care era căzută.

 Exercitarea tuturor acestor acte de agresiune, de către ambii inculpați, rezultă fără îndoială din declarațiile oferite atât de părțile civile P P și R A, cât și de martora E G G.

Astfel, instanța constată că apărările inculpatului B G, în sensul că singurul care l-ar fi lovit pe P P este fratele său, B D, sunt contrazise de ansamblul materialului probatoriu aflat la dosarul cauzei.

Totodată, reține că doar inculpatul B D susține apărările fratelui său, din dorința de a lua asupra sa toată vina și de a-l scăpa pe acesta de tragerea la răspundere penală.

După un timp, inculpații B D și B G au ridicat-o de mâini și de picioare pe persoana vătămată P P și au aruncat-o în albia pârâul Roșu, care se afla în apropierea drumului public.

Malul pârăului Roșu avea o înclinație de 70º și de la terasamentul drumului public până la cursul apei a fost măsurată distanța de 8 metri.

În timp ce inculpații B D și B G se întorceau spre barul S.C. A C  C  S.R.L., aceștia au observat pe persoana vătămată R A și pe martora E G G.

În aceste împrejurări, inculpatul B D s-a deplasat către persoana vătămată R A pe care a lovit-o cu pumnul în abdomen, solicitându-i să nu spună nici unei alte persoane ce a văzut.

Instanța reține că din probele administrat în cauză nu rezultă dincolo de orice tăgadă că inculpatul B D l-ar fi lovit pe R A și cu piciorul în fund, în condițiile în care atât partea civilă R A, cât și martora E G G, au declarat în fața instanței că inculpatul i-a aplicat o singură lovitură cu pumnul în abdomen.

În acest timp, inculpatul B G s-a deplasat către martora E G G, pe care a prins-o de haine și căreia i-a pus mâna în gât, și i-a adresat amenințări cu săvârșirea de acte de violență, în cazul în care va spune unei alte persoane ce a văzut.

Imediat, persoana vătămată R A și martora E G G au părăsit locul faptei, fără a verifica starea de sănătate a persoanei vătămate P P, pe care o auzeau cerând ajutor.

Totuși, la orele 22:51, persoana vătămată R A a apelat la numărul de urgență 112 pentru a anunța fapta de agresiune, însă nu a reușit să comunice cu lucrătorii de poliție, probabil din cauza lipsei acoperirii corespunzătoare a rețelei de telecomunicații.

Persoana vătămată R A și martora E G G s-au deplasat în direcția locuinței martorului P M, fratele persoanei vătămate P P, pentru a o anunța despre agresiune.

În timpul deplasării către locuința martorului P M, persoana vătămată R A și martora E G G s-au întâlnit cu martorul B  E, căruia i-au povestit ceea ce s-a întâmplat ulterior plecării sale de la locul agresiunii asupra persoanei vătămate P P.

În acest timp, inculpații B D și B G au revenit pe terasa barului aparținând S.C. A C  C  S.R.L., la masa martorului B M A .

Cu această ocazie, martorul B M A  a observat urme de sânge pe fața și mâinile inculpatului B G.

Inculpatul B G a folosit bere pentru a se spăla de urmele de sânge.

Instanța constată că în declarația dată de martorul B M A  în faza de urmărire penală, la aproximativ două luni după săvârșirea faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată și când firul evenimentelor era proaspăt în memoria sa, acesta a menționat expres că „Nu am observat dacă B D era și el murdar de sânge. Am văzut doar că B G s-a spălat de sânge cu bere”.

În jurul orelor 23:30, inculpatul B G a contactat pe martorul B G  și i-a comunicat să transmită fratelui său, martorul B  E, să nu se implice, fără a-i da alte detalii.

Martorul B G  a luat legătura telefonic cu martorul B  E și a aflat despre agresiunea comisă asupra persoanei vătămate P P.

La scurt timp, martorul B G  a luat legătura telefonic cu martorul P M, fratele persoanei vătămate P P, căruia i-a povestit despre agresiunea comisă asupra fratelui său.

În acest timp, în jurul orelor 23:19, persoana vătămată R A și martora E G G s-au întâlnit cu martorul P M, căruia i-au povestit ceea ce au observat în legătură cu agresiunea comisă asupra persoanei vătămate P P.

În intervalul orar 23:19 – 23:23, au existat trei apeluri telefonice de pe numărul de telefon al persoanei vătămate R A către numărul de urgență 112, prin care a încercat să ia legătură cu lucrătorii de poliție.

Aceste apeluri au fost realizate după întâlnirea dintre persoana vătămată R A și a martorei E G G cu martorul P M, întrucât în apelul de la orele 23:20, apelantul s-a recomandat cu numele de „P M”.

Întrucât nu au reușit să ia legătura cu lucrătorii de poliție și nici cu echipajele medicale de urgență, persoana vătămată R A cu martorii E G G și P M, împreună cu numitul Lațcu Ioachim, s-au deplasat la locul agresiunii, unde au găsit pe persoana vătămată P P ieșită din albia pârăului.

La orele 23:35, persoana vătămată R A a solicitat la numărul de urgență 112 intervenția unui echipaj medical de urgență, anunțând că a găsit pe persoana vătămată P P care avea o stare a sănătății agravată, cu hemoragie în zona capului.

În jurul orelor 24:00, persoana vătămată R A a contactat telefonic și pe martorul A C , căruia i-a povestit despre agresiunea comisă asupra persoanei vătămate P P de către inculpații B D și B G.

Ulterior, martorul A C  s-a deplasat la locul agresiunii, unde a găsit pe persoanele vătămate P P, R A, martorii E G G și alte două persoane pe care nu le-a cunoscut.

Persoana vătămată P P a fost transportată la Spitalul județean de urgență B, de un echipaj al Inspectoratului pentru situații de urgență „Mr. Constantin Ene” al județului B.

La data de 06.05.2019, organele de cercetare penală au ridicat de la martorul P M două fragmente lemnoase, care ar proveni de la obiectul contondent cu care a fost lovită persoana vătămată P P.

Din certificatul medico legal cu numărul A2D/336 din data de 02.05.2019 al S.J.M.L. B rezultă că persoana vătămată P P a prezentat politraumatism cu plăgi contuze faciale și scalp (pavilion ureche dreaptă, frontal stânga, parietal stânga, auricular stâng), fractură craniană cominutivă fronto temporală drepată iradiată la bază, hematom extradural fronto emporal drept compresiv – operat, edem cerebral, hemosinus, fractură corp sternal, fractură spiroida maleola peroniera stângă – redusă ortopedic și imobilizată în aparat gipsat.

Leziunile prezentate de persoana vătămată P P s-au putut produce în ziua de 21.04.2019 prin lovire repetată cu și de corpuri dure.

Leziunile traumatice cranio cerebrale prezentate de persoana vătămată P P au fost de natură a-i pune în primejdie viața persoanei.

Persoana vătămată P P a necesitat 60-65 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Din raportul de expertiză medico legală cu numărul A1D/176 din data de 28.06.2019 al Serviciului județean de medicină legală B rezultă că persoana vătămată P P a prezentat la data de 21.04.2019 diagnosticul de politraumatism cu componenta cranio cerebrală: plăgi contuze faciale și scalp (pavilion ureche dreaptă, frontal stânga, parietal stânga, auricular stânga), fractură craniană cominutivă fronto - temporală dreapta iradiată la bază, hematom extradural fronto - temporal drept compresiv – operat, edem cerebral, hemosinus, fractură corp sternal, fractură spiroida maleolă peroniera stânga – redusă ortopedic și imobilizată în aparat gipsat.

Leziunile prezentate de persoana vătămată P P au putut fi produse prin lovire repetată cu și de corpuri dure, posibil și torsiunea gleznei stânga.

Persoana vătămată P P a necesitat 60-65 de zile de îngrijiri medicale pentru leziunile cranio cerebrale, 40-45 de zile de îngrijiri medicale pentru fractura de stern și 40-45 de zile de îngrijiri medicale pentru fractura de maleola peroniera, care curg de la data producerii acestora și nu se însumează.

S-a concluzionat că fractura maleola tibială stângă, prezentată de persoana vătămată P P la datele de 23.04.2019 și 29.05.2019, este consecința unui traumatism produs în perioada 23.04 – 29.05.2019.

S-a stabilit că leziunile cranio cerebrale prezentate de persoana vătămată P P au fost de natură să pună în pericol viața persoanei.

Instanța nu poate primi apărările inculpatului B G, conform cărora, în noaptea de 21/22.04.2019, a părăsit barul aparținând S.C. A C  C  S.R.L. împreună cu inculpatul B D înaintea persoanei vătămate P P, întrucât nu se coroborează cu declarațiile persoanelor vătămate P P, R A și nici cu cele ale martorilor B  E, E G G, A C  și B M A .

Declarațiile inculpatului B G, conform cărora, în noaptea de 21/22.04.2019, a fost lovit de către persoana vătămată P P în partea dreaptă a capului cu o sticlă de bere și, ulterior, i-a pulverizat în față o substanță iritant lacrimogenă, nu pot fi reținute, întrucât nu se coroborează cu declarațiile persoanei vătămate și nici cu cele ale martorilor B  E și E G G.

La data de 10.06.2019, cu ocazia introducerii în Centrul de reținere și arest preventiv al Inspectoratului de poliție județean B, inculpatul B G a prezentat o excoriație veche în regiunea temporală dreaptă.

Avem în vedere că în adresa cu numărul 1131649 din data de 11.06.2019 a Centrului medical județean B, s-a precizat că leziunea respectivă prezentată de inculpatul B G este veche, iar indicarea datei de producere a acesteia, data de 21/22.04.2019, este estimativă.

Avem în vedere că în perioada 21.04 – 10.06.2019, inculpatul B G s-a aflat în stare de libertate și există posibilitatea ca această leziune să-i fi fost provocată într-o altă împrejurare.

Simpla afirmație a inculpatului B G, conform căreia o anumită leziune i-a fost provocată de o anumită persoană, într-un anumit context, nu este suficientă pentru a proba existența unei fapte de agresiune, dacă nu există un alt mijloc de probă care să o susțină.

Instanța reține că nici una din persoanele care au asistat la conflictul dintre persoana vătămată P P, pe de o parte, și inculpații B D și B G, pe de altă parte, nu au confirmat că inculpatul B G a fost lovit cu o sticlă peste cap, sau că acestuia i-ar fi fost pulverizată în față o substanță iritant lacrimogenă.

ÎN DREPT:

Fapta inculpatului B D, din noaptea de 21/22.04.2019, în jurul orelor 22:50, de a lovi, repetat, cu corpuri contondente, peste cap și peste corp, pe persoana vătămată P P, iar leziunile provocate au fost de natură să-i suprime viața, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 din C.p. raportat la art. 188 alin. 1 din C.p.

Fapta inculpatului B D, din noaptea de 21/22.04.2019, în jurul orelor 22:50, de a lovi cu pumnul în abdomen persoana vătămată R A, în timp ce se afla în loc public, anume drumul din dreptul locuinței numitului P B, situate în , județul B, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 1 din C.p.

Fapta inculpatului B D, din noaptea de 21/22.04.2019, în jurul orelor 22:50, de a încerca, prin lovire, să determine pe persoana vătămată R A să nu sesizeze și să nu dea declarații cu privire la fapta de agresare a persoanei vătămate P P, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de influențarea declarațiilor, prevăzută de art. 272 alin. 1 din C.p.

Faptele inculpatului B D, din noaptea de 21/22.04.2019, în jurul orelor 22:50, de a agresa pe persoanele vătămate P P și R A în loc public, anume drumul public din , județul B, care au determinat o stare de temere și de indignare a persoanelor care au asistat la comiterea acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 371 din C.p.

Întrucât inculpatul B D a săvârșit patru infracțiuni înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, constatăm că îi sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. 1 din C.p., referitoare la concursul de infracțiuni.

Fapta inculpatului B G, din noaptea de 21/22.04.2019, în jurul orelor 22:50, de a lovi, repetat, cu corpuri contondente, peste cap și peste corp, pe persoana vătămată P P, iar leziunile provocate au fost de natură să-i suprime viața, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 din C.p. raportat la art. 188 alin. 1 din C.p.

Fapta inculpatului B G, din noaptea de 21/22.04.2019, în jurul orelor 22:50, de a încerca, prin amenințare, să determine pe martora E G G să nu sesizeze și să nu dea declarații cu privire la fapta de agresare a persoanei vătămate P P, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de influențarea declarațiilor, prevăzută de art. 272 alin. 1 din C.p.

Faptele inculpatului B G, din noaptea de 21/22.04.2019, în jurul orelor 22:50, de a agresa pe persoana vătămată P P și de a amenința pe martora E G G în loc public, anume drumul public din , județul B, care au determinat o stare de temere și de indignare a persoanelor care au asistat la comiterea acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 371 din C.p.

Întrucât inculpatul B G a săvârșit trei infracțiuni înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, constatăm că îi sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. 1 din C.p., referitoare la concursul de infracțiuni.

Instanța are în vedere faptul că leziunile suferite de persoana vătămată P P, ca urmare a actelor de violență exercitate de inculpații B D și B G, i-au pus în pericol viața. Aceștia au lovit pe persoana vătămată P P cu corpuri contondente, pumnii, picioarele și o bâtă, iar loviturile aplicate au avut o intensitate suficient de ridicată pentru a provoca fractura mai multor oase de la cap, cutia toracică și piciorul stâng.

De asemenea, are în vedere că loviturile aplicate de inculpații B D și B G au vizat zone corporale care adăpostesc organe vitale, anume capul, cutia toracică, precum și faptul că după agresiune, persoana vătămată P P a fost aruncată în albia pârăului Roșu, din imediata vecinătate a drumului public, fiindu-le indiferent inculpaților B D și B G dacă persoana vătămată va supraviețui căderii, ținând cont de adâncimea acesteia.

Pentru aceste motive, reține că deși au pus în executare intenția de a suprima viața persoanei vătămate P P, acțiunile inculpaților B D și B G nu și-au produs efectul, independent de voința acestora. 

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaților instanţa va avea în vedere, criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit,  conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, iar pe parcursul procesului penal au adoptat o poziție de nerecunoaștere a acuzațiilor formulate împotriva lor.

Cu privire la gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite de inculpați, instanța reține că acestea sunt de o gravitate sporita tocmai prin urmarea ce s-ar fi putut produce – decesul victimei si împrejurările concrete în care a fost comisă fapta.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuşi un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli şi criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului alegerii sancţiunii, aşa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanţă.

De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa sancţiunii.

Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.

Actele de violenţă exercitate de inculpați în comiterea faptelor sunt elemente care nu pot fi omise şi care trebuiesc bine evaluate de către instanţa  în alegerea pedepselor. Aşa fiind, inculpații trebuiau să ştie că, pe lângă drepturi, au şi o serie de datorii, obligaţii, răspunderi, care caracterizează comportamentul lor în faţa societăţii. Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni.

Numai o pedeapsă justă şi proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât şi finalitatea acesteia, prevenţia specială şi generală înscrise şi în Codul penal român.

Instanța va avea în vedere atât faptul că inculpatul B G se află la primul contact cu legea penală, astfel cum rezultă din fișele de cazier judiciar aflate la dosar, cât și faptul că în fața instanței aceștia nu au dat semne că ar regreta cu adevărat săvârșirea faptelor, nerecunoscând săvârșirea acestora sau încercând să dea vina pe persoana vătămată.

În baza art. 396 alin. 2 C.proc.pen., instanţa îl va condamna pe inculpatul B D cetățean român, cunoscut cu antecedente penale, astfel:

-pentru comiterea infracţiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 din C.p. raportat la art. 188 alin. 1 din C.p., la o pedeapsă de 7 (șapte) ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) din C.p. pe o durată de 5 ani și pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi în condiţiile prev. de art. 65 al. 3 Cod penal;

-pentru comiterea infracţiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 1 din C.p., la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare;

-pentru comiterea infracţiunii de influențarea declarațiilor, prevăzută de art. 272 alin. 1 din C.p., la o pedeapsă de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare;

-pentru comiterea infracţiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 371 din C.p., la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b şi art. 45 C.pen. va dispune contopirea pedepselor aplicate inculpatului B D, va aplica pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care va adăuga sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an și 2 luni închisoare, inculpatul având de executat în final pedeapsa principală rezultantă de 8 (opt) ani și 2 (două) luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) C.p., pe durata a 5 ani și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) C.p. după rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale şi până când pedeapsa privativă de libertate aplicată va fi executată sau considerată ca executată.

În baza art. 72 C.pen., va deducerea din durata pedepsei aplicate, a perioadei arestării preventive de la 02.10.2019 la zi.

Cu privire la starea de arest preventiv, instanța reține că sub aspectul legalităţii, analizând dosarul cauzei, luarea acestei măsuri preventive faţă de inculpat a avut loc cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în vigoare, atât sub aspectul condiţiilor de fond cât şi sub aspectul condiţiilor de procedură şi întinderii în timp a măsurii.

 Sub aspectul temeiniciei instanţa, raportat la modalitatea de comitere a faptelor şi urmările produse, instanța apreciază ca fiind real şi efectiv pericolul pe care îl prezintă pentru ordinea publică, lăsarea acestuia în libertate.

Aprecierea pericolului public se face luându-se în considerare circumstanţele concrete ale fiecărui caz pentru a se stabili în ce măsură “există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate” (jurisprudenţa CEDO).

Prin urmare, instanţa este obligată să vegheze la un just echilibru între durata măsurii privării de libertate, pe de o parte, şi interesul public de protecţie a cetăţenilor împotriva comiterii de infracţiuni grave, pe de altă parte, dedus din modul de săvârşire al faptelor, cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaţilor şi din consecinţele acestora.

Aplicând criteriile impuse de jurisprudenţa CEDO la cauza ce formează obiectul prezentului dosar, instanţa reţine că menţinerea unui just echilibru între interesul general al societăţii în desfăşurarea procesului penal şi interesele inculpatului, impun privarea în continuare de libertate a acestuia.

Mai mult prin faptele presupus a fi comise au fost vătămate valori deosebit de importante, ocrotite de legea penală, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii, prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar induce un puternic sentiment de temere în rândul comunităţii, de insecuritate socială, de nesiguranţă, în opinia publică, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ceea ce practic ar echivala cu încurajarea făcută acestora şi la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi protecţie a statului, fapt ca în final s-ar repercuta negativ asupra finalităţii actului de justiţie.

În aceste condiţii instanţa apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului în acest stadiul al procesului penal ar prezenta un pericol pentru ordinea publică şi ar genera o stare de insecuritate socială.

De asemenea raportat la probele existente la dosar până în acest moment, al procesului penal, se constată că termenul rezonabil al privării de libertate nu a fost depăşit, menţinerea inculpatului în arest preventiv fiind justificată.

În condiţiile speţei, la acest moment interesul general prevalează în raport cu interesul inculpatului de a fi pus în stare de libertate, deoarece securitatea şi liniştea persoanelor ar fi ameninţate şi prin aceasta, în mod evident, ordinea publică.

Temeiurile care au determinat luarea măsurii actuale nu s-au modificat de-a lungul timpului, iar măsura preventivă este, în continuare proporţională cu gravitatea acuzaţiei, astfel că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 202 al. 3 din C.p.p.

Pentru aceste considerente, în baza art. 399 Cod de procedură penală instanța va menţine măsura arestării preventive şi starea de arest preventiv a inculpatului B D.

În baza art. 396 alin. 2 C.proc.pen., instanţa îl va condamna pe inculpatul B G cetățean român, necăsătorit - concubinaj, studii – 8 clase, fără ocupație, stagiu militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, astfel:

-pentru comiterea infracţiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 din C.p. raportat la art. 188 alin. 1 din C.p., la o pedeapsă de 7 (șapte) ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) din C.p. pe o durată de 5 ani și pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi în condiţiile prev. de art. 65 al. 3 Cod penal;

-pentru comiterea infracţiunii de influențarea declarațiilor, prevăzută de art. 272 alin. 1 din C.p., la o pedeapsă 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare;

-pentru comiterea infracţiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 371 din C.p., la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b şi art. 45 C.pen. va dispune contopirea pedepselor aplicate inculpatului B G, va aplica pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care va adăuga sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 10 luni închisoare, inculpatul având de executat în final pedeapsa principală rezultantă de 7 (șapte) ani și 10 (zece) luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) C.p., pe durata a 5 ani și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) C.p. după rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale şi până când pedeapsa privativă de libertate aplicată va fi executată sau considerată ca executată.

În baza art. 72 C.pen., va dispune deducerea din durata pedepsei aplicate, a perioadei reţinerii şi a arestării preventive, de la 10.06.2019 la zi.

Cu privire la starea de arest preventiv, instanța reține că sub aspectul legalităţii, analizând dosarul cauzei, luarea acestei măsuri preventive faţă de inculpat a avut loc cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în vigoare, atât sub aspectul condiţiilor de fond cât şi sub aspectul condiţiilor de procedură şi întinderii în timp a măsurii.

 Sub aspectul temeiniciei instanţa, raportat la modalitatea de comitere a faptelor şi urmările produse, instanța apreciază ca fiind real şi efectiv pericolul pe care îl prezintă pentru ordinea publică, lăsarea acestuia în libertate.

Aprecierea pericolului public se face luându-se în considerare circumstanţele concrete ale fiecărui caz pentru a se stabili în ce măsură “există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate” (jurisprudenţa CEDO).

Prin urmare, instanţa este obligată să vegheze la un just echilibru între durata măsurii privării de libertate, pe de o parte, şi interesul public de protecţie a cetăţenilor împotriva comiterii de infracţiuni grave, pe de altă parte, dedus din modul de săvârşire al faptelor, cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaţilor şi din consecinţele acestora.

Aplicând criteriile impuse de jurisprudenţa CEDO la cauza ce formează obiectul prezentului dosar, instanţa reţine că menţinerea unui just echilibru între interesul general al societăţii în desfăşurarea procesului penal şi interesele inculpatului, impun privarea în continuare de libertate a acestuia.

Mai mult prin faptele presupus a fi comise au fost vătămate valori deosebit de importante, ocrotite de legea penală, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii, prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar induce un puternic sentiment de temere în rândul comunităţii, de insecuritate socială, de nesiguranţă, în opinia publică, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ceea ce practic ar echivala cu încurajarea făcută acestora şi la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi protecţie a statului, fapt ca în final s-ar repercuta negativ asupra finalităţii actului de justiţie.

În aceste condiţii instanţa apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului în acest stadiul al procesului penal ar prezenta un pericol pentru ordinea publică şi ar genera o stare de insecuritate socială.

De asemenea raportat la probele existente la dosar până în acest moment, al procesului penal, se constată că termenul rezonabil al privării de libertate nu a fost depăşit, menţinerea inculpatului în arest preventiv fiind justificată.

În condiţiile speţei, la acest moment interesul general prevalează în raport cu interesul inculpatului de a fi pus în stare de libertate, deoarece securitatea şi liniştea persoanelor ar fi ameninţate şi prin aceasta, în mod evident, ordinea publică.

Temeiurile care au determinat luarea măsurii actuale nu s-au modificat de-a lungul timpului, iar măsura preventivă este, în continuare proporţională cu gravitatea acuzaţiei, astfel că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 202 al. 3 din C.p.p.

Pentru aceste considerente, în baza art. 399 Cod de procedură penală instanța va menţine măsura arestării preventive şi starea de arest preventiv a inculpatului B G.

II. LATURA CIVILĂ

Potrivit art. 1.357 Cod civil -  Condiţiile răspunderii

(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

(2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Potrivit art. 320 din Legea 95/2006 - (1) Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane, precum şi daune sănătăţii propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată.

 (2) Furnizorii de servicii care acordă asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) realizează o evidenţă distinctă a acestor cazuri şi au obligaţia să comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală această evidenţă, în vederea decontării, precum şi cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective.

Potrivit art. 3  din OG 13/2011 - (1) Rata dobânzii legale remuneratorii se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României.

 (2) Rata dobânzii legale penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 4 puncte procentuale.

 (3) În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, în sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, rata dobânzii legale se stabileşte potrivit prevederilor alin. (1), respectiv alin. (2), diminuat cu 20%.

(4) Nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Băncii Naţionale a României, ori de câte ori nivelul ratei dobânzii de politică monetară se va modifica.

Constatând întrunite condițiile răspunderii civile delictuale generale și speciale, în temeiul art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 1349 alin. 1 şi 2, art. 1357 şi urm. din Codul civil, va admite în parte acţiunea civilă şi va obliga inculpații B G și B D, în solidar, la plata sumei de 500 euro, echivalentul în lei la data plății, cu titlu de daune morale, către parte civilă R A, apreciind ca fiind suficiente aceste daune pentru a compensa suferința cauzată acesteia de inculpați, în modalitatea anterior reținută de instanță.

În baza art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 1349 alin. 1 şi 2, art. 1357 şi urm. din Codul civil, va admite acţiunea civilă şi va obliga inculpații B G și B D, în solidar, la plata sumei de 6.716,06 lei, actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ B, referitoare la contravaloarea serviciilor medicale acordate persoanei vătămate P P.

În baza art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 1349 alin. 1 şi 2, art. 1357 şi urm. din Codul civil, va admite în parte acţiunea civilă şi va obliga inculpații B G și B D, în solidar, la plata sumei de 15.000 lei, cu titlu de daune materiale, precum și a sumei de 15.000 euro, echivalentul în lei la data plății, cu titlu de daune morale, către parte civilă P P.

În baza art. 20 alin. 1 și 5 Cod procedură penală va respinge ca tardiv formulat capătul de cerere privind obligarea inculpaților la plata unei contribuții lunare în cuantum de 600 lei, reținând că acest capăt nou de cerere a fost formulat pentru prima oară la termenul de judecată din 06.10.2020, cu mult peste depășirea termenului legal prevăzut de disp. art. 20 alin. 1 C.proc.pen.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpați în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, să fie informați inculpații că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În temeiul art. 276 Cod procedură penală va obliga inculpații B G și B D, în solidar, la plata sumei de 4.000 lei, cheltuieli judiciare către partea civilă P P, reprezentând onorariu avocațial.

Fiind în culpă procedurală, în baza art. 274 alin. 1 și 2  C.proc.pen. va obliga inculpații B G și B D la plata sumei de 2.500 lei fiecare (din care suma de 300 lei de fiecare reprezintă cheltuieli din faza de urmărire penală), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Va constata că inculpații au fost asistați de avocați aleși.

Domenii speta

Spete similare