Camera preliminară - Cereri și excepții – respingere

Sentinţă penală 4291/62/2019/a1 din 23.01.2020


CAMERA PRELIMINARĂ - Cereri și excepții – RESPINGERE

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. 4291/62/2019/a1

Î N C H E I E R E

Şedinţa Camerei de Consiliu din data de 23.01.2020

Instanța constituită din:

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ: IC

GREFIER:  MCS

Cu participarea: Procuror –GA- din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ – D.N.A. – Serviciul Teritorial Braşov

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei precum şi asupra verificării legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală în dosarul de urmărire penală nr.242/P/2015 al Parchetului de pe lângă ICCJ – D.N.A. – Serviciul Teritorial Braşov, privind pe inculpații:

1.POI, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta ori în numele ei, prevăzută de art.18 indice 1 alin.1 din Legea nr.18/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (3 acte materiale),

2.ACSMA, trimisă în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta ori în numele ei, prevăzută de art.18 indice 1 alin.1 din Legea nr.18/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (3 acte materiale),

3.DIV, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta ori în numele ei, prevăzută de art.48 alin.1 Cod penal raportat la art.18 indice 1 alin.1 din Legea nr.18/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale) și

4.BAȘ, trimisă în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta ori în numele ei, prevăzută de art.48 alin.1 Cod penal raportat la art.18 indice 1 alin.1 din Legea nr.18/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale).

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrate potrivit art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţa camerei de consiliu se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare în camera de consiliu este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterile în cauza penală de faţă au avut loc în şedinţa camerei de consiliu din data de 13.01.2020, când părţile prezente au pus concluzii potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea cauzei la datele de 20.01.2020 și 23.01.2020.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Națională Anticorupție– Serviciul Teritorial Braşov  nr 242/P/2015 din 11.11.2019  au fost trimiși în judecată inculpații :

1.POI pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal (3 acte materiale)

2.ACSMA pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal Penal (3 acte materiale)

3.DIV pentru săvârșirea în forma complicității a infracțiunii de  folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 alin.1 Cod penal raportat la art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal (2 acte materiale)

4.BAȘ pentru săvârșirea în forma complicității a infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 alin.1 Cod penal raportat la art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal ( 2 acte materiale).

În fapt  s-a reținut în esență că  inculpatul POI acționând în modalitatea descrisă pe larg în expunerea stării de fapt, în calitate de președinte și reprezentant legal al inculpatei ACSMA, pe parcursul executării proiectului intitulat ”Cheile Râșnoavei – Turism și Aventură” , a beneficiat de finanțare din bugetul UE în baza contractului de finanțare, identificat cu nr. 16924 şi înregistrat cu nr. 1118/22.12.2010, încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Organism Intermediar pentru Turism, (semnatar în numele și pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional - AM POR), în mod continuat și în baza aceleași rezoluții infracționale, în perioada 2012-2014, în scopul obținerii pe nedrept de sume de bani din bugetul UE, cu ajutorul inculpaților DIV, administrator SC B DD SRL  și BAȘ, administrator SC AT SRL, a depus la AM POR cererile de rambursare:

-nr. 1 înregistrată sub nr. 7257 din data de 16.07.2012, prin a solicitat rambursarea sumei de 107.926,74 lei,

-nr. 2 înregistrată la Organismul Intermediar sub nr. 2431 din data de 14.03.2013 prin care  a solicitat rambursarea sumei de 111.062,16 lei și

-nr.8 (finală) înregistrată  sub nr. 5098 din data de 20.06.2014, prin care a solicitat rambursarea sumei de 116.257 lei,

declarând necorespunzător adevărului că toate cheltuielile sunt eligibile, realizate în vederea îndeplinirii obiectivului proiectului și în concordanță cu legislația națională și comunitară în vigoare și a anexat în susținerea acestora înscrisuri false/inexacte privitoare la:

-proceduri de achiziții (cereri de oferte, oferte societăți, referate justificative etc)  pe care le-a manipulat și care nu au fost desfășurate în realitate, respectiv privind achiziții materiale publicitare, organizarea a 15 seminarii de informare cu privire la zona Cheile Râșnoavei, organizarea de manifestări expoziționale/ evenimente turistice, (achiziție stand târg de turism și centru de informare), documentația întocmită fiind formală, declarând câștigătoare societăți care erau dizolvate/nu aveau ca obiect de activitate prestarea serviciilor solicitate/nu aveau dreptul de a participa la procedura de achiziții și care ulterior nu au prestat serviciile potrivit obligațiilor asumate prin cererea de finanțare și

-cheltuieli pretins a fi efectuate (facturi, OP-uri, procese-verbale de recepție, liste participări seminarii, rapoarte privind desfășurarea activităților) în derularea proiectului urmare a achizițiilor efectuate (vizând plăți pentru servicii neprestate de SC B DD SRL, SC AT  SRL, SC P SRL)

înscrisuri cu care şi-a justificat cererile, obținând pe nedrept suma de 219.445, 97 lei, cu care Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-a și constituit parte civilă în procesul penal.

În sarcina inculpatei ACSMA s-a reținut că acționând în modalitatea descrisă pe larg în expunerea stării de fapt, prin reprezentantul legal, inculpatul POI, pe parcursul executării proiectului intitulat ”Cheile Râșnoavei – Turism și Aventură”  ar fi  beneficiat de finanțare din bugetul UE în baza contractului de finanțare, identificat cu nr. 16924 şi înregistrat cu nr. 1118/22.12.2010, încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Organism Intermediar pentru Turism, (semnatar în numele și pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional - AM POR) și în mod continuat ,în baza aceleași rezoluții infracționale, în perioada 2012-2014, în scopul obținerii pe nedrept de sume de bani din bugetul UE, cu ajutorul inculpaților DIV, administrator SC B DD SRL și BAȘ, administrator SC AT SRL, a depus la AM POR cererile de rambursare: 

-nr. 1 înregistrată sub nr. 7257 din data de 16.07.2012, prin a solicitat rambursarea sumei de 107.926,74 lei,

-nr. 2 înregistrată la Organismul Intermediar sub nr. 2431 din data de 14.03.2013 prin care  a solicitat rambursarea sumei de 111.062,16 lei și

-nr.8 (finală) înregistrată  sub nr. 5098 din data de 20.06.2014, prin care a solicitat rambursarea sumei de 116.257 lei,

declarând necorespunzător adevărului că toate cheltuielile sunt eligibile, realizate în vederea îndeplinirii obiectivului proiectului și în concordanță cu legislația națională și comunitară în vigoare, anexând în susținerea acestora înscrisuri false/inexacte privitoare la:

-proceduri de achiziții (cereri de oferte, oferte societăți, referate justificative etc)  pe care le-a manipulat și care nu au fost desfășurate în realitate, respectiv privind achiziții materiale publicitare, organizarea a 15 seminarii de informare cu privire la zona Cheile Râșnoavei, organizarea de manifestări expoziționale/ evenimente turistice, (achiziție stand târg de turism și centru de informare), documentația întocmită fiind formală, declarând câștigătoare societăți care erau dizolvate/nu aveau obiect de activitate prestarea serviciilor solicitate/nu aveau dreptul de a participa la procedura de achiziții și care ulterior nu au prestat serviciile potrivit obligațiilor asumate prin cererea de finanțare și

-cheltuieli pretins a fi efectuate (facturi, OP.uri, procese-verbale recepție, liste participări seminarii, rapoarte privind desfășurarea activităților) în derularea proiectului urmare a achizițiilor efectuate (vizând plăți pentru servicii neprestate de SC B DD SRL, SC AT  SRL, SC P SRL)

înscrisuri cu care şi-a justificat cererile, obținând pe nedrept suma de 219.445, 97 lei, cu care Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În sarcina  inculpatului DIV, s-a reținut că acționând în modalitatea descrisă pe larg în expunerea stării de fapt (acte materiale 2 și 3),  cu  rea-credință și în mod continuat, pe parcursul executării proiectului intitulat ”Cheile Râșnoavei – Turism și Aventură” a beneficiat de finanțare din bugetul UE în baza contractului de finanțare, identificat cu nr. 16924 şi înregistrat cu nr. 1118/22.12.2010, încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Organism Intermediar pentru Turism, (semnatar în numele și pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional - AM POR) și l-a ajutat pe inculpatul POI, reprezentantul legal al inculpatei ACSMA, să obțină pe nedrept sume de bani din bugetul UE,  sens în care, în calitate de administrator al SC B DD SRL, deși știa că societatea a fost dizolvată  prin sentința civilă nr. 1084/C a Tribunalului Brașov data de 24.05.2011 și radiată  la data de 10.04.2013 prin sentința civilă nr. 917/SIND a Tribunalului Brașov,

-a întocmit/semnat înscrisuri false/inexacte privitoare la participarea la licitația organizată pentru achiziția serviciilor de realizare și amenajare a unui stand expozițional și amenajare a unui centru de informare turistică, precum și privitoare la realizarea acestor servicii, respectiv:

 - a depus o ofertă de realizare a standului expozițional și a centrului de informare turistică în data de 08.03.2012 pentru suma de 25.900 lei, fără TVA, deși societatea nu avea obiect de activitate și nici capacitatea să efectueze lucrarea,

-a încheiat în numele societății dizolvate contractul nr. 33 din data de 09.03.2012, având ca obiect prestarea serviciilor pentru realizarea și amenajarea unui stand expozițional și amenajarea unui centru de informare turistică, pentru valoarea totală de 32.116 lei și ulterior actul adițional nr. 1 la contract din data de 02.08.2012 prin care valoarea totală a contractului a fost modificată la suma de 29.620 lei,

-a plăsmuit și semnat procesele-verbale nr. 26/14.03.2012 și nr. 33B/14.03.2012, prin care s-a pretins că a fost efectuată recepția unei părți a serviciilor prestate de SC B DD SRL,

- a emis factura seria BIG nr. 00475 la data de 30.07.2012  în valoare de 19.220 lei, în numele SC B DD SRL, achitată de către beneficiar prin ordinul de plată nr. 5 din data de  03.08.2012, bani care au fost imediat retrași în numerar,

 înscrisuri justificative depuse de inculpata ACSMA împreună cu cererea de rambursare nr. 2 înregistrată la Organismul Intermediar sub nr. 2431 din data de 14.03.2013 prin care  a solicitat rambursarea sumei de 111.062,16 lei

- la data de 18.04.2014 a emis în numele SC B DD SRL  factura nr. 588,  deși societatea era radiată, document justificativ care împreună cu procesele verbale de recepție și actele adiționale la contract, au fost utilizate de POI pentru justificarea cheltuielilor aferente cererii nr.8 (finală) înregistrată  sub nr. 5098 din data de 20.06.2014, prin care a solicitat rambursarea sumei de 116.257 lei și în baza cărora inculpatul a obținut pe nedrept suma de 82.961,06 lei, cu care Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În sarcina inculpatei BAȘ, s-a reținut că acționând în modalitatea descrisă pe larg în expunerea stării de fapt (acte materiale nr. 1 și 3) , cu rea-credință și  în mod continuat, pe parcursul executării proiectului intitulat ”Cheile Râșnoavei – Turism și Aventură”,  a beneficiat de finanțare din bugetul UE în baza contractului de finanțare, identificat cu nr. 16924 şi înregistrat cu nr. 1118/22.12.2010, încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Organism Intermediar pentru Turism(semnatar în numele și pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional - AM POR), l-a ajutat pe inculpatul POI, reprezentantul legal al beneficiarului- inculpata CSMA, să obțină pe nedrept sume de bani din bugetul UE, sens în care,

- a întocmit/semnat în fals înscrisuri în numele SC M SRL, respectiv oferta tehnică financiară nr. 2/06.01.2012, o declarație privind îndeplinirea obligațiilor exigibile de plată a taxelor și impozitelor datorate către bugetul consolidat al statului și bugetul local, profitând de faptul că ștampila acestei societăți se afla în posesia sa, înscrisuri justificative care atestau derularea unor proceduri de achiziție, depuse cu ocazia cererii de rambursare nr. 1 și în baza cărora s-a aprobat la plată suma de 82.600,43 lei, reprezentând cheltuieli eligibile,

- în calitate de administrator al SC AT  SRL a participat la o procedură formală de achiziție privind organizarea a 15 seminarii, în urma căreia a încheiat cu inculpata ACSMA contractul de furnizare servicii nr. 275 din data de 28.12.2011, având valoarea de 40.920 lei, inclusiv TVA, iar în baza acestuia  a întocmit/semnat înscrisuri false/ inexacte, respectiv rapoarte de activitate, deviz justificativ cheltuieli aferente facturii emise, factura fiscală 180 din 16.04.2014, tabele prezență participanți seminarii, procese-verbale recepție servicii, pentru activități și servicii pe care în realitate nu le-a desfășurat/prestat, înscrisuri justificative depuse la cererea  de rambursare nr. 8 (finală) și în baza cărora inculpata ACSMA  a obținut, pe nedrept, suma de 219.445,97 lei, cu care Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Această situaţie de fapt a fost reţinută pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv:

(…)

În termenul legal la data de 4.12.2019 în Camera Preliminară inculpaţii POI  și BAȘ au invocat excepții privind neregularitatea rechizitoriului și au solicitat restituirea cauzei la DNA ca urmare a imposibilității stabilirii  obiectului și a limitelor judecății,respectiv:

a. existența unor neconcordanțe dintre starea de fapt și încadrarea juridică

-lipsa indicarii in/actiunilor ce fac parte din conținutul infracțiunii în formă continuată

Astfel, deși în sarcina inculpaților se rețin infracțiuni în formă continuată, potrivit prevederilor art.35 alin.1 Cod penal, în cuprinsul rechizitoriului se impută inculpatului POI săvârșirea a 3 acte materiale, iar inculpatei BAȘ a 2 acte materiale. Apreciază că Ministerul Public se află în eroare referitor la norma de drept, pentru că, în cazul infracțiunilor continuate, textul de lege nu face referire la acte materiale, ci la acțiuni sau inacțiuni care întrunesc elementele constitutive ale aceleiași infracțiuni. Doctrina în acest sens arată că, în cazul infracțiunii continuate nu există acte materiale, acestea existând doar în cazul infracțiunii unice, care are mai multe acte materiale de executat. În cazul infracțiunii continuate, fiecare acțiune sau inacțiune în parte trebuie să întrunească toate elementele constitutive ale aceleiași infracțiuni imputate - atât sub aspectul elementului material al laturii obiective, cât și al legăturii de cauzalitate și al urmării imediate. În cuprinsul rechizitoriului, în cazul inculpatului POI, acuzarea se face raportat la cererile de finanțare nr.1, 2 și 8, iar în cazul inculpatei BAȘ, raportat la cererea de finanțare nr.8.

Deși infracțiunea pentru care inculpații au fost trimiși în judecată este una de rezultat, raportat la cererea de finanțare nr.8 (reprezentând al treilea, respectiv al doilea act material reținut în sarcina inculpaților), rezultatul prevăzut de lege nu s-a produs,ulterior analizării cererii de rambursare nr.8 au existat indicii de fraudă, astfel că inculpata ACSMA nu a obținut vreo sumă de bani. Deși la fila 47 din rechizitoriu, în care se face referire de cererea de rambursare nr.8, se arată că au existat indicii de fraudă, motiv pentru care inculpata ACSMA nu a obținut vreo sumă de bani, în partea dispozitivă a rechizitoriului se dispune trimiterea în judecată a inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii consumate în formă continuată.

-lipsa indicării elementelor constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii subiective

Textul de lege care incriminează fapta pentru care inculpații au fost trimiși în judecată prevede că subiectul activ trebuie să acționeze cu rea-credință, intenția fiind directă și calificată prin scop. Cu toate acestea, la secțiunea ″în drept″ a rechizitoriului  nu se reține că inculpatul POI ar fi acționat cu rea-credință. Așa cum faptele trebuie descrise sub aspectul lor material, așa trebuie să existe și o descriere a faptelor sub aspectul laturii subiective, neputând fi reținută de plano reaua-credință a inculpaților. Din cuprinsul rechizitoriului rezultă că cererile de finanțare nr.3, 4, 5, 6 și 7 sunt legal întocmite, neexistând vreun indiciu de fraudă, inculpații fiind trimiși în judecată doar raportat la cererile de finanțare nr.1, 2 și 8,ori dacă inculpații urmăreau de plano fraudarea, ar fi făcut-o cu privire la întregul proiect. Acuzarea  trebuia să indice în mod concret de ce doar la anumite cereri de rambursare este regăsită această formă a laturii subiective, respectiv săvârșirea faptei cu rea-credință.

b.  stabilirea în mod cert a întinderii prejudiciului

În cuprinsul stării de fapt se reține că prin cererea de rambursare nr.1 înregistrată sub nr.7257/16.07.2012 s-a solicitat rambursarea sumei de 107.926,74 lei, iar prin cererea de rambursare nr.2 înregistrată sub nr.2431/14.03.2013 s-a solicitat rambursarea sumei de 111.062,16 lei. Aceste cereri de rambursare nu au fost aprobate în totalitate, din cererea nr.1 fiind aprobată rambursarea sumei de doar 82.600,43 lei, reprezentând cheltuieli eligibile, iar din cererea nr.2, a sumei de 82.961,06 lei. Cu toate acestea, Ministerul Public a dispus trimiterea în judecată a inculpaților pentru obținerea în mod nelegal a sumei de 219.445,97 lei, deși cumularea sumelor rambursate efectiv din cererea nr.1 și cererea nr.2 este în cuantum de 165,561,49 lei. Se impune deci ca întinderea prejudiciului cauzat să fie stabilită în etapa camerei preliminare, pentru a nu se aduce atingere dreptului inculpaților de manifestare a voinței procesuale în cursul judecății, în sensul de a se prevala sau nu de procedura simplificată a recunoașterii învinuirii.

c. lipsa indicării probelor pe care se fundamentează acuzația

Ministerul Public trebuia să indice în mod concret în cuprinsul rechizitoriului care sunt probele ce susțin fiecare capăt de acuzare, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective.

Cu ocazia dezbaterilor apărătorul ales a arătat că în nota de ședință depusă de Parchetul de pe lângă ICCJ – D.N.A. – Serviciul Teritorial Braşov, au fost  indicate într-adevăr probele individualizate pentru fiecare dintre cei doi inculpați,astfel că precizarea DNA a acoperit această neregularitate și nu a mai susținut-o.

La data de 23.12.2019  DNA a depus note scrise potrivit dispoz art 344 al 2 CPP susţinând că menţiunile inculpaţilor  nu reprezintă cereri ori excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a actelor efectuate de organele de u.p.,deci nu se circumscriu nici uneia dintre situaţiile prevăzute de lege  și că rechizitoriul a fost legal întocmit potrivit dispozițiilor art 328 CPP.

Verificând potrivit dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală, competenţa instanţei, judecătorul de cameră preliminară reţine că potrivit dispoziţiilor art. 36 alin. 1 lit c din Codul de procedură penală, tribunalul judecă infracţiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcţia Naţională Anticorupţie, dacă nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe ierarhic superioare. Judecătorul de cameră preliminară constată că nu este incidentă în cauză nicio excepţie de la regula enunţată.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 41 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, competenţa teritorială este determinată în mod prioritar de locul săvârşirii infracţiunii în speță jud Brașov.

Verificând potrivit dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală, legalitatea sesizării instanţei, judecătorul de cameră preliminară reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 328 alin. 1 din Codul de procedură penală, rechizitoriul se limitează la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală[…].

Din examinarea rechizitoriului, judecătorul de cameră preliminară constată că faptele şi persoanele pentru care s-a efectuat urmărirea penală sunt descrise suficient, astfel încât este posibilă identificarea persoanei cu particularităţile morale ale acesteia şi înţelegerea situaţiei de fapt reţinute.

Inculpații sunt trimiși în judecată pentru infracțiunea prev de art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal 3 am inculpatul P respectiv complicitate la această infracțiune 2 am inculpata B. Potrivit dispoz art. 35 alin. (1) din Codul penal referitor la definiția infracțiunii continuate: infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv (textul subliniat declarat neconstituțional), acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Astfel, o infracțiune, mai ales în cazul unității legale de infracțiuni, poate să cuprindă, prin voința legiuitorului, mai mult de o faptă prevăzută de legea penală, înțeleasă prin acțiune sau inacțiune a omului prevăzută de legea penală.

Altfel spus, infracțiunea include în sfera sa de conținut noțiunea de faptă, o infracțiune fiind posibil să conțină una sau mai multe fapte, în funcție de felul unității de infracțiuni, naturală sau legală.

Fiecare dintre acțiunile sau inacțiunile prevăzute de legea penală, în sensul de fapte, constituie însă o acuzație în materie penală distinctă, ce reprezintă obiectul judecății, prin acțiune sau inacțiune prevăzută de legea penală trebuie înțeleasă noțiunea echivalentă de faptă prevăzută de legea penală. Dacă se ajunge la o interpretare diferită, că legiuitorul nu a inclus în noțiunea de faptă și o acțiune sau inacțiune (în sensul de act material) din cuprinsul unei infracțiuni continuate, atunci consecințele ar putea fi contrare unei logici juridice comune.

Astfel, aceeași noțiune de acțiune sau inacțiune în sensul de faptă prevăzută de legea penală este folosită de legiuitor și la art. 35 alin. (2) din Codul penal, pentru a defini cealaltă formă de unitate legală de infracțiuni, respectiv infracțiunea complexă.Esenţa infracţiunii continuate este dată de îndeplinirea de către fiecare acţiune în parte a condiţiei tipicităţii stricte a infracţiunii al cărei conţinut se realizează, unicitatea rezoluţiei infracţionale şi săvârşirea acţiunilor la diferite intervale de timp.

Din examinarea rechizitoriului, judecătorul de cameră preliminară constată că faptele şi persoanele pentru care s-a efectuat urmărirea penală sunt descrise suficient, astfel încât este posibilă identificarea persoanei cu particularităţile morale ale acesteia şi înţelegerea situaţiei de fapt reţinute.Astfel în cazul  infracţiunii continuate reținută în sarcina inculpaților, în mod corect DNA în cuprinsul stării  de fapt din actul de sesizare a realizat  o descriere a fiecărui act material, pentru ca instanţa sa poată aprecia dacă respectivele acţiuni sau inacţiuni prezintă fiecare în parte conţinutul infracţiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Acuzaţiile au fost formulate într-o manieră suficient de clară, încât să dea posibilitatea inculpaţilor să înţeleagă, chiar beneficiind de sprijinul unor specialişti ai dreptului (avocaţi, consilieri juridici), ce anume li se reproşează de către autorităţi şi care este semnificaţia penală a conduitei acestora (încadrare juridică şi implicit tratament sancţionator).Fapta fiecărui inculpat cu actele materiale reținute sunt descrise în mod rezonabil de către parchet în actul de sesizare, este relevată modalitatea în care se reţine comiterea de către inculpaţi a presupuselor infracţiuni de corupție de care  sunt acuzaţi şi permite inculpaţilor, dar şi avocaţilor acestora să-şi pregătească apărări efective în raport cu acuzaţiile aduse.

Instanţa verifică în cadrul procedurii reglementate în art. 342 C. proc. pen.,  dacă în rechizitoriu sunt descrise elemente de fapt pentru fiecare dintre elementele de tipicitate ale conţinutului infracţiunii. Instanţa verifică astfel, existenţa în acuzaţia formulată a unui corespondent în situaţia de fapt pentru fiecare element din conţinutul infracţiunii. Instanţa nu verifică în această fază procesuală dacă descrierea este corectă şi poate conduce la condamnare, ci doar dacă este completă. Semnificaţia acuzaţiei, caracterul continuat al infracțiunii şi caracterul ei fondat se hotărăsc în urma cercetării judecătoreşti.

Raportat la cererea de rambursare nr.8, fapta reținută în sarcina inculpaților este una tentată, iar nu una consumată, acest aspect rezultă din descrierea stării de fapt chiar dacă nu este precizat expres la încadrarea în drept, astfel  doctrina a stabilit reținerea infracțiunii în formă consumată și continuată chiar dacă o parte din actele materiale au rămas în formă tentată.

Critica inculpaților  în sensul că la rubrica ″în drept″ a rechizitoriului (filele 82-84), Ministerul Public nu a reținut că aceștia ar fi acționat cu rea-credință, în condițiile în care textul legal care incriminează fapta pentru care inculpații au fost trimiși în judecată prevede că subiectul activ trebuie să acționeze cu rea-credință, intenția fiind directă și calificată prin scop nu reprezintă o neregularitate a actului de sesizare ,analiza elementelor constitutive a infracțiunii fiind realizată de procuror cu ocazia stabilirii stării de fapt și cu ocazia analizării detaliate a probelor administrate pe parcursul up.

Critica inculpaților privind cuantumul prejudiciului reținut de către procuror nu poate fi analizată în procedura de cameră preliminară ,întrucât această vizează doar legalitatea administrării probelor și nu temeinicia acuzației. În cauză există o constituire de parte civilă iar în această etapă a camerei preliminare, nu se poate face o analiză a temeiniciei cererii de constituire parte civilă sau a sumei pe care procurorul de caz a apreciat-o ca fiind imputabilă inculpaților. Manifestarea voinței procesuale, în sensul de a se prevala sau nu de procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, nu este condiționată în vreun fel de cererea de constituire parte civilă. Pe de altă parte la f 5-6 rechizitoriu procurorul reține că potrivit reglementărilor în vigoare în măsura în care fondurile europene sunt accesate integral pentru un pachet operativ care cuprinde mai multe cereri de rambursare, prejudiciul dar și constituirea de parte civilă vizează întreaga sumă solicitată la plată.

În raport cu cele mai sus menţionate, în temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen. constată legalitatea rechizitoriului nr 242/P/2015 din data de 11.11.2019 al Parchetului de pe lângă  ICCJ.Direcţia Naţională Anticorupţie, fiind respectate dispoziţiile art. 328 C. proc. pen., a administrării probelor, respectiv cele mai sus enumerate, cu respectarea dispoziţiilor art. 114-123 CPP, precum şi actelor de urmărire penală, respectiv :

Prin ordonanța procurorului din data de 28.09.2015, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente  ori declarații false, inexacte sau incomplete în formă continuată , dacă fapta a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 181 alin. 1 din Legea 78/2000 cu aplicarea 35 din Codul penal (2 acte materiale).

Prin ordonanța procurorului din data de 04.06.2019, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de:

-ACSMA pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal și  art. 5 din Codul Penal (3 acte materiale),

-POI pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal și  art. 5 din Codul Penal (3 acte materiale)

- DIV pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 alin.1 Cod penal raportat la art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal și  art. 5 din Codul Penal (2 acte materiale).

Prin ordonanța procurorului din data de 09.07.2019, s-a dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de BAȘ pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 alin.1 Cod penal raportat la art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal și  art. 5 din Codul Penal (2 acte materiale).

Prin ordonanța procurorului din data de 25.07.2019, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de:

- ACSMA pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal și  art. 5 din Codul Penal (3 acte materiale),

- POI pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal și  art. 5 din Codul Penal (3 acte materiale),

-DIV pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 alin.1 Cod penal raportat la art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal și  art. 5 din Codul Penal (2 acte materiale) și

-BAȘ pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 alin.1 Cod penal raportat la art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal și  art. 5 din Codul Penal (2 acte materiale).

Potrivit dispoziţiilor art. 328 alin. 1 din Codul de procedură penală, rechizitoriul cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute la art. 286 alin. 2 din Codul de procedură penală, datele privitoare la fapta reţinută în sarcina inculpaților şi încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, menţiunile prevăzute la art. 330 şi 331, dispoziţia de trimitere în judecată, precum şi alte menţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei şi menţiuni privind verificarea sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către procuror șef serviciu  .

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 328 alin. 2 din Codul de procedură penală, rechizitoriul trebuie să cuprindă menţiuni privind numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate în instanţă, cu indicarea calităţii lor în proces şi locul unde urmează a fi citate.

Totodată, potrivit proceselor-verbale de la dosar, inculpaților le-au fost aduse la cunoştinţă punerea în mişcare a acţiunii penale, drepturile prevăzute de dispozițiile art. 10 şi de cele ale art. 83, art. 109 din Codul de procedură penală, dar şi obligaţiile prevăzute de dispozițiile art. 108 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Inculpata ACSMA, potrivit art. 491 C. proc. pen. a desemnat în cursul urmăririi penale calitate de mandatar pe d-na AIL ,căreia i-a fost adusă la cunoştinţă efectuarea în continuare aurmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de persoana juridică ACSMA.

Judecătorul de cameră preliminară va constata deci legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală și  va dispune începerea judecăţii în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge excepţiile  şi cererile de restituire a cauzei la Parchetul pe  lângă  ICCJ. DNA. Serviciul Teritorial Braşov  invocate de către inculpaţii POI și BAȘ.

În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 242/P/2015 al Parchetului de pe lângă ICCJ. DNA. Serviciul Teritorial Braşov  din data de 11.11.2019 privind pe inculpaţii POI, BAȘ , ACSMA și DIV, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii:

1.POI, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal (3 acte materiale).

2.ACSMA, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal Penal (3 acte materiale).

3.DIV, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 alin.1 Cod penal raportat la art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal (2 acte materiale).

4.BAȘ, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 alin.1 Cod penal raportat la art. 18¹ alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 din Codul Penal ( 2 acte materiale).

Prezenta încheiere se comunică părților  şi Parchetului de pe lângă ICCJ. DNA. Serviciul Teritorial Braşov .

Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în Camera de Consiliu, azi, 23.01.2020.

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ GREFIER,

Domenii speta