Infracţiuni

JUDECĂTORIA BACĂU

SENTINŢA PENALĂ NR.1112 din  01 iunie 2009

Infracţiunea  de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere,  prev. de art. 86 alin 1 din OUG. nr. 195/2002 republicată cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Bacău nr. 4892/P/ 2008 din 16.12.2008 înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. 68/180/ 05.01.2009 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii  penale şi trimiterea în judecată a inculpatului  AV pentru săvârşirea infracţiunii  de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere  prev. de art. 86 alin 1 din OUG. nr. 195/2002 republicată cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen.

În fapt , prin actul de sesizare s-a reţinut că la datele de 16.06.2008 şi 08.11.2008  inculpatul a condus pe drumurile publice din mun. Bacău autoturismul marca …. cu nr. de înmatriculare ……fără a poseda permis de conducere.

În cursul cercetării judecătoreşti în conformitate cu dispoziţiile art 323 Cprpen şi art 69-74 Cprpen a fost audiat inculpatul care a recunoscut comiterea faptei.

Instanţa a procedat la audierea martorilor FH şi GL, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar:

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 16 iunie 2008, în jurul orelor 1,20, organelle de poliţie din cadrul I.P.J. -Serviciul Poliţiei Rutiere, efectuînd activităţi de supraveghere  şi control a traficului rutier, au oprit pe str.Calea Mărăşeşti din mun.Bacău autoturismul marca …, având numprul de înmatriculare …., condus de inculpatul AV

Fiindu-i solicitate documentele în vederea verificării, inculpatul AV a declarat, în prezenţa martorului FH, că nu are documentele masinii asupra sa şi că nu posedă permis de conducere. În urma verificărilor effectuate în baza de date a S.P.R.Bacău s-a stability că inculpatul nu avea dreptul de a conduce autoturisme pe drumurile publice, nefiind posesor al unui permis de conducere (fl.9)

La data de 08.11.2008, în jurul orelor 20,30inculpatul AV a condos din nou autoturismul marca Peugeot , având numărul de înmatriculare ….., pe str.Constantin din mun.Bacău.Fiind depistat  de organele de politie inculpatul nu a oprit autoturismul la semnalul regulamentar al acestora, motiv pentru care a fost urmărit pe strada Bucovinei, unde a abandonat vehiculul. Cu ocazia cercetarilor a fost identificat  pasagerul aflat pe scaunul din dreapta vfaţă al autoturismului, în persoana martorei GL care a declarat (fl.16) ca autoturismul fusese condos de inculpate, fără a poseda permis de conducere.

Cu prilejul audierii, în cursul urmării penale, numitul AV a recunoscut că la datele de 16.06.2008 şi 08.11.208 a condus autoturismul marca Peugeot  cu numărul de înmatriculare …. pe drumurile publice din mun.Bacău fără a poseda permis de conducere.

Situatia de fapt retinuta de instanţă se probeaza cu:

-procese verbale de constatare a infractiunii flagrante-fl.7+8,13-15 u.p.

- adresa SPR Bacău din care rezultă că inculpatul nu posedă permis de con ducere-fl.9

-declaratii martori FH-fl.10 şi GL-fl.16,

- declaraţii inculpate-fl.27-28,

In drept fapta inculpatului care la datele de 16.06.2008 şi 08.11.2008  a condus pe drumurile publice din mun. Bacău autoturismul marca Peugeot  cu nr. de înmatriculare ……fără a poseda permis de conducere, intruneste elementele constitutive ale infracţiunii conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere  prev. de art. 86 alin 1 din OUG. nr. 195/2002 republicată cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului  instanţa va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev .de art 72 C.pen si anume: gradul de pericol social al faptei, imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta, urmarile produse  sau care s-ar fi putut produce.

Instanţa va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale si care a avut o atitudine sinceră de recunoastere a faptei, prezentande-se in fata organelor judiciare, imprejurari ce vor fi retinute ca circumstante atenuante cf. art.74-76 C.pen in temeiul carora instanţa va aplica o pedeapsa sub minimul special.

In consecinta instanţa  in baza art. 86 alin 1 din OUG.nr. 195/2002 republicată  cu aplic.art. 41 alin 2 Cpen,  art. 74 lit.a,c Cpen şi art. 76 lit.d Cpen va condamna inculpatul  la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin 2 Cpen va interzice inculpatului drepturile prevăzute  de art.64 lit. a teza a II-a,b Cpen pe durata executării pedepsei principale.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins si fără executarea acesteia, în baza art. 81 Cpen va suspenda condiţionat executarea acesteia pe o durată de 2 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 Cpen.

Pentru aplicarea acestei măsuri, instanţa a avut în vedere comportarea sinceră a inculpatului în cursul procesului penal, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale.

În consecinţă, săvârşirea infracţiunii are un character accidental , astfel încât îndreptarea inculpatului , în sensul conformării dispoziţiilor legii penale , se poate realize şi fără privare de libertate.

În baza art. 359 Cprpen va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cpen a căror nerespectare are drept urmarer revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Instanţa constată că prin Legea nr. 278/04.07.2006 a fost introdus un nou aliniat la art. 71 Cpen respective alin 5, potrivit căruia” pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii (…), se suspendă şi executarea pedepselor accesorii”.Această dispoziţie legală a fost introdusă pentru clarificarea unor aspecte menţionate în doctrina penală, care aprecia că pedepsele accesorii sunt alăturate, secundare pedepselor principale cu închisoarea cu detenţiunea pe viaţă şi că acestea presupun interzicerea drepturilor prevăzute de lege pe toată durata executării pedepsei principale.În consecinţă, se aprecia că în cazul pedepselor suspendate condiţionat nu se impune aplicarea pedepselor accesorii,, în condiţiile în care pedeapsa principală nu ar fi executabilă, ci suspendată condiţionat.

Prin introducerea dispoziţiei legale menţionate, legiuitorul a clarificat aceste aspecte, în sensul că pedepsele accesorii pot însoţi şi o pedeapsă suspendată condiţionat, însă, în acest caz , şi executarea acestora este suspendată, pe toată durata suspendării condiţionate a execuitării pedepsei principale.

O interpretare contrară în sensul că s-ar impune doar suspendarea executării pedepselor accesorii, automat , în virtutea alineatului 5 al art. 71 Cpen, fără ca în prealabil instanţa să-l fi aplicat, nu poate fi primită , întrucât nu se poate dispune suspendarea unor pedepse care anterior nu au fost aplicate.

În consecinţă, instanţa va dispune aplicare pedepselor accesorii, urmând ca ulterior să dispună suspendarea executării acestora, având în vedere că şi executarea pedepsei principale a fost suspendată condiţiont.

Aplicarea pedepselor accesorii inulpatului trebuie realizată atât în baza art. 71 şi art. 64 Cpen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin 2 şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr.30/1994.

Asfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotărâtea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică “interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, indiferent de durata condamnării sau natura ori gravitatea infracţiunii” (aceiaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală,n.inst). Curtea a acceptat “că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul Protocol adiţional a fost încălcat, întrucât “legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecinţă, o aplicare automată , în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului , instanţa nu va plica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit,a reza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză , acesasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau de comportamentul inculpatului,

Asfel, circumstanţele  personale ale inculpatului şi lipsa antecedentelor sale penale determină instanţa a aprecia că aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, şi în consecinţă, în baza art. 71 Cpen şi art. 3 din  Protocolul nr. 1 adiţional CEDO, va interzice inculpatului dreptirile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cpen.

În baza art. 71 alin 5 C.pen va suspenda executare pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

2

Domenii speta

Spete similare