Tâlhărie calificată, prev. de art. 233- 234 alin. 1 lit. d) şi f) C.pen, tentativă de omor, prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 188 C.pen.

Sentinţă penală 184/S din 08.12.2020


R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. 2519/62/2020

SENTINŢA PENALĂ Nr. 184/S

Şedinţa publică din 08 decembrie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE ac

Grefier dm

Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov este reprezentat de procuror aa.

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul GNM trimis în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul  din 21 august 2020 dat în dosarul de urmărire penală  nr.323/P/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov pentru săvârşirea infracţiunilor de:

tâlhărie calificată, prev. de art. 233- 234 alin. 1 lit. d) şi f) C.pen.,

- tentativă de omor, prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 188 C.pen.,

- ambele cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen. şi art. 38 alin. 1 C.pen.,

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrate conform dispoziţiilor art.369 alin.1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, cu ocazia pronunţării, se constată lipsa părţilor.

Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei, după care,

Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de 17 noiembrie 2020, dată la care susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea acelei şedinţe. La acea dată având nevoie de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunţarea pentru data de 02.12.2020, 07.12.2020 și pentru data de azi când, în urma deliberării,

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, reţine următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 323/P/2020 din 21.08.2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, înregistrat pe rolul acestei instanţe sub dosar nr. 2519/62/2020 la data de 24.08.2020, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului GNM  pentru săvârşirea infracţiunilor de:

-tentativă de omor, prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal  rap. la art. 188 Cod penal şi

-tâlhărie calificată, prev. de art. 233- 234 alin. 1 lit. d) şi f) Cod penal,  ambele cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal

În cuprinsul actului de sesizare s-a reţinut, în fapt, că persoana vătămată SM, în vârstă de 80 ani, locuieşte singură într-o casă situată în com. Jibert, sat Jibert … jud. Braşov. Provenind dintr-o familie înstărită şi având ambii copii stabiliţi de mai mulţi ani în Germania, la nivelul comunităţii locale s-a creat convingerea că persoana vătămată deţine la domiciliu sume mari de bani.

În noaptea de 18/19.07.2020, inculpatul GNM a participat împreună cu alte persoane la o petrecere organizată la domiciliul martorului MM din com. Jibert, sat Jibert … jud. Braşov şi a consumat băuturi alcoolice până a ajuns în stare de ebrietate. Pe acest fond, inculpatul a luat hotărârea să sustragă bani şi bunuri din imobilul persoanei vătămate SM, astfel că, în jurul orei 04:30, s-a deplasat singur la domiciliul acesteia şi a pătruns în curte prin escaladarea gardului împrejmuitor. Constatând că uşa de acces în casă este încuiată, inculpatul s-a deplasat la magazia din apropiere de unde a luat o cazma pentru a forţa uşa şi a observat o cameră de supraveghere video montată deasupra magaziei, pe care a rupt-o din suport în scopul de a nu fi înregistrat. Din cauza stresului, inculpatul a defecat pe asfaltul din faţa magaziei.

În continuare, inculpatul a spart cu cazmaua geamul uşii de acces în casă, a descuiat uşa prin introducerea mâinii prin spărtură şi răsucirea cheii aflată în broască, pe interior, a intrat în imobil şi a urcat la etaj, unde a căutat în dulapurile din prima cameră, fără să găsească ceva de interes. Apoi, inculpatul a coborât la parter şi a intrat în camera unde se afla persoana vătămată SM, care se trezise din cauza zgomotelor produse anterior. Inculpatul i-a cerut persoanei vătămate să nu ţipe şi să-i dea banii, însă aceasta i-a spus că nu are, deşi deţinea într-o valiză sub pat sumele de 500 euro şi 4.500 lei. Pentru a o determina să-i dea banii, inculpatul a lovit-o pe persoana vătămată cu pumnii peste cap, iar aceasta i-a indicat dulapul cu haine, de unde inculpatul şi-a însuşit suma de 20 de lei.

După acest moment, persoana vătămată s-a îndreptat spre uşă şi inculpatul a împiedicat-o prin luptă să ajungă în acel loc pentru a nu fugi şi a nu aprinde becul din cameră, pentru a-l identifica. În plus, inculpatul şi-a scos briceagul din buzunar şi a tăiat-o pe SM în partea stângă a gâtului şi a feţei, printr-o mişcare laterală a mâinii, producându-i secţionarea traheei şi o hemoragie puternică, cu consecinţa căderii pe pardoseală şi instalării unei stări comatoase. Profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra, inculpatul i-a luat cerceii de aur din ureche şi telefonul mobil, căruia i-a apăsat din greşeală o tastă şi a iniţiat un apel cu fiul victimei din Germania. Constatând greşeala, inculpatul a închis imediat telefonul, a ieşit în curte, a luat camera de supraveghere şi a părăsit imobilul pe poarta de de acces persoane, care era încuiată, dar cu cheia în broască. După ce s-a deplasat circa 100 metri în direcţia domicilului său şi a ajuns în dreptul unui podeţ, inculpatul a dezmembrat camera video şi a aruncat corpul acesteia şi bateriile în iarbă. Ajuns acasă şi constatând că tricoul, pantalonii şi încălţămintea prezintă urme de sânge, inculpatul le-a ars în sobă, împreună cu telefonul victimei.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1270/E/21.07.2020 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov, SM, în vârstă de 80 ani, a prezentat leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor-înţepător (posibil cuţit) şi prin lovire cu corpuri dure, care au pus în primejdie viaţa victimei.

În cauză s-au administrat următoarele mijloace de probă:

- procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 19.07.2020 (fila 1);

- procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 19.07.2020 (fila 12-56);

- raportul întocmit la data de 19.07.2020 de primul poliţist ajuns la faţa locului (fila 57-58);

- procesul-verbal de investigaţii, prin care s-a stabilit vestimentaţia purtată de inculpat în momentul comiterii infracţiunilor (fila 59-61);

- procesul-verbal de investigaţii, prin care s-a stabilit că în noaptea de 18/19.07.2020 inculpatul a participat la o petrecere la domiciliul familiei Maurer din com. Jibert, jud. Braşov, a plecat în jurul orei 03:00 în stare de ebrietate şi şi-a uitat în acea locaţie un pulover de culoare gri (fila 62);

- procesul-verbal de conducere în teren, potrivit căruia inculpatul a arătat modul de pătrundere în locuinţa persoanei vătămate, locul unde a aruncat camera video, precum şi locul unde se aflau în locuinţa sa cuţitul corp-delict, cerceii victimei şi soba unde a ars hainele, încălţămintea şi telefonul (fila 63-81);

- procesul-verbal de investigaţii, prin care inculpatul GNM a fost identificat şi condus la sediul poliţiei (fila 82);

- procesul-verbal de examinare fizică a inculpatului GNM şi a obiectelor de îmbrăcăminte ale acestuia (fila 83-93);

- minuta medicală, concluziile preliminare şi raportul de expertiză medico-legală nr. 1270/E/21.07.2020 întocmite de S.J.M.L. Braşov pentru persoana vătămată SM (fila 97-100);

- fişa de evidenţă a persoanei vătămate SM (fila 101-102);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 1271/E/21.07.2020 întocmit de S.J.M.L. Braşov inculpatului GNM (fila 105);

- procesele-verbale întocmite la datele de 30.07.2020, 04.08.2020, 12.08.2020 şi 19.08.20202, cu ocazia verificării stării de sănătate a persoanei vătămate SM (fila 117-120);

 - declaraţia părţii civile Schon Heidrun şi procesele-verbale prin care i-au fost restituite o parte dintre bunurile sustrase mamei sale sau ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului (fila 121-124);

- declaraţia martorului GAM (fila 125-126);

- declaraţia martorului TD (fila 127-128);

- declaraţia martorului BA (fila 129-130);

- declaraţia martorului MIM (fila 131-132);

- declaraţia martorului MM (fila 133-134);

- cazierul judiciar al inculpatului GNM (fila 135-138);

- fişa de evidenţă a inculpatului GNM (fila 139-140);

- declaraţia inculpatului GNM (fila 141-143)

În cauză persoana vătămată SM, căreia i s-a desemnat inițial avocat din oficiu, iar apoi a beneficiat de apărător ales, s-a constituit parte civilă cu suma de 20.000 EUR daune morale și 3.000 EUR daune materiale constând în cheltuieli efectuate cu recuperarea sănătății și spitalizare.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de  61.863,02 lei, constând în contravaloarea prestaţiilor medicale (fila 7).

La termenul de judecată din 17.11.2020, inculpatul a recunoscut acuzațiile formulate și a arătat că dorește să recurgă la procedura simplificată a judecării cauzei.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Potrivit raportului întocmit în data de 19.07.2020 (f. 57 dup), organele de poliţie din cadrul Poliției rurale Hoghiz au fost sesizate prin serviciul 112 cu privire la faptul că numita SM a fost găsită în stare de inconștiență în locuința sa din localitatea Jibert.

Potrivit procesului verbal de cercetare la faţa locului (f. 12 dup), instanţa reţine că organele de poliție au identificat urme de smulgere a camerei video (f. 25 dup) din suportul amplasat pe o anexă din lemn, folosită ca magazie, în curtea locuinței. La distanța de aproximativ 1,5 metri au fost descoperite urme de materii fecale, posibil umane (f. 26 dup). S-a constatat că partea din sticlă a ușii de acces în locuință a fost spartă (f. 27 dup), prezentând totodată urme de forțare la nivelul canatului stâng și în zona clanței, iar cablul de împământare din dreapta ușii de acces a fost smuls din sistemul de prindere. La demisolul locuinței au fost observate mai multe fragmente de încălțăminte create prin stratificare de substanță cu aspect de sânge (f. 30-31 dup), precum și mai multe pete de culoare brun roșcată cu aspect de sânge, astfel: pe o perdea, pe mânerul unui fotoliu, pe o pernă, pe o plapumă, pe partea frontală a mașinii de spălat rufe, pe brățara smulsă a unui ceas de mână cu inscripția ”SK” pe cadran, pe o pernă de culoare neagră găsită între pat și fotoliu, precum și pe întreaga suprafață a camerei (f. 37-54 dup). La aproximativ 50 de metri de locuința persoanei vătămate, în dreptul unui pod din lemn, a fost identificată în vegetație o cameră de supraveghere marca Conrad, fără acumulatori, iar pe o bârnă din lemn, pe partea dreaptă a podului, o baterie de tip AA (f. 55-56 dup).

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1270/E/21.07.2020 (f. 99 dup) întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov, SM, în vârstă de 80 ani, a fost transportată cu ambulanța în UPU Brașov în data de 19.07.2020 prezentând șoc hemoragic, contuzie hemoragică occipitală dreaptă, plagă tăiată profundă regiunea cervicală antero-laterală cu intersectare vasculară și secțiune trahee, plagă tăiată regiunea submentonieră și mandibulară stângă, hematom palpebral stâng, hemoragie subconjunctivală stângă, fractură coasta VIII şi IX arc lateral stânga; a prezentat leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor-înţepător (posibil cuţit) şi prin lovire cu corpuri dure. S-a stabilit că leziunile pot data din 19.07.2020 şi necesită pentru vindecare 28-30 zile îngrijiri medicale, în condiţiile unei evoluţii favorabile. Leziunile traumatice au pus în primejdie viaţa victimei. Poziţia agresorului, cel mai probabil, a fost faţă în faţă cu victima şi, posibil, şi cu victima căzută la pământ. Nu prezintă pe corp semne de violenţă specifice unei agresiuni sexuale, în recoltatul vaginal nu s-au evidenţiat spermatozoizi, ceea ce nu exclude consumarea unui act sexual la data de 19.07.2020.

La rândul său, inculpatul GNM, fiind examinat medico-legal, s-a stabilit potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1271/E/21.07.2020 (f. 105 dup) întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov că prezintă leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire și zgâriere cu și de corpuri dure, acestea putând data din 18/19.07.2020 și nu a necesitat zile de îngrijiri medicale.

În cauză nu au fost identificați martori oculari.

Martora GAM (f. 125 dup), prietenă din copilărie a persoanei vătămate, a arătat că în jurul orei 6 dimineața a zilei de 19.07.2020 a primit un telefon de la nora acesteia, alarmată întrucât fusese apelată cu aproximativ o oră în urmă de către soacra sa, SM, care închisese însă telefonul, și în pofida încercărilor repetate ale celei dintâi de a-și apela soacra, nu răspundea nimeni nici la telefonul fix, nici la cel mobil. Fiind rugată să se deplaseze până la locuința victimei, martora G, care deținea o cheie de la poarta de acces în curtea acesteia, a intenționat inițial să descuie poarta din exterior, dar a renunțat constatând existența unei chei introduse din interior. Martora declară că a perceput un sunet similar unui sforăit, motiv pentru care s-a întors acasă, nu înainte de a o notifica și pe martora TD cu privire la această situație.

După circa 30-45 de minute, apelată de această dată de către martora T, numita GAM s-a reîntors la locuința victimei împreună cu cea dintâi, care între timp intrase în curte găsind poarta este deschisă. Cele două martore au realizat că și ușa de la intrarea în casă este deschisă, prezentând un geam spart și cioburi împrăștiate pe jos, aspect ce se coroborează cu cele constatate de către organele de poliție la fața locului. Pătrunzând în camera în care dormea victima, au găsit-o căzută la podea, dezbrăcată complet, plină de sânge, și au realizat că sunetul ce li se păruse un sforăit provenea de la secționarea gâtului. Martora G a observat, încercând să curețe victima, o chiuvetă smulsă din perete și întreaga podea plină de sânge, precum și lipsa camerei de supraveghere (un simulacru, nu o cameră reală, în opinia martorei) din dreptul magaziei de unelte.

Martora TD (f. 127 dup) confirmă aceste aspecte, arătând suplimentar că dulapurile din camera victimei aveau ușile deschise, iar familia Seibet era cunoscută în comunitate ca fiind una înstărită, cei doi copii stabiliți în Germania aducându-i mamei lor cadouri și mici sume de bani în eur.

Urmare a cercetărilor efectuate, organele de poliție au stabilit faptul că în noaptea de 18/19.07.2020 a fost organizată o petrecere la locuința familiei M din localitatea Jibert, nr. 74, la care a participat și inculpatul Gangăl.

Martorul BA  (f. 129 dup) arată că în seara respectivă inculpatul G a participat la petrecerea organizată de către numitul ME, unde au consumat băuturi alcoolice, dar nu a putut preciza ora la care inculaptul ar fi părăsit locația petrecerii, ci doar obiectele de vestimentație pe care acesta le purta, respectiv jeans de culoare închisă, posibil negri, pantofi tip adidas de culoare închisă, și un tricou de culoare neagră inscripționat pe piept.

Martorul MIM (f. 131 dup) confirmă cele relatate de BA, specificând, însă, că inculpatul G a plecat de la acea petrecere singur, în jur de ora 02 – 02.30 și că inscripția de pe tricoul negru al acestuia era de culoare albastră, purtând deopotrivă o șapcă verde și un pulover gri, pe care inculpatul l-a uitat la petrecere. Prezența inculpatului la petrecere este confirmată și de către organizatorul ei, martorul MM (f. 133 dup), care nu a putut preciza la ce oră a plecat inculpatul, dar arătând vestimentația pe care o purta, și care coincide cu cele specificate de ceilalți doi martori.

În declarația dată în calitate de suspect (f. 141 dup), inculpatul arată că se ocupă de animalele locuitorilor din sat, ducându-le la păscut, în baza unui contract pe care l-a încheiat cu Primăria Jibert. În data de 18.07.2020, după orele 22, a frecventat petrecerea organizată de ME, unde a consumat bere și whisky ajungând în strae de ebrietate, apoi a plecat spre casă, fără a putea specifica ora. Pe drum, inculpatul susține că i-a venit ideea de a fura bani de la ”Greti”, știind că este bătrână, locuiește singură și imaginându-și că are bani, trimiși de copiii săi din Germania.

A pătruns în curte prin escaladarea porții, a luat o cazma din magazie pentru a forța ușa de la intrare (aspect ce se coroborează cu relatarea martorei G, de a fi observat o cazma lângă ușa de la intrarea în casă), a rupt camera de luat vederi de pe magazie și, de emoție, a defecat în acel loc. A spart apoi un ochi de geam al ușii de acces și a descuiat ușa din interior, a răscolit dulapurile din camera de la etaj, dar negăsind bani, a coborât la parter, unde a dat peste victimă, care se trezise. I-a cerut acesteia să îi dea bani și, confruntat cu negația femeii în sensul unor posesii bănești, a lovit-o peste față cu palma, de două ori, iar apoi a căutat în dulapul cu haine, de unde și-a însușit 20 de lei. Întrucât a avut impresia că victima vrea să fugă și să strige după ajutor, încercând să deschidă becul, pentru a nu fi identificat, inculpatul i-a secționat gâtul cu un briceag, într-o mișcare de la dreapta la stânga. Apoi i-a luat cerceii din urechi și telefonul mobil, apăsând o tastă din eroare, după care l-a închis, neștiind dacă apelase vreo persoană. Apăsarea din eroare a unei taste a telefonului confirmă susținerea martorei G, potrivit căreia nora victimei a sunat-o în jurul orei 6 dimineața, alertată întrucât după ce fusese apelată de către soacra sa, în jurul orei 5, nu a mai reușit să o recontacteze, telefonul fiind închis.

 În drum spre locuința sa, în dreptul unui podeț, inculpatul a dezasamblat camera video și a aruncat-o, împreună cu cele trei baterii extrase, aspect ce se coroborează cu identificarea de către organele de poliție la aproximativ 50 de metri de locuința persoanei vătămate, în dreptul unui pod din lemn, în vegetație, a unei camere de supraveghere marca Conrad, fără acumulatori, iar pe o bârnă din lemn, pe partea dreaptă a podului, o baterie de tip AA (f. 55-56 dup). Constatând că hainele pe care le purtase, cele indicate de cei trei martori sus menționați, erau murdare de sânge, le-a ars în sobă împreună cu telefonul sustras de la victimă.

Având în vedere coroborarea probelor sus menționate cu recunoașterea inculpatului, instanța constată că acesta se face vinovat de infracțiunile reținute în sarcina sa.

În drept, faptele inculpatului GNM care, în noaptea de 18/19.07.2020, în jurul orei 04:30, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice, a pătruns prin escaladarea gardului împrejmuitor şi forţarea uşii de acces în locuinţa persoanei vătămate SM din com. Jibert, sat Jibert …, jud. Braşov în scopul de a sustrage bani şi, fiind surprins de victimă, a lovit-o cu pumnii în zona capului, a tăiat-o cu un cuţit în partea anterioară a gâtului şi peste faţă, producându-i leziuni ce i-au pus viaţa în primejdie, după care a sustras suma de 20 lei, un telefon mobil marca Nokia, cerceii din urechile victimei şi o cameră de supraveghere, întrunesc elementele contitutive ale infracţiunilor de tentativă de omor, prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 188 C.pen. şi tâlhărie calificată, prev. de art. 233- 234 alin. 1 lit. d) şi f) C.pen., cu aplicarea prevederilor cu aplicarea art. 43 alin. 5 Cod penal, cu aplicarea art. 396 al. 10 C.p.p. şi art. 38 alin. 1 C.pen.

În ceea ce privește elementul material al laturii obiective, acțiunea de secționare cu un cuțit a traheei reprezintă indubitabil un gest destinat suprimării vieții, la rândul său, latura subiectivă fiind caracterizată prin intenția de a ucide, asumată de altfel de către inculpat, care a declarat că a procedat astfel pentru a nu fi recunoscut de către victimă. Intenția de a ucide se deduce atât din folosirea unui instrument apt să producă decesul, regiunea corporală în care s-a aplicat lovitura, intensitatea acesteia, potențată de starea de ebrietate a inculpatului, care în cazul de față a contribuit la surmontarea emoțiilor inițiale.

În ceea ce privește elementul material al infracțiunii de tâlhărie calificată, instanța reține că acesta este format din acțiunea de luare din posesia victimei a sumei de 20 de lei,  a unor cercei, a telefonului mobil și a camerei de luat vederi, concomitent cu acțiunea de constrângere prin exercitarea actelor de violență ce au pus în pericol viața victimei. Intenția inculpatului a fost una directă, hotărârea de a ”fura bani de la G” concretizându-se și în acțiuni adiacente de o anumită dificultate, cum ar fi escaladarea zidului casei, în timpul nopții, efortul de a deschide ușa de acces prin spargerea geamului, aspecte concretizate în reținerea elementelor circumstanțiale a săvârșirii tâlhăriei în timpul nopții și prin violare de domiciliu.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului instanţa va avea în vedere dispoziţiile art.74 C.p., respectiv dispoziţiile din partea generală a Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, gradul de pericol social concret al infracţiunilor săvârşite, modul şi împrejurările concrete ale comiterii acestora şi persoana inculpatului.

Instanța nu poate ignora faptul că inculpatul este recidivist, având multiple condamnări anterioare în antecedente, dintre care cea mai grea, raportat la care reținem starea de recidivă post executorie a fost dispusă prin sentința nr. 35/19.05.2008 a Judecătoriei Rupea, definitivă prin decizia penală nr. 752/R din 17.10.2008 a Curții de Apel Brașov, la 10 ani de închisoare pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de violare de domiciliu în forma agravată și tâlhărie săvârșită în forma agravată, de către o persoană având asupra sa o armă, o substanţă narcotică ori paralizantă și într-o locuinţă sau în dependinţe ale acesteia, ambele infracțiuni în stare de recidivă postcondamnatorie.

 Astfel, instanța constată că după considerarea ca împlinită a executării pedepsei, inculpatul a reiterat acest tipar infracțional, săvârșind o nouă infracțiune contra patrimoniului în timpul nopții și prin violare de domiciliu, dublată însă de o faptă și mai gravă, contra vieții, cea mai importantă valooare protejată de legea penală.

În aceste condiţii, deși inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, fiind incidente dispozițiile art. 396 al. 10 C.p.p. și urmând a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, majorate însă apoi potrivit art. 79 al. 3 C.pen. raportat la art. 43 al. 5 C.pen., prin prisma constatării că pedeapsa anterioară, deși substanțială ca și cuantum, nu și-a atins scopul preventiv și represiv, instanţa apreciază că doar o pedeapsă orientată către maximul special este susceptibilă să reformeze conduita inculpatului.

Astfel, va aplica inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor pedeapsa principală de 9 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară  a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, prevăzute de art. 66 al. 1 lit a, b, h C.p., având în vedere folosirea unui cuțit la comiterea faptei.

Va aplica inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată pedeapsa principală de 6 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, prevăzute de art. 66 al. 1 lit a, b, h C.p., având în vedere folosirea unui cuțit la comiterea faptei.

În baza art.38 al.1 C.p., art.39 al.1 lit.b C.p., art.45 al. 3 C.p., va contopi pedepsele de mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 9 ani închisoare, la care se va adăuga 1/3 din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea, respectiv 2 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 al. 1 lit. a, b, h C.p., executabilă cf. art. 68 al. 1 lit.

În temeiul art.65 al.1 C.p. rap la art.45 al.5 C.p. va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 al. 1 lit a, b, h C.p.

În temeiul art. 112 lit. e C.p. va dispune confiscarea specială de la inculpat a cuțitului folosit la comiterea infracțiunii – coletul nr.1 predat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov și a sumei de 20 lei, sustrasă din posesia victimei și în raport de care aceasta nu s-a constituit parte civilă, pentru a-i fi restituită.

În temeiul art.162 alin. 4 C.proc.pen. va dispune restituirea către numita SM, la rămânerea definitivă a prezentei, a unei baterii cu inscripția AA - coletul nr.2, a unei camere video - coletul nr.11, a componentelor de telefon ars - coletul nr.16, precum și a conținutului coletelor 3-10, 13-15, predate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov.

În baza art.162 alin. 4,5 Cod penal va dispune restituirea către inculpat, la rămânerea definitivă a prezentei, a unei perechi de lenjerie intimă, aflată la camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov – coletul nr.18 și a conținutului coletelor nr. 19 predate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov.

În baza art. 162 alin. 4,5 Cod penal va dispune restituirea către inculpat, la rămânerea definitivă a prezentei, a unei perechi de lenjerie intimă, aflată la camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov – coletul nr.18 și a conținutului coletelor nr. 19 predate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov.

În baza art. 72 C.p. va deduce reţinerea și arestarea preventivă de la 19.07.2020 la zi.

Constatând că inculpatul este arestat preventiv, în temeiul art. 404 al. 4 lit. b C.p.p.  raportat la art. 399 al. 1 C.p.p. va menţine măsura arestării preventive dispusă cu privire la inculpat prin încheierea 64/UP/20.07.2020 a Tribunalului Brașov, arestat în baza MAP nr. 48/UP din 20.07.2020.

Potrivit art. 223 al. 2 Cod procedură penală, „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.

Scopul oricărei măsuri preventive, conform art.202 al.1 Cod procedură penală şi anume, acela al bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni, este subsumat scopului procesului penal, respectiv constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale, şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

De asemenea, este important de subliniat că orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi cu necesitatea realizării scopului urmărit prin dispunerea acesteia, constatându-se că, în speță, inculpatului i se impută săvârşirea unor infracţiuni grave.

Astfel, instanţa reţine că din ansamblul probelor administrate până în prezent subzistă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea faptelor de către inculpat, acesta fiind condamnat în primă instanţă conform celor de mai sus, pe baza deopotrivă a existenţei unor motive verosimile de suspiciune bazate pe fapte apte să convingă un observator independent (cauza Fox, Campbell şi Hartley contra Marii Britanii - hotărârea din 30.08.1990) că la data de 18/19.07.2020, în jurul orei 04:30, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice, a pătruns prin escaladarea gardului împrejmuitor şi forţarea uşii de acces în locuinţa persoanei vătămate SM din com. Jibert, sat Jibert nr. 150, jud. Braşov în scopul de a sustrage bani şi, fiind surprins de victimă, a lovit-o cu pumnii în zona capului, a tăiat-o cu un cuţit în partea anterioară a gâtului şi peste faţă, producându-i leziuni ce i-au pus viaţa în primejdie, după care a sustras suma de 20 lei, un telefon mobil marca Nokia, cerceii din urechile victimei şi o cameră de supraveghere.

Având în vedere încadrarea juridică stabilită prin rechizitoriu şi raportat la care inculpatul a fost condamnat în primă instanţă, condiţia obiectivă impusă de art. 223 al.2  Cod procedură penală este îndeplinită.

Relativ la condiţia cumulativă ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte pericol pentru ordinea publică, rezultată în urma analizării criteriilor prevăzute de art.223 al.2 teza ultimă Cod procedură penală, instanţa reţine că în conformitate cu dispoziţiile art.5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi potrivit jurisprudenţei Curţii de la Strasbourg, detenţia poate fi justificată dacă din anumite elemente concrete rezultă că trebuie acordată prioritate protejării ordinii publice, libertatea individuală trecând în subsidiar (cauza Smirnova c. Rusia).

Ordinea publică înseamnă, între altele, acel climatul social firesc, optim, care se asigură printr-un ansamblu de norme şi măsuri şi care se traduce prin funcţionarea normală a instituţiilor statului, menţinerea liniştii cetăţenilor şi respectarea drepturilor acestora, inclusiv dreptul la sănătate şi la viaţă.

Astfel, instanța apreciază că pericolul social avut în vedere la dispunerea măsurii nu s-a diminuat, având în vedere intervalul redus de timp scurs de la săvârșirea faptelor, subzistând atât pericolul social generic, dedus din atingerea adusă relațiilor sociale destinate protejării vieții, cea mai importantă valoare socială, cât și pericolul social concret, desprins din modalitatea de săvârșire, prin pătrunderea în toiul nopții în locuința persoanei vătămate, prin efracție, prin exercitarea de violențe asupra unei persoane extrem de vulnerabile datorită vârstei înaintate, prin aplicarea de lovituri cu un obiect tăietor – înțepător în zone vitale, aspecte ce denotă carențe în însușirea unor valori umane elementare. Nu în ultimul rând, inculpatul este recidivist, fiind liberat condiționat în data de 30.06.2015 cu un rest de 976 zile, ceea ce demonstrează că nici scopul educativ al pedepselor anterioare nu a fost atins. Având în vedere cele reţinute în precedente, se impune a se preciza că pericolul pentru ordinea publică implică aşadar şi o apreciere asupra comportamentului viitor al inculpatului, iar în cauză se conturează temerea că, odată pus în libertate, ar putea comite noi fapte penale, ar putea oricând să se reitereze episoade agresive, cu consecinţe dramatice ori ar declanşa puternice reacţii în rândul opiniei publice determinate de faptele săvârşite şi de plasarea sa în libertate, ceea ce constituie tot atâtea motive pentru care nu se impune şi nu ar fi oportună – la acest moment procesual - înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă.

Raportat, pe de altă parte, la data instituirii arestării preventive, respectiv 20.07.2020, instanţa apreciază că un termen de nici 5 luni de zile nu este de natură a încălca cerinţa de rezonabilitate temporală a măsurii, aceasta fiind în continuare proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse.

În ceea ce privește latura civilă, instanța reține că în drept, potrivit art. 1349 alin. 1 din Codul civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar potrivit alin. 2, cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

De asemenea, potrivit art. 1357 alin. 1 din Codul civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, iar potrivit alin. 2, autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Prin urmare, din prevederile legale menţionate rezultă întrunirea cumulativă a următoarelor cerinţe pentru angajarea răspunderii civile delictuale: existenţa unui prejudiciu şi a faptei ilicite, existenţa legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, vinovăţie ce poate îmbrăca şi forma celei mai uşoare culpe.

Prin prisma acestor aspecte, în temeiul art. 397 al. 1 C.p.p., art. 25 C.p.p. raportat la art. 1349 Cod civil va admite acţiunea civilă formulată de către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov şi va obliga inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 61.863,02 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare şi tratament acordate victimei în perioada 19.07 – 11.08.2020, apreciind că sunt întrunite în persoana inculpatului toate condiţiile răspunderii civile delictuale, existând fapta sa ilicită, prejudiciul material cauzat instituţiei spitaliceşti constând în contravaloarea îngrijirilor medicale acordate victimei, o legătură de cauzalitate directă între prejudiciu şi acţiunea inculpatului, precum şi vinovăţia sub forma intenţiei.

În ceea ce privește despăgubirile materiale solicitate de victimă, în cuantum de 3.000 de eur, instanța constată că sunt dovedite cu documente justificative doar 662,36 EUR (efectuate odată cu deplasarea în Germania a victimei și îngrijirilor subsecvente acordate de fiica sa pe teritoriul acestei țări) și 445 lei echivalent în lei, cărora li se adaugă onorariul avocatului ales în sumă de 2.400 lei, aceste sume urmând a fi acordate cu titlu de daune materiale.

În ceea ce privește daunele morale, victima a solicitat 20.000 EUR reprezentând acoperirea prejudiciului cauzat de suferința fizică și psihică generată de comiterea infracțiunilor.

Potrivit doctrinei în materie, daunele morale reprezintă satisfacţii echitabile destinate a compensa material suferinţele de ordin moral ale victimei, care pot consta în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existenţa fizică a omului, la viaţă, la sănătate şi integritate corporală, la cinste, la demnitate, onoare, prestigiu profesional şi alte valori similare.

Referitor la cuantumul daunelor morale solicitate, acestea nu sunt supuse unor criterii legale prestabilite, ci determinarea lor în concret este lăsată aprecierea instanţei.

La nivel jurisprudenţial, instanţa supremă a statuat în practica sa constantă că la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral se au în vedere o serie de criterii: consecinţele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială, având în vedere că prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu se urmăreşte o reparaţie justă şi echitabilă a prejudiciului moral suferit, şi nu îmbogăţirea fără just temei.

Prin urmare, despăgubirile reprezentând daunele morale trebuie să fie rezonabile, aprecierea şi cuantificarea acestora să fie justă şi echitabilă, să corespundă prejudiciului moral real şi efectiv produs victimei, în aşa fel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără just temei a celui îndreptăţit să pretindă şi să primească daune morale, dar nici să nu fie derizorii.

Astfel, tribunalul are în vedere suferința personală a părții civile, care a suportat o intervenție chirurgicală foarte complicată, destinată să îi salveze viața, prin aspirarea cheagurilor sangvine din trahee, abia la data de 10.08.2020 fiindu-i suprimată canula traheală. Subsecvent operației, victima a fost transferată pe secția neuropsihiatrie pentru evaluarea șocului psiho- emoțional, diagnosticul la internare fiind ”reacție acută de stres, HTA, hemipareză stângă sechelară”, prezentând axietate, tensiune intrapsihică, inhibiție psihomotorie, dispoziție depresivă.

Din dovezile atașate la dosar a rezultat că victima a continuat să urmeze tratament psihiatric și în Germania, înscrisul depus la ultimul termen de judecată fiind tradus oral de către apărătorul din oficiu al inculpatului, cunoscătoare a limbii germane, confirmându-se că sechelele post traumatice identificate de medicii români subzistă.

De asemenea, victima a fost în imposibilitate temporară de a se îngriji singură, necesitând ajutor din partea fiicei sale sub aspectul mijlocirii nevoilor fiziologice și al igienei personale.

Pe de altă parte, după cum reiese din actele de la dosar, victima a suferit un puternic șoc psihic. Afectarea stării emoționale s-a aflat în strânsă legătură cu afectarea vieții familiale, victima nemaifiind în măsură să participe în aceeași măsură la activitățile vieții de familie.

Restrângerea posibilităților de viață familială și socială, consecință a vătămărilor integrității corporale și sănătății victimei, se subsumează și noțiunii de ”prejudiciu de agrement”, prin care se înțelege privarea victimei de plăcerile unei vieți familiale și sociale normale. Orice pierdere a funcțiilor firești ale corpului uman, chiar și cu titlu temporar, se obiectivează în mod necesar într-o privare de plăcerile vieții normale, fiind evident că, la cererea victimei, este necesar să i se acorde acesteia o compensare bănească, care să-i ofere posibilitatea înlocuirii normalității de care este privată cu alte satisfacții de substituire, care adesea necesită cheltuieli importante.

Consecințele negative suferite de victimă și care au afectat-o atât în plan fizic, cât și în plan psihic, au fost percepute cu o intensitate sporită prin prisma vârstei înaintate, care determină în mod firesc o recuperare mai grea și îndelungată.

Pentru considerentele reţinute, instanţa apreciază că suma de 20.000 Eur ce va fi acordată părții civile este de natură a acoperi prejudiciul moral creat acesteia prin comiterea infracțiunilor de către inculpat.

În temeiul art. 7 al. 1 din legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul GNM, în vederea introducerii profilelor sale genetice în S.N.D.G.J.

În baza art. 398 C.p.p. raportat la art. 274 al. 1 C.p.p. va obliga inculpatul la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care 2.418 lei în timpul urmăririi penale, onorariul avocatului din oficiu urmând a fi suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

1. În temeiul art.32 alin.1 C.p. rap. la art.188 C.p., cu aplicarea art. 43 alin. 5 Cod penal, cu aplicarea art. 396 al. 10 C.p.p., condamnă pe inculpatul GNM la pedeapsa de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 Cod penal.

În temeiul art. 66 al. 1 lit a,b, h C.p. interzice inculpatului pe o durată de 5 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pedeapsă a cărei executare va începe după executarea pedepsei închisorii, potrivit art. 68 al. 1 lit. c C.p.

În temeiul art. 65 al. 1 C.p. interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 al. 1 lit a, b, h C.p.

2. În temeiul art. 233- 234 alin. 1 lit. d) şi f) Cod penal, cu aplicarea art. 43 alin. 5 Cod penal, cu aplicarea art. 396 al. 10 C.p.p., condamnă pe inculpatul GNM la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233- 234 alin. 1 lit. d) şi f) Cod penal.

În temeiul art. 66 al. 1 lit a,b, h C.p. interzice inculpatului pe o durată de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pedeapsă a cărei executare va începe după executarea pedepsei închisorii, potrivit art. 68 al. 1 lit. c C.p.

În temeiul art. 65 al. 1 C.p. interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 al. 1 lit a, b, h C.p.

În baza art. 38 al. 1 C.p., art. 39 al. 1 lit. b C.p., art. 45 al. 3 C.p., contopeşte pedepsele de mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 9 ani închisoare, la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea, respectiv 2 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 al. 1 lit. a, b, h C.p., executabilă cf. art. 68 al. 1 lit.

În temeiul art. 65 al. 1 C.p. rap la art. 45 al. 5 C.p. interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 al. 1 lit a, b, h C.p.

În temeiul art. 112 lit. e C.p. dispune confiscarea specială de la inculpat a cuțitului folosit la comiterea infracțiunii – coletul nr.1 predat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov și a sumei de 20 lei.

În temeiul art. 162 alin. 4 C.proc.pen. dispune restituirea către numita SM, la rămânerea definitivă a prezentzei, a unei baterii cu inscripția AA - coletul nr.2, a unei camere video - coletul nr.11, a componentelor de telefon ars - coletul nr.16, precum și a conținutului coletelor 3-10, 13-15, predate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov.

În baza art. 162 alin. 4,5 Cod penal dispune restituirea către inculpat, la rămânerea definitivă a prezentei, a unei perechi de lenjerie intimă, aflată la camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov – coletul nr.18 și a conținutului coletelor nr. 19 predate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov.

În temeiul art. 397 al. 1, art. 25 C.p.p. raportat la art. 1349 Cod civil admite acţiunea civilă formulată de către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Brașov şi obligă inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 61.863,02 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare şi tratament acordate victimei în perioada 19.07 – 11.08.2020.

În temeiul art. 397 al. 1 C.p.p., art. 25 C.p.p. raportat la art. 1349 Cod civil admite acţiunea civilă formulată de partea civilă SM şi obligă inculpatul la plata către aceasta a sumei de 20.000 Eur, echivalent în lei la data plății cu titlu de daune morale, 662,36 EUR și 445 lei echivalent în lei la data plății cu titlu de daune materiale și 2.400 lei cu titlu de onorariu avocat ales.

În baza art. 72 C.p. deduce reţinerea și arestarea preventivă de la 19.07.2020 la zi.

În temeiul art. 404 al. 4 lit. b C.p.p.  raportat la art. 399 al. 1 C.p.p. menţine măsura arestării preventive dispusă cu privire la inculpat prin încheierea nr. 64/UP/20.07.2020 a Tribunalului Brașov, arestat în baza MAP nr. 48/UP din 20.07.2020.

În temeiul art. 7 al. 1 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul GNM, în vederea introducerii profilelor sale genetice în S.N.D.G.J.

În baza art. 398 C.p.p. raportat la art. 274 al. 1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care 2.418 lei în timpul urmăririi penale, onorariul avocatului din oficiu urmând a fi suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 08 decembrie 2020.

PREŞEDINTE GREFIER

Red.A.C./15.01.2021

Tehnored.D.M./15.01.2021

Ex.5