Contestaţie

Document finalizat

Cod ECLI ……………………

Dosar nr. ……………….. 

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

DECIZIA PENALĂ NR. 14/C

Şedinţa publică din 22 octombrie 2020

PREŞEDINTE: ……..

JUDECĂTOR:  ………

GREFIER:  ……….

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror …………. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna.

Pe rol fiind soluţionarea contestaţiilor  formulate de către inculpaţii B.V. şi B.V. S., împotriva încheierii nr. 82/2020 din 13.10.2020 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pronunţată  în dosarul penal nr. .......

Dezbaterile asupra cauzei de faţă s-au desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate pe suport audio computerizat.

În conformitate cu dispoziţiile art. 62 din Legea nr. 55/2020 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 şi a stării de alertă prelungită, la apelul nominal făcut în şedinţa publică de astăzi, răspund, prin intermediul videoconferinţei, inculpaţii B.V. şi B.V. S., aflaţi în stare de arest preventiv în Penitenciarul Codlea, iar în sala de judecată se prezintă av. ......, apărător desemnat din oficiu pentru primul şi av. ……….., desemnat din oficiu pentru secundul. Este prezent în sala de judecată şi interpretul autorizat de limbă maghiară, domnul ………...

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care arată că, la filele 15-16 se află depuse la dosar delegaţiile pentru asistenţa judiciară obligatorie.

Întrucât inculpaţii nu cunosc bine limba română, în baza art. 12 Cod procedură penală, traducerea dezbaterilor este asigurată prin intermediul interpretului autorizat de limbă maghiară, în persoana domnului .......

După identificarea inculpaţilor, prin compararea datele de stare civilă declarate de aceştia oral cu datele aflate la dosarul cauzei,  instanţa aduce la cunoştinţa acestora, motivul citării lor pentru acest termen de judecată, respectiv pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de către aceştia împotriva încheierii nr. 82/2020 din  13.10.2020 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, prin care s-a menţinut măsura arestului preventiv faţă de aceştia.

Totodată, fiind întrebaţi, inculpaţii arată că îşi menţin contestaţiile formulate.

 Apărătorii din oficiu ai inculpaţilor şi reprezentantul Ministerului Public arată că nu au excepţii de invocat şi nici cereri de formulat.

Nemaifiind cereri de formulat, instanţa  constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra contestaţiilor.

Apărătorul din oficiu al inculpatului B.V., av. ......, solicită admiterea contestaţiei, desfiinţarea hotărârii atacate, şi soluţionând cauza, să se constate că temeiurile care au determinat luarea şi ulterior  menţinerea măsurii arestului preventiv au încetat şi nici nu există temeiuri noi care să justifice în continuare privarea acestuia de libertate.

Arată că la ultima verificare a măsurii preventive, s-a constatat că este nevoie să se menţină măsura arestului preventiv faţă de B.V., pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal şi a se înlătura o stare de pericol pentru ordinea publică.

Or, ceea ce s-a schimbat între timp, este că în  data de 20.09.2020, în mod normal, ar fi trebuit să fie ultimul termen de judecată, întrucât s-au prezentat ultimii trei martori în cauză, şi urma să se facă şi fondul cauzei, însă, la acel termen de judecată, s-a constatat că, una dintre coinculpate  din acest dosar, respectiv inculpata B. R. ar fi arestată într-o altă cauză pe teritoriul Austriei.

Aşadar, s-au efectuat verificări în acest sens, şi într-adevăr s-a constatat că din data de 02.09.2020 aceasta este încarcerată pe teritoriul Austriei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt sau tâlhărie, astfel că, pentru a nu putea exista în viitor un viciu de procedură, s-a hotărât să se facă demersuri pentru a se constata dacă într-adevăr aceasta este arestată sau nu şi să poată avea cunoştinţă despre acest dosar. Totodată, s-a dispus ca martorii audiaţi la termenul din 11.09.2020, când inculpata nu a fost prezentă, să fie reaudiaţi.

Arată că învederează toate aceste aspecte, întrucât toate acestea s-au întâmplat independent de voinţa inculpaţilor, şi nu ei se fac vinovaţi de tergiversarea acestui dosar penal.

De asemenea, arată că la dosarul cauzei nu există nicio probă din care să rezulte că aceştia ar încerca să se sustragă de la urmărirea penală sau să săvârşească noi infracţiuni, ceea ce rezultă din faptul că aceştia se află la primul contact cu legea penală, neavând antecedente penale.

Legat de proporţionalitatea acestei măsuri preventive, arată că ceilalţi coinculpaţi din această cauză, respectiv B. C., care are un cazier foarte stufos spre deosebire de aceşti doi inculpaţi, se apără sub măsura preventivă a controlului judiciar.

Mai mult decât atât, arată că această măsură preventivă a fost luată, în timp ce, pe teritoriul României era stare de urgenţă, şi s-a făcut mare tam-tam pe acest lucru, mai ales după ce la televizor am fost bombardaţi cu celebrele cazuri din cartierul Gârcini din Săcele şi de la Hunedoara, unde se arăta cum forţele de ordine sunt atacate de către populaţie, însă a urmărit acele dosar, şi inculpaţii din acele dosare nu au stat nici pe departe atâta timp arestaţi, ba mai mult, au primit pedepse cu suspendarea de 7, 8 sau 9 luni.

În consecinţă, apreciază că pericolul pentru ordinea publică nu mai există în acest moment,  având în vedere că a trecut o perioadă atât de îndelungată de timp, însă, dacă totuşi se va aprecia că s-ar impune o măsură preventivă, consideră că, cea mai oportună ar fi cea a controlului judiciar, ca şi în cazul celorlalţi coinculpaţi. Solicită plata onorariului din fondurile Ministerului Justiţiei.

 Apărătorul din oficiu al inculpatului B.V.-S., av.Raduly Zsuzsa, solicită admiterea contestaţiei formulată de către inculpatul B.V.-S., şi în consecinţă, să se dispună desfiinţarea încheierii pronunţată de Judecătoria Sf. Gheorghe, şi rejudecând cauza, să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestului preventiv, iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura controlului judiciar.

În susţinerea cererii, consideră că temeiurile care au determinat arestarea şi apoi menţinerea acestei măsuri preventive, nu mai subzistă, şi nici nu există temeiuri noi care ar justifica în continuare privarea de libertate a acestui inculpat, raportat atât la circumstanţele reale de comitere a faptei cât şi la circumstanţele personale ale inculpatului.

Arată că, în acest moment procesual în care au fost administrate aproape toate probele, atât cele propuse în acuzare cât şi în apărare, nu mai există niciun temei şi niciun motiv pentru care s-ar justifica în continuare privarea de libertate a acestui inculpat, care, pe parcursul procesului penal, a avut o atitudine absolut corespunzătoare, şi a colaborat atât cu organele de urmărire penală cât şi cu instanţa de judecată.

De asemenea, arată că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul ar pregăti săvârşirea de noi infracţiuni, sau că, în condiţiile în care va fi lăsat în libertate, s-ar sustrage de la judecată, astfel că, nu există niciun motiv pentru care s-ar justifica, în continuare, privarea de libertate a inculpatului.

Totodată, arată că inculpatul nu are antecedente penale, iar de la luarea acestei măsuri,  cea mai gravă dintre măsurile preventive, a trecut o perioadă lungă de timp, astfel că, nici sub acest aspect nu se impune menţinerea măsurii.

În final, întrucât ceilalţi doi coinculpaţi din dosar se află sub măsura preventivă a controlului judiciar, consideră că, pentru egalitate de tratament, s-ar impune ca şi faţă de inculpatul B. V. S. să se dispună înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea contestaţiei, astfel cum a fost formulată, cu acordarea onorariului pentru apărătorul din oficiu. 

 Reprezentantul Ministerului Public apreciază că încheierea nr. 82/2020 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe prin care s-a constatat legalitatea măsurii preventive dispusă faţă de cei doi inculpaţi B.V. şi B.V.-S., este legală şi temeinică.

Arată că nu poate fi acord cu concluziile apărătorilor, întrucât trebuie să avem în vedere că inculpaţii, precum şi ceilalţi trei coinculpaţi, sunt acuzaţi de infracţiunea de ultraj, o infracţiune gravă, comisă în perioada în care era instituită starea de urgenţă în România din cauza pandemiei SARS-CO 2, şi desigur, cu privire la cei doi inculpaţi care au fost arestaţi preventiv iniţial prin propunere formulată de către procuror în faza de urmărire penală, s-a stabilit de la început din probe că ei au fost cei care s-au manifestat cel mai virulent şi agresiv împotriva lucrătorilor de poliţie veniţi la faţa locului pentru a reinstitui starea de ordine, în condiţiile în care inculpaţii cu alte persoane organizau petrecere total interzisă la acel moment.

De asemenea, arată că la data respectivă s-a formulat propunere de arestare preventivă şi faţă de inculpatul minor B. M., însă, instanţa a apreciat că, este suficientă măsura controlului judiciar faţă de acesta, fiind şi minor, iar în ceea ce priveşte propunerea de arestare preventivă faţă de B. C., arată că aceasta a fost formulată mult mai târziu întrucât probele administrate în cauză au condus la concluzia că şi acesta este coautor al infracţiunii şi că se impunea arestarea sa preventivă, însă, procurorul a formulat-o odată cu sesizarea instanţei, iar instanţa a apreciat că la acel moment nu se mai impune arestarea inculpatului, dispunând măsura controlului judiciar.

Totodată, arată că nu putem compara cu alte situaţii care au fost în ţară şi trebuie să ne raportăm în mod concret la faptele comise de către inculpaţii B. V. şi B. V. S..

În esenţă, reprezentantul Ministerul Public arată că inculpaţii au comis infracţiuni împotriva autorităţii, infracţiuni grave, împotriva poliţiştilor şi jandarmilor veniţi la faţa locului să reinstaureze starea de ordine pe care aceştia nu o respectau, faptă comisă într-o stare de urgenţă.

În ceea ce priveşte timpul scurs de la săvârşirea faptei şi până în acest moment, arată că nu se poate spune că a dus la ştergerea infracţiunii şi a rezonanţei pe care această faptă a avut-o în comunitatea din municipiul Sf. Gheorghe.

În consecinţă, apreciază că hotărârea atacată în ceea ce priveşte constatarea legalităţii şi menţinerea măsurii arestului preventiv dispusă faţă de cei doi inculpaţi, este legală şi temeinică, motiv pentru care solicită respingerea contestaţiilor formulate de inculpaţi, ca nefondate.

 Inculpatul B.V., având cuvântul, arată că îşi însuşeşte concluziile apărătorului său, şi solicită să fie pus în libertate, întrucât are şase copii minori.

Inculpatul B.V.-S., având cuvântul, arată că îşi însuşeşte concluziile apărătorului său.

T R I B U N A L U L

Deliberând, constată următoarele:

A. Prin încheierea nr. 82/13.10.2020, pronunţată în dosarul nr. ...... al Judecătoriei Sfântu Gheorghe, în baza art. art. 362 alin. 2, art. 208 Cod procedură penală rap. la  art. 207 alin.  4  Cod procedură penală s-a menţinut măsura preventivă a arestului preventiv  faţă de inculpaţii B.V. şi B. V. S., sub aspectul comiterii infracţiunilor de ultraj  prevăzute de art. 257 al.1,4 C.pen. rap.la art. 206 C.pen. (7 fapte), dispusă prin încheierea nr.  13/UP/28.04.2020 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

B. Pentru a pronunţa această încheiere, judecătorul de cameră preliminară din cadrul primei instanţe a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe nr. 761/P/2020 din data de 12.05.2020 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor B.V. şi B. C. reţinându-se că, în data de 27.04.2020, în timp ce se aflau pe strada Cânepei din municipiul Sfântu Gheorghe, în jurul orelor 18,00, inculpatul B.V. i-a ameninţat cu un topor, apoi cu un cuţit pe comisarul de poliţie P. V., pe agenţii de poliţie P. A. A. şi D. O. A., precum şi pe jandarmii O. J., B. L., L. C., H. D. ce se aflau  în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în uniformă, acţiune de natură să le producă acestora o stare de temere, iar la aceeaşi dată, prin aceste ameninţările  adresate persoanelor vătămate indicate, au tulburat ordinea şi liniştea publică.

Cu privire la inculpatul B.V. S., s-a reţinut că la data de 27.04.2020, în timp ce se afla pe strada Cânepei din municipiul Sfântu Gheorghe, în jurul orelor 18,00 i-a ameninţat cu un cuţit pe comisarul de poliţie P.V., agenţii de poliţie P.A.A. şi D.O.A., precum şi pe jandarmii O. J., B. L., L. C., H. D. ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în uniformă şi a aruncat cu pietre spre forţele de  ordine, acţiuni ce au fost de natură să le producă acestora o stare de temere, iar la aceeaşi dată, prin aceste ameninţări adresate persoanelor vătămate indicate, a tulburat ordinea şi liniştea publică.

În cursul urmăririi penale, faţă de inculpaţii B.V. şi B.V. S. s-a dispus măsura reţinerii pe o perioadă de 24 ore în data de 28.04.2020, iar ulterior, prin încheierea nr.  13/UP/28.04.2020 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Sfântu Gheorghe s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor.

Legalitatea şi temeinicia măsurilor preventive dispuse faţă de inculpaţii B.V., B.V. S., B. C. şi B. M. a fost verificată de judecătorul de cameră preliminară şi, ulterior, de instanţă, prin încheierile din datele de 15.05.2020, 09.06.2020, 03.07.2020 şi 26.08.2020, prin care s-a dispus menţinerea măsurilor preventive, în prezent cauza având termenul fixat pe fond la data de 26.10.2020.

În speţă, astfel cum s-a reţinut şi prin încheierile anterioare prin care au fost verificate măsurile preventive dispuse, există probe care conduc la suspiciunea rezonabilă privind săvârşirea faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, în acest sens fiind declaraţiile persoanelor vătămate,  declaraţiile martorilor audiaţi, a persoanelor care au fost audiate în cursul urmăririi penale în calitate de persoane vătămate, ulterior fiind menţionate în actul de sesizare ca având calitatea de martor (M. V. C., I. Ş. R., P. R. A., M. O.) şi planşele fotografice depuse la dosar.

În ceea ce priveşte existenţa unei stări de pericol pentru ordinea publică, instanţa are în vedere că faptele prezintă un grad periculozitate deosebit de ridicat prin raportare la modul de săvârşire, astfel cum se conturează la acest moment, respectiv în loc public, în timpul stării de urgenţă instituite prin Decret al Preşedintelui României în vederea prevenirii răspândirii infecţiei cu virusul SARS-COV-2, prin exercitarea de ameninţări adresate persoanelor vătămate (poliţişti şi jandarmi ce s-ar fi aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi care ar fi sosit la faţa locului ca urmare a unei sesizări privind nerespectarea măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu virusul SARS-COV-2).

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii B.V. şi B.V. S., judecătorul de la prima instanţă a constatat că, deşi aceştia sunt lipsiţi de antecedente penale, există suspiciunea rezonabilă că s-au implicat cu uşurinţă în săvârşirea unor fapte cu un grad de gravitate ridicată, acţionând împotriva unor persoane învestite cu exerciţiul autorităţii de stat şi asumându-şi riscul producerii unor consecinţe grave. Având în vedere această atitudine a inculpaţilor, de adoptarea fără rezerve a unui astfel de comportament violent şi ţinând cont şi de mediul din aceştia provin, instanţa apreciază că există riscul ca aceştia să se implice şi în alte fapte grave de natură penală.

S-a arătat de către primă instanţă, că aşa cum s-a reţinut şi de către judecătorul de drepturi şi libertăţi la luarea măsurii preventive, trebuie avut în vedere că inculpaţii B.V. şi B.V. S. ar fi manifestat un comportament provocator, care prin puterea exemplului ar fi fost însuşit de celelalte persoane, inclusiv de către coinculpatul B. M. - minor în vârstă de 17 ani la momentul la care s-ar fi comis presupusele fapte imputate acestuia, împrejurări care, de asemenea, relevă pericol pe care inculpaţii îl reprezintă pentru ordinea publică şi justifică privarea de libertate în continuare a acestora.

În acelaşi timp, judecătorul de la prima instanţă a reţinut că faptul că au fost finalizate urmărirea penală şi procedura de cameră preliminară, nu sunt de natură a concluziona că nu mai subzista temeiurile avute în vedere la luarea măsurilor preventive. Relativ la inculpaţii B.V. şi B.V. S. s-a arătat că nu se poate reţine nici că prin trecerea timpului s-ar fi diminuat pericolul pentru ordinea publică, precum şi rezonanţa faptelor imputate a fi comise, având în vedere infracţiunile pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, numărul mare de fapte reţinute în sarcina acestora, modalitatea de comitere a presupuselor fapte (pe fondul organizării unei petreceri la care ar fi participat circa 20 persoane, asupra unor persoane - poliţişti şi jandarmi, care ar fi sosit la faţa locului ca urmare a sesizării privind nerespectarea măsurilor instituite pe fondul pandemiei create de infecţia Covid 19), dar şi persoana inculpaţilor, în sensul arătat mai sus, aspecte de natură a crea o stare de nelinişte şi neîncredere în rândul membrilor societăţii, sporindu-se nejustificat gradul de insecuritate socială la nivel local.

Tot astfel, cu referire la susţinerile în sensul că inculpaţii B.V. şi B.V. S. se află sub măsura arestului preventiv de aproximativ 6 luni, prima instanţă a avut în vedere că, faţă de complexitatea deosebită a cauzei şi numărul mare de inculpaţi nu se poate concluziona că a fost depăşit un termen rezonabil al duratei arestării preventive a inculpaţilor sau că motivele iniţiale care au stat la baza luării şi menţinerii măsurii preventive ar fi devenit lipsite de relevanţă.

Faţă de acestea, judecătorul de la prima instanţă a apreciat că privarea de libertate a inculpaţilor B.V. şi B.V. S. este în continuare singura modalitate prin care starea de pericol pe care aceştia o reprezintă pentru ordinea publică poate fi înlăturată, o măsură mai blândă, privativă sau restrictivă de libertate fiind insuficientă pentru realizarea acestui scop.

În consecinţă, judecătorul de la prima instanţă a dispus în baza art. 362 alin. 2 C.pr.pen rap. la art. 208 alin. 3 şi art. 207 alin. 4  Cod procedură penală, menţinerea arestului preventiv faţă de inculpaţii B.V. şi B.V. S..

C. Împotriva acestei încheieri au formulat contestaţie inculpaţii B.V. şi B.V. S., solicitând admiterea căii de atac, desfiinţarea încheierii atacate şi revocarea măsurii arestării preventive, iar, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu o altă măsură preventivă mai uşoară.

D. Verificând încheierea atacată pe baza actelor şi lucrărilor dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum şi din oficiu, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, se constată următoarele:

Contestatorii B. V. și B.V. S. au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 761/P/2020 din data de 12.05.2020, prin care s-a reținut că în data de 27.04.2020 Parchetul de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe a fost sesizat de către Poliţia Municipiului Sfântu Gheorghe cu privire la faptul că în dat de 27,04.2020, în jurul orelor 18.00, inculpaţii B. V., B. V. S., B. M., B. C., B. R. E. şi B. T., folosindu-se de obiecte contondente - topor, cuţit, furcă, lopată - au ameninţat organele de ordine publică, poliţişti şi jandarmi, care s-au deplasat la o intervenţie în urma unui apel la SNUAU 112, pe strada Cânepei, nr. ….., Munic. Sfântu Gheorghe, concomitent inculpaţii aruncând cu pietre spre forţele de ordine.

Poliţiştii şi jandarmii care s-au deplasat la locaţia indicată de apelant au constatat că la faţa locului erau cca. 20 de persoane care ascultau muzică la volum ridicat de la un difuzor/boxă de dimensiuni mari, încălcând prevederile ordonanţei militare nr. 3/2020, refuzând în același timp să se conformeze dispozițiilor polițiștilor.

Atât poliţiştii cât şi jandarmii care au intervenit la faţa locului erau în uniformele specifice şi/sau articole vestimentare cu însemnele poliţiei, iar autoturismele cu care s-a deplasat la locuinţa inculpatului B.V., erau inscripţionate cu însemnele poliţiei şi/sau jandarmeriei.

Prin actul de acuzare s-a reținut că în timp ce agenţii de siguranţă publică aşteptau ca persoanele prezente să se conformeze solicitărilor, în mod intempestiv, inculpatul B.V., înarmat cu un topor, s-a deplasat ameninţător spre grupul forţelor de ordine compus din trei poliţişti şi patru jandarmi. La scurt timp inculpatul B.V. a fost urmat de inculpaţii B.V. S. şi B. M., aceştia având în mâini un cuţit, respectiv un par de cca. 1,5 m lungime, ameninţând de asemenea cu aceste obiecte de atac poliţiştii şi jandarmii aflaţi în apropierea lor şi urlând la ei. Observând că şi alte persoane din grup devin agitate, înarmându-se cu diverse obiecte - pietre, cărămizi, lemne, furcă, lopată -, şi pentru că B.V. nu înceta cu ameninţările, el încercând în mai multe rânduri să se apropie de forţele de ordine având un cuţit în mâini, şeful dispozitivului de intervenţie, a decis extragerea inculpatului B.V. din grup, imobilizarea acestuia şi conducerea la una din autospecialele forţelor de ordine, însă, în ciuda somaţiilor venite din partea şefului de dispozitiv de a înceta acţiunile agresive, inculpaţii rămaşi au continuat să se manifeste violent.

Starea de fapt mai sus descrisă a fost susținută prin declarațiile celor 7 persoane vătămate și prin declarații de martori. Contestatorii s-au prevalat de dreptul lor la tăcere în cursul urmăririi penale.

Prin ordonanţa procurorului din data de 27.04.2020 s-a dispus începerea urmăririi penală în cauză cu privire la săvârşirea a şase infracţiuni de ultraj, faptă prevăzută şi pedepsită de art. art. 257 alin. 1, 4 C.Pen., raportată la art, 206 alin. 1 C.Pen. şi a unei infracţiuni de tulburarea ordinii şi liniştii publice, cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.Pen.

Prin ordonanţa procurorului din data de 28.04.2020 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de contestatori, pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj, prev. şi ped. de art. 257 alin. 1, 4 C.Pen, rap. la art. 206 C.Pen. - şase infracţiuni şi tulburarea liniştii publice, prev. de art, 371 C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.pen. Ulterior s-a schimbat încadrarea juridică, fiind reținute 7 infracțiuni de ultraj în cadrul concursului, în loc de 6, precum și circumstanța agravantă prev. de art. 77 lit. g C.pen, respectiv săvârșirea infracțiunilor profitând de situația prilejuită de starea de urgență.

Prin ordonanţa procurorului din data de 28.04.2020 inculpaţii B. V. şi B.V. S. au fost reţinuţi 24 de ore, până la data de 29.04.2020.

Prin încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Sfântu Gheorghe s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor B.V. şi B.V. S. pentru 30 de zile, de la data de 28.04.2020, până la data de 27.05.2020.

Legalitatea şi temeinicia măsurilor preventive dispuse faţă de contestatori a fost verificată de judecătorul de cameră preliminară şi, ulterior, de instanţă, prin încheierile din datele de 09.06.2020, 03.07.2020 şi 26.08.2020, prin care s-a dispus menţinerea măsurilor preventive, în prezent cauza aflându-se în faza de judecată.

Analizând actele şi lucrările cauzei, se constată că în acest moment procesual nu mai este necesară menţinerea măsurii arestului la domiciliu, o altă măsură preventivă mai uşoară fiind suficientă în vederea atingerii scopului prev. de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.

În drept se reține că potrivit art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, constituie temei al arestării preventive suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea de ultraj și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Scopul oricărei măsuri preventive, conform art. 202 alin.1 Cod procedură penală este acela al bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni, iar scopul măsurilor preventive este subsumat scopului procesului penal, la îndeplinirea căruia concură, şi anume constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale, şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

Sub acest aspect, se reţine că trebuie verificate persistenţa a două condiţii imperative:

-condiţia obiectivă, respectiv dacă probele strânse, între timp, de organul de urmărire penală, justifică, în continuare, suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi comis una din infracţiunile enumerate expres de legiuitor sau care se pedepseşte cu închisoarea de 5 ani sau mai mare;

-condiţia subiectivă, respectiv dacă lăsarea în libertate a inculpatului mai prezintă un pericol pentru ordinea publică.

Referitor la condiţia generală şi prealabilă oricăror altor temeiuri care ar justifica măsura arestării preventive, cea de existenţă a probelor din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpații ar fi săvârşit o infracţiune, se reţine că nu numai la luarea măsurii preventive, ci şi ulterior, cu ocazia prelungirii sau menţinerii acesteia, trebuie să existe fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a comis o faptă penală. Bineînţeles, această cerinţă trebuie interpretată în concordanţă cu prezumţia de nevinovăţie de care se bucură orice persoană cercetată pentru fapte penale, până la condamnarea sa definitivă, având în vedere că analiza temeiniciei probelor urmează să se facă numai cu ocazia cercetării judecătoreşti.

În cauză, starea de fapt descrisă în actul de sesizare a instanței din verificarea următoarelor mijloace de probă: declaraţie persoană vătămată P.V. f. nr. 45-48, declaraţie persoană vătămată P.A.A. f. nr. 51-57, declaraţie persoană vătămată D. A. O. f. nr. 60-63, declaraţie persoană vătămată B. L. f. nr. 64-66, declaraţie persoană vătămată O. J. f. nr. 67-69, declaraţie persoană vătămată L. C. f. nr. 72-74, declaraţie persoană vătămată H. D. I. f. nr. 79-81, declaraţie persoană vătămată M. R. S. f. nr. 84-87, declaraţie persoană vătămată D. R. f. nr. 88-91, declaraţie persoană vătămată F. N. f. nr. 94-96, declaraţie persoană vătămată M. V. C. f. nr. 101-103, declaraţie persoană vătămată I. Ş. R. f. nr. 106-109, declaraţie persoană vătămată P. R. A. f. nr. 112-114, declaraţie persoană vătămată M. O. f. nr. 117-119, declaraţie persoană vătămată B. A. L. f. nr. 122-124, declaraţie persoană vătămată L. A. f. nr. 126-128, procese verbale şi declaraţii inculpaţi f. nr. 129-168, declaraţie martor B. A. f. nr. 169-173, declaraţie martor F. K. f. nr. 174-175, declaraţie martor F. E. G. f. nr. 176-177, declaraţie martor D. I. M. f. nr. 178-181, declaraţie martor B. N. f. nr. 182-185, declaraţie martor S. C. B. f. nr. 186-188, declaraţie martor O. S. F. f. nr. 189-192, declaraţie martor T. F. G. f. nr.193-196, declaraţie martor U. I. f. nr. 197-200, declaraţie martor S. J. C. f. nr. 201-204,

declaraţie martor G. V. f. nr. 205-208, declaraţie martor S. L. C. f. nr. 209-211, proces verbal de ridicare a cuţitului de la inculpatul B.V. S. f. nr. 283-286.

Deși rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile de săvârșirea cărora  sunt acuzați, nu se poate trece cu vederea că de la data luării măsurii arestării preventive au trecut aproape 6 luni.

Astfel, măsura preventivă nu trebuie să fie o executare anticipată a pedepsei la care ar putea fi condamnați contestatorii, aceștia bucurându-se de prezumţia de nevinovăţie în tot cursul procesului penal.

Este acceptat că, prin gravitatea lor deosebită şi prin reacţia publicului la săvârşirea lor, anumite infracţiuni pot genera tulburări sociale care să justifice arestarea preventivă, cel puţin o anumită perioadă de timp. În situaţii excepţionale, acest factor poate fi, prin urmare, luat în considerare în temeiul CEDO, cel puţin în măsura în care dreptul intern recunoaşte noţiunea de tulburare a ordinii publice cauzată de o infracţiune. Acest motiv nu poate fi însă considerat relevant şi suficient decât dacă se bazează pe fapte care să demonstreze că eliberarea unui deţinut ar tulbura în mod real ordinea publică. În plus, detenţia nu rămâne legitimă decât dacă ordinea publică este efectiv ameninţată; continuarea detenţiei nu poate fi folosită pentru a anticipa o pedeapsă privativă de libertate (Letellier împotriva Franţei, pct. 51; I.A. împotriva Franţei, pct. 104; Prencipe împotriva Monaco, pct. 79; Tiron împotriva României, pct. 41-42)

Este adevărat că infracțiunile de ultraj și de tulburare a liniștii și ordinii publice prezintă un pericol social ridicat. Obiectul juridic special în cazul infracţiunii de ultraj este complex, fiind reprezentat, pe de o parte, de relaţiile sociale privind respectul datorat autorităţii de stat, ca obiect juridic principal, precum şi de alte valori sociale ca libertatea psihică, integritatea fizică şi psihică, sănătatea şi viaţa persoanei. Ameninţările au fost percepute atât de persoanele vătămate cât şi de martorii oculari ca fiind unele reale, concrete, serioase. De asemenea, contestatorii se aflau sub influenţa alcoolului, această stare sporind periculozitatea și impredictibilitatea lor.

Totodată, referitor la acuzația privind tulburarea liniștii și ordinii publice, pretinsele fapte au fost comise în public, ameninţările consumându-se în stradă, loc care prin natura sau destinaţia sa este totdeauna accesibil publicului, în acord cu definiția oferită prin art. 184 lit. a C.pen, mai mult, intervenția a avut loc intervenţie în urma unui apel la SNUAU 112. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că inculpaţii ar fi comis infracţiunile în perioada stării de urgenţă instituite pe întreg teritoriul României prin Decretul nr. 195/16.03.2020 şi prelungită prin Decretul nr. 240/14.04.2020.

Cu toate astea, raportat la perioada lungă de timp care a curs de la data luării arestului preventiv față de inculpați, ricoșeul social este mult diminuat față de data de 28.04.2020. De asemenea, instanța are în vedere circumstanțele personale ale inculpaților, care le sunt favorabile, aceștia nu au antecedente penale, sunt integrați în familia lor.

Prin hotărârea Witold Litwa c. Poloniei, Curtea europeană a stabilit că detenţia unei persoane reprezintă o măsură atât de gravă încât poate fi justificată numai dacă alte măsuri, mai puţin severe, s-au dovedit ineficiente pentru apărarea interesului urmărit. Pe de altă parte, în cauza Mihuță c. României, Curtea reamintește că art. 5 parag. 3 din Convenție impune instanțelor naționale, atunci când sunt confruntate cu necesitatea de a prelungi o măsură de arestare preventivă, să ia în considerare măsurile alternative prevăzute de legislația națională.

În cauza Jiga contra României, statul român a fost condamnat, printre altele, pentru încălcarea dreptului garantat în art.5 paragr.3 din Conventie, care protejează dreptul la libertate al persoanei. Inculpatul a fost arestat preventiv 11 luni si 24 de zile. Curtea a motivat că deși anumite infracțiuni prezintă un pericol special pentru ordinea publică, acesta scade odată cu trecerea timpului, fapt care impune autorităților obligația de a oferi o motivare concretă și extrem de detaliată cu privire  la persistența motivelor care justifică arestarea preventivă a unei persoane.

În același sens, art. 202 alin. (3) C. pr. pen. arată că orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Instanța rețină că în cauză s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpații care au avut o implicare mai moderată în săvârșirea faptelor, care a satisfăcut scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, potrivit art. 202. alin. 1 C.pr.pen.

În consecință, instanța apreciază că faţă de toate circumstanţele expuse, perioada de aproximativ șase luni petrecută în stare de arest preventiv este suficientă în vederea restabilirii ordinii publice perturbate prin acțiunile inculpaților.

De asemenea, faţă de toate aspectele învederate mai sus referitoare la circumstanţele reale ale faptei, instanța apreciază că este necesară supravegherea, în continuare, a inculpaților și limitarea dreptului lor la liberă circulaţie în vederea asigurării bunei desfăşurări a procesului penal şi prevenirea comiterii unei alte fapte penale, iar măsura controlului judiciar este potrivită şi suficientă în vederea atingerii acestui scop prev. de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.

În consecință,  în baza art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, raportat la art. 206 Cod procedură penală, se va admite contestaţia formulată de inculpați, împotriva încheierii nr. 82/13.10.2020, pronunţată în dosarul nr. ...... al Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pe care o va  desfiinţează.

În baza art. 206 alin. 7  Cod procedură penală, raportat la art. 242 alin. 2 Cod procedură penală şi art. 211 Cod procedură penală, va înlocui măsura arestului preventiv dispusă faţă de inculpați prin încheierea nr. 13/UP/28.04.2020, cu măsura controlului judiciar, pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 22.10.2020 şi până în data de 20.12.2020, inclusiv.

În baza art. 215 alin. 1 și alin. 2 lit. a, h și j din Codul de procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații va trebuie să respecte următoarele obligaţii:

-să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemaţi;

-să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

-să se prezinte la IPJ Covasna – Serviciul de Investigații Criminale – Biroul Supravegheri Judiciare, organul de poliție desemnat cu supravegherea lor, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi;

-să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar;

-să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;

-să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

 În baza art. 215 alin. 3 Cod procedură penală, va atrage atenţia inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura arestării preventive.

În baza art. 215 alin. 5 Cod procedură penală, o copie de pe prezenta încheiere se va comunică inculpaților, Poliţiei municipiului Sfântu Gheorghe, Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor şi organelor de frontieră. 

În baza art. 275 alin. 3 şi 6 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămân în sarcina acestuia, iar sumele de câte 313 lei, reprezentând onorariul apărătorilor din oficiu, av. ……….. și av. ......, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza art. 273 al. 4 şi 5 Cod procedură penală, raportat la art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, cheltuielile cu onorariul interpretului de limba maghiară – ......, în sumă de 46.3 lei,  vor rămâne în sarcina statului şi se vor avansează din fondul cheltuielilor judiciare special alocat al Ministerului Justiţiei.

 PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, raportat la art. 206 Cod procedură penală, admite contestaţiile formulate de inculpaţii B.V., fiul lui L. şi L., născut la data de …………. în ……..  jud. …….., domiciliat în ………………, în prezent arestat în Penitenciarul Codlea judeţ Braşov, CNP ……….. şi B.V. S., fiul lui V. şi T., născut la data de …….. în ………..  jud. ………, domiciliat în ……………….., în prezent arestat în penitenciarul Codlea judeţ Braşov, CNP …………., împotriva încheierii nr. 82/13.10.2020, pronunţată în dosarul nr. ...... al Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pe care o desfiinţează şi soluţionând cauza:

În baza art. 206 alin. 7  Cod procedură penală, raportat la art. 242 alin. 2 Cod procedură penală şi art. 211 Cod procedură penală, înlocuieşte măsura arestului preventiv, menţinută faţă de inculpaţi B.V. şi B.V. S. şi dispusă prin încheierea nr. 13/UP/2020 din data de 28.04.2020 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Sfântu Gheorghe, cu măsura controlului judiciar, pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 22.10.2020 şi până în data de 20.12.2020, inclusiv.

În baza art. 215 alin. 1 şi alin. 2 lit. a, h, j Cod procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpaţii B.V. şi B.V. S. trebuie să respecte următoarele obligaţii:

- să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi;

- să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

- să se prezinte la IPJ Covasna - Serviciul de Investigaţii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare, organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;

- să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar;

-să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;

-să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

 În baza art. 215 alin. 3 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpaţilor că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura arestării preventive.

În baza art. 215 alin. 5 Cod procedură penală, o copie de pe prezenta încheiere se comunică inculpaţilor, Poliţiei municipiului Sfântu Gheorghe, Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor şi organelor de frontieră. 

În baza art. 275 alin. 3 şi 6 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, iar sumele de câte 313 lei, reprezentând onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu, av. ………… şi Av. ......, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza art. 273 al. 4 şi 5 Cod procedură penală, raportat la art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, onorariul interpretului de limba maghiară – ......, în sumă de 46,3 lei, rămâne în sarcina statului şi se avansează din fondul cheltuielilor judiciare special alocate al Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 22.10.2020.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

Domenii speta

Spete similare