Pretenții. Răspundere civilă contractuală.

Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 31.07.2020 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, sub nr. 22994/299/2020, reclamanta CASMB, în contradictoriu cu pârâta CM S.R.L., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 49.151,77 lei, reprezentând contravaloarea compensată din bugetul FNUASS a medicamentelor eliberate de către furnizorii de medicamente în baza prescripțiilor medicale emise de către acesta, prescripții medicale ce conțin medicamente prescrise fără a fi respectate prevederile legale în vigoare la data emiterii. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 20.487,68 lei, reprezentând dobânzi și penalități calculate de la data achitării facturilor comunicate de către furnizorii de medicamente care au eliberat medicamentele până la data întocmirii raportului de control nr. R2/8552/15.05.2019. Totodată, a solicitat obligarea pârâtei la plata accesoriilor calculate până la data plății integrale a sumei reprezentând prejudiciul produs instituției, calculate conform art. 73 1 din Legea nr. 500/2002.

În motivare, reclamanta a arătat că, potrivit art. 255 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, relațiile dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale și casele de asigurări sunt de natură civilă, reprezintă acțiuni multianuale și se stabilesc și se desfășoară pe bază de contract.

Astfel, între părți a fost încheiat contractul de furnizare servicii medicale în asistență medicală primară nr. A0717, în baza căruia a decontat pârâtei, în calitate de furnizor de servicii medicale în asistența medicală primară, contravaloarea serviciilor furnizate asiguraților.

În anul 2017, la nivelul Casei Naționale de Sănătate, Curtea de Conturi a României a efectuat o misiune de audit financiar asupra contului de execuție a bugetului Fondului Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate pe anul 2016. În urma acestui control a fost emisă Decizia Curții de Conturi nr. 9/2017.

De asemenea, tot în anul 2017, la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului B., Camera de Conturi București a desfășurat o acțiune de control privind verificarea fundamentării și utilizării fondurilor pentru servicii medicale acordate de medicii de familie, fonduri decontate din Fondul Național Unic al Asigurărilor de Sănătate în perioada 2014-2016. În urma acestui control a fost emisă Decizia Camerei de Conturi București nr. 91/2017.

Obiectivele acțiunilor de control au vizat, printre altele, verificarea modului de respectare de către medicii de familie a prevederilor legale în ceea ce privește acordarea serviciilor medicale/emiterea prescripțiilor medicale.

În urma controlului s-a stabilit că unii medici de familie au emis prescripții medicale cu nerespectarea dispozițiilor legale, în sensul că: nu au respectat restricțiile prevăzute în protocoalele terapeutice; au emis prescripții medicale pentru persoane care nu se încadrau în categoria „veterani”; au emis prescripții medicale în regim de compensare de 90% pentru pensionari care au realizat venituri din pensii de peste 700 lei/lună.

Din controlul efectuat a rezultat că, în unele cazuri, medicii de familie au prescris anumite medicamente în discordanță cu dispozițiile legale cuprinse în protocoalele terapeutice privind prescrierea medicamentelor, dispoziții prevăzute în Ordinul MS/CNAS nr. 1301/500/2008, conform cărora inițierea și continuarea tratamentului intră strict în competența medicilor specialiști.

De asemenea, s-a constatat că medicii de familie au emis prescripții medicale pentru medicamente pentru care nu aveau competența să prescrie decât în baza scrisorii medicale eliberate de medicul specialist din ambulatoriu care avea respectiva competență.

În acest sens, reclamanta a invocat dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a din Anexa nr. 36 la Ordinul MS/CNAS nr. 619/360/2014 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare în anul 2014 a H.G. nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015. Aceste prevederi se regăsesc și în dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a din Anexa nr. 36 la Ordinul MS/CNAS nr. 388/186/2015 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2015 a H.G. nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015.

În ceea ce privește cea de-a doua categorie, reclamanta a susținut că erau emise prescripții medicale de medicii de familie în procent de compensare de 100% pentru persoane care nu se încadrau în categoria „veterani”.

Conform susținerilor reclamantei, cu ajutorul aplicației IDEA au fost prelucrate și comparate, după codul numeric personal, datele raportate de farmacii prin Sistemul Informatic Unic Integrat cu evidența primită de la CNPP (ce cuprinde persoanele beneficiare ale Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război).

În urma auditării eșantioanelor selectate a rezultă că, în mod nelegal, au fost emise de către unii medici de familie prescripții medicale cu procent de compensare de 100% din prețul de referință al medicamentelor pentru persoane care nu apar în baza de date ca fiind veterani, bază de date furnizată de CNPP.

Așadar, ca urmare a auditului efectuat s-a constatat că în perioada auditată au fost emise și decontate prescripții medicale în regim de compensare 100% din prețul de referință al medicamentelor pentru persoane care nu aveau calitatea de veterani, respectiv nu erau beneficiare ale Legii nr. 44/1994.

Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, beneficiază de prescripții medicale cu procent de compensare de 100% din prețul de referință al medicamentelor persoanele prevăzute în legi speciale, în speță de față veteranii de război. În acest sens, a invocat art. 145 din H.G. nr. 400/2014.

În ceea ce privește cea de-a treia categorie, reclamanta a invocat prevederile art. 1 alin. 9 din Anexa nr. 36 la Ordinul MS/CNAS nr. 388/186/2015.

În vederea implementării măsurilor dispuse de Camera de Conturi București prin Decizia nr. 91/2017 și de Curtea de Conturi a României prin Decizia 9/2017, Direcția Control din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București a efectuat controale operative la medici de familie, controale care au avut ca tematică verificarea documentelor care au stat la baza emiterii de către pârâtă a prescripțiilor medicale cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare.

Organele de control au desfășurat un control operativ la pârâtă, perioada controlată fiind anii 2014-2016, în urma căruia a fost întocmit Raportul de control nr. R2/8552/15.05.2019, prin care s-au stabilit obligații de plată corespunzător documentelor puse la dispoziție de către reprezentantul societății.

Astfel, pentru asiguratul LG nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripțiilor medicale, furnizorul neprezentând o copie a legitimației de veteran de război, ci Hotărârea nr. 253/14.11.2003 emisă de Casa Județeană de Pensii H. prin care i se recunoaște calitatea de refugiat pe motive etnice și de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000. Așadar, furnizorul a încălcat prevederile art. 16 lit. j din Legea nr. 44/1994.

Pentru asiguratul SF nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripțiilor, în sensul că furnizorul nu a prezentat scrisoarea medicală emisă de către un medic de specialitate boli infecțioase sau gastroenterologie, pentru diagnosticul VHC, așa cum este prevăzut în HG nr. 720/2008. Astfel, furnizorul a încălcat art. 5 alin. 1 lit. a din Anexa nr. 36 la Ordinul MS/CNAS nr. 619/360/2014.

Pentru asiguratul CA nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripțiilor, în sensul că furnizorul nu a prezentat scrisoarea medicală emisă de către un medic de specialitate boli infecțioase sau gastroenterologie, pentru diagnosticul VHC, așa cum este prevăzut în HG nr. 720/2008. Astfel, furnizorul a încălcat art. 5 alin. 1 lit. a din Anexa nr. 36 la Ordinul MS/CNAS nr. 619/360/2014, precum și pe ce cele ale art. 5 alin. 1 lit. a din Anexa nr. 36 la Ordinul MS/CNAS nr. 388/186/2015.

Pentru asiguratul BBG nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripțiilor, în sensul că furnizorul nu a prezentat scrisoarea medicală emisă de către un medic de specialitate boli infecțioase sau gastroenterologie, pentru diagnosticul VHB, așa cum este prevăzut în HG nr. 720/2008. Astfel, furnizorul a încălcat art. 5 alin. 1 lit. a din Anexa nr. 36 la Ordinul MS/CNAS nr. 388/186/2015.

Pentru asiguratul LZ nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripțiilor, în sensul că furnizorul nu a prezentat scrisoarea medicală emisă de către un medic de specialitate boli infecțioase sau gastroenterologie, pentru diagnosticul VHC, așa cum este prevăzut în HG nr. 720/2008. Astfel, furnizorul a încălcat art. 5 alin. 1 lit. a din Anexa nr. 36 la Ordinul MS/CNAS nr. 388/186/2015.

Pentru asiguratul FM nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripției medicale, furnizorul prezentând o copie a legitimației de văduvă de veteran de război. Astfel, furnizorul a încălcat prevederile art. 16 lit. j din Legea nr. 44/1994.

Pentru asiguratul GE nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripției medicale, furnizorul prezentând o copie a unei decizii din care rezultă calitatea de văduvă de veteran de război. Astfel, furnizorul a încălcat prevederile art. 16 lit. j din Legea nr. 44/1994.

Pentru asiguratul PM nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripției medicale, furnizorul prezentând o filă care are drept antet Comitetul Veteranilor de război județul Prahova în care se face referire la legitimația seria PH nr. 424911, astfel încât nu s-a putut stabili calitatea de văduvă de război sau văduvă de veteran de război, înscrisul nefiind relevant în acest sens. Astfel, furnizorul a încălcat prevederile art. 16 lit. j din Legea nr. 44/1994.

Pentru asiguratul OG, la momentul emiterii prescripției medicale, furnizorul nu a respectat prevederile legale în vigoare la acel moment. Reprezentantul entității controlate nu a făcut dovada ultimului talon de pensie și a declarației pe propria răspundere a asiguratului din care să rezulte faptul că realizează venituri numai din pensii de până la 700 lei pe lună, ci a prezentat talonul aferent lunii august 2016 din care reiese că beneficia de o pensie de 903 lei/lună. Astfel, se stabilește că răspunderea pentru diferența de 40% din contravaloarea compensării de 90% din bugetul FNUASS, în conformitate cu art. 1 alin. 9 din Anexa nr. 36 la Ordinul MS/CNAS nr. 388/1986/2015 revine medicului prescriptor.

În ceea ce privește procedura validării și plății serviciilor raportate de furnizor, reclamanta a arătat următoarele: furnizorul prestează serviciile medicale, servicii care apoi trebuie raportate lunar la casa de sănătate, urmând ca în urma validării să fie efectuată de către casa de sănătate plata serviciilor. Având în vedere că la raportarea lunară a serviciilor medicale se anexează doar un borderou/desfășurător cu serviciile furnizate și nu prescripțiile medicale, responsabilitatea prestării serviciilor cu respectarea dispozițiilor legale în materia asigurărilor sociale de sănătate revine furnizorului, eventualele nereguli putând fi stabilite doar ulterior în baza unor acțiuni de control.

În drept, reclamanta a invocat prevederile Codului Civil, ale Codului de procedură civilă, ale Legii nr. 95/2006, ale Legii nr. 500/2002, precum și cele ale Ordinului nr. 1012/2013.

În probațiune, reclamanta a depus un set de înscrisuri (f. 15-58, 63-151 vol. I).

Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

La data de 13.11.2020, pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat.

În ceea ce îl privește pe asiguratorul LG, pârâta a invocat prevederile art. 5 din O.G. nr. 105/1999 și a susținut că, deși aparent a fost făcută o greșeală, constând în alegerea greșită a categoriei din care face parte asiguratul, medicul trebuind să aleagă „alte categorii”, CASMB nu poate proba un prejudiciu. În fapt, asiguratul a beneficiat de asistență medicală gratuită, așa cum prevede legea care îi conferă aceste drepturi, astfel că nici CASMB, nici asiguratul, nici furnizorul de medicamente nu au fost prejudiciați.

În cazul asiguraților SF, CA și BBG, pârâta a invocat prevederile Ordinului nr. 822/2015 CNAS, Anexa nr. 10 și a susținut că medicii care formează comisia de experți, în toate cazurile reținute de CASMB, sunt medici specialiști. Prin urmare, reclamanta invocă un formalism excesiv care dăunează în primul rând pacientului. De vreme ce comisia constituită din medicii specialiști, pe care reclamanta îi invocă, aprobă inițierea și continuarea unui tratament, în baza unui dosar medical, care cel mai probabil conține inclusiv scrisoarea medicală din partea medicului curant, scrisoarea medicală nu este relevantă. Pe de altă parte, reclamanta invocă culpa pârâtei, cu toate că însăși instituția deține informații cu privire la corectitudinea prescripției medicale.

Reclamanta nu a dovedit prejudiciul și nici nu va putea dovedi pentru că ea cunoaște cu exactitate că acele aprobări erau în vigoare, iar pacienții au beneficiat de tratament conform drepturilor pe care le dețin.

În cazul asiguraților FM, GE și PM, pârâta a susținut că atât timp cât aceștia dețin documente justificative pentru calitatea de văduvă de război, trebuie aplicată Legea nr. 44/1994.

În probațiune, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse de reclamantă.

La data de 09.12.2020, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare (f. 15-19 vol. II), prin care a solicitat înlăturarea apărărilor pârâtei și admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

La termenul din data de 27.01.2021, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de ambele părți.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București și pârâta S.C. CM S.R.L. au încheiat contractul de furnizare de servicii medicale în asistență medicală primară nr. A0717/2016, având ca obiect furnizarea de servicii medicale în asistența medicală primară, conform H.G. nr. 161/2016 și Ordinului M.S/C.N.A.S. nr. 763/377/22.06.2016 (f. 27-43). În conformitate cu art. 4, acesta este valabil în perioada 01.08.2016-31.12.2016.

Prin raportul de control nr. R2/8552/15.05.2019 întocmit de Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (f. 15-23 vol. I), urmare a acțiunii de control operativ efectuate la societatea pârâtă în perioada 25.10.2018-14.12.2018, perioada vizată fiind 2014-2016, aceasta a stabilit următoarele:

- pentru asiguratul LG nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripțiilor medicale din 13.01.2016, 03.02.2016, nr. 10.03.2016, 06.04.2016, 13.07.2016 și 06.10.2016, furnizorul nefăcând dovada existenței unei legitimații de veteran de război, astfel încât să poată beneficia de prevederile art. 16 lit. j din Legea nr. 44/1994.

- pentru asiguratul SF nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripțiilor medicale din 06.01.2015 și 10.02.2015, în sensul că furnizorul nu a făcut dovada existenței scrisorii medicale emise de către un medic de specialitate boli infecțioase sau gastroenterologie, pentru diagnosticul VHC, așa cum este prevăzut în HG nr. 720/2008, pentru prescripțiile medicale emise de medicul de familie în baza deciziei Comisiei de experți de la nivelul CNAS.

- pentru asiguratul CA nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripțiilor medicale din 08.01.2015, 10.02.2015, 18.03.2015, 08.04.2015 și 04.05.2015, în sensul că furnizorul nu a făcut dovada scrisorii medicale emise de către un medic de specialitate boli infecțioase sau gastroenterologie, pentru diagnosticul VHC, așa cum este prevăzut în HG nr. 720/2008, pentru prescripțiile medicale emise de medicul de familie în baza deciziei Comisiei de experți de la nivelul CNAS.

- pentru asiguratul BBG nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripției medicale din data de 05.11.2015, în sensul că furnizorul nu a făcut dovada existenței scrisorii medicale emise de către un medic de specialitate boli infecțioase sau gastroenterologie, pentru diagnosticul VHB, pentru prescripțiile medicale emise de medicul de familie în baza deciziei Comisiei de experți de la nivelul CNAS.

- pentru asiguratul FM nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripțiilor medicale din data de 04.01.2016, 01.04.2016, 01.07.2016 și 07.10.2016, furnizorul prezentând o copie a legitimației de văduvă de veteran de război.

- pentru asiguratul OG, la momentul emiterii prescripției medicale din data de 06.06.2016, furnizorul nu a respectat prevederile legale în vigoare la acel moment, respectiv Ordinul MS/CNAS nr. 388/186/2015, nefiind făcută dovada ultimului talon de pensie și a declarației pe propria răspundere a asiguratului, din care să rezultă faptul că realizează venituri numai din pensii de până la 700 lei pe lună.

- pentru asiguratul GE nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripțiilor medicale din data de 15.09.2016, 25.10.2016 și 29.11.2016, furnizorul prezentând o copie a legitimației de văduvă de veteran de război.

- pentru asiguratul LZ nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripțiilor din 21.10.2015, 12.06.2015 și 01.09.2015, în sensul că furnizorul nu a respectat Ordinul MS/CNAS nr. 388/186/2015 și Ordinul MS/CNAS nr. 763/377/2016.

- pentru asiguratul PM nu au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii prescripțiilor medicale din data de 13.01.2016 și 25.03.2016, furnizorul nefăcând dovada existenței unei legitimații de veteran de război, astfel încât să poată beneficia de prevederile art. 16 lit. j din Legea nr. 44/1994.

Reclamanta a concluzionat în raportul de control că se impune recuperarea următoarelor sume: 48.502,71 lei, reprezentând contravaloarea compensată din bugetul FNUASS a medicamentelor eliberate de către furnizorii de medicamente în baza prescripțiilor medicale; 624,07 lei, reprezentând contravaloarea compensării din bugetul FNUASSS a medicamentelor eliberate de către furnizorii de medicamente în baza prescripțiilor medicale reprezentând valoarea compensării de 100% pentru categoria de asigurați „veterani” care nu dețineau legal această calitate; 24,98 lei, reprezentând diferența de 40% din contravaloarea compensării de 90% din bugetul FNUASS a medicamentelor eliberate de către furnizorii de medicamente în baza prescripției din data de 06.06.2016, prescripție medicală pentru asiguratul cu venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună; 20.487,68 lei, reprezentând accesorii fiscale calculate de la data achitării facturilor comunicate de către furnizorii de medicamente care au eliberat medicamentele până la data întocmirii raportului de control.

Prin notificarea nr. R2/8780/15.05.2019, reclamanta a solicitat pârâtei, având în vedere contractul de furnizare de servicii medicale în asistență medicală primară nr. A0717/2016 și raportul de control nr. R2/8552/15.05.2019, să achite în termen de 10 zile suma totală de 69.639,45 lei, debit și accesorii (f. 25-26 vol. I).

În drept, potrivit art. 1270 alin. 1 C.civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante, iar în baza art. 1270 alin. 2 C.civ., contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor sau din cauze autorizate de lege.

Potrivit art. 6 lit. b din contractul de furnizare de servicii medicale în asistență medicală primară nr. A0717/2016, reclamanta are obligația să deconteze furnizorilor de servicii medicale, la termenele prevăzute în contract, pe baza facturii însoțită de documente justificative prezentate atât pe suport hârtie, cât și în formatul electronic, în formatul solicitat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, contravaloarea serviciilor medicale contractate, efectuate, raportate și validate.

De asemenea, în conformitate cu art. 6 lit. g, reclamanta are obligația să recupereze de la furnizorii care au acordat servicii medicale sumele reprezentând contravaloarea acestor servicii, precum și contravaloarea unor servicii medicale, medicamente cu și fără contribuție personală, materiale sanitare, dispozitive medicale și îngrijiri medicale la domiciliu, acordate de alți furnizori aflați în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate, în baza biletelor de trimitere/recomandărilor medicale și/sau prescripțiilor medicale eliberate de către aceștia, în situația în care nu au fost îndeplinite condițiile pentru ca asigurații să beneficieze de aceste servicii la data emiterii biletelor de trimitere, prescripțiilor medicale și recomandărilor.

În acest context, instanța constată că, deși reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe contractul de furnizare de servicii medicale în asistență medicală primară nr. A0717/2016, invocând că unii medici de familie au emis prescripții medicale cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, o parte semnificativă a prescripțiilor la care face referire a fost emisă anterior perioadei contractuale (01.08.2016-31.12.2016).

Astfel, în ceea ce îi privește pe asigurații SF, CA, BBG, OG, LZ și PM, instanța reține că prescripțiile medicale invocate sunt în integralitate anterioare datei de 01.08.2016. Prin urmare, nefiind dovedită existența unui contract încheiat între părți pentru perioada în care au fost emise prescripțiile în discuție, instanța reține că sunt neîntemeiate pretențiile reclamantei derivând din aceste prescripții, câtă vreme fundamentul acțiunii este răspunderea civilă contractuală.

Referitor la asiguratul LG, instanța reține că doar prescripția medicală seria NBECJ nr. 32953/06.10.2016 (f. 87 vol. I) a fost emisă în perioada contractuală, astfel încât doar aceasta poate fi avută în vedere în analiza răspunderii civile contractuale a pârâtei.

Deși a fost bifat că asiguratul are calitatea de veteran de război, când, de fapt, acesta avea calitatea de refugiat pe motive etnice, conform Hotărârii nr. 253/14.11.2003 emise de Casa Județeană de Pensii H. (f. 88 vol. I), instanța apreciază că aceasta nu este de natură să îi producă niciun prejudiciu reclamantei, în condițiile în care, potrivit art. 5 lit. a din Legea nr. 189/2000, și acestei categorii de persoane i se recunoaște dreptul la asistență medicală și la medicamente, în mod gratuit și prioritar, atât în ambulatoriu, cât și pe timpul spitalizărilor, întocmai ca dispozițiile art. 16 lit. j din Legea nr. 44/1994 veteranilor.

De asemenea, în ceea ce o privește pe asigurata FM, instanța reține că doar prescripțiile medicale seria NBEBJ nr. 88871/01.07.2016 și seria NBECJ nr. 36768/07.10.2016  (f. 103-104 vol. I) au fost emise în perioada contractuală, astfel încât doar acestea pot fi avute în vedere în analiza răspunderii civile contractuale a pârâtei.

În cuprinsul prescripțiilor menționate anterior, a fost bifată calitatea asiguratei de veteran, calitatea de veteran de război, și nu de văduvă de veteran de război, așa cum eronat a susținut reclamanta, fiind dovedită cu legitimația emisă de Ministerul Apărării Naționale (f. 105-106 vol. I). Or, art. 16 lit. j din Legea nr. 44/1994 conferă dreptul veteranilor de război la asistență medicală gratuită în toate instituțiile medicale civile de stat sau militare și asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât și în timpul spitalizării.

În ceea ce o privește pe asigurata GE, instanța constată că toate cele trei prescripții invocate de reclamantă, seria NBECJ nr. 21266/15.09.2016, seria NBEDJ nr. 11951/25.10.2016 și seria NBEDJ nr. 61287/29.11.2016 (f. 109-111 vol. I) au fost emise în perioada contractuală.

În aceste prescripții, a fost bifată calitatea asiguratei de veteran, calitatea de veteran de război, și nu de văduvă de veteran de război, așa cum eronat a susținut reclamanta, fiind dovedită cu legitimația emisă de Ministerul Apărării Naționale (f. 112 vol. I). Prin urmare, și aceasta avea dreptul să beneficieze de dispozițiile art. 16 lit. j din Legea nr. 44/1994.

Instanța subliniază că, potrivit art. 5 din Legea nr. 44/1994, calitatea de veteran de război se stabilește de către Ministerul Apărării Naționale, pe baza actelor oficiale solicitate de acest minister, eliberate de organele în drept, prin care se confirmă situațiile prevăzute la art. 1 și 2. În cazul asiguratelor FM și GE, calitatea de veteran de război a fost dovedită astfel cum impun dispozițiile legale (pe legitimații fiind menționat „veteran de război”), neexistând nicio justificare pentru susținerile reclamantei în sensul că acestea ar fi de fapt văduve de veterani de război.

Instanţa reţine că, în materia obligaţiilor de rezultat, sarcina probei se împarte între creditor şi debitor, în sensul că, după ce primul probează existenţa obligaţiei, debitorului îi incumbă sarcina dovedirii executării acesteia. Cu toate acestea, având în vedere că, din probele administrate în cauză, nu rezultă obligaţia pârâtei de a achita suma de 49.151,77 lei, reprezentând contravaloarea compensată din bugetul FNUASS a medicamentelor eliberate de către furnizorii de medicamente în baza prescripțiilor medicale emise fără a fi respectate prevederile legale în vigoare la data emiterii, instanţa apreciază că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii contractuale.

În ceea ce priveşte plata dobânzii şi penalităţilor de întârziere, având în vedere argumentele referitoare la debitul principal, instanţa reţine şi caracterul neîntemeiat al capătului de cerere accesoriu având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 20.487,68 lei reprezentând dobânzi şi penalităţi aferente debitului principal, calculate până la data de 15.05.2019, şi a accesoriilor calculate în continuare până la data plăţii integrale a sumei reprezentând prejudiciul adus instituţiei, conform art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500/2002.

Domenii speta

Spete similare