Tentativa de omor art. 32 rap. la art. 188 C.pen

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr.................

SENTINŢA PENALĂ  Nr..........

Şedinţa publică de la ............... 2019

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE ..........................

Grefier ............................................

Ministerul Public reprezentat de procuror ...................................

din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui

Pe rol  se află  judecarea cauzei penale  privind pe inculpat  G........... V......... –C.............., fiul ........................  şi pe parte vătămată H......... G........-F........., parte civilă SERVICIUL DE AMBULANŢĂ JUDEŢEAN VASLUI, parte civilă SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ PROF. DR. N. OBLU IAŞI, parte civilă SPITALUL DE URGENŢĂ "ELENA BELDIMAN" BÂRLAD, având ca obiect omorul (art.188 NCP) art 32 rap la art 188 C.P.

.....................................................................................................................................

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui cu nr. 925/P/2017, înregistrat sub nr. de dosar ..............,  a fost trimis în judecată inculpatul G........... V............ Costel pentru comiterea infracţiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal.

În fapt, s-a reţinut că persoana vătămată H.......G.......-F...... are 44 de ani şi locuieşte în satul ...................., împreună cu soţia sa, ...................... şi cele două fiice ale lor. în luna mai 2017, persoana vătămată lucra la S.C. A......... S.A. B.........., fiind de profesie instalator. După terminarea programului, lucra la diferite persoane fizice, cărora le făcea instalaţia sanitară.

Inculpatul ...................... are 28 de ani şi locuieşte tot în satul ............., trăieşte în concubinaj cu martora V.........R.........-M............ şi cei doi au împreună un copil în vârstă de 4 ani. Părinţii inculpatului au cumpărat o suprafaţă de teren pe care se află o casă bătrânească şi în care locuieşte inculpatul, iar, în luna mai 2017, acesta a început construcţia unei case.

Între vătămat şi inculpat nu au existat conflicte anterior, cei doi  înţelegându-se bine, întrucât vătămatul este instalator sanitar, inculpatul a discutat cu el şi au stabilit să facă instalaţia sanitară la casă, înainte dc a turna şapa. Vătămatul i-a dat o listă cu necesarul de materiale urmând să le monteze după ce le achiziţionează.

Inculpatul a cumpărat materialele, însă vătămatul nu s-a mai dus să le monteze. Vătămatul susţine că nu a mai fost chemat de către inculpat pentru a efectua această activitate, iar inculpatul susţine că l-a sunat, dar vătămatul nu a răspuns la telefon.

Întrucât urma să plece peste câteva zile la muncă în Anglia şi nu mai avea timp să caute un alt instalator, inculpatul a decis ca, în ziua de 08.05.2017, să facă el instalaţia împreună cu constructorul, în acea zi urmând să-i vină şi utilajul care transportă betonul. Au făcut instalaţia şi au turnat şapa, însă instalaţia nu a fost făcută în mod corespunzător.

După ce au terminat treaba, inculpatul a mers împreună cu muncitorii la un magazin în sat, unde au consumat băuturi alcoolice. în magazin inculpatul a avut un conflict cu un alt cetăţean, conflict care nu are legătură cu cauza de faţă.

După ce au terminat băuturile, cu toţii au plecat către casă. Pe drum, inculpatul s-a întâlnit cu H.......... E.......... pe care a întrebat-o de ce nu a mai fost vătămatul la el acasă să-i facă instalaţia, spunându-i „Lasă că mă voi întâlni eu cu el să vorbesc.”. Inculpatul susţine că nu a vrut ca această expresie să sune a ameninţare, pentru că s-a înţeles bine cu vătămatul.

H.......... E........... s-a dus acasă şi i-a spus despre întâlnirea cu inculpatul, iar vătămatul s-a dus acasă la acesta pentru a discuta despre problema cu instalaţia.

Persoana vătămată H....... G.......-F......... a intrat în curtea inculpatului, moment în care acesta se pregătea să ia masa împreună cu concubina sa.

De precizat este faptul că inculpatul are două porţi de intrare în curte, porţi care dau în străzi diferite. Vătămatul a intrat pe una dintre porţi şi s-a dus la inculpat să discute. Cei doi s-au certat pe tema instalaţiei sanitare, în sensul că inculpatul i-a reproşat vătămatului că i-au rămas multe materiale, din cele date de el pe listă. Au început să se împingă, după care inculpatul a luat un par, de 82 cm. lungime, gen bâtă şi l-a lovit pe vătămat peste piciorul stâng, după care i-a aplicat o lovitură în cap, însă vătămatul nu a căzut la pământ. Fiind ameţit de la lovitură şi şchiopătând datorită durerii de la piciorul stâng, vătămatul a părăsit curtea inculpatului pe cea de-a doua poartă, ieşind în drum, după el ieşind şi inculpatul, având bâta în mână.

Între timp, fiica vătămatului, martora H........ l.......-A........., s-a întâlnit la magazinul din sat cu doi prieteni, C........ F.......-N..... şi . U......... M......-F......... şi, după ce au cumpărat cafele, au decis să se plimbe prin sat şi s-au oprit în dreptul unei fântâni situată în apropierea locuinţei inculpatului, pentru a sta de vorbă.

În timp ce discutau, H...... l......-A......... a văzut un bărbat ieşind din curtea locuinţei inculpatului, fiind urmat de către inculpat ce avea o bâtă în mână. Întrucât i s-a părut că bărbatul ce ieşise din curte semăna cu tatăl său, H...... l....-A..... l-a trimis pe U...... M..-F... să vadă ce se întâmplă, din urma lui plecând şi ea. întrucât inculpatul şi vătămatul au luat-o pe uliţă, cei doi tineri (martorul C...... F......-N...... se uita pe facebook şi nu a dat importanţă la ce se ntâmplă) nu au mai avut vizibilitate asupra celor doi şi, când au ajuns în dreptul lor, l-au văzut pe vătămat căzut la pământ (i se făcuse rău şi căzuse în şanţ) şi pe inculpat stând lângă el cu bâta în mână. Când a văzut-o pe H..... l.......-A......., inculpatul i-a spus că-i pare rău şi i-a cerut să îl ierte, după care a intrat în curtea lui.

C...... F.....-N........ s-a dus şi el după prietenii săi şi a încercat să-l ridice pe vătămat de la pământ, dar nu a reuşit. U....... M......- F....... a mers acasă la vătămat şi a chemat-o pe soţia acestuia, după care s-au întors la vătămat şi toţi patru au reuşit să-l ridice de la pământ şi să-l transporte către casă. Sunaseră între timp şi la ambulanţă. Vătămatul a mers pe picioarele lui, sprijinit de cei patru, şi vorbea neinteligibil. Au ajuns acasă la vătămat, iar H..... E........i-a pus un prosop la cap, să-i oprească sângerarea, după care a sosit ambulanţa şi l-a transportat la spital.

Inculpatul G....... V.......-C........a regretat imediat fapta sa, motiv pentru care a chemat un taxi şi a mers împreună cu V...... R.......- M......... la spital, pentru a vedea starea vătămatului. Aici a început să plângă şi a încercat să discute cu vătămatul, care se afla pe o targă, însă medicii nu l-au lăsat să vorbească cu el, aflând că el este cel care l-a agresat pe vătămat.

Inculpatul a stat la spital până în jurul orei 03.00 dimineaţa, când a sunat un prieten, pe martorul G......V......., care a venit cu maşina la spital şi i-a luat pe inculpat şi concubina lui, după care i-a dus acasă.

Potrivit certificatului medico-legal nr. ...........din data de 18 mai 2017, întocmit de Cabinetul Medico-Legal Bârlad, persoana vătămată H..... G......-F....... a prezentat leziuni traumatice de tipul hematomului subdural fronto-temporo-parital stânga, contuziei cerebrale frontal stânga, dilacerării cerebrale frontală stânga, edemului cerebral difuz, fracturii fără deplasare os parietal stâng, plăgii contuze, hemoragiei subconjunctivale, hematomului epicranian şi echimozei.Leziunile s-au putut produce prin lovire cu şi de obiecte contondente. Pot data din 08 mai 2017. Necesită 75-80 zile îngrijiri medicale de la data producerea leziunilor. Leziunile au pus în primejdie viaţa vătămatului.

S-a reţinut drept încadrare juridică că fapta inculpatului G........ V.........-C........... de a lovi persoana vătămată, H.......G.......-F......., cu o bâtă în cap şi peste picior, cauzându-i leziuni traumatice care i-au pus în primejdie viaţa, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 rap. la art. 188 C.pen.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele :

Conform art. 103 alin. 1 şi 2 Cod de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului, instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate, iar condamnarea se dispune doar atunci când are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată, în urma examinării tuturor celor administrate, in scopul aflării adevărului pentru a-şi forma convingerea cu privire la temeinicia sau netemeinicia învinuirii, cu privire la măsura în care prezumţia de nevinovăţie a fost sau nu înlăturată prin probe certe de vinovăţie, dacă se impune sau nu achitarea inculpatului pentru faptele deduse judecăţii.

Pe de altă parte, prezumţia de nevinovăţie, astfel cum este reglementată şi în dispoziţiile art. 6 paragraf 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, produce, în principal, două categorii de consecinţe: a) în privinţa organelor judiciare, care trebuie să manifeste prudenţă în examinarea actului de trimitere în judecată şi să analizeze, în mod obiectiv, argumentele în favoarea şi în defavoarea inculpatului; b) în privinţa inculpatului, prezumţia de nevinovăţie implică dreptul său de a propune probe în apărarea sa şi acela de a nu depune mărturie contra lui însuşi.

În ceea ce priveşte interpretarea probelor, pentru a putea fi operantă prezumţia de nevinovăţie, este necesar ca instanţa să înlăture eventualitatea, bănuielile, suspiciunile, aproximaţiile, pentru că atunci când infracţiunea nu este dovedită cu certitudine, prezumţia de nevinovăţie împiedică pronunţarea unei hotărâri de condamnare.

Examinând situaţia personală a inculpatului din punct de vedere al situaţiei de fapt şi încadrării juridice a faptelor reţinute în actul de sesizare al instanţei coroborat cu condiţiile privind elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, instanţa constată că prezumţia de nevinovăţie a inculpatului a fost înlăturată pe deplin ca efect al probelor administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti.

Prin declarația dată de către inculpat la data de 20.03.2019 acesta a recunoscut în totalitate și fără rezerve comiterea infracțiunii de tentativă de omor conform actului de sesizare al instanței și a solicitat să fie judecat conform procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției prevăzute de art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

În ceea ce priveşte îndeplinirea elementelor constitutive ale laturii materiale a infracţiunii de omor în forma tentativei, instanţa constată că inculpatul a aplicat mai multe lovituri cu un băţ care au avut potenţialul de a produce moartea victimei prin producerea unor leziuni traumatice de tipul hematomului subdural fronto-temporo-parital stânga, contuziei cerebrale frontal stânga, dilacerării cerebrale frontală stânga, edemului cerebral difuz, fracturii fără deplasare os parietal stâng.

 Între acţiunea inculpatului de aplicare a unor lovituri repetate cu un băţ şi producerea rezultatului periculos, respectiv starea de pericol faţă de viaţa victimei există o legătură directă şi nemijlocită de cauzalitate care corespunde cu concluziile raportului de expertiză medico legală menţionat anterior.

Sub aspectul laturii subiective, din declaraţia inculpatului date în cursul urmăririi penale şi al judecăţii, coroborată cu constatările raportului de expertiză medico legală și situația de fapt existentă înainte de producerea agresiunii astfel cum a fost percepută de martorii oculari, rezultă că inculpatul a acționat cu intenție indirectă, a conştientizat urmările faptelor sale, și, deși nu a urmărit în mod special producerea rezultatului, a acceptat posibilitatea uciderii victimei pe fondul unui conflict spontan avut cu persoana vătămată.

Solicitarea de aplicare a circumstanţei atenuante a provocării prev. de art. 75 alin. 2 lit. a și b Cod Penal va fi admisă ca intemeiată deoarece inculpatul a dat dovadă de o conduită activă de regret și a încercat să acorde ajutor persoanei vătămate prin deplasarea la unitatea medicală și înlăturarea consecințelor infracțiunii comise.

Din declarațiile martorilor V........ R.......... M....... ....., G...... V......., P..... M...... A....., reiese că inculpatul a regretat comiterea infracțiunii de tentativă de omor, s-a deplasat la spital pentru a se interesa de starea de sănătate a persoanei vătămate și disponibilitatea de a achita daunele materiale și morale solicitate.

În plus, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale și a comis infracțiunea pe fondul consumului de alcool și al unui conflict spontan cu persoana vătămată determinat de neînțelegeri asupra unei lucrări de instalații asupra cărora au convenit anterior.

Inculpatul realizează venituri din munca în străinătate și este integrat în familie și societate având perspective reale de reeducare și  prevenire a comiterii unor noi fapte antisociale conform actelor și relațiilor în circumstanțiere depuse în cursul judecății.

La stabilirea unei pedepse ce urmează a fi aplicate inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare judiciară a pedepselor prevăzute de art. 74 Cod Penal, respectiv modalitatea de comitere a infracțiunii, gradul concret şi abstract de pericol social, motivul şi scopul urmărit prin comiterea infracţiunii, nivelul de educaţie, vârsta, situaţia familială şi socială a inculpatului, lipsa antecedentelor penale.

 Instanţa constată că infracţiunea de omor în forma tentativei comisă de către inculpat a fost determinată de un conflict spontan cu persoana vătămată, iar inculpatul nu a încercat să ascundă urmele infracțiunii, să se sustragă de la cercetări și să îngreuneze desfășurarea urmăririi penale.

Instanţa apreciază că pentru atingerea scopului pedepsei şi reeducarea inculpatului este necesară aplicarea unei pedepsei principale cu închisoarea orientate spre minimul limitelor speciale prevăzute de art. 188 Cod Penal cu luarea în considerare a cauzelor de reducere prevăzute de art. 32 alin. 1 Cod Penal, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și a reținerii circumstanțelor atenuante conform art. 75 alin. 2 Cod Penal.

 Instanţa consideră că atitudinea inculpatului faţă de valoarea supremă a vieţii ocrotite de legea penală poate fi modificată şi fără privarea efectivă de libertate, motiv pentru care îi va aplica inculpatului pedeapsa o pedeapsa închisorii de 3 ani pentru comiterea infracţiunii de tentativă la omor, orientată spre minimul special prevăzut de lege cu reducerea succesivă a limitelor speciale conform art. 79 alin. 1 Cod Penal şi interzicerea obligatorie cu titlu de pedeapsă complementară timp de 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1, lit. a, b, h, n Cod Penal de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deține, purta sau folosi orice categorie de arme, de a se apropia sau de a comunica cu persoana vătămată H....... G......... F......, fiul ................

Instanţa îi va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie pe toată durata executării pedepsei exercitarea acelorași drepturi.

Aplicarea unor pedepse complementare pe lângă pedeapsa principală a închisorii este absolut necesară și utilă având în vedere specificul infracțiunii comise cu violență, necesitatea de a preveni comiterea unor noi fapte similare prin folosirea oricărei categorii de arme sau obiecte asimilate armelor îndreptate împotriva persoanei vătămate.

 Interdicția dreptului de a alege și de a fi ales în funcțiile publice sau în orice altă funcție de demnitate publică sau care implică exercițiul autorității de stat se justifică prin natura relațiilor sociale afectate prin acțiunea inculpatului precum și existența unor condiții minime de bună reputație pe care le implică exercitarea unei funcții cu atribuții de reprezentare în cadrul autorităților publice ale Statului Român.

Păstrarea unei distanţe minime faţă de persoana vătămată se justifică prin necesitatea de a preveni comiterea unor noi acte antisociale violente pe care inculpatul ar fi tentat să le comită în cazul în care ar intra în contact direct şi nemijlocit cu aceasta, fie pe timpul executării pedepsei, fie după terminarea executării pedepsei stabilite.

De asemenea, durata stabilita de către instanță pentru interzicerea temporara a exercițiului drepturilor menționate corespunde specificului infracțiunii comise, a duratei pedepsei principale stabilită de către instanță și este proporțională cu celelalte restrângeri ale drepturilor și libertăților inculpatului care decurg în mod direct din aplicarea unei pedepse privative de libertate.

În ceea ce privește modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei cu închisoarea aplicate inculpatului, instanța apreciază că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 91 Cod Penal de suspendare sub supraveghere deoarece

- pedeapsa aplicată este închisoarea de 3 ani

- inculpatul și a dat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității

- nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an

- aplicarea pedepsei de 3 ani închisoare este suficientă și fără executarea efectivă a acesteia, fiind date și indicii suficiente că nu va comite alte infracțiuni pe durata supravegherii conduitei sale.

Pentru aceste motive, instanța va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 3 ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe conform dispoziţiilor art. 92 Cod Penal

În baza art. 91 alin. (4) Cod Penal, va  atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

 În baza art. 93 alin. (1) Cod Penal, va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vaslui la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b Cod Penal va impune condamnatului să execute obligaţia  de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de probaţiune Vaslui sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate;

 În baza art. 93 alin. (3) Cod Penal pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în favoarea Primăriei comunei Z........, ............ sau a Scolii Gimnaziale nr.1 Z........, .........  pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

 În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța o va admite în partea cu obligarea inculpatului G....... V..... C......... la plata :

- către Spitalul Clinic de urgență Dr. N. Oblu Iași a sumei de 3.384,76 lei actualizate cu dobânda legală de la data de 18.01.2018 și până la data plății efective reprezentând cheltuieli de spitalizare a părţii civile;

 - către Serviciul de Ambulantă Judeţean Vaslui, a sumei de 1.239,70 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu asistența medicală și transportul părţii civile.

- către Spitalul Județean de Urgență Elena Beldiman Bârlad a sumei de 573,44 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare a părţii civile;

- către partea civilă H...... G..... F... a sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale

Referitor la situația părților civile unități medicale Spitalul Județean de Urgență Vaslui, Spitalul Clinic de urgență Dr. N. Oblu Iași, Spitalul Județean de Urgență Elena Beldiman Bârlad instanța constată că pretentiile materiale indicate în cererile de constituire de parte civilă reprezentând contravaloarea tratamentului și îngrijirilor medicale acordate victimei H...... G....... F........... sunt certe și dovedite prin deconturile depuse în cursul urmăririi penale, motiv pentru care urmează a fi admise astfel cum au fost formulate.

Conform art. 320 alin. 1 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane din culpă, răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată, astfel încât inculpatul va fi obligat la plata sumelor pretinse de către unitatea medicală indiferent dacă partea civilă deţinea sau nu o asigurare valabilă de sănătate.

 Obligarea inculpatului la plata către persoana vătămată H....... G.... F....... a sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale este întemeiată pe circumstanţele producerii infracţiunii, urmările pe care agresiunea le a produs asupra calităţii vieţii şi relaţiilor de familie şi de serviciu pe care le avea partea civilă. Conform declaraţiilor martorilor ......................... date în cursul cercetării judecătoreşti, partea civilă H...... G...... F........ a suferit modificări semnificative consistente ale comportamentului şi temperamentului după momentul agresiunii şi a devenit o persoană nervoasă, agitată, care suferă de dureri de cap şi ameţeli frecvente şi nu se mai poate concentra pe perioade lungi la activităţile casnice şi profesionale.

Instanţa constată că suferinţa morală şi modificările suferite de către partea civilă ca urmare a agresiunii suferite impun o compensare materială adecvată care poate fi concretizată în obligarea inculpatului la plata unei sume de bani care să acopere prejudiciile intervenite.

 Instanța va respinge ca nefondate daunele materiale solicitate de către partea civilă H..... G........ F........ deoarece nu a fost dovedită existenţa certă a cheltuielilor materiale pretins avansate de către aceasta pentru tratamentul medical şi alte cheltuieli conexe unei pretinse diminuări a capacităţii de muncă. Astfel, partea civilă nu a dovedit prin nici un mijloc de probă plata unor sume de bani pentru medicamente sau tratament medical după agresiune şi după externare, iar încetarea raporturilor de muncă cu A............. Vaslui nu a fost determinată de imposibilitatea absolută de a mai lucra pe funcţia de instalator.

Martorii propuşi de către persoana vătămată şi audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti pentru soluţionarea laturii civile au menţionat că aceasta nu a suferit o pierdere permanentă a capacităţii de muncă şi nici o diminuare semnificativă care să poată justifica acordarea unor compensaţii materiale în condiţiile în care partea civilă ar mai presta în continuare activităţi remunerate de instalator în România şi în străinătate.

De asemenea, modalitatea în care agresiunea suferită de către partea civilă ar fi condus la o afectare a capacităţii de muncă nu a fost probată de către aceasta prin intermediul unei expertize medico legale de specialitate în domeniul capacităţii de muncă care putea oferi concluzii autorizate ce puteau fi valorificate în cursul procesului penal.

De vreme ce invocarea si susţinerea laturii civile a procesului penal este la latitudinea exclusivă a persoanei vătămate care poate formula cereri de probatorii în susţinerea pretenţiilor materiale, instanţa apreciază că în prezenta cauză nu a fost dovedită diminuarea permanentă sau temporară a capacităţii de muncă şi nici existenţa unei legături de cauzalitate dintre actul ilicit şi pretinsul prejudiciu material invocat. 

În baza art. 274 Cod procedură penală instanța îl va obliga pe  inculpat la plata către stat a 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 140 lei pentru etapa urmăririi penale și 160 lei pentru etapa judecății, a cheltuielilor avansate de către stat în cursul urmăririi penale, din cursul camerei preliminare și a judecății cu luarea în considerare a complexității cauzei și a termenelor de judecată acordate.

În baza art. 4 alin. 1 lit. b din legea 76/2008 instanța va dispune prelevarea de date biologice de la inculpat pentru înscrierea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe penale, cu informarea acestuia că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

Atingerea adusă dreptului la viață privată prin recoltarea și păstrarea probelor biologice ADN este justificată prin comiterea unei infracțiuni grave contra vieții, este proporțională cu scopul urmărit și poate servi la descoperirea și investigarea unor infracțiuni similare care ar putea fi comise de către inculpat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

1. Condamnă inculpatul G........... V..........-C......., fiul lui .............., fără antecedente penale, concubinaj 1 copil minor, studii 8 clase, muncitor necalificat, de cetăţenie română, la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 rap. la art. 188 C.pen., cu aplic. art. 75 al. 2 lit. a şi b Cod Penal şi art. 375 raportat la art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, art. 79 alin. 1 Cod Penal

În baza art. 65 raportat la art. 66 alin. 1, lit. a, b, h, n Cod Penal interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale exercitarea drepturilor  de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deține, purta sau folosi orice categorie de arme, de a se apropia sau de a comunica cu persoana vătămată ...............................

În baza art. 66 alin. 1, lit. a, b, h, n raportat la art. 68 alin. 1 lit. b Cod Penal interzice inculpatului ca pedeapsă complementară pentru o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, exercitarea drepturilor  de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deține, purta sau folosi orice categorie de arme, de a se apropia sau de a comunica cu cu persoana vătămată .......................

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe conform dispoziţiilor art. 92 Cod Penal

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

 În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vaslui la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b C. pen. impune condamnatului să execute următoarea obligaţie:  să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de probaţiune Vaslui sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate;

 În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în favoarea Primăriei comunei Z......, jud. V......... sau a Scolii Gimnaziale nr.1 Z......., jud. V.......... pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

Admite în parte acţiunea civilă şi obligă inculpatul G..... V....... C...... la plata :

- către Spitalul Clinic de urgență Dr. N. Oblu Iași a sumei de 3.384,76 lei actualizate cu dobânda legală de la data de 18.01.2018 și până la data plății efective reprezentând cheltuieli de spitalizare a părţii civile;

 - către Serviciul de Ambulantă Judeţean Vaslui, a sumei de 1.239,70 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu asistența medicală și transportul părţii civile.

- către Spitalul Județean de Urgență Elena Beldiman Bârlad a sumei de 573,44 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare a părţii civile;

- către partea civilă H....... G........ F.......... a sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale

Respinge ca nefondate daunele materiale solicitate de către partea civilă H.... G..... F.............

În baza art. 274 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 300 lei, din care 140 pentru etapa urmăririi penale şi 160 lei pentru etapa judecăţii.

În baza art. 4 alin. 1 lit. b din legea 76/2008 dispune prelevarea de date biologice de la inculpat pentru înscrierea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe penale, cu informarea acestuia că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 22.05.2019.

Preşedinte,

...........................

Grefier,

.................................................

Domenii speta

Spete similare