Anulare act administrativ-obligatie de a face

Sentinţă comercială 297 din 01.09.2021


Document finalizat

Cod ECLI [...]

Dosar nr. 772/91/2020

R O M Â N I A

[...] [...]

SECTIA A [...] CIVILA SI DE [...] [...] [...]

[...] CIVILĂ  Nr. 297/2021

Şedinţa publică de la 11 [...] 2021

Completul compus din:

[...] [...] [...]

Grefier [...] [...]

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantul [...] [...], cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Avocat [...] [...], în comuna [...], str.[...]. P. [...], nr.13, judeţul [...], în  contradictoriu cu  pârâţii [...] Şcolar [...] [...], [...] de administraţie al [...]. [...], ambii cu sediul în [...], str.[...], nr.5, judeţul [...], Şcoala [...] [...] [...] [...] şi [...] de administraţie al Şcolii [...] [...] [...] [...], ambii cu sediul în comuna [...], judeţul [...], având ca obiect anulare act administrativ.

Dezbaterile în fond ale procesului au avut loc în şedinţa publică de la 28.05.2021, note consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa în  vederea  deliberării a amânat pronunţarea pentru astăzi, 11.06.2021.

[...]

Deliberând asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului [...] – Secţia a [...] Civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 02.06.2020 sub nr.772/91/2020, reclamantul [...] [...] a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii [...] Şcolar [...] [...], [...] de administraţie al [...] [...], Şcoala [...] [...] [...] [...] şi [...] de administraţie, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună următoarele:

- anularea hotărârii nr.24/25.09.2019 a [...]ui de administraţie al [...] [...] prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva hotărârii [...]ui de administraţie al  Şcolii [...] [...] [...] [...];

- anularea adresei nr.291/22.04.2019 şi a hotărârii [...]ui de administraţie al  Şcolii [...] [...] [...] [...] prin care a fost respinsă cererea reclamantului;

- obligarea pârâţilor [...] [...] şi Şcoala [...] [...] [...] [...], prin consiliile de administraţie, la emiterea unei hotărâri prin care contractul individual de muncă al reclamantului să fie modificat din contract pe durată determinată în contract individual de muncă pe durata de valabilitate a postului/catedrei.

În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat în ceea ce priveşte termenul de formulare a cererii, că aceasta a fost formulată în termenul de 1 an din motive temeinice, respectiv existenţa pe rolul parchetului a unui dosar penal având ca obiect plângerea formulată de către reclamant. Pe fond a arătat că prin cererea nr.282/19.04.2019 a solicitat conform art.93 alin.1 din Legea nr.[...], modificarea duratei contractului individual de muncă din durată determinată de 1 an, în contract individual de muncă pe durata de valabilitate a postului/catedrei, începând cu data de 01.09.2019, fiind întrunite toate condiţiile prevăzute de lege, redate pe larg în cuprinsul cererii. Prin adresa nr.291/22.04.2019 Şcoala [...] [...] [...] [...] a informat reclamantul asupra faptului că în şedinţa [...]ui de administraţie din 22.04.2019 cererea sa a fost respinsă întrucât nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.51 din [...] privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2019-2020, aprobată prin [...] nr.5640/2018. Prin cererea înregistrată sub nr.3133/24.04.2019 la [...] [...], care constituie plângere prealabilă, reclamantul a contestat modul de soluţionare al cererii de către Şcoala [...] [...] [...] [...]. Prin hotărârea nr.24/25.04.2019 [...] de administraţie al [...] [...] a respins contestaţia reclamantului motivat de faptul că nota în baza căreia reclamantul a solicitat modificarea contractului individual de muncă nu a fost obţinută la un concurs organizat în baza Legii nr.[...], neîncadrându-se în prevederile art.51 din [...]. Reclamantul a susţinut că sunt îndeplinite în persoana sa condiţiile reglementate prin art.52 din [...] şi de a obţine modificarea contractului individual de muncă, obţinând definitivarea în învăţământ în anul 2008, cu media 7, ocupa la data formulării cererii postul de profesor învăţământ primar pe perioadă determinată de 1 an, a obţinut media 7,15 la concursul de titularizare din anul 2009, la disciplina [...] şi literatura română şi [...] predării limbii şi literaturii române iar la inspecţia specială la clasă din data de 18.05.2020, a obţinut media 10; la ultimul concurs la care a participat (în anul [...] a obţinut la proba scrisă nota 6,15, peste nota 5 permisă de metodologia cadru; postul pe care este încadrat în anul curent nu a fost ocupat în etapele anterioare şi este complet; respecta condiţiile de ocupare a postului didactic/catedrei conform metodologiei; deţinea avizele şi atestatele necesare pentru ocuparea postului, a obţinut calificativul foarte bine în ultimii 2 ani încheiaţi şi calificativul parţial foarte bine în anul şcolar în curs; nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 2 ani şcolari încheiaţi şi nici în anul şcolar în curs. A susţinut că argumentele invocate de [...] [...] în soluţionarea contestaţiei sunt eronate. Astfel, dispoziţiile art.253 din Legea nr.[...] care condiţiona modificarea contractului individual de muncă de nota/media de cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar în ultimii 6 ani a fost abrogat prin [...] nr.23/2019, nemaiexistând în prezent o astfel de condiţie de vechime. De asemenea, prin decizia nr.106/27.02.2014 [...] a declarat neconstituţional integral dispoziţiile art.253, reţinând în esenţă că norma criticată este discriminatorie întrucât permite recunoaşterea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar în altă metodă decât concursul.  A mai susţinut că [...] invocă dispoziţii legale care nu mai există în forma invocată în cuprinsul hotărârii de soluţionare a contestaţiei.

În drept, a invocat Legea nr.[...], Metodologia aprobată prin [...] nr.5460/2018.

În dovedirea susţinerilor reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri.

2. La termenul de judecată din 06.11.2020 pârâtul [...] [...] a formulat cerere de repunere în termenul de depunere a întâmpinării.

3. La data de 06.11.2020 pârâtul [...] [...] a depus întâmpinare (f.65) prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii pentru încălcarea termenului de 1 an prevăzut de art.11 din Legea nr.554/2004, excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiate.

În apărare, pârâtul a susţinut în esenţă că cererea a fost formulată cu încălcarea dispoziţiilor art.11 din Legea nr.554/2004, prin raportare la data emiterii hotărârii nr.24/25.04.2019. A susţinut că nu are calitate procesuală activă întrucât între acesta şi reclamant nu există un raport juridic de muncă. Pe fond a susţinut că cererea este neîntemeiată întrucât deşi reclamantul a făcut trimitere la examenul din 2009 la care a obţinut nota 7,15 a omis să menţioneze examenul din 2012 la care a obţinut nota de 6,15, notă neeligibilă pentru titularizare.

În drept, au fost invocate dispoziţiile [...]., Legea nr.554/2004 şi Legea nr.[...].

Nu a solicitat probe în dovedire.

3. La termenul de judecată din 04.12.2020 instanţa a dispus repunerea pârâtului [...] [...] în termenul de formulare a întâmpinării şi a calificat capătul de cerere privind anularea adresei nr.291/22.04.2019 şi a hotărârii consiliului de administraţie al Şcolii [...] SM [...] ca fiind cerere în anularea hotărârii nr.4/22.04.2019. De asemenea, instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia tardivităţii şi a inadmisibilităţii cererii pentru lipsa procedurii prealabile invocată de pârâtul [...] [...] la termenul de judecată, a rămas în pronunţare şi a amânat pronunţarea iar prin încheierea din 18.12.2020 a dispus repunerea pe rol a cauzei în vederea administrării de probe suplimentare.

4. În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

5. Analizând cererea de chemare în judecată, prin prisma apărările formulate probelor administrate şi a dispoziţiilor legale incidente, Tribunalul apreciază că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

I. Prezentarea situaţiei de fapt

În fapt, prin decizia nr.1620/30.08.2018 emisă de [...] Şcolar [...] [...] (f.15), reclamantul [...] [...] a fost repartizat pentru angajare pentru perioadă determinată în funcţia de învăţător/profesor pentru învăţământ primar, în anul şcolar 2018-2019,  în cadrul Şcolii [...] [...] [...] [...], beneficiind de contractul individual de muncă cu durata de 1 an.

Prin cererea înregistrată sub nr.282/19.04.2019 (f.11 verso-12) reclamantul a solicitat modificarea contractului individual de muncă din durata determinată de 1 an, în contract individual de muncă pe durata de valabilitate a postului/catedrei în baza concursului obţinut la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor organizat în anul 2008, nota [...]

Prin hotărârea nr.4/22.04.2019 (f.4)) [...] de administraţie din cadrul Şcolii [...] [...] [...] [...] a dispus respingerea cererii formulate de reclamant, având în vedere [...] nr.5460/09.11.2018, adresa [...] [...] nr.2875/15.04.2019 şi cererea reclamantului.

Prin cererea înregistrată sub nr.3133/24.04.2019 la [...] [...] (f.13 verso) reclamantul a contestat hotărârea de mai sus.

Prin hotărârea [...] (f.14) [...] [...] a respins contestaţia formulată de reclamant, pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul acestui act administrativ.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul [...] [...] a solicitat anularea hotărârii nr.24/25.09.2019 de respingere a contestaţiei şi a hotărârii nr.4/22.04.2019 prin care a fost respinsă cererea reclamantului precum şi obligarea pârâţilor [...] [...] şi Şcoala [...] [...] [...] [...], prin consiliile de administraţie, la emiterea unei hotărâri prin care contractul individual de muncă al reclamantului să fie modificat din contract pe durată determinată în contract individual de muncă pe durata de valabilitate a postului/catedrei.

II. Soluţionarea excepţiilor procesuale

Dat fiind că prin întâmpinarea depusă pârâtul [...] Şcolar [...] [...] a invocat excepţia tardivităţii, a inadmisibilităţii cererii pentru lipsa procedurii prealabile şi a lipsei calităţii sale procesuale pasive, excepţii de fond şi de procedură, absolute şi peremptorii, care fac inutilă cercetarea în fond a pricinii, în temeiul art.248 alin.1 [...]., instanţa va soluţiona cu prioritate aceste incidente procesuale.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii cererii pentru lipsa procedurii prealabile, Tribunalul apreciază că aceasta este nefondată întrucât cererea înregistrată sub nr.3133/24.04.2019 şi hotărârea nr.24/25.04.2019 reprezintă procedura prealabilă în sensul dispoziţiilor art.7 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004.

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii cererii de anulare, Tribunalul reţine incidenţa dispoziţiilor art.11 din Legea 554/2004, cu denumirea marginală Termenul de introducere a acţiunii, în conformitate cu care „(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la: a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă; (...) c) data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluţionare a cererii; (...)

(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.”

Din interpretarea sistematică a acestor dispoziţii rezultă că cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ se formulează în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului de soluţionare a plângerii prealabile ori de la data expirării termenului legal de soluţionare a plângerii ori a cererii.

În speţă, reclamantul a formulat plângere prealabilă împotriva hotărârii nr.4/22.04.2019 a [...]ui de administraţie al Şcolii [...] [...] [...] [...] (f.49), respinsă prin hotărârea nr.24/25.04.2019.

În aceste condiţii, termenul de formulare a cererii în anulare de 6 luni curge de la data comunicării răspunsului la plângere, aşadar a hotărârii nr.24/25.04.2019.

Or, deşi a depus extrasul din registrul de intrări-ieşiri (f.76) care atestă faptul că la data de 25.05.2019 hotărârea a fost expediată către destinatar, pârâtul nu a depus dovada comunicării efective a actului.

În aceste condiţii, termenul de 6 luni de formulare a cererii nu a început să curgă la data de 25.05.2019 şi cum nu s-a făcut dovada comunicării hotărârii la o altă dată, instanţa apreciază că excepţia tardivităţii invocată este neîntemeiată.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului [...] [...], instanţa o apreciază ca fiind deopotrivă netemeinică întrucât prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat şi anularea hotărârii nr.24/25.04.2019 a [...]ui de administraţie a [...] [...] prin care a fost respinsă ca nefondată contestaţia sa.

Pe cale de consecinţă, în calitate de emitent al hotărârii nr.24/2019, intimatul [...] [...] are legitimitate procesuală pasivă în prezenta pricină.

[...]. Cercetarea temeiniciei cererii în anulare

În drept, instanţa constată că reclamantul şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispoziţiile art.51 şi următoarele din [...] Ministerului [...] [...] nr.5460/2018 pentru aprobarea [...] privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2019-2020, astfel cum au fost modificate prin [...] nr.3886/2019, care reglementau printre etapele de mobilitate ale personalului didactic şi modificarea contractului individual de muncă pe durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei, pentru cadrele didactice calificate, dacă acestea au promovat examenul de definitivat şi concursul naţional de titularizare cu nota/media de cel puţin 7, în condiţiile Legii educaţiei naţionale nr. [...], cu modificările şi completările ulterioare, şi dacă postul este vacant.

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art.51 din acest act normativ „(1) [...] de administraţie ale unităţilor de învăţământ pot hotărî modificarea contractului individual de muncă pe durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei, pentru cadrele didactice calificate, dacă acestea au promovat examenul de definitivat şi concursul naţional de titularizare cu nota/media de cel puţin 7 (şapte), în condiţiile Legii educaţiei naţionale nr. [...], cu modificările şi completările ulterioare, şi dacă postul este vacant.”

Potrivit art.52 „(1) În situaţia în care un cadru didactic calificat, care a dobândit definitivarea în învăţământ, angajat pe un post didactic/o catedră vacant(ă) cu contract individual de muncă pe perioadă determinată de un an, a obţinut cel puţin nota sau media 7 (şapte), potrivit prevederilor art. 62 alin. (8), la mai multe concursuri de titularizare în învăţământul preuniversitar de stat, iar la ultimul concurs de titularizare în învăţământul preuniversitar de stat la care a participat nu a obţinut notă sub 5 (cinci) la proba scrisă în specialitatea postului didactic/catedrei ocupat(e), modificarea contractului individual de muncă pe durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei se realizează în baza celei mai mari note/medii de repartizare obţinute, în specialitatea postului didactic/catedrei ocupat(e), cu respectarea cumulativă a condiţiilor generale şi specifice din prezenta metodologie.

(2) Pot beneficia de modificarea contractului individual de muncă pe durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei cadrele didactice calificate care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la alin. (1), precum şi următoarele condiţii specifice:

a) posturile didactice/catedrele pe care sunt încadrate în anul şcolar curent nu au fost ocupate în etapele anterioare ale mobilităţii personalului didactic, sunt constituite sau se pot constitui în una sau mai multe unităţi de învăţământ cu personalitate juridică şi sunt complete;

b) respectă condiţiile de ocupare a postului didactic/catedrei conform prezentei metodologii;

c) deţin avizele şi atestatele necesare pentru ocuparea postului didactic/catedrei conform prezentei metodologii;

d) au obţinut calificativul «Foarte bine» în ultimii 2 ani şcolari încheiaţi şi calificativul parţial «Foarte bine» în anul şcolar în curs;

e) nu au fost sancţionate disciplinar în ultimii 2 ani şcolari încheiaţi şi nici pe parcursul anului şcolar în curs.”

Aceste prevederi au fost introduse prin [...] nr.3886/2019 pentru modificarea şi completarea [...] privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2019-2020, aprobată prin [...] ministrului interimar al educaţiei naţionale nr.5460/2018, publicat în [...] oficial nr.287/15.04.2019, care a fost emis la rândul său în temeiul [...]ui nr.3862/2019 pentru suspendarea aplicării unor prevederi şi decalarea unor termene şi perioade din [...] privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2019-2020, aprobată prin [...] ministrului interimar al educaţiei naţionale nr 5460/2018.

Din preambulul [...]ui nr.3862/2019 rezultă că acesta a fost emis printre altele  în temeiul Deciziei nr.568/2018 a Curţii Constituţionale.

Or, instanţa apreciază ca fiind relevantă pentru soluţionarea prezentei pricini prezentarea contextului legislativ în care au fost adoptate aceste dispoziţii.

Astfel, potrivit art.253 din Legea educaţiei naţionale nr.[...], astfel cum au fost modificate prin [...] nr.16/2014, „(1) Cadrele didactice calificate, care au obţinut nota/media de cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar în ultimii 6 ani şi care sunt angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, pot fi repartizate, în şedinţă publică organizată de inspectoratul şcolar, pe perioadă nedeterminată în unităţile de învăţământ în care sunt angajate, dacă postul didactic/catedra este vacant(ă) şi are viabilitate.

(2) Procedura privind repartizarea prevăzută la alin. (1) se stabileşte prin metodologie elaborată cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.”

Dispoziţiile art.253 au fost abrogate prin [...] nr.23/2019 pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr.[...], instituirea unor derogări şi prorogarea unor termene, publicat în [...] Oficial nr. 275 din 10 aprilie 2019, în preambulul acestui act normativ menţionându-se că: „(...) prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 528/2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 253 alin. (1)] şi 3 [cu referire la art. 254^1 alin. (2^1)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. [...], art. I pct. 1 [cu referire la art. 19 alin. (3) din Legea nr. [...]] şi art. II [cu referire la art. 32^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005] din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei şi articolului unic [cu referire la art. 16 alin. (1)] din Legea pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale nr. [...], precum şi celor trei legi în ansamblul lor, pe de o parte au fost declarate neconstituţionale prevederile articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 253 alin. (1)] din legea sesizată de neconstituţionalitate, iar, pe de altă parte, a fost obligat legiuitorul de a elimina din dreptul pozitiv soluţia legislativă constatată ca fiind neconstituţională, precum cea care se regăseşte în actualul art. 253 alin. (1) din Legea nr. [...],”.

Astfel, prin decizia nr.528/2018 [...] Constituţională a reţinut că „(..) prin Decizia nr. 106 din 27 februarie 2014, publicată în [...] Oficial al [...], Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, a constatat că dispoziţiile art. 253 alin. (1) din Legea nr. [...], potrivit cărora „cadrele didactice netitulare calificate care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional unic de titularizare, care au obţinut cel puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/o catedră, devin titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar; dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii generale: a) se certifică viabilitatea postului/catedrei; b) consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ respective este de acord“ sunt neconstituţionale.

32. Cu privire la această soluţie legislativă, [...] a reţinut că aceasta „instituie condiţiile generale care trebuie îndeplinite cumulativ de cadrele didactice netitulare calificate pentru a deveni titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar. O asemenea reglementare instituie, în realitate, o modalitate de dobândire a calităţii de titular în învăţământul preuniversitar contrară principiilor pe care legea le instituie pentru titularizare, precum şi regimului juridic pe care legea îl circumscrie noţiunii de «titular» în învăţământ. Astfel, în contradicţie cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, se creează o discriminare în ceea ce priveşte ocuparea posturilor în învăţământul preuniversitar, în sensul că, pentru o anumită categorie de persoane - cadrele didactice netitulare calificate care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional unic de titularizare, care au obţinut cel puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/o catedră aceasta se realizează doar pe baza certificării viabilităţii postului şi acordului consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ respective“.

33. [...] a mai reţinut că „statutul de titular în învăţământul preuniversitar are un regim juridic distinct, această categorie de personal didactic beneficiind de drepturi specifice (...). În considerarea acestui regim juridic specific, statutul de titular în învăţământ se dobândeşte prin concurs, acesta fiind principiul care se desprinde din interpretarea sistematică a Legii nr. [...]. Astfel, potrivit art. 89 din Legea nr. [...], «În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice vacante şi rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul [...], Cercetării, Tineretului şi [...], iar, potrivit art. 254 alin. (3) din aceeaşi lege, «(3) În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul [...], Cercetării, Tineretului şi [...]. În plus, potrivit art. 2 alin. (1) din [...] privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014, aprobată prin [...] ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, publicată în [...] Oficial al [...], Partea I, nr. 64 şi 64 bis din 30 ianuarie 2013, «Prin cadre didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, în sensul prezentei [...], numite în continuare cadre didactice titulare, se au în vedere cadrele didactice care au contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată». Or, chiar dacă dobândirea calităţii de titular în condiţiile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. [...] are caracter de excepţie, instituirea acestei excepţii trebuie să respecte normele şi principiile constituţionale. [...] numărului de cadre didactice nu justifică denaturarea regimului juridic al unei instituţii care are o configuraţie bine definită prin lege şi crearea unei modalităţi «paralele» de accedere la calitatea de titular în învăţământul preuniversitar, contrară derulării în condiţii optime a procesului de învăţământ în cadrul unui sistem naţional de învăţământ predictibil şi funcţionabil“.

34. [...] a constatat că „normele criticate, în ansamblul reglementării din care fac parte, configurează o instituţie cu un regim juridic confuz, care permite dobândirea calităţii de cadru didactic titular în alte condiţii decât prin promovarea unui concurs. O asemenea instituţie este de natură să încalce exigenţele de claritate şi precizie a reglementării impuse de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. Chiar dacă textele constituţionale indicate nu stabilesc în mod expres exigenţe privitoare la calitatea legislaţiei, realizând interpretarea lor în concordanţă cu prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, [...] Constituţională a stabilit o serie de criterii care trebuie respectate în activitatea de legiferare: «precizie, previzibilitate şi predictibilitate pentru ca subiectul de drept vizat să îşi poată conforma conduita, astfel încât să evite consecinţele nerespectării lor». (...) Respectarea acestor criterii impune ca noţiunea de «titular» în învăţământ reglementată de Legea educaţiei naţionale nr. [...] să aibă un regim unic în ceea ce priveşte accederea la statutul pe care îl desemnează“.

35. De aceea, [...] a statuat că „normele de lege criticate în prezenta cauză sunt discriminatorii, întrucât permit recunoaşterea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar într-o altă modalitate decât concursul, la care sunt obligate să se supună toate celelalte persoane care vor să acceadă la posturile didactice ca titulari. De asemenea, noţiunea de «viabilitate a postului/catedrei», utilizată în textul de lege criticat, are un caracter vădit imprecis, în timp ce instituirea condiţiei acordului consiliului de administraţie al şcolii deschide calea arbitrarului şi subiectivismului în domeniu. În consecinţă, prin reglementarea confuză, se creează dificultăţi în planul interpretării şi aplicării. Faţă de cele expuse, [...] constată că dispoziţiile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. [...] sunt neconstituţionale, încălcând prevederile art. 16 alin. (1) din [...].

36. Ulterior deciziei Curţii Constituţionale, legiuitorul delegat, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2014, publicată în [...] Oficial al [...], Partea I, nr. 266 din 10 aprilie 2014, a adoptat o soluţie legislativă similară celei constatate ca fiind neconstituţională, în conformitate cu care „Cadrele didactice calificate, care au obţinut nota/media de cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar în ultimii 6 ani şi care sunt angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, pot fi repartizate, în şedinţă publică organizată de inspectoratul şcolar, pe perioadă nedeterminată în unităţile de învăţământ în care sunt angajate, dacă postul didactic/catedra este vacant(ă) şi are viabilitate“.

37. Legea supusă controlului de constituţionalitate preconizează următoarea soluţie legislativă: „(1) Cadrele didactice calificate, care au obţinut nota şi media de cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar în ultimii 10 ani şi care sunt angajate cu contract de muncă pe perioadă determinată, pot fi repartizate, în şedinţă publică organizată de inspectoratul şcolar, în unităţile de învăţământ în care sunt angajate, dacă postul didactic/catedra este vacant(ă).“

38. Având în vedere variantele redacţionale anterior redate, [...] constată că toate acestea reiau soluţia legislativă constatată ca fiind neconstituţională într-o altă formulare. Astfel, într-o formă sau alta, toate aceste prevederi legale reglementează titularizarea unor cadre didactice care nu au promovat concursul naţional unic de titularizare, creând o modalitate paralelă de acces la funcţia de cadru didactic titular.

39. Or, în jurisprudenţa sa [a se vedea Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în [...] Oficial al [...], Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2015, paragraful 26], [...] a reţinut că legiuitorul, încălcând autoritatea de lucru judecat şi efectele erga omnes ale deciziei de constatare a neconstituţionalităţii, a procedat într-un mod contrar comportamentului constituţional loial de care acesta trebuie să dea dovadă faţă de instanţa constituţională şi faţă de jurisprudenţa acesteia. Întrucât respectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale constituie una dintre valorile care caracterizează statul de drept, [...] a constatat că obligaţiile constituţionale care rezultă din jurisprudenţa sa circumscriu cadrul activităţii legislative viitoare; de aceea, [...] a reţinut că, prin adoptarea unei soluţii legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară dispoziţiilor [...], legiuitorul a acţionat ultra vires, încălcându-şi obligaţia constituţională rezultată din art. 147 alin. (4).

40. În aceste condiţii, având în vedere similitudinea de situaţii, respectiv reluarea într-o altă variantă redacţională a unei soluţii legislative neconstituţionale, [...] constată că sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 147 alin. (1) şi (4), prin raportare la art. 1 alin. (5) şi art. 16 alin. (1). Prin urmare, legiuitorul are obligaţia de a elimina din dreptul pozitiv soluţia legislativă constatată ca fiind neconstituţională, precum cea care se regăseşte în actualul art. 253 alin. (1) din Legea nr. [...] [a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 136 din 20 martie 2018, publicată în [...] Oficial al [...], Partea I, nr. 383 din 4 mai 2018, paragraful [...]

În lumina acestor considerente, Tribunalul constată că dispoziţiile art.51 şi următoarele din [...] [...] nr.5640/2018, astfel cum au fost modificate prin [...] nr.3886/2019, permit accesul în funcţia de cadru didactic pe durată nedeterminată printr-o altă modalitate decât cea reglementată de Legea nr.[...], concursul, respectiv prin modificarea contractului individual de muncă pe durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei, instituind o soluţie legislativă similară celor declarate ca fiind neconstituţionale prin deciziile Curţii Constituţionale nr.106/2014 şi nr.568/2018 (titularizarea şi repartizarea pe durată nedeterminată).

În aceste condiţii, Tribunalul constată incidenţa dispoziţiilor art.77 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative [...]. V[...] Norme cu privire la ordinele, instrucţiunile şi celelalte acte normative emise de conducătorii ministerelor şi ai altor organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau de autorităţile administrative autonome, cu denumirea marginală Actele date în executarea unui act normativ, în conformitate cu care „Ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau ale autorităţilor administrative autonome se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului. În formula introductivă a acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile juridice prevăzute la art. 42 alin. (4).

Totodată, potrivit art.78, [...] reglementării, „Ordinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora.”

Din interpretarea acestor dispoziţii rezultă că ordinele sunt acte administrative normative cu o forţă juridică inferioară legii, emise în vederea organizării executării legii, numai pe baza şi în limitele stabilite prin lege şi nu pot conţine soluţii legislative care să contravină dispoziţiilor din legi.

În aceste condiţii, adoptarea prin [...] nr.3886/2019 publicat în [...] oficial la data de 15.04.2019 a unei soluţii legislative similare celei conținute de art.253 din Legea nr.[...] abrogat la data de 10.04.2019 prin [...] nr.23/2019 şi care contravine în mod vădit intenţiei legiuitorului de scoatere din sfera dreptului obiectiv a reglementărilor care permit accesul la funcţia de cadru didactic în altă modalitate decât prin concurs, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, contravine principiilor şi normelor de tehnică legislativă.

Astfel, urmare a abrogării dispoziţiilor art.253 din Legea nr.[...] şi în lipsa unei alte dispoziţii legale care să permită accesul în funcţia de cadru didactic în al mod decât prin concurs, cum este modificarea duratei contractului individual de muncă din durată determinată în contract pe perioada de valabilitate a catedrei/postului, Tribunalul apreciază că prevederile art.51 şi urm. din [...] nr.5640/2018 depăşesc cadrul legislativ pe baza căruia au fost adoptate şi a cărui executare erau menite să o asigure.

În lumina acestor argumente, Tribunalul apreciază că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, fiind formulată în baza unor dispoziţii dintr-un act administrativ normativ emis în lipsa unei dispoziţii legale a cărei executare să o organizeze.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia tardivităţii, a inadmisibilităţii şi a lipsei calităţii procesuale pasive, invocate de intimatul [...] Şcolar [...] [...], ca neîntemeiate.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul [...] [...] [...] [...], cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Avocat [...] [...], în comuna [...], str.[...]. P. [...], nr.13, judeţul [...], în  contradictoriu cu  pârâţii [...] Şcolar [...] [...], [...] de administraţie al [...]. [...], ambii cu sediul în [...], str.[...], nr.5, judeţul [...], Şcoala [...] [...] [...] [...] şi [...] de administraţie al Şcolii [...] [...] [...] [...], ambii cu sediul în comuna [...], judeţul [...], ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de comunicare.

Cererea de recurs se depune la Tribunalul [...].

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei astăzi, 11 iunie 2021. 

Preşedinte,

[...] [...]

Pt. Grefier,

[...] [...] aflat în CO, semnează grefier şef secţie

[...]. [...].

01.09.2021

Ex. 7