Contestatie decizie de impunere fiscala

Document finalizat

Cod ECLI [...]

Dosar nr. 107/91/2021

R O M Â N I A

[...] [...]

SECTIA A [...] CIVILA SI DE [...] [...] [...]

[...] CIVILĂ  Nr. 361/2021

Şedinţa publică de la 09 [...] 2021

Completul compus din:

[...] [...] [...]

Grefier [...] [...]

Pe rol judecarea cererii formulată de reclamantul [...] [...] având [...] [...], domiciliat în comuna [...], sat [...], judeţul [...] jud, cu sediul procesual ales la cab. Av. [...] [...], [...], str. [...] Gh. [...], nr. 5, bl. 7, ap. 3, judeţul [...] în contradictoriu cu pârât [...] [...] [...]  ŞI [...] [...]E [...] [...] prin [...] [...], având sediul în [...], bd. [...] judeţul [...], prin reprezentanţi legali, având ca obiect suspendare şi  anulare act administrativ.

Dezbaterile în fond ale procesului au avut loc în şedinţa publică de la  25.06.2021,  note consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa în  vederea  deliberării a amânat pronunţarea pentru astăzi, când ,

[...]

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului [...] – Secţia a [...] Civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 28.01.2021 sub nr.107/91/2021 contestatorul [...] [...] a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală [...] a [...] Publice [...] - [...] [...] a [...] Publice [...], ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună:

- anularea deciziei nr.2/04.01.2021 privind soluţionarea contestaţiei;

- anularea deciziilor de impunere nr.39301437559331/29.10.2020 şi nr.8770381/29.10.2020.

În motivare, reclamantul a precizat în esenţă că deciziile sunt nelegale întrucât au fost emise în afara termenului de prescripţie de 5 ani prevăzut de lege, termenul de prescripţie începând să curgă de la data de 01.01.2015 şi s-a împlinit la data de 31.12.2020. Sub aspectul legii substanţiale aplicabile, a invocat incidenţa vechiului Cod de procedură fiscală, OG nr.92/2003. Conform art.91 şi 23 din acest act normativ, termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se constituie baza de impunere, când a luat naştere creanţa şi obligaţia fiscală corelativă, iar nu de la data depunerii declaraţiilor fiscale ori a expirării termenului de depunere, astfel cum s-a statuat prin Decizia [...] nr.21/2020.

În drept, au fost invocate dispoziţiile [...]., [...]. şi [...].

In dovedirea cererii, contestatorul a solicitat proba cu înscrisuri.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară în sumă de 50 lei.

2. Intimata [...] [...] prin [...] [...] a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

In motivare, a arătat în esenţă că termenul de prescripţie curge de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a constituit baza de impunere, care din coroborarea dispoziţiilor art.83 şi art.29625 din Legea nr.571/2003, este data expirării termenului pentru depunerea declaraţiei anuale pentru venitul realizat în anul 2014, la organul fiscal, respectiv 25 mai 2015. Prin urmare, termenul de prescripţie a început să curgă la data de 1 ianuarie 2016 şi nu era împlinit la data emiterii deciziilor de impunere.

În drept, au fost invocate dispoziţiile [...]., Legea nr.554/2004 şi [...].

În dovedire a depus înscrisuri.

3. Prin cererea depusă la data de 23.03.2021 reclamantul [...] [...] a solicitat suspendarea executării deciziilor contestate pentru motivele de fapt şi de drept indicate pe larg în cuprinsul cererii (f.33).

4. Prin încheierea din 23.04.2021 s-a admis cererea şi s-a dispus suspendarea executării deciziilor contestate până la soluţionarea definitivă a pricinii.

5. În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

6. Analizând cererea de chemare în judecată, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate şi a dispoziţiilor legale incidente, Tribunalul constată  că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:

În fapt, prin decizia de impunere nr.39301437669331/29.10.2020 (f.46) s-a stabilit în sarcina contestatorului [...] [...] obligaţia de plată a sumei de [...] lei cu titlu de diferenţă impozit pe venit din silvicultură şi alte activităţi forestiere aferent anului 2014 calculată la baza impozabilă stabilită suplimentar de [...] lei.

De asemenea, prin decizia de impunere anuală nr.83770381/29.10.2020 (f.48 verso) s-a stabilit în sarcina contestatorului obligaţia de plată a sumei de 7800 lei cu titlu de diferenţă contribuţie de asigurări sociale de sănătate calculată asupra bazei de calcul în cuantum de [...] lei constând în venituri din activităţi independente.

Împotriva acestor decizii, comunicate prin poştă prin scrisoare recomandată la data de 10.11.2020 (f.50) reclamantul a formulat contestaţia nr.29608/07.12.2020 (f.46 verso).

Prin decizia nr.2/04.01.2021 (f.9) a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia de mai sus, organul fiscal reţinând că potrivit dispoziţiilor art.347 alin.1 din Legea nr.207/2015 legea aplicabilă prescripţiei în cauză este vechiul Cod de procedură fiscală, OG nr.92/2003. Astfel, potrivit art.91, 92 şi 23 din acest act normativ, termenul de prescripţie al dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, termen care începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a contestat decizia nr. [...] de soluţionare a contestaţiei precum şi deciziile de impunere invocând în esenţă prescripţia dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale constând în impozit pe venit şi contribuţii de asigurări sociale pentru anul [...]

În speţă, părţile au susţineri contradictorii cu privire la momentul care marchează începutul curgerii termenului de prescripţie, respectiv semnificaţia noţiunii de „constituire a bazei de impunere”. Astfel, reclamantul susţine că acesta este momentul în care s-a născut creanţa fiscală, în timp ce organul fiscal susţine că acesta este reprezentat de data expirării termenului prevăzut de lege pentru depunerea declaraţiilor fiscale.

Prin urmare, problema de drept care trebuie lămurită în prezenta pricină, este astfel cum a susţinut şi intimata, momentul în care a început în speţă să curgă termenul de prescripţie cu privire la dreptul organului fiscal de a stabili creanţe fiscale constând în impozit pe venit şi contribuţii de asigurări sociale pentru anul [...]

Sub aspectul legii substanţiale aplicabile prescripţiei în speţă, Tribunalul constată că, prin raportare la dispoziţiile art.347 alin.1 din Legea nr.207/2015, sunt incidente dispoziţiile OG nr.92/2003, vechiul Cod de procedură fiscală, în vigoare la data când termenul de prescripţie a început să curgă.

Astfel, conform art.91 din OG nr.92/2003, cu denumirea marginală Obiectul, termenul şi momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului de stabilire a obligaţiilor fiscale „(1) Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.

(2) Termenul de prescripţie a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală potrivit art. 23, dacă legea nu dispune altfel.”

Conform art.23, Naşterea creanţelor si obligaţiilor fiscale, „(1) Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează.

(2) Potrivit alin. (1) se naşte dreptul organului fiscal de a stabili şi a determina obligaţia fiscală datorată.”

De asemenea, conform art.16 din Legea nr.571/2003, vechiul Cod fiscal, Anul fiscal, „(1) Anul fiscal este anul calendaristic.

(2) Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

(3) ^1 Prin excepţie de la prevederile alin. (1), contribuabilii care au optat, în conformitate cu legislaţia contabilă în vigoare, pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta ca anul fiscal să corespundă exerciţiului financiar. Primul an fiscal modificat include şi perioada anterioară din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat, acesta reprezentând un singur an fiscal. [...] comunică organelor fiscale teritoriale modificarea anului fiscal, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începutul anului fiscal modificat.”

Potrivit art.41, „Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele: (...) f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. [...]

Potrivit art.43 „(1) Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: (...)  f) activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;”.

Potrivit art.44 Perioada impozabilă, „(1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (l), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.”

Conform art.72 „(1) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică din valorificarea în stare naturală a următoarelor:

a) produse culese din flora sălbatică, exclusiv masa lemnoasă. În cazul masei lemnoase sunt venituri neimpozabile numai veniturile realizate din exploatarea şi valorificarea acesteia în volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate;”.

Conform art.71 [...]., Definirea veniturilor, „(1) Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din: (...) b) exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea; (...)

(2) Veniturile din silvicultură şi piscicultură reprezintă veniturile obţinute din recoltarea şi valorificarea produselor specifice fondului forestier naţional, respectiv a produselor lemnoase şi nelemnoase, precum şi cele obţinute din exploatarea amenajărilor piscicole.

(3) Veniturile din silvicultură şi piscicultură se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II «Venituri din activităţi independente», venitul net anual fiind determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 48, contribuabilii având obligaţia de a completa Registrul de evidenţă fiscală. Pentru aceste venituri sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activităţi independente pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate. Pentru veniturile din silvicultură calificate drept venituri din alte surse se aplică prevederile cap. [...].

De asemenea, conform art.48 „(1) [...] net anual din activităţi independente se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri cu excepţia situaţiilor în care sunt aplicabile prevederile art. 49 şi 50. (...)

(6) [...] de calcul se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale.”

Din interpretarea sistematică a acestor dispoziţii rezultă că dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, termen care curge, potrivit art.91 alin.2 din vechiul [...]., de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală potrivit art. 23, dacă legea nu dispune altfel.

De asemenea, potrivit art. 23 alin.1, dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează, dată la care se naşte şi dreptul organului fiscal de a stabili şi a determina obligaţia fiscală datorată.

Rezultă astfel că, termenul de prescripţie curge de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală, iar dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc, dacă legea nu prevede altfel, în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează. Cu alte cuvinte, constatând că în materia impozitului pe venit provenind din silvicultură nu sunt dispoziţii speciale în privinţa naşterii creanţei fiscale, urmează că termenul de prescripţie curge de la data de 1 ianuarie anului următor celui în care s-a constituit baza de impunere, conform dreptului comun, art.23 [...].

 În ceea ce priveşte momentul în care se constituie baza de impunere pentru veniturile provenite din exploatarea fondului forestier, Tribunalul apreciază ca fiind relevante considerentele Înaltei Curţi de [...] şi Justiţie din cuprinsul Deciziei nr.21/2020 pronunţată în recurs în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 91 alin. (1) şi (2), coroborate cu cele ale art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care s-a statuat că „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 91 alin. (1) şi (2), coroborate cu cele ale art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, termenul de 5 ani de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale reprezentând impozit pe profit şi accesorii ale acestora curge de la data de 1 ianuarie a anului următor anului fiscal în care s-a realizat profitul impozabil din care rezultă impozitul pe profit datorat de contribuabil.”

Astfel, în motivare, instanţa supremă a reţinut că „64.  (...) ceea ce prezintă relevanţă pentru baza de impunere este faptul că aceasta se constituie în concret prin realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor în scopul realizării veniturilor, ca urmare a operaţiunilor derulate în cursul anului fiscal. Rezultă că baza de impunere reprezentată de profitul impozabil se constituie, în concret, prin încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor, exclusiv pe parcursul anului fiscal în care acestea sunt realizate, din prima până în ultima zi a acestuia.

65. „Momentul“ constituirii bazei de impunere, în sensul art. 23 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, este anul fiscal în care se realizează profitul impozabil. Obţinerea acestuia generează pentru bugetul de stat o creanţă fiscală, iar pentru contribuabil o obligaţie fiscală, constând în impozitul pe profit.

66. Pe cale de consecinţă, potrivit aceleiaşi dispoziţii, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în anul fiscal în care se realizează profitul impozabil. Conform art. 23 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, care prevede că potrivit alin. (1) se naşte dreptul organului fiscal de a stabili şi determina obligaţia fiscală datorată, termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale curge, potrivit art. 91 alin. (2) din acelaşi act normativ, de la data de 1 ianuarie a anului următor anului fiscal în care s-a realizat profitul impozabil din care rezultă impozitul pe profit datorat de contribuabil.

67. În literatura juridică de specialitate^6 s-a arătat faptul că, prin cele două alineate ale art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, legiuitorul a reglementat naşterea a două drepturi distincte. Astfel, la alin. (1) legiuitorul a reglementat momentul naşterii dreptului de creanţă fiscală şi a obligaţiei corelative, iar la alin. (2) este reglementat momentul naşterii unui alt drept, respectiv dreptul organului fiscal de a stabili şi determina obligaţia fiscală. ^6 A se vedea T. [...], „Naşterea creanţei fiscale - Partea I“, în Revista [...] de Drept al [...], nr. [...], p. 100-102, precum şi doctrina la care se face referire (I. [...], „Dreptul fiscal şi obligaţiunea de impozit - Teza pentru doctorat în ştiinţe politico-economice“, [...] [...], Facultatea de drept, p. [...]

68. Altfel spus, există o distincţie între noţiunea de naştere a creanţei fiscale şi noţiunea de stabilire a creanţei fiscale. S-a arătat că, odată născută creanţa fiscală, organul fiscal este în drept să procedeze la stabilirea sa; cu toate acestea, exercitarea, de către organul fiscal, a dreptului de a stabili creanţa fiscală din chiar momentul naşterii dreptului de creanţă fiscală are o relevanţă mai degrabă teoretică, raportat la caracterul sistemului fiscal românesc de a fi un sistem declarativ, bazat pe declaraţia de impunere a contribuabilului, întrucât legiuitorul a prevăzut că stabilirea este o acţiune pe care o îndeplineşte mai întâi contribuabilul până la un anumit termen.

69. Ca urmare, creanţa fiscală nu ia naştere prin declaraţia de impunere; aceasta din urmă este doar un act care constată existenţa şi întinderea bazei de impunere, precum şi a dreptului de creanţă fiscală generat de aceasta, potrivit dispoziţiilor de drept fiscal material. Altfel spus, declaraţia de impunere este un act declarativ al unei creanţe care exista deja, în puterea legii.

70. [...] bazei de impunere nu are loc la data la care contribuabilul este obligat să depună declaraţiile fiscale prevăzute de lege, în concret, potrivit celei de a doua orientări jurisprudenţiale, momentul în care contribuabilul o determină şi o declară prin declaraţia anuală de impozit pe profit sau data la care a expirat termenul legal de depunere a declaraţiei fiscale.(...)

72. Dispoziţiile art. 16, 19 din Codul fiscal şi art. 23, 91 din Codul de procedură fiscală, care, coroborate, trimit la constituirea bazei de impunere care generează creanţa fiscală, nu fac referire la momentul depunerii declaraţiei fiscale de impunere şi nu conduc la concluzia că baza de impunere se constituie în momentul în care contribuabilul o declară prin declaraţie anuală de impozit pe profit. De asemenea, efectuarea inspecţiei fiscale, reglementată de art. 94 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, numai ulterior termenului prevăzut de lege pentru declararea bazelor impozabile şi a impozitelor aferente nu conduce la această concluzie. (...)

74. Or, termenul de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, reglementat de dispoziţiile art. 91 alin. (1) şi (2), coroborate cu cele ale art. 23 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură fiscală, este de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală, care are loc la momentul constituirii bazei de impunere care generează dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă. (...)

76. Declaraţia fiscală nu constituie baza de impunere, ci aceasta trebuie depusă tocmai ca urmare a faptului că a fost deja constituită o bază de impunere în anul fiscal anterior, care a dat naştere dreptului de creanţă fiscală şi obligaţiei fiscale corelative.

77. Depunerea declaraţiei anuale de impozit pe profit este o obligaţie care revine contribuabilului în temeiul dispoziţiilor art. 35 din Codul fiscal şi se circumscrie unui raport de drept procedural fiscal ce cuprinde, potrivit art. 16 din Codul de procedură fiscală, drepturile şi obligaţiile care revin părţilor pentru îndeplinirea modalităţilor prevăzute pentru stabilirea, exercitarea şi stingerea drepturilor şi obligaţiilor părţilor din raportul de drept material fiscal, reprezentat de dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă generate de profitul impozabil constituit potrivit art. 16 din Codul fiscal.

78. În plus, dacă legiuitorul ar fi vrut ca dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale să curgă de la data expirării termenului de depunere a declaraţiei anuale de impozit pe profit, ar fi prevăzut expres aceasta, astfel cum, de altfel, era reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 64/1999, cu modificările şi completările ulterioare, abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003.

79. Potrivit art. 21 lit. a) din acest normativ, „Dreptul organelor de control fiscal sau, după caz, al serviciilor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de a stabili diferenţe de impozite şi majorări de întârziere pentru neplata în termen a acestora, precum şi de a constata contravenţii şi a aplica amenzi şi penalităţi pentru faptele ale căror constatare şi sancţionare sunt, potrivit legii, de competenţa organelor de control fiscal sau, după caz, a serviciilor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, pentru o perioadă impozabilă, se prescrie după cum urmează: a) în termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraţiei pentru perioada respectivă; (...)“, fiind prevăzut, astfel, în mod expres, că termenul de prescripţie curge de la data la care contribuabilul avea obligaţia să depună declaraţia aferentă unei anumite perioade.”

Din cuprinsul acestor considerente rezultă că momentul constituirii bazei de impunere, în sensul art. 23 alin.1 [...]., este anul fiscal în care se realizează profitul impozabil şi ca cărui obţinere generează pentru bugetul de stat o creanţă fiscală, iar pentru contribuabil o obligaţie fiscală, constând în impozitul pe profit. Astfel, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în anul fiscal în care se realizează profitul impozabil. Creanţa fiscală nu ia naştere prin declaraţia de impunere, aceasta din urmă constituind doar un act declarativ care constată existenţa şi întinderea bazei de impunere, precum şi a dreptului de creanţă fiscală generat de aceasta, care exista deja, în puterea legii.

Contrar susţinerilor intimatei, aceste principii dezvoltate de Înalta Curte sunt aplicabile în speţă, conform principiului mutatis mutandis întrucât problema în discuţie în speţa de faţă este identică sub aspectul dispoziţiilor legale incidente, art.23 şi 91 [...]. În aceste condiţii, Tribunalul constată că momentul constituirii bazei de impunere pentru impozitul pe venit din activităţi din silvicultură nu poate fi decât anul fiscal în care s-a realizat venitul, respectiv anul în care s-au realizat veniturile şi au fost efectuate cheltuielile pentru obţinerea lor, când s-a născut şi creanţa fiscală precum şi corelativ dreptul organului fiscal de a stabili obligaţiile fiscale corelative. Conform aceloraşi considerente, în lipsa unor dispoziţii legale derogatorii, declaraţia fiscală nu are decât natura unui act juridic declarativ prin care se constată o creanţă fiscală născută anterior, fiind lipsit de relevanţă termenul de depunere al obligaţiilor fiscale.

Pe cale de consecinţă, pentru veniturile realizate din silvicultură pentru anul 2014, baza de impunere s-a constituit în anul fiscal 2014, concomitent cu naşterea dreptului de creanţă fiscal şi a obligaţiei corelative precum şi a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale, iar termenul de prescripţie a început să curge de la data de 1 ianuarie a anului următor, 2015, şi s-a împlinit la 31.12.2019.

Aceleaşi considerente sunt valabile şi pentru obligaţiile fiscale constând în contribuţii de asigurări sociale, în lipsa unor dispoziţii legale derogatorii.

Astfel, conform art.29621 [...]. „(1) Următoarele persoane au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii şi la cel de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care [...] este parte, după caz:  (...) h) persoanele care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 71 alin. (2) şi (5).”

Conform art.29622 „(1) [...] lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale pentru persoanele prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. a)-e) este venitul declarat, care nu poate fi mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig; contribuabilii al căror venit rămas după deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit, respectiv valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub nivelul minim menţionat, nu datorează contribuţie de asigurări sociale.

(2) [...] lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. a)-e) este diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţii sociale, sau valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportată la cele 12 luni ale anului, şi nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.”

Cum organul fiscal nu a invocat şi nici dovedit faptul că în speţă au operat cauze de suspendare ori de întrerupere a termenului de prescripţie iar deciziile de impunere au fost emise la data de 29.10.2020, rezultă că termenul a curs şi s-a împlinit la 31.12.2019.

Pentru aceste considerente, Tribunalul apreciază ca fiind întemeiată cererea de chemare în judecată, decizia de soluţionare a contestaţiei precum şi deciziile de impunere urmând a fi anulate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul [...] [...] având [...] [...], domiciliat în comuna [...], sat [...], judeţul [...] jud, cu sediul procesual ales la cab. Av. [...] [...], [...], str. [...] Gh. [...], nr. 5, bl. 7, ap. 3, judeţul [...] în contradictoriu cu pârât [...] [...] [...]  ŞI [...] [...]E [...] [...] prin [...] [...], având sediul în [...], bd. [...] judeţul [...], prin reprezentanţi legali, având ca obiect suspendare şi  anulare act administrativ.

Anulează deciziile de impunere nr.39301437559331/29.10.2020 şi nr.8370381/29.10.2020 precum şi decizia de soluţionare a contestaţiei nr.2/04.02.2021.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la prezenta instanţă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei astăzi, 09 iulie 2021. 

Preşedinte,

[...] [...]

Grefier,

[...] [...]

red/teh. jud. [...]  08.09.2021

ex. 4  com. 2/08.09.2021

Domenii speta

Spete similare