Abuzuri

Document finalizat

Cod ECLI [...]

Dosar nr. 2610/91/2014

R O M Â N I A

SECTIA PENALĂ NR. 32

Şedinţa publică de la 07 aprilie 2021

Completul compus din:

Preşedinte [...] [...]- judecător

Grefier [...] [...]

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de [...] şi Justiţie, [...] [...] [...], Serviciul [...] [...]  a fost reprezentat 

de Procuror [...]

Pe rol pronunțarea asupra cauzei penale privind pe  inculpații:  [...] [...] [...],  [...] [...], [...] [...],  [...] [...], [...] [...], [...] [...] (Decedat), [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...], Sc [...] [...] [...], [...] [...] [...], Sc [...] Sa [...],[...],  Sc [...] [...] [...] [...] şi [...] [...].

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 12.03.2021, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit iniţial pronunțarea  la data de  26.03.2021 şi ulterior, pentru astăzi la 07.04.2021, când a dispus următoarele:

[...]

Asupra procesului penal de față;

Prin rechizitoriul cu nr. 209/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de [...] şi Justiţie- [...] [...] [...]- Serviciul [...] [...], au fost trimişi în judecată următorii inculpaţi:

- [...] [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]. cu aplicarea art. 35 [...]. (6 acte materiale), abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]. şi conflict de interese prev. de art. 301 alin. 1 [...]., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...]., reţinându-se ca situaţie de fapt că, în perioada [...], după ce a aprobat notele justificative şi referatele de necesitate în procedurile de achiziţii publice organizate de [...] [...] [...] pentru prestarea unor lucrări de interes public local (judeţean), în calitate de preşedinte al Consiliului [...] [...] şi ordonator principal de credite, a avizat rapoartele procedurilor de achiziţii publice care s-au finalizat cu încheierea contractelor nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...] şi nr. [...], deşi a cunoscut faptul că firmele care au oferit preţurile cele mai mici (criteriul principal de atribuire), au fost descalificate prin interpretarea discriminatorie a condiţiilor tehnice sau financiare, în scopul vădit de a atribui lucrările respective firmelor agreate şi anume SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...] şi SC [...] [...] [...] [...], determinând, prin încălcarea atribuţiilor ce-i reveneau în calitate de preşedinte al Consiliului [...] [...] şi de ordonator principal de credite, privitor la folosirea şi gestionarea eficientă a fondurilor publice, alături de alţi funcţionari din subordinea sa (membrii comisiei de evaluare a ofertelor) producerea unui prejudiciu în valoare totală de 2.924.817,60 lei la bugetul Consiliului [...] [...] şi vătămarea intereselor legitime ale participanţilor descalificaţi în mod discriminatoriu din proceduri, respectiv ale SC [...] [...] [...] [...] (2 contracte), SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...] [...] [...], respectiv SC [...] [...] [...] şi încălcând astfel principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prev. de art. 2 alin. 2 din [...]. nr. [...]6; s-a mai reţinut şi că în calitate de preşedinte al Consiliului [...] [...] şi de ordonator principal de credite, a încheiat contractele cu nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...] şi nr. [...] cu SC [...] [...] [...], administrată de [...], în condiţiile în care la această firmă acţionar este SC [...] [...] [...], la care inculpatul este acţionar majoritar, condiţii în care are o participare indirectă la capitalul SC [...] [...] brăila şi fiind deci, persoană afiliată la aceasta, a îndeplinit mai multe acte în cadrul procedurilor şi a luat decizii prin care s-au obţinut în mod direct foloase patrimoniale în valoare totală de 1.313.867,72 lei de către SC [...] [...] [...], dar în acelaşi timp a beneficiat şi el şi beneficiază în continuare de foloase de la această societate.

- [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]. cu aplicarea art. 35 [...]. (6 acte materiale), abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...]., reţinându-se ca situaţie de fapt că, în calitate de membru al comisiilor de evaluare a ofertelor depuse în procedurile de achiziţii publice organizate de [...] [...] [...] aferente contractelor nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...] şi nr. [...], a dispus cu intenţie, descalificarea unor agenţi economici înscrişi la proceduri, prin declararea ofertelor depuse ca neconforme şi inacceptabile, încălcând astfel principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prev. de art. 2 alin. 2 din [...]. nr. [...]6, cu scopul vădit de a fi declarate câştigătoare doar trei firme agreate, în speţă SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...] şi SC [...] [...] [...] [...], determinand, cauzând prin aceasta un prejudiciu în valoare totală de 2.924.817,60 lei la bugetul Consiliului [...] [...] şi vătămarea intereselor legitime ale unui numar de 4 societati comerciale descalificate în mod discriminatoriu de la procedurile de achiziţii publice la care s-au inscris, respectiv ale SC [...] [...] [...] [...], SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...] [...] [...], SC [...] [...] [...].

- [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]. cu aplicarea art. 35 [...]. (6 acte materiale), abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...]., reţinându-se ca situaţie de fapt că, în calitate de membru al comisiilor de evaluare a ofertelor depuse în procedurile de achiziţii publice organizate de [...] [...] [...] aferente contractelor nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. nr. [...], nr. [...] şi nr. [...], a dispus cu intenţie, descalificarea unor agenţi economici înscrişi la proceduri, prin declararea ofertelor depuse ca neconforme şi inacceptabile, încălcând astfel principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prev. de art. 2 alin. 2 din [...]. nr. [...]6, cu scopul vădit de a fi declarate câştigătoare doar trei firme agreate, în speţă SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...] şi SC [...] [...] [...] [...], determinand, cauzând prin aceasta un prejudiciu în valoare totală de 2.924.817,60 lei la bugetul Consiliului [...] [...] şi vătămarea intereselor legitime ale unui numar de 3 societati comerciale descalificate în mod discriminatoriu de la procedurile de achiziţii publice la care s-au inscris, respectiv ale SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...] [...] [...], SC [...] [...] [...].

- [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]. cu aplicarea art. 35 [...]. (6 acte materiale), abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...]., reţinându-se ca situaţie de fapt că, în perioada [...], în calitate de membru al comisiilor de evaluare a ofertelor depuse în procedurile de achiziţii publice organizate de [...] [...] [...], aferente încheierii contractelor nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], a dispus cu intenţie, descalificarea unor agenţi economici înscrişi la proceduri, prin declararea ofertelor depuse ca neconforme şi inacceptabile, încălcând astfel principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prevăzute de art. 2 alin. 2 din [...]. nr. [...]6, cu scopul vădit de a fi declarate câştigătoare doar trei firme agreate, în speţă SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...] şi SC [...] [...] [...] [...], cauzând prin aceasta un prejudiciu în valoare totală de 2.924.817,60 lei la bugetul Consiliului [...] [...] şi vătămarea intereselor legitime ale unei societati comerciale descalificate în mod discriminatoriu de la procedurile la care s-a înscris, respectiv ale SC [...] [...] [...] [...].

- [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]. cu aplicarea art. 35 [...]. (4 acte materiale), abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...]., reţinându-se ca situaţie de fapt că în calitate de membru al comisiilor de evaluare a ofertelor depuse în procedurile de achiziţii publice organizate de [...] [...] [...], aferente încheierii contractelor nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...] şi nr. [...], a dispus cu intenţie, descalificarea unor agenţi economici înscrişi la proceduri, prin declararea ofertelor depuse ca neconforme şi inacceptabile, încălcând astfel principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prevăzute de art. 2 alin. 2 din [...]. nr. [...]6, cu scopul vădit de a fi declarate câştigătoare doar trei firme agreate, în speţă SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...] şi SC [...] [...] [...] [...], cauzând prin aceasta un prejudiciu în valoare totală de 1.166.114,69 lei la bugetul Consiliului [...] [...] şi vătămarea intereselor legitime ale unui număr de 2 societati comerciale descalificate în mod discriminatoriu de la procedurile la care s-au înscris, respectiv ale SC [...] [...] [...] [...] şi SC [...] [...] [...].

- [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]. cu aplicarea art. 35 [...]. (5 acte materiale), abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...]. reţinându-se ca situaţie de fapt că, în calitate de membru al comisiilor de evaluare a ofertelor depuse în procedurile de achiziţii publice organizate de [...] [...] [...], aferente încheierii contractelor nr. [...], nr.[...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...] şi nr. [...], a dispus cu intenţie, descalificarea unor agenţi economici înscrişi la proceduri, prin declararea ofertelor depuse ca neconforme şi inacceptabile, încălcând astfel principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prevăzute de art. 2 alin. 2 din [...]. nr. [...]6, cu scopul vădit de a fi declarate câştigătoare doar trei firme agreate, în speţă SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...] şi SC [...] [...] [...] [...], cauzând prin aceasta un prejudiciu în valoare totală de 1.192.583,15 lei la bugetul Consiliului [...] [...] şi vătămarea intereselor legitime ale SC [...] [...] [...] [...] (contractul nr. [...]), dar şi-a încălcat atribuţiile de serviciu şi prin avizarea situaţiilor de plată aferente contractului nr. [...], deşi nu erau întocmite procesele verbale de recepţie a lucrărilor;

- [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]. şi abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...]. reţinându-se ca situaţie de fapt că, în calitate de membru al comisiilor de evaluare a ofertelor depuse în procedurile de achiziţii publice organizate de [...] [...] [...], aferente încheierii contractelor nr. [...] şi nr. [...], a dispus cu intenţie, descalificarea unui agent economic înscris la proceduri, prin declararea ofertelor depuse ca neconforme şi inacceptabile, încălcând astfel principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prevăzute de art. 2 alin. 2 din [...]. nr. [...]6, cu scopul vădit de a fi declarată câştigătoare doar SC [...] [...] [...], cauzând prin aceasta un prejudiciu în valoare totală de 26.468,46 lei în dauna Consiliului [...] [...] şi vătămarea intereselor legitime ale SC [...] [...] [...] [...];

- [...] [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]. şi abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...]. reţinându-se ca situaţie de fapt că, în calitate de membru al comisiilor de evaluare a ofertelor depuse în procedurile de achiziţii publice organizate de [...] [...] [...], aferente încheierii contractelor nr. [...] şi nr. [...], a dispus cu intenţie, descalificarea unor agenţi economici înscrişi la proceduri, prin declararea ofertelor depuse ca neconforme şi inacceptabile, încălcând astfel principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prevăzute de art. 2 alin. 2 din [...]. nr. [...]6, cu scopul vădit de a fi declarată câştigătoare doar o firmă agreată, în speţă SC [...] [...] [...], cauzând prin aceasta vătămarea intereselor legitime ale SC [...] [...] [...] [...] [...] şi SC [...] [...] [...].

 - [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]. reţinându-se ca situaţie de fapt că, în calitate de membru al comisiilor de evaluare a ofertelor depuse în procedurile de achiziţii publice organizate de [...] [...] [...], aferente încheierii contractului nr. [...], a dispus cu intenţie, descalificarea unui agent economic înscris la procedură, prin declararea ofertei depuse ca neconformă şi inacceptabilă, încălcând astfel principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prevăzute de art. 2 alin. 2 din [...]. nr. [...]6, cu scopul vădit de a fi declarată câştigătoare doar o firmă agreată, în speţă SC [...] [...] [...], cauzând prin aceasta vătămarea intereselor legitime ale SC [...] [...] [...] [...] [...].

- [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]. şi abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...]. reţinându-se ca situaţie de fapt că, în calitate de membru al comisiilor de evaluare a ofertelor depuse în procedurile de achiziţii publice organizate de [...] [...] [...], aferente încheierii contractelor nr. [...] şi nr. [...], a dispus cu intenţie, descalificarea unor agenţi economici înscrişi la proceduri, prin declararea ofertelor depuse ca neconforme şi inacceptabile, încălcând astfel principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prevăzute de art. 2 alin. 2 din [...]. nr. [...]6, cu scopul vădit de a fi declarată câştigătoare doar SC [...] [...] [...], cauzând prin aceasta vătămarea intereselor legitime ale SC [...] [...] [...] şi SC [...] [...] [...] [...] [...].

- [...] [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., reţinându-se ca situaţie de fapt că, în calitate de membru al comisiilor de evaluare a ofertelor depuse în procedurile de achiziţii publice organizate de [...] [...] [...], aferente încheierii contractului nr. [...], a dispus cu intenţie, descalificarea unui agent economic înscris la procedură, prin declararea ofertei depuse ca neconformă şi inacceptabilă, încălcând astfel principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prevăzute de art. 2 alin. 2 din [...]. nr. [...]6, cu scopul vădit de a fi declarată câştigătoare doar o firmă agreată, în speţă SC [...] [...] [...], cauzând prin aceasta vătămarea intereselor legitime ale SC [...] [...] [...].

 - [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., reţinându-se ca situaţie de fapt că, în calitate de membru al comisiilor de evaluare a ofertelor depuse în procedurile de achiziţii publice organizate de [...] [...] [...], aferente încheierii contractului nr. [...], a dispus cu intenţie, descalificarea unui agent economic înscris la procedură, prin declararea ofertei depuse ca neconformă şi inacceptabilă, încălcând astfel principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prevăzute de art. 2 alin. 2 din [...]. nr. [...]6, cu scopul vădit de a fi declarată câştigătoare doar o firmă agreată, în speţă SC [...] [...] [...], cauzând prin aceasta vătămarea intereselor legitime ale SC [...] [...] [...].

- [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., reţinându-se ca situaţie de fapt că, în calitate de membru al comisiilor de evaluare a ofertelor depuse în procedurile de achiziţii publice organizate de [...] [...] [...], aferente încheierii contractului nr. [...], a dispus cu intenţie, descalificarea unui agent economic înscris la procedură, prin declararea ofertei depuse ca neconformă şi inacceptabilă, încălcând astfel principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prevăzute de art. 2 alin. 2 din [...]. nr. [...]6, cu scopul vădit de a fi declarată câştigătoare doar o firmă agreată, în speţă SC [...] [...] [...], cauzând prin aceasta vătămarea intereselor legitime ale SC [...] [...] [...].

- [...]. [...] [...]. [...] pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 47 [...]. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]. cu aplicarea art. 35 [...] (4 acte materiale), instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 [...]. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...] şi uz de fals prev. de art. 323 [...]., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...]., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...]. reţinându-se ca situaţie de fapt că,  prin administratorul inculpatul [...] [...] [...], a determinat, cu intenţie, funcţionarii din cadrul Consiliului [...] [...], membri ai comisiilor de evaluare a ofertelor, să declare ofertele propuse de SC [...] [...] [...] câştigătoare în  procedurile de achiziţii publice finalizate cu încheierii contractelor nr. [...], nr. [...], nr. [...] şi nr. [...] cu [...] [...] [...] reprezentat de preşedintele acestuia, inculpatul [...] [...] [...], urmarea descalificării discriminatorie a societăţilor comerciale înscrise în procedurile achiziţiilor publice anterior menţionate, prin încălcarea principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prevăzute de art. 2 al.2 din [...] [...]6, determinând astfel, un prejudiciu în valoare de 2.450.752,88 la bugetul local şi, respectiv, încheierea contractului nr. [...] în aceleaşi condiţii, determinând vătămarea intereselor legitime ale SC [...] [...] [...] [...]. De asemenea, tot prin administratorul [...] [...] [...], a folosit în cursul lunii octombrie 2009 certificatul fiscal nr. [...] eliberat de [...]  com. [...], jud. [...] prin care se atesta în mod nereal că a fost emis pentru SC [...] [...] [...], în scopul dovedirii îndeplinirii condiţiilor minime de calificare impuse în procedura de achiziţie publică finalizată ulterior cu încheierea contractului nr. [...], cunoscând că acest înscris este falsificat.

- [...] [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 47 [...]. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]. cu aplicarea art. 35 [...] (5 acte materiale), instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 [...]. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...] şi uz de fals prev. de art. 323 [...]., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...]., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...]., reţinându-se ca situaţie de fapt că, în calitate de administrator al SC tancrad [...] galaţi, a determinat cu intenţie, funcţionarii din cadrul Consiliului [...] [...], membri ai comisiilor de evaluare a ofertelor, să declare ofertele propuse de SC tancrad [...] [...] câştigătoare în procedurile de achiziţii publice finalizate cu încheierea contractelor nr. 102/

- [...]. [...] [...]. [...] pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 [...]. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 [...]. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 [...]. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 [...]. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...]., reţinându-se ca situaţie de fapt că, prin administratorul Soare [...] care a acţionat în interesul şi realizarea obiectului de activitate a societăţii, a determinat funcţionarii din cadrul Consiliului [...] [...], membri ai comisiilor de evaluare a ofertelor, să declare ofertele propuse de SC [...] [...] [...] câştigătoare în procedurile de achiziţii publice finalizate cu încheierea contractelor nr. [...], nr. [...], nr. [...] şi nr. [...], cu [...] [...] [...], reprezentat de preşedintele acestuia, inculpatul [...] [...] [...], urmare a descalificării discriminatorie a societăţilor comerciale înscrise în procedurile achiziţiilor publice, prin încălcarea principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prev. de art. 2 alin. 2 din [...]. nr. [...]6, determinând astfel, vătămarea intereselor legitime ale societăţilor comerciale înscrise în aceste proceduri, cauzând şi un prejudiciu la bugetul Consiliului [...] [...], în cuantum de 162.640,11 lei (contract nr. [...]).

- [...] pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 [...]. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 [...]. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 [...]. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 [...]. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 [...]., constând în aceea că, în calitate de administrator al SC [...] [...] [...], a determinat funcţionarii din cadrul Consiliului [...] [...], membri ai comisiilor de evaluare a ofertelor, să declare ofertele propuse de SC [...] [...] [...] câştigătoare în procedurile de achiziţii publice finalizate cu încheierea contractelor nr. [...], nr. [...], nr. [...] şi nr. [...], cu [...] [...] [...], reprezentat de preşedintele acestuia, inculpatul [...] [...] [...], urmare a descalificării discriminatorie a societăţilor comerciale înscrise în procedurile achiziţiilor publice, prin încălcarea principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, prev. de art. 2 alin. 2 din [...]. nr. [...]6, determinând astfel, vătămarea intereselor legitime ale societăţilor comerciale înscrise în aceste proceduri, cauzând şi un prejudiciu la bugetul Consiliului [...] [...], în cuantum de 162.640,11 lei (contract nr. [...]).

- [...] [...] [...] [...]. [...] pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 [...]. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 [...]. reţinându-se ca situaţie de fapt că, prin administratorul inculpatul [...] [...] [...],  a contribuit la determinarea, cu intenţie, a funcţionarilor din cadrul Consiliului [...] [...], membri ai comisiei de evaluare a ofertelor în procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, pentru atribuirea lucrărilor de întreţinere curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene – Lotul I din jud. [...], în iarna anului [...]2010, să declare oferta propusă de SC [...] [...] [...] [...] câştigătoare în  procedura de achiziţie publică finalizată cu încheierea contractului nr. [...] cu [...] [...] [...], reprezentat de preşedintele acestuia, [...] [...] [...], determinând astfel, un prejudiciu în valoare de 311.424,61 lei la bugetul local;

- [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 alin. 2 [...]. reţinându-se ca situaţie de fapt că, în calitate de contabil şef în cadrul Primăriei com. [...], jud. [...], în cursul lunii septembrie 2009, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a întocmit şi a eliberat un înscris oficial sub denumirea ,,Certificat fiscal”, purtând nr. de înregistrare [...] eliberat de [...] com. [...], jud. [...] pentru SC [...] [...] [...], atestând în mod nereal că acest certificat a fost emis pentru societate, ulterior certificatul fiind folosit la dovedirea îndeplinirii condiţiilor minime de calificare impuse în procedura de achiziţie publică finalizată cu încheierea contractului nr. [...] între [...] [...] [...] şi SC [...] [...] [...].

Cauza a fost înregistrată la nr. 2610/91/2014 și a parcurs procedura de cameră preliminară, prin încheierea din 28.01.2015, rămasă definitivă prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul [...] de Apel [...] din 02.03.2015, fiind constatată de către judecătorul de cameră preliminară legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecăţii (vol. IV inst. filele 252-267, [...]

În cursul judecății s-a precizat de către [...] [...], în legătură cu conflictul de interese, că suma de 1.313.867,72 lei din dispozitivul rechizitoriului menționată la descrierea infracțiunii de conflict de interese privind pe [...] [...] [...] este o eroare materială și că este vorba despre 97.553,1 lei formată din 78.457,01 lei avantaj injust obținut de [...] [...] [...] la care se adaugă creșetrea drepturilor inculpatului asupra patrimoniului SC [...] [...] cu 19.096,08 lei (încheierea din 14.10.2016 aflată în vol. 12 filele 104-117, mai exact fila [...]

Această precizare a fost menținută prin notele scrise din vol. 20 filele [...], notă prin care s-a arătat și că în raport de modificările aduse art. 301 prin Legea nr. 193/2017 există în continuare infracțiunea de conflict de interese pentru care a fost trimis în judecată inculpatul [...] [...] [...].

Prin nota depusă de [...] ST [...] la dosar la data de 12.12.2018 în vol. 24 filele [...], au fost făcute noi precizări, arătându-se că au fost obținute foloase patrimoniale de 604.373,80 lei de către SC [...] [...], sumă care constituie și folos indirect al lui [...] [...] [...].

Au fost depuse note scrise în vol. 20 filele [...] și cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu cu indicarea atribuțiilor din fișa postului pentru inculpații funcționari publici, în raport de Decizia nr. 405/2016 a [...] [...] a [...] și a dispozițiilor de lege pretins încălcate.

Prin încheierea din 16.07.2020, îndreptată prin încheiere la aceeași dată, instanța a revenit asupra încheierii din 19.04.2019 în ceea ce privește dispoziția de prorogare a pronunțării asupra excepției nulității absolute a unor probe odată cu fondul, a admis excepția nulității absolute a probelor obținute prin procedeul probator al supravegherii tehnice constând în interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță și în baza disp. art. 281 alin. 1 lit. b [...]., a constatat nulitatea interceptărilor convorbirilor telefonice autorizate și folosite ca mijloace de probă în dos. nr. 209/P/2009 al [...]. [...], a procesului verbal de redare convorbiri (filele 596-606 în volumul [...] dos. de u.p.) și a celor doi suporți optici/magnetici comunicați cu adresa de înaintare a dosarului și în consecință le-a exclus din materialul probator pentru motivele expuse în considerentele acesteia (vol. 27 dos. inst. filele 11-16).

Prin aceeași încheiere, referitor la solicitarea inculpaților de eliminare și îndepărtare din conținutul rechizitoriului a mențiunilor prin care se redau părți din convorbiri telefonice, cu privire la acestea instanța a arătat că sancțiunea procesuală ivită produce ca efect doar neluarea în seamă în cadrul judecății

Prin încheierile din 15.11.2019 și 28.07.2021 (vol. 27 filele [...], 73), așa cum s-a dispus îndreptarea erorilor strecurate în acestea, pentru motivele expuse în acestea, s-a dispus schimbarea încadrării juridice, după cum urmează:

- pentru [...] [...] [...] în abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) și art. 2481 [...]. (1968) cu aplicarea art. 41 alin. 2 [...]. (1968) și art. 5 [...] (6 acte materiale)- privind procedurile finalizate cu contractele nr. [...], [...], [...], [...], [...] şi [...], abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. cu aplicarea art. 41 alin. 2 [...]. (1968) și art. 5 [...] (4 acte materiale) din procedurile privind contract nr. [...] – p. v. SC  [...] [...] [...], contract. 198 p.v. SC [...] [...] [...], contract nr. [...] – p.v. SC [...] [...] [...], contract nr. [...] – p.v.SC [...] [...] şi conflict de interese prev. de art. 2531 alin. 1 [...]. (1968)  cu aplic. art. 41 alin. 2 [...]. (1968) și art. 5 [...] (privind contractele 198/2009, 47/2010, 138/2010, 110/2011 și 259/[...], toate cu aplicarea art. 33 lit. b [...]. (1968) și art. 5 [...].

 - pentru inculpatul [...] [...] în infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor

publice în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...] (1968) rap. la art. 2481 [...] (1968) cu aplic art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...]. (6 acte materiale) privind contractele nr. [...], [...], [...], [...], [...] şi [...] - p.v. [...] [...] [...], și infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) și art. 5 [...] (4 acte materiale) din procedurile privind contractul nr. [...] – p. v. SC [...] [...] [...], contractul [...]- p.v. SC [...] [...] [...], contractul nr. [...] – p.v. SC [...] [...] [...], contractul nr. [...] – p.v.SC [...] [...], toate cu aplicarea art. 33 lit. b [...]. (1968) și art. 5 [...];

- pentru inculpatul [...] [...] în infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) și art. 2481 [...]. (1968) cu aplic art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...]. (6 acte materiale)- privind contractele nr. [...], [...], [...], [...], [...] şi [...] - p.v. [...] [...] [...] şi o infracțiune de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref.la art. 246 [...]. (1968) cu aplicarea art.41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...], (3 acte materiale) din procedurile privind contractul nr. [...]- p.v. SC [...] [...] [...], contractul nr. [...] – p.v. SC [...] [...] [...], contractul nr. [...] – p.v.SC [...] [...], toate cu aplicarea art. 33 lit. b [...]. (1968) și art. 5 [...];

- pentru inculpatul [...] [...], în infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) și art. 2481 [...]. (1968) cu art. 41 alin.2 [...]. (1968) și art. 5 [...] (6 acte materiale)- privind contractele nr. [...], [...], [...], [...], [...] şi [...]- p.v. [...] [...] [...] şi o infracțiune de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...], din procedura privind Contractul nr. [...] (1 act material) – p. v. SC  [...] [...] [...], toate cu aplicarea art. 33 lit. b [...]. (1968) și art. 5 [...];

- pentru inculpata [...] [...], într-o infracțiune de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 297 [...]. cu aplic. art. 35 alin. 1 [...]. şi art. 5 [...] (6 acte materiale)- privind contractele nr. [...], [...], [...] şi [...]- p. v. [...] [...] [...] și contractele nr. [...] – p. v. SC  [...] [...] [...] și nr. [...]- p.v. SC [...] [...] [...];

- pentru inculpatul [...] [...], în infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...]. privind contractul [...]- p. v. [...] [...] [...] şi o a doua infracțiune de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) şi art. 5 [...]. procedura privind Contractul nr. [...] – p. v. SC  [...] [...] [...], ambele cu art. 33 lit. b [...]. (1968) și art. 5 [...].

-pentru inculpatul [...] [...] [...], o singură infracțiune de abuz în

serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...]- 2 acte materiale din procedura privind contractul nr. [...] – p.v.SC [...] [...] și contractul nr. [...] – p.v. SC [...] [...] [...] [...];

-pentru inculpatul [...] [...], o infracțiune de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea 78/2000  în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art.5 [...]- 1 act material din procedura privind contractul nr. [...] – p.v. SC [...] [...] [...] [...];

-pentru inculpatul [...] [...], o infracțiune de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...]- 2 acte materiale din procedura privind contractul nr. 198/2009 – p.v. SC [...] [...] și contractul nr. [...] – p.v. SC [...] [...] [...];

-pentru inculpatul [...] [...] [...] o infracțiune de abuz în serviciu

contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...] (1968) cu aplic. art. 5 [...]- 1 act material din procedura privind Contractul nr. 138/2010 – p.v. SC [...];

-pentru inculpatul [...] [...] o infracțiune de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...]- 1 act material din procedura privind contractul nr. 138/2010 – p.v. SC [...];

-pentru inculpata [...] [...] o infracțiune de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...]- 1 act material din procedura privind contractul nr. 198/2009 – p.v. SC [...];

- pentru inculpata SC [...] [...] [...], în infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. şi art. 2481 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...]. (4 acte materiale) privind contractele nr. [...], nr. [...], nr. [...] şi nr. [...] – p.v. [...] [...] [...], o infracțiune de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 rap. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...]- 1 act material privind contractul nr. [...] -  p. v. SC [...] [...] şi o infracțiune de uz de fals prev. de art. 291 [...]. (1968) cu aplicarea art. 5 [...], toate cu aplic. art. 33 lit. b [...]. și art. 5 [...]

- pentru inculpata SC [...] [...] [...] [...], într-o infracțiune de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice prev de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...]. – 1 act material privind contractul nr. 193/2009 – p.v. [...] [...] [...];

- pentru inculpatul [...] [...] [...], în infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 şi 2481 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...] (5 acte materiale) privind contractele nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...] și nr. [...]- p. v. [...] [...] [...], instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art.132 din Legea 78/2000 în ref. la art.246 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...] -1 act material privind contractul nr. [...] -  p. v. SC [...] [...] şi o infracțiune de uz de fals prev. de art. 291 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...], toate cu aplic art. 33 lit. b [...]. (1968) și art. 5 [...].

- pentru inculpata SC [...] [...] în infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) şi art. 2481 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...]- 1 act material privind contractul 192/[...] p.v. [...] [...] [...] şi o infracțiune de de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor  în formă continuată prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...]- 3 acte materiale din procedura privind contractul 138/2010- p.v SC [...], contractul 198/[...] p.v. SC [...] [...] [...] și contractul nr. [...] – p.v. SC [...] [...] [...], toate cu aplic. art. 33 lit. b [...]. (1968) și art. 5 [...].

- pentru inculpatul [...], în infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) şi art. 2481 [...]. cu aplic. art. 5 [...]- 1 act material privind contractul 192/[...] p. v. [...] [...] [...] şi o infracțiune de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...]- 3 acte materiale din procedura privind contractul 138/2010- p.v SC [...], contractul 198/[...] p.v. SC [...] [...] [...] și contractul nr. [...] – p.v. SC [...] [...] [...], toate cu aplic. art. 33 lit. b [...]. (1968) și art. 5 [...].

-pentru inculpata [...] [...], o infracțiune de uz de fals în înscrisuri oficiale

prev. de art. 288 alin.2 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...].

În cadrul discuțiilor privind schimbarea încadrării juridice din cauză, procurorul a precizat că menționarea unor societăți ca persoane vătămate constituie o eroare materială.

În cauză au fost invocate mai multe excepții de neconstituționalitate, fiind dispusă sesizarea [...] [...] de trei ori:

-prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul [...] de Apel [...] din 02.03.2015 cu excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 11 alin. 1 şi 2 din [...]. nr. 43/2002, invocată de inculpații [...] [...], [...] [...] și [...] [...], excepție respinsă ca neîntemeiată, în raport de criticile formulate, prin Decizia nr. [...]

-prin încheierea Tribunalului [...] din 18.03.2016 cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu referire la cele ale art.297 alin.(1) din Codul penal, excepție invocată de [...] [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] și [...], prin Decizia nr. [...] fiind admisă excepția de neconstituționalitate, constatându-se că dispozițiile art.246 din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”, excepția privind neconstituționalitatea dispozițiilor art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție fiind respinsă ca neîntemeiată, dispozițiile fiind considerate constituționale în raport cu criticile formulate;

-prin încheierea Tribunalului [...] din 06.04.2017 cu excepția de neconstituționalitate a [...]. nr. 14/2017 invocată de toți inculpații, respinsă, ca inadmisibilă, prin Decizia nr. [...]

În cauză au fost readministrate probele de la urmărirea penală și administrate mai multe probe la solicitarea inculpaților.

Nu a fost posibilă reaudierea martorului [...] [...] și a inculpatului [...] [...] care au decedat în cursul procesului.

[...] reaudiați în cursul judecății: [...] [...] (vol. 21 f.6-8), [...] [...] (vol. 21 f.157-160), [...] [...] (vol. 21 f.161-162), [...] [...] (vol.22 f.101-104), [...] [...] (vol. 22 f.105-106), [...] [...] (vol. 23 f.4-7), [...] [...]- fost suspect în procedură (vol. 23 f.98-99), [...] [...] – fost suspect în procedură (vol. 23 f.100-101), [...] [...] (vol. 23 f.166-171), [...] [...] fost suspect/inculpat în procedură (vol. 23 f.172-173), [...] [...] (vol. 23 f.174-175), [...] [...] (vol. 23 f. 176-177), [...] [...] fost suspect/inculpat în procedură (vol. 24 f.[...], [...] [...] fost suspect/inculpat în procedură (vol. 24 f. [...].

[...] audiați la solicitarea inculpaților [...] [...] (vol. 24 f.49-52), [...] [...] (vol. 24 f.81-82), [...] [...] (vol. 24 f. [...], [...] [...] (vol. 24 f. 104-107), [...] [...] (vol. 24 f. 108-109) și [...] [...] (vol. 24 f.191-193).

La solicitarea inculpaților a fost audiată și persoana vătămată SC [...] [...] prin administrator [...] [...] [...] (vol. 24 f.79-80).

S-a dispus efectuarea unei expertize contabile la solicitarea tuturor inculpaților aflată în vol. 20 filele 140-433), obiectivele de principiu și finale fiind stabilite prin încheierile din vol. 15 filele 167-177 și vol. 16 filele 3-13, fiind pusă în discuție și specializarea/domeniul expertizei când s-a reținut motivat că aceasta este contabilă (vol. 12 dos. inst. filele 104-117- fila 108 verso). La concluziile expertizei au achiesat și experții consilieri admiși în cauză, fiind depus la dosar și un punct de vedere al altui expert consilier în vol. 22 filele [...]

La solicitarea inculpatului [...] [...] a fost efectuată și o expertiză grafică pentru a demonstra că nu a semnat anumite acte și deci nu a nu a fost prezent la anumite lucrări și întocmirea actelor din procedura finalizată cu încheierea contractelor nr. 169/2009, 192/2009 și 170/2009, sens în care a depus și un înscris la termenul din 03.07.2020 pentru a demonstra că nu avea cum să semneze anumite acte în acea perioadă (vol. 18 f.112-123 și vol. 26 filele 203-[...]

La cererea inculpaților au fost solicitate relații și documente de la mai multe instituții, privind documente publicate în [...], actele întocmite cu privire la anumite contracte de funcționarul desemnat să supravegheze desfășurarea licitației finalizată cu contractul 169/2009, controalele/verificările efectuate în cazul unor proceduri de mai multe instituții astfel: de la [...] [...], [...] [...] pentru [...] Publice (vol. 9 f.1-10, f.18-247 și vol. 10 integral), Curtea de [...] –Camera de [...] [...] (vol. 11 f. 8, f. 62-180), [...] de Dezvoltare [...] [...] (vol. 8 f.1[...]0), de la [...] [...] de [...] a [...]- [...] (vol. 8 f.102-118), de la [...] [...] [...] privind anumite elemente în legătură cu lucrările de deszăpezire în iarna [...]2010 (vol. 17 f.63-125).

Inculpații au depus la dosar, în apărare, mai multe documente în copie xerox care

privesc derularea procedurilor și partea de execuție a contractelor, documente privind proceduri în care societățile apreciate ca favorizate au pierdut licitațiile ori proceduri în care au câștigat și alte societăți, modul de contestare a unor societăți apreciate ca defavorizate în proceduri: înscrisuri depuse de [...] [...] în vol. 13 f.46-145 și vol. 14 integral, înscrisuri depuse de [...] [...] în vol. 15 f.40-158, înscrisuri depuse de [...] [...] în vol. 16 f.66-181, înscrisuri depuse de [...] [...] în vol. 16 f.190-200 și vol. 17 f.1-51, înscrisuri depuse de [...] [...] [...] în vol. 18 f. 153-165, 196-232 și vol. 19 f. 1-69, înscrisuri depuse de Sc [...] [...] [...] [...] și SC [...] [...] [...] în vol. 19 f.98-200 și vol. 21 f.1-23.

Inculpatul [...] [...] [...] a depus la dosar un raport de expertiză- opinie expertală de specialitate extrajudiciară în materia psihologiei clinice judiciare- [...] [...] și un raport de evaluare- opinie de specialitate asupra comprtamentului simulat (vol. 18 dos. inst. filele 166-194).

Inculpații au arătat în principal că nu au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, aceștia fiind de acord să dea declarație în cauză, ocazie cu care au dat explicații detaliate, cu excepția SC [...] [...] care a depus în scris punctul de vedere cu privire la acuzație (vol. 25 dos. inst. filele 81-108), declarațiile acestora aflându-se la dosar după cum urmează: în vol. 11 declarația lui [...] [...] f.30-39, declarația lui [...] [...] [...] f.186-189 și declarația lui [...] [...] f.190-196; în vol. 12 declarția lui [...] [...] f. 144-155, declarația lui [...] [...] f.34-38, declarația lui Soare [...] f.39-41, declarația lui [...] [...] [...] f.98-102; în vol. 15 declarația lui [...] [...] f.15-26; în vol. 16 declarația lui [...] [...] f.60-62 și declarația lui [...] [...] f.63-65; declarația lui [...] [...] în vol. 17 f.171-183 și în vol. 18 f.1-8), în vol. 18 declarația lui [...] [...] f.74-92 declarația lui [...] [...] f.134-142 și declarația lui [...] [...] [...] f.143-149; în vol. 19 declarația SC [...] [...] [...] [...] prin [...] [...] f.87-90 și decl. SC [...] [...] [...] prin [...] [...] [...] f.91-97; în vol. 25 declarația lui [...] [...] [...] f.73-80).

actele și lucrările dosarului, instanța constată că;

Inculpatul [...] [...] a decedat la data de 20.12.2015, conform certificatului de deces seria DC nr. [...] eliberat la 21.12.2015 de [...] [...] [...] (vol. 7 dos. inst. fila 69).

Având în vedere că în cauză a intervenit decesul inculpatului, fiind astfel împiedicată continuarea procesului penal prin stingerea răspunderii penale, a sancțiunilor și consecințelor ce decurg din aceasta, instanța urmează să dea eficiență dispozițiilor art.396 alin.6 rap.la art.16 alin.1 lit.f [...]., în sensul încetării procesului penal, ca urmare a decesului inculpatului [...] [...], pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și anume pentru infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen. și abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 al.1 C. pen..

Inculpații au solicitat să se constate prescrierea răspunderii penale pentru toate infracțiunile, având în vedere Decizia [...] [...] a [...] nr. 297/2018, prin care s-a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională, apreciindu-se că efectul acestei decizii este acela al dispariției prescripției speciale, în prezent operând doar termenele generale de prescriere a răspunderii penale care sunt împlinite pentru toate infracțiunile.

Referitor la această solicitare, instanța constată că nu a intervenit prescrierea faptelor prin reținerea termenelor de precripție generală, efectul deciziei menționate nefiind cel de înlăturare a prescripției speciale.

Prin Decizia [...] [...] a [...] nr. 297/2018 a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispozițiilorart. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională.

Decizia menționată este o decizie de interpretare/cu rezervă de interpretare. Nu este o decizie simplă sau totală, întrucât prin aceasta nu este declarată ca neconstituțională o sintagmă sau parte din text ori tot textul.

Prin urmare se au în vedere la aplicarea deciziei atât dispozitivul, cât și considerentele și singura concluzie este aceea că, prin Decizia nr. 297/2018 a fost sancționată extinderea făcută de către legiuitor la orice act de procedură ca act întreruptiv al cursului prescripției, Curtea apreciind că legiuitorul nu poate merge mai departe de actul comunicat inculpatului.

Curtea [...] nu a declarat neconstituțional un text în mod clar sau o sintagmă, deci o prevedere legală integrală, astfel că nu se produc consecințe asupra existenței normative în ordinea juridică a prevederii supusă controlului de constituționalitate, ci se stabilește pe cale de interpretare, un unic înțeles constituțional, de fapt limita constituțională a textului – a se vedea în acest sens par. 57 din Decizia nr. 265/2014 a [...] [...].

Astfel, textul nu este eliminat din fondul activ al legislației ci își va găsi aplicarea în interpretarea stabilită de instanța constituțională.

Puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile [...] [...] se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care aceasta se sprijină.

În legătură cu efectele Deciziei nr. 297/2018 a fost sesizată cu recurs în interesul legii și Înalta Curte de [...] și Justiție, care prin Decizia nr. 25/2019, deși a respins ca inadmisibil recursul în interesul legii, în considerente stabilește doar că trebuie respectată decizia [...] [...], făcând trimitere la jurisprudența constituțională prin care s-a statuat cu valoare de principiu că forţa obligatorie ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile [...] [...], se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care aceasta se sprijină.

S-a susținut ca și critică faptul că o decizie a [...] [...] nu poate primi calificarea de decizie de interpretare.

Instanța constată că tocmai Curtea [...] este cea care în jurisprudența sa a stabilit o astfel de catalogare a propriilor decizii.

În acest sens, de exemplu, [...]. nr. 741/2019, par. 17, în care se reține ”Curtea a mai constatat că aspectele mai sus invocate sunt de natură a conferi un caracter proporţional reglementării criticate, prin mecanismele specifice controlului de constituţionalitate (Decizia nr.697 din 7 noiembrie 2017, precitată, paragraful 18), aceste considerente cuprinse în deciziile invocate fiind ”de natură a asigura, totodată, claritate, precizie şi previzibilitate reglementării criticate, punând dispoziţiile art.297 alin. (1) din Codul penal în acord cu dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin.(5) şi, de asemenea, cu cele ale art. 23 alin. (12) din Constituţie şi ale art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei” (Decizia nr.515 din 17 iulie 2018, precitată, paragraful18). În același sens, Curtea a reținut că ”pronunţarea unei decizii sub rezervă de interpretare de către Curtea [...] nu conduce la imprevizibilitatea normei asupra căreia poartă decizia; din contră, decizia [...] clarifică aspectele de constituţionalitate din cuprinsul acesteia. [...], este de dorit ca legiuitorul să intervină şi să adopte actul de punere de acord a textului care a făcut obiectul deciziei de admitere a [...] [...], însă, chiar în lipsa adoptării unui asemenea act, textul de incriminare rămâne în vigoare din punct de vedere normativ, cu corectivul adus prin decizia sub rezervă de interpretare antereferită, şi, în consecinţă, poate fi aplicat. Prin urmare, nu se poate reţine încălcarea art. 1 alin.(5) din [...] (Decizia nr. 217 din 9 aprilie 2019, publicată în [...] Oficial al [...], Partea I, nr. 739 din 10 septembrie 2019, paragraful [...]

De asemenea, în [...]. nr. 650/2018, în par. 451, ”Curtea subliniază că deciziile simple (sau extreme) de admitere a sesizărilor de neconstituţionalitate sau cele sub rezervă de interpretare constituie un izvor formal distinct al dreptului constituţional, preiau forţa juridică a normelor constituţionale pe care le interpretează şi se adresează tuturor subiectelor de drept. Prin urmare, deşi are caracter jurisdicţional, art. 147 alin. (4) din Constituţie conferă deciziei antereferite forţa normelor constituţionale, pe care nu o limitează la cazul dat, ci îi atribuie un caracter erga omnes, ceea ce înseamnă că ea trebuie respectată şi aplicată de către toate subiectele de drept cărora li se adresează. De aceea, Curtea apreciază că, deşi decizia sa nu se identifică cu norma/actul legislativ, efectele sale sunt similare acestuia, astfel că, prin intermediul acestora, decizia stabileşte reguli de conduită ce se impun a fi urmate, drept care face parte din ordinea normativă a statului”.

În raport de cele arătate, instanța constată că nu operează prescripția în cauză pe motiv că ar fi rămas în peisajul legislativ doar termenele generale de prescripție, instituția prescripției speciale existând în continuare, aceasta intervenind doar pentru o parte dintre infracțiunile ce fac obiectul cauzei și anume conflictul de interese, falsul și uzul de fals de care sunt acuzați o parte dintre inculpați, neintervenind pentru nici una dintre infracțiunile de abuz în serviciu indiferent de forma de participație

S-a solicitat, în ceea ce privește infracțiunile de conflict de interese privind pe inculpatul [...] [...] [...], infracțiunile de uz de fals privind pe inculpații SC [...] [...] [...] și [...] [...] [...] și infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale privind pe inculpata [...] [...], să se constate prescrierea răspunderii penale în raport de încadrarea juridică efectuată conform vechiul Cod penal, faptul că termenul de prescripție specială s-a împlinit, și anume termenul de prescripție specială de la art. 124 [...]. de la 1968 - forma valabilă anterior modificărilor aduse prin Legea nr. 63/2012.

În ceea ce privește infracțiunea de conflict de interese, data săvârșirii acesteia este 22.07.2011 și care constituie data ultimei acțiuni a inculpatului din cele care ar constitui acte materiale ale conflictului de interese în formă continuată, dată de momentul încheierii ultimul contract din cele în raport de care se pretinde că ar avea interes- contractul nr. [...], chiar dacă data consumării infracțiunii în formă continuată ar fi data celei de a doua acțiuni prin încheierea contractului nr. [...].

În aceste condiții termenul de prescriere de 5 ani de la data săvârșirii infracțiunii care este 22.07.2011, prev. de art. 122 alin. 1 lit. d [...]. de la 1968,  nu poate fi reținut, având în vedere că a fost întrerupt prin efectuarea actelor de procedură în cursul urmăririi penale, camerei preliminare și judecății.

Instanța constată însă că s-a împlinit la data de 27.01.2019 termenul prescripției speciale conform art. 124 [...]. de la 1968, de 7 ani și 6 luni de la data săvârșirii infracțiunii conform art. 124 din Codul penal de la 1968 în forma anterioară Legii nr. 63/2012 publicată în [...]. 258 din 19 aprilie 2012, faptele de conflict de interese pretins săvârșite în cauză de inculpatul [...] [...] [...] fiind anterioare modificării menționate.

În ceea ce privește infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. art. 288 alin.2 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...] de care este acuzată inculpata [...] [...], instanța constată că data la care se pretinde că a fost săvârșită fapta este cursul lunii septembrie 2009, certificatul figurând că a fost emis la 28.09.[...]

Și în cazul acesteia, termenul de prescriere de 5 ani de la data săvârșirii infracțiunii care este 28.09.2009, prev. de art. 122 alin. 1 lit. d [...]. de la 1968,  nu poate fi reținut, având în vedere că a fost întrerupt prin efectuarea actelor de procedură în cursul urmăririi penale, camerei preliminare și judecății.

Instanța constată însă că s-a împlinit la data de 28.03.2017 termenul prescripției speciale conform art. 124 [...]. de la 1968, de 7 ani și 6 luni de la data săvârșirii infracțiunii conform art. 124 din Codul penal de la 1968 în forma anterioară Legii nr. 63/2012 publicată în [...]. 258 din 19 aprilie 2012, fapta de fals în înscrisuri oficiale pretins săvârșită în cauză de inculpata [...] [...] fiind anterioară modificării menționate.

În ceea ce privește infracțiunea de uz de fals de care sunt acuzați inculpații SC [...] [...] [...] și [...] [...] [...], se constată din actele dosarului că data săvârșirii acesteia este data declarării ca fiind câștigătoare a ofertei formulată de aceștia în procedura finalizată cu încheierea contractului nr. [...], data la care certificatul nr. [...] cu mențiuni nereale a fost utilizat, pentru a produce efectele specifice, adică data ședinței de evaluare când a fost întocmit și raportul procedurii- 03.11.[...]

Astfel, și în cazul acesteia, termenul de prescriere de 5 ani de la data săvârșirii infracțiunii care este 03.11.2009, prev. de art. 122 alin. 1 lit. d [...]. de la 1968,  nu poate fi reținut, având în vedere că a fost întrerupt prin efectuarea actelor de procedură în cursul urmăririi penale, camerei preliminare și judecății, operând însă termenul prescripției speciale conform art. 124 [...]. de la 1968 de 7 ani și 6 luni, răspunderea penală în cazul acestor infracțiuni fiind prescrisă la data de 03.05.2019.

Toți cei patru inculpați au solicitat continuarea procesului penal, astfel că instanța va analiza și pe fond faptele pentru care s-a împlinit termenul de prescripție specială, conform art. 18 [...]. inculpații având dreptul să obțină în aceste condiții o soluție care să îi disculpe în fond, nu doar formal.

Pe fondul cauzei, instanța constată că;

Inculpatul [...] [...] [...] a fost ales preşedinte al Consiliului [...] [...], în anul 2004, calitate pe care o deținea și la momentul derulării procedurilor de achiziție publică cercetate în cauză, precum și la momentul execuției celor mai multe dintre contractele încheiate în cadrul acestor proceduri.

Inculpatul [...] [...] a fost vicepreședintele Consiliului [...] [...], începând cu anul 2008, și a fost desemnat ca președinte al comisiilor de evaluare a ofertelor depuse în procedurile de achiziție publică.

Inculpatul [...] [...] este economist și la momentul de interes în cauză [...]2010 era consilier în cadrul [...] [...] Publice din cadrul Consiliului [...] [...].

Inculpatul [...] [...] este inginer și la momentul de interes în cauză [...]2010 era consilier în cadrul [...] Tehnice şi de [...] din cadrul Consiliului [...] [...].

Inculpata [...] [...] este inginer și la momentul de interes în cauză, [...]2010, era director executiv al [...] Tehnice și de [...] [...] din cadrul Consiliului [...] [...]

Inculpatul [...] [...] este inginer și la momentul de interes în cauză, [...]2010, era consilier la [...] Tehnică și de [...] [...] din cadrul Consiliului [...] [...]

Inculpata [...] [...] este inginer și la momentul de interes în cauză, [...]2010, era consilier la [...] Tehnică și de [...] [...] din cadrul Consiliului [...] [...]

Inculpatul [...] [...] este economist și la momentul de interes [...]2010 era consilier în cadrul [...] [...] Publice din cadrul Consiliului [...] [...].

Inculpatul [...] [...] [...] este inginer și la momentul de interes [...]2010 era șef de birou în cadrul [...] Strategii, Integrare [...], [...] [...] – Biroul documentații tehnice din [...] [...] [...].

Inculpatul [...] [...] este inginer și la momentul de interes era consilier în cadrul [...] Strategii, Integrare [...], [...] [...] – Biroul documentații tehnice din [...] [...] [...].

Inculpatul [...] [...] este inginer și la momentul de interes în cauză era director executiv al [...] Tehnice și de [...] [...] din cadrul Consiliului [...] [...].

Inculpatul [...] [...] este inginer, și la momentul de interes în cauză era consilier superior în cadrul [...] Strategii, Integrare [...], [...] [...] – Biroul documentații tehnice din [...] [...] [...].

Inculpatul [...] [...] este economist și la momentul de interes în cauză era inspector în cadrul [...] Economice- Compartiment Disciplină Contractuală și Executare Silită din [...] [...] [...].

Aceste funcții în cadrul consiliului mai erau schimbate, unii dintre inculpați ajungând să desfășoare alte activități pe alte posturi în cadrul altor compartimente, de exemplu inculpata [...] [...] a devenit inspector de specialitate la Serviciul [...] din cadrul Consiliului [...] [...] în iunie [...]

Instanța a avut în vedere pentru identificarea atribuțiilor de serviciu ale inculpaților dispoziția de stabilire a responsabilităților și fișele postului aflate în vol. 6 dos. u.p. filele 328-421, declarațiile inculpaților și actele depuse de aceștia la dosar.

Referitor la inculpații mai sus menționați, instanța constată că aceștia aveau calitatea de funcționari publici, fiind irelevant că unii se încadrau în personalul contractual, cum a invocat [...] [...] și [...] [...].

Atât disp. art. 147 [...]. de la 1968, cât și art. 175 [...] reglementează noțiunea de funcționar public în sensul legii penale, care primește un înțeles autonom, diferit de cel din dreptul administrativ, potrivit căruia dobândește calitatea de funcționar public orice persoană numită, în condițiile legii, într-o funcție publică, astfel că intră în această categorie și persoanele care erau angajate cu contract, astfel că fiecare dintre inculpații mai sus enumerați aveau la momentul faptelor calitatea de funcționar public conform oricăruia dintre textele de lege mai sus menționate.

Atât în doctrină, cât și în jurisprudență, mai ales în jurisprudența constituțională, s-a reținut că, potrivit legii penale, noțiunile de „funcționar public” și de „funcționar” au un înțeles mai larg decât acela din dreptul administrativ, datorită atât caracterului relațiilor sociale apărate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cât și faptului că exigențele de apărare a avutului și de promovare a intereselor colectivității impun o cât mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal. De asemenea, Curtea a reținut că, în legea penală, funcționarul este definit exclusiv după criteriul funcției pe care o deține sau, cu alte cuvinte, dacă își exercită activitatea în serviciul unei unități determinate prin legea penală, supus unui anumit statut și regim juridic. În doctrină s-a mai arătat că, în legea penală, funcționarul este definit exclusiv după criteriul funcției pe care o deține sau, cu alte cuvinte, dacă își exercită activitatea în serviciul unei unități determinate prin legea penală, supus unui anumit statut și regim juridic.

Cu excepția lui [...] [...] [...], toți inculpații enumerați mai sus au fost membri în comisiile de evaluare în anumite proceduri de achiziție publică, dintre cele care fac obiectul cercetărilor în cauză, aceștia desfășurând în cadrul Consiliului [...] [...] și alte atribuții, undele dintre acestea în legătură cu achizițiile publice de interes.

Inculpatul [...] [...] [...] era în perioada de interes [...]2011 directorul general al SC [...] [...] [...] și SC [...] [...] [...] [...], acționând ca un administrator de fapt, figurând în acte reprezentant al acestor societăți.

Inculpatul Soare [...] era în perioada de interes [...]2011 administrator al SC [...] [...].

Inculpata [...] [...] a fost în anul 2009 funcționar în cadrul Primăriei [...] [...] din județul [...].

Procedurile principale în legătură cu care se susține săvârșirea infracțiunilor deduse judecății sunt cele finalizate cu încheierea a 10 contracte de achiziție publică, adiacent, în susținerea pretinselor nelegalități privind anumite proceduri sunt analizate și alte proceduri.

Procedurile de achiziție publică, finalizate cu încheierea contractelor nr. 192 și [...], având ca obiect având ca obiect „Lucrările de întreţinere pe timp de iarnă a drumurilor judeţene 2009 – 2010  Lotul I, Lotul [...], Lotul [...] şi Lotul [...]

Inculpații vizați de aceste proceduri sunt [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], SC [...] [...] [...] [...], [...] [...] [...], SC [...] [...] și Soare [...].

În luna octombrie 2009, [...] [...] [...] a transmis în [...] invitaţia de participare nr. [...] pentru atribuirea „Lucrărilor de întreţinere pe timp de iarnă a drumurilor judeţene 2009 – 2010  Lotul I, Lotul [...], Lotul [...] şi Lotul [...]: lotul I -  Zona [...] I – 154.120 km; lotul [...] – Zona [...] [...] – 147.065 km; lotul [...] – Zona [...] – 156.503 km; lotul IV – Zona [...]  - 145.607 km (vol. 3 dos. u.p. fila 92).

Procedura de atribuire a lucrării a fost aceea de cerere de ofertă, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut. Data limită de depunere a ofertelor a fost 09.11.2009, ora [...], iar data deschiderii ofertelor a fost fixată în aceeaşi zi, la ora [...]

Prin notele justificative nr. [...] şi [...], cu anexe, aprobate de către [...] Consiliului [...] [...] – inculpatul [...] [...] [...] şi avizate de vicepreşedintele Consiliului [...] [...] – inculpatul [...] [...] şi de 2 directori executivi, au fost stabilite cele 4 loturi în care erau împărţite drumurile judeţene, cerinţele minime de calificare privind capacitatea tehnică şi profesională, precum şi capacitatea economico-financiară a ofertanţilor (vol. 3 dos. u.p. filele 11-32).

La baza documentaţiei de atribuire a stat referatul de necesitate înregistrat sub nr. [...] (vol. 3 dos. u.p. filele 2-3), aprobat de către [...] Consiliului [...] [...] şi avizat de [...] Consiliului [...] [...] şi de un director executiv, document în care se menţionează că lucrările sunt cuprinse în programul anual al achiziţiilor publice pentru anul 2009, la poziţia 16, anexa 1, menționându-se că modul de organizare a intervențiilor, de acționare, de evidențiere și informare a acestora sunt prevăzute în ”Normativ privind prevenirea și combaterea înzăpezirii drumurilor publice” indicativ [...] nr. 525-2005 aprobat prin ordinul [...] și [...] nr. 1945/2005, 1265/2006.

În referat se consemnează că: „Lucrările de întreținere pe timp de iarnă-deszăpezire pe perioada noiembrie 2009 – 31 martie 2010 au o valoare estimativă de 875.795,40 lei fără [...], din care pentru anul 2009 – 347.016,81 lei exclusiv [...]”, sumă care a fost prevăzută și în programul de achiziţii pe anul 2009, pentru lucrările de întreţinere a drumurilor judeţene pe timp de iarnă.

Prin dispoziţia nr. [...] a preşedintelui Consiliului [...] [...], suma alocată a fost majorată la 875.795,40 lei, prin aceeași dispoziție fiind eliminate anumite achiziţii de la [...] [...] de [...] [...], achiziția privind lucrările de întreținere pe timp de iarnă regăsindu-se la poziția 14 din anexa privind programul achizițiilor publice pentru anul 2009 modificată.

Conform documentației de atribuire această valoare estimată a fost împărțită la câte 218.948,85 lei fără [...] pentru fiecare lot.

Prin dispoziţia preşedintelui consiliului județean nr. [...] (vol. 3 dos. u.p. fila 182) a fost constituită comisia de evaluare compusă din: [...] [...] – Vicepreşedinte [...] [...] – preşedinte, [...] [...] – Director executiv [...]. – membru, [...] [...] – Consilier Comp. achiziţii Publice – membru, [...] [...] – Consilier [...]. – membru, [...] [...]  - Consilier [...]. ([...] Tehnică şi de [...] [...]) -  membru și [...] [...] membru de rezervă.

Conform documentaţiei de atribuire (Anexa [...] Ofertă 10C- vol. 3 dos. u.p. fila 91),  lista activităţilor pentru prevenirea şi combaterea poleiului şi a înzăpezirii drumurilor judeţene pentru care operatorii economici trebuia să prezinte tarife a fost următoarea: aprovizionare cu material antiderapant dep. mici teren, cu răspândire manuală; material antiderapant împrăştiat manual; acţionat cu autofreza; acţionat cu alte utilaje de curăţire a zăpezii (autogreder, auto cu lamă, etc); curăţat manual zăpada; degajarea carosabilului de obstacole care blochează traficul; informare privind starea drumurilor; transport material antiderapant la 10 km; transport material antiderapant la 20 km; transport material antiderapant la 30 km; transport material antiderapant la 35 km; transport material antiderapant la 40 km; acţionat cu [...].

Autoritatea contractantă a determinat valoarea lucrărilor de deszăpezire având în vedere formularul prezentat mai sus, valoarea estimată fără [...] fiind de 875.795,40 lei pentru întreaga perioadă de iarnă – noiembrie 2009 – 31 martie 2010, sens în care se poate observa lista activităților pentru prevenirea și combaterea poleiului și a ănzăpezirii drumurilor județene din vol. 3 dos. u.p. fila 17, listă în care apar și cantitățile totale ale materialelor și activităților, cu sumele totale de plată.

Conform procesului verbal nr. [...], la data de 09.11.2009 a avut loc şedinţa de deschidere a ofertelor pentru atribuirea lucrărilor de întreţinere curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene 2009 – 2010, loturile I + [...] + [...] + IV (vol. 3 dos. u.p. filele 189-192).

S-a prezentat un singur ofertant, respectiv SC [...] [...] [...] [...], care s-a înscris pentru Lotul IV – Zona [...] – 145.607 km de drumuri judeţene.

Oferta depusă de SC [...] [...] [...] [...] a prezentat un total de [...] lei fără [...] (950,26 cu [...]), preț ce rezultă a fi format din totalul prețurilor unitare indicate pentru fiecare activitate, cantitate, suprafață, în procesul verbal la prețul ofertei fiind trecute exact aceste sume oferite de societate.

În procesul-verbal al şedinţei de evaluare nr. [...] s-a consemnat că s-a analizat fiecare document depus şi s-a constatat de către comisie că propunerea financiară consemnează un preţ total fără [...] neobişnuit de scăzut de numai [...] lei. S-a precizat că preţul propunerii financiare se referă la volumul total al lucrărilor ce fac obiectul [...] IV şi nu este unitar sau suma de preţuri unitare. Astfel, ofertantul ar fi trebuit să estimeze un volum al lucrărilor de deszăpezire ofertate şi nu să însumeze preţurile unitare din anexa [...] [...] [...] nr. 10C (vol. 3 dos. u.p. fila 193). 

 În consecinţă, conform prevederilor art. 201 și 202 din [...] nr. [...]6 s-a solicitat fundamentarea economică a modului de formare a preţului aferent lucrărilor ce se vor executa, sens în care a fost efectuată adresa nr. [...] (vol. 3 dos. u.p. filele 194-195).

 SC [...] [...] [...] a depus clarificări prin adresa nr. [...], însoțită de anexe (vol. 3 dos. u.p. filele 196-198), astfel:

„Modul de formare al preţului aferent  lucrărilor ofertate:

Se acţionează cu 9 utilaje în perioada 20.11.2009 - 31.03.2010, conform caietului de sarcini, respectiv: 1 buc. autofreză; 1 buc buldoexcavator; 2 buc. autogreder; 1 buc. încărcător frontal; 3 buc. autobasculante şi 1 buc. autospecială [...].

Pe toată această perioadă, cele 9 utilaje, vor rămâne la dispoziţia autorităţii contractante (ore staţionare) şi vor acţiona la comanda fermă a autorităţii contractante, conform caietului de sarcini (tarif acţionare conform anexei la formularul de ofertă).

Ţinând cont de cele de mai sus se stabilesc următoarele preţuri:

-Pentru perioada de staţionare:

133 zile calendaristice x 8 ore staţionare x 9 utilaje = 9576 ore staţionare

9576 ore staţionare x [...] lei/oră staţionare (conform baza de calcul anexată) = 189.604,80 lei.

-Material antiderapant pe stoc = 50 to (conform cerinţe caiet de sarcini)

-50to x [...] lei/to (conform [...] oferta [...], pag.12 din ofertă) = 24.273,00 lei.

-[...] : 189.604,80 lei + 24.473,00 lei = 214.077,80 lei fără [...].

-Pentru perioada de funcţionare:

Conform cap. 9 din caietul de sarcini, lucrările de deszăpezire nu pot fi estimate, deoarece nu putem şti dacă şi ce lucrări vor fi efectuate în perioada 20.11.2009 – 31.03.[...] Drept pentru care decontarea lucrărilor specifice lucrărilor  de deszăpezire, activităţi ce sunt trecute în anexa la formular, se vor deconta în baza comenzii ferme din partea achizitorului, la preţurile pe care le-am ofertat în anexă”.

SC [...] [...] [...]  a ataşat la clarificări şi documentele:

-„Baza de calcul a tarifelor medii de închiriere la utilaje şi mijloace de transport” din

care rezultă cheltuielile directe şi indirecte ale firmei în baza cărora s-a stabilit tariful de [...] lei fără [...] oră staţionare;

-Lista cu cantităţile de lucrări – deviz ofertă [...] din care rezultă cum s-a stabilit

tariful de [...] lei fără [...] pentru aşternerea de sare cu răspânditorul mecanic.

 Conform raportului procedurii nr. [...] (vol. 3 dos. u.p. filele 199-200), comisia de evaluare a declarat oferta neconformă în baza disp. art. 79 alin. 3 din HG nr. 925/2006 și a respins-o, motivat de faptul că prin răspunsul la clarificări prezentat în adresa nr. [...], SC [...] [...] [...] [...] a modificat conţinutul propunerii financiare, iar  în baza art. 209 alin 1 lit. b din [...] nr. [...]6 a anulat procedura.

Se susține în rechizitoriu că preţul total unitar de [...] lei din ofertă a rezultat ca urmare adiţionării tarifelor corespunzătoare celor 13 activităţi pentru prevenirea şi combaterea poleiului şi a înzăpezirii drumurilor judeţene, tarifele fiind adiţionate de ofertant întrucât aşa prevede [...] Ofertă 10C.

Instanța constată că formularul respectiv, conform fișei de date a achiziției, este pentru prețurile unitare.

Astfel, la secțiunea [...]. Modul de prezentare a propunerii financiare se menționează:

”Propunerea financiară va cuprinde prețuri unitare pe fiecare categorie de lucrări nominalizată în Caietul de sarcini.

[...] unitare vor fi justificate prin devize unitare pe fiecare categorie de lucrări.

-[...] nr.10C + Anexa [...] oferta 10C

Propunerea financiară va fi exprimată ferm în lei și în euro pentru fiecare lot în parte.”

Astfel, chiar dacă s-a solicitat indicarea prețurilor unitare și completarea formularelor arătate, acest lucru nu elimină obligația de a prezenta ceea ce constituie prețul ofertei, prețul total al lucrărilor sub toate aspectele, astfel cum le calculează ofertantul, preț în raport de care, dacă ar exista și alți ofertanți, se poate face o departajare, ori în raport de care se poate verifica dacă se depășește sau nu valoarea estimativă a contractului și nu în ultimul rând, este cel în raport de care se poate asigura executarea contractului la parametrii cantitativi și calitativi impuși prin caietul de sarcini, cu atât mai mult cu cât în documentația de atribuire este indicată și valoarea estimativă pentru fiecăre lot.

Este adevărat că în caietul de sarcini, la [...]. 9, la care face referire prin răspunsul la clarificări ofertanta, se menționează că în cadrul procedurii de achiziție se vor negocia tarifele pentru lucrările specifice activității de deszăpezire, activități ce sunt trecute în anexa la referat, întrucât, conform art. 110 lit. b din [...] nr. [...]6, natura lucrărilor nu permite o estimare inițială globală a prețului viitorului contract, contractul de execuție lucrări urmând a fi încheiat fără o valoare totală, decontarea făcându-se pentru lucrările pentru care [...] [...] [...] va emite executantului o comandă fermă de execuție.

Se constată că această mențiune din caietul de sarcini vizează o eventuală procedură de negociere, cu publicarea prealabila a unui anunț de participare, nefiind specifică cererii de oferte negocierea tarifelor indicată la capitolul respectiv, în raport și de menționarea expresă a disp. art. 110 lit. b din [...] nr. [...]6, caietul de sarcini având același format cu cel care a constituit anexă la nota justificativă de selectare a procedurii de achiziție publică.

[...] acesta trebuia adaptat în raport cu procedura selectată în final, se constată că acest lucru nu s-a întâmplat, însă referirile respective era evident că nu au legătură cu procedura din cauză.

În cazul în care aduceau un dubiu asupra modului în care trebuia întocmită oferta, se puteau cere clarificări.

Oricum ar fi privit singurul preț oferit, acela de [...] lei, nu poate fi reținut ca fiind preț al lucrărilor de întreținere a drumurilor județene în iarna [...]2010 din lotul pentru care s-a ofertat, nefiind clar nici modul de calcul în care putea fi folosit acest preț pentru a obține o cifră care să corespundă cu ceea ce putea fi costul total al lucrărilor ce fac obiectul achiziției.

Clarificările SC [...] [...] [...] date la solicitarea autorității contractante nu fac decât să confirme că aceasta nu a prezentat o ofertă conformă, iar prin clarificări nu a făcut decât să modifice substanțial oferta financiară și implicit și pe cea tehnologică.

Practic nu a fost cuantificată ca preț propunerea financiară și prin urmare, nu se putea aprecia că modificarea prin clarificări intră sub incidența situației prevăzută la art. 80 din HG nr. 925/2006, cea privind corectarea erorilor aritmetice ori a viciilor de formă, singura concluzie fiind aceea că prețul ofertat era unul nesustenabil.

Se mai impune a se observa și faptul că în documentația de atribuire, criteriul de atribuire nu este ”prețul unitar cel mai scăzut”, ci ”prețul cel mai scăzut”, rezultând că prețul total este cel avut în vedere și în acest sens s-a făcut o comparație între documentația de atribuire din procedura privind lucrările pe timp de iarnă 2007-2008 (vol. 17 dos. inst. fila 104) cu cea din procedura privind lucrările pe timp de iarnă [...]2010 (vol 3 dos. u.p. fila 41).

De asemenea, în ceea ce privește garanția de bună execuție, aceasta a fost stabilită la 2% din valoarea ofertată fără [...] a fiecărui lot, iar modul de constituire a acesteia era prin instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară sau de o societate de asigurări, ori prin ordin de plată în contul Consiliului [...] [...] indicat, ceea ce înseamnă, față de momentul când aceasta trebuie constituită, că trebuie să fie cunoscută înainte de începerea execuției contractului valoarea ofertată fără [...], adică un total și nu doar prețuri unitare.

Răspunsul la clarificări ar fi trebuit să constituie o explicație a formării prețului deja comunicat, ori o îndreptare de eroare materială care să nu lase loc de interpretări dacă este efectiv o eroare ori de fapt este o omisiune care să permită formarea/prezentarea prețului pentru prima dată după deschiderea ofertelor, când s-ar putea lua act de prețurile altor ofertanți dacă ar exista și să fie permisă astfel fraudarea procedurii, prin indicarea prețului la un moment ulterior deschiderii ofertelor.

Răspunsul la clarificări trebuie să aibă izvorul bine determinat în oferta inițială, clarificările având menirea doar de a clarifica o situație preexistentă.

Ori prin răspunsul la clarificări, făcând o estimare doar pentru orele de staționare a 9 utilaje și a 50 tone de material antiderapant, s-a indicat o valoare estimativă de 214.077,80 lei fără [...], situație în care se pune firesc întrebarea, care ar fi fost costul pentru aceeași perioadă pentru celelalte activități cum sunt cele de acționare, transport, împrăștiere material antiderapant, în condițiile în care valoarea estimativă a contractului pe loturi a fost stabilită la 218.948,85 lei fără [...].

Astfel, soluția comisiei de evaluare în această situație, de a respinge oferta ca neconformă în baza disp. art. 79 alin. 3 din HG nr. 925/2006, a fost singura corectă, cu atât mai mult cu cât ofertanta a propus un nou preț prin ofertare suplimentară și a unor servicii care nu erau în caietul de sarcini, modalitatea de îndeplinire a cerinței neputând să se raporteze la aspecte care nu erau în documentația de atribuire.

Referitor la clarificările depuse prin adresa nr. [...] de SC [...] [...] [...], se constată că pe lângă tarifele corespunzătoare celor 13 activităţi cerute a mai propus următoarele:

- tariful de [...] lei/oră staţionare a utilajelor care urmau a fi la dispoziţia autorităţii contractante pe toată perioada de iarnă  2009 – [...]

- tariful de [...] lei/tonă pentru aşternerea materialului antiderapant cu răspânditor mecanic.

[...] Ofertă 10C nu are prevederi pentru ore staţionare utilaje şi nici pentru aşternerea materialului antiderapant cu răspânditor mecanic.

Astfel, se apreciază prin rechizitoriu că activităţile propuse în plus de SC [...] [...] [...] erau necesare şi făceau parte din tehnologia de execuţie a lucrărilor de deszăpezire, care în mod nejustificat au fost omise din caietul de sarcini.

Instanța constată că nu se poate reține o astfel de apreciere, autoritatea contractantă fiind cea care stabilește cerințele într-o procedură potrivit cu nevoile pe care le are.

Totodată, și dacă ar fi reală susținerea că procesul tehnologic a fost gândit eronat, cu eliminarea unor activități de tipul celor mai sus indicate, acest lucru nu rezultă că a fost cu scopul de a restricționa în vreun fel accesul celor interesați de achiziție, ori că singurul ofertant a fost afectat în vreun fel de acest lucru, problema în procedura aflată în discuție rezumându-se la ceea ce era în documentația de atribuire, eventuala omisiune neputând fi corectată în cadrul evaluării prin adăugare de noi activități.

De asemenea, dacă se aprecia că în lipsa respectivelor activități nu se putea formula o ofertă în mod corespunzător, cei interesați puteau să ceară clarificări, ori să conteste cerințele, în [...] nr. [...]6 și în HG nr. 925/2006 nefiind prevăzut dreptul operatorilor economici de a solicita sau propune modificarea documentației de atribuire și nici obligația autorității contractante de a modifica sau completa documentația de atribuire după cum se cere de către operatorul economic care susține că este necorespunzător întocmită.

Acceptarea de noi activități la propunerea operatorului economic ar echivala cu o negociere nepermisă în procedură.

Instanța constată și că alegerea autorității contractante de a nu introduce de ex. activitatea de așternere material antiderapant cu răspânditor mecanic este conformă cu actele normative, inculpații indicând faptul că potrivit [...] nr. 346/2000, la indicativul 102 - Întreţinerea curenta pe timp de iarna, pct. [...] se prevede că deszăpezirea manuală şi mecanică cuprinde: răspândirea (manual sau mecanic) a materialelor chimice şi antiderapante, în scopul prevenirii sau combaterii poleiului, gheții sau a zăpezii, rezultând astfel că alegerea autorității nu a fost una făcută în scop nelegitim, urmărindu-se favorizarea unor anumite persoane.

Prin rechizitoriu se face și o comparație cu procedurile/contractele de achiziție publică desfășurate în alte județe.

Astfel, se arată că prin adresa nr. [...] transmisă [...] Serviciul [...] [...] de către [...] [...] [...] se arată faptul că, în iarna anului [...]2010 instituţia a avut contracte atribuite prin licitaţie publică deschisă pentru activitatea de deszăpezire, tarifele  pentru deszăpezire au fost plătite pentru: tarif acţionare utilaje – lei/oră, tarif staţionare utilaje – lei/oră în zilele lucrătoare, tarif staţionare utilaje – lei/oră în zilele nelucrătoare, iar utilajele care au fost folosite la lucrările de deszăpezire de către [...] [...] [...] au fost wolă, autogreder, basculantă cu lamă, autoîmprăştietor, autofreză, ifron, buldoexcavator, tractor cu lamă, sărăriţă.

Cum între utilajele considerate necesare de [...] [...] [...] se regăsesc şi cele pentru aşternerea materialului antiderapant cu răspânditor mecanic, se concluzionează în rechizitoriu că, respingerea ofertei şi a completărilor la aceasta ale firmei SC [...] [...] [...] [...] s-a făcut nelegal, prin încălcarea reglementărilor specifice tehnologiei de execuţie a lucrărilor, de către însăşi autoritatea contractantă.

Instanța constată că, în cadrul evaluării ofertei, membrii comisiei nu puteau să accepte oferta cu suplimentare de activități a SC [...] [...] [...], chiar și dacă ar fi apreciat că aceasta avea dreptate, pentru că ar fi însemnat să adauge la cerințele achiziției, lucru care era vădit inadmisibil.

[...] cum s-a arătat mai sus, și dacă autoritatea contractantă ar fi greșit la întocmirea documentației în sensul că a omis să introducă anumite activități, acest lucru nu putea fi remediat în cadrul evaluării ofertelor și nu poate fi reproșat membrilor comisiei de evaluare, soluția acestora fiind corectă, mai ales că aspectele ce țineau de tehnologia acestor lucrări nu fuseseră contestate, întreaga documentație de atribuire fiind postată în [...] conform mențiunilor din anunț.

Totodată, comparația cu cerințele stabilite de alte consilii județene nu este una relevantă, fiecare autoritate stabilind cerințele cu propriile nevoi și diverse elemente date de specificul geografic, demografic, etc.

În legătură cu această procedură a fost audiat, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, martorul [...] [...], reprezentantul SC [...] [...] [...] [...] (vol. 7 dos. u.p. filele 552-554, vol. 22 dos. inst. filele 105-106).

În cursul urmăririi penale acesta a declarat că a răspuns solicitărilor formulate de către autoritatea contractantă, fără însă a modifica preţul ofertat iniţial, incluzând în acesta și tariful pentru un răspânditor de material antiderapant, un astfel de răspânditor fiind necesar pentru combaterea poleiului. Martorul nu şi-a putut explica de ce oferta societăţii pe care o reprezenta a fost respinsă, în condiţiile în care nu a modificat preţurile, iar în cazul participării la alte proceduri desfăşurate în ţară, a inclus, de fiecare dată, tariful de staţionare în preţul ofertat. Nu își aduce aminte care a fost motivul pentru care nu a contestat decizia comisiei de evaluare a ofertelor. A mai declarat că în documentația de atribuire prețurile erau cerute unitar.

[...] în instanță, a declarat că, fiind întrebat la [...] [...] de ce nu a contestat, ar fi spus că nu i-a mai interesat, iar despre procedură nu și-a mai amintit detalii, apreciind că schimbarea ofertei nu era permisă fără a mai ști dacă a schimbat prețul pentru că societatea nu a făcut decât clarificare la prețul ofertat.

Instanța constată că martorul are o apreciere proprie a situației de interes pentru societatea al cărei reprezentant este, însă prin prisma faptului că nu a solicitat clarificări, nu a contestat nici cerințele, nici soluția comisiei de evaluare, se poate prezuma că acesta la momentul respectiv nu a apreciat că există vreun motiv serios în acest sens.

[...] nu la urmărirea penală a susținut martorul că nu au contestat decizia comisiei pe motiv că nu au mai fost interesați, ci în instanță a făcut pentru prima dată această susținere, acest lucru rezultă și din actele dosarului, și anume din documentele întocmite ulterior procedurii în care a fost respinsă oferta SC [...] [...] [...], mai exact în a doua procedură de achiziție derulată cu privire la aceleași lucrări unde, deși a depus candidatura, nu a mai trimis și oferta.

Urmare anulării primei proceduri, la data de 02.12.2009 se întocmește nota justificativă nr. [...] prin care se stabilește tipul de procedură a achiziției publice și anume negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul art. 110 alin. 1 lit. a din [...] nr. [...]6, fiind justificată prin aceea că autoritatea contractantă poate organiza acest tip de procedură întrucât anterior a derulat procedura cererii de ofertă cu același obiect, finalizată prin anulare, iar cerințele din documentația de atribuire s-a arătat că se mențin nemodificate pentru noua procedură (vol. 3 dos. u.p. filele 209-210).

Instanța constată că deși se menționează că nu există modificări, cuantumul garanției de bună execuție a fost modificat la 1% de la 2%.

[...] de participare nr. [...] a fost publicat la 04.12.2009, termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare fiind stabilit la 15.12.2009, ora [...], iar data deschiderii ofertelor în aceeași zi la ora [...] (vol. 3 dos. u.p. filele 263-266).

Pentru această procedură a trimis scrisoare de interes SC [...] [...] [...] [...], iar SC [...] [...] a trimis cu adresa nr. [...], la ora [...] la [...] [...] [...], plicul cu documentele de calificare (vol. 3 dos. u.p. filele 267-3500.

Conform procesului verbal al ședinței de deschidere nr. [...] și raportului procedurii de negociere- etapa I nr. [...], în urma examinării documentelor de calificare s-a reținut că SC [...] [...] întrunește condițiile de calificare, astfel că ofertantul poate fi invitat la etapa a [...] a procedurii, adică la negociere (vol. 3 dos. u.p. fila 354-355 și [...]

Prin adresa nr. [...], s-a comunicat societății că a fost calificată și i se solicită să depună oferta (propunere financiară preliminară + propunere tehnică preliminară) până la data de 16.12.2009 ora [...], inițial prin fax cu indicarea numărului, iar apoi urmează să o prezinte în original la ședința de negociere care va avea loc la sediul Consiliului [...] [...], pentru relații suplimentare fiindu-i indicat ca persoană de legătură [...] [...] cu datele de contact-număr de telefon (vol. 3 dos. u.p. filele 352-353).

Conform raportului procedurii de negociere nr. [...], la procedură a fost invitat ofertantul SC [...] [...] [...] [...] care întrunește condițiile de calificare, nu a fost depusă nici o ofertă, astfel că în baza art. 209 alin. 1 lit. a din [...] nr. [...]9 a fost anulată procedura, rezultatul fiind comunicat și societății (vol. 3 dos. u.p. filele 356-358).

Se impune a se menționa, că în nota justificativă nr. [...] prin care se justifică organizarea procedurii de achiziție publică a lucrărilor prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, aflat în vol. 93 dos. u.p. filele [...], se reține la motive că a două procedură, negociere cu publicarea unui anunț de participare, ofertantul calificat a comunicat telefonic în data de 15.12.2009 că nu se mai prezintă la procedura de achiziție, rezultând și din acest document lipsa de interes la care a făcut referire și martorul [...] [...] repezentant al SC [...] [...] [...].

La data de 14.12.2009, Administraţia [...] de [...] a emis atenţionare cod galben de ninsori pentru [...] şi sudul [...] în perioada [...] decembrie. De asemenea, pentru perioada [...] decembrie 2009, s-a emis atenţionare meteorologică – cod galben – de ninsori şi viscol pentru judeţele: [...], [...], [...], [...], [...], [...] şi [...].

La data de 15.12.2009 pentru atribuirea lucrărilor de întreţinere curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene  2009 – 2010, în baza referatului de necesitate nr. [...] în raport de asigurarea activității de întreținere pe timp de iarnă și de atenționarea ”COD [...] transmisă de [...], întrucât se impune contractarea în regim de urgență, și a notei justificative nr. [...] (vol. 3 dos. u.p. filele 379-381), s-a organizat procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

În acest sens a fost invitată SC [...] [...] [...] [...] prin adresa nr. [...], societate care a depus formular de ofertă preliminară, liste drumuri și program deszăpezire (vol. 3 dos. u.p. filele 407-416, fila 416 regăsindu-se de două ori prin numerotare eronat dublată), invitația fiind pentru data de 15.12.2009, când a și avut loc negocierea, din partea societății fiind prezent numitul [...] [...] conform procesului verbal de la filele 416-418.

De asemenea, a fost invitată pentru data de 15.12.2009 și SC [...] [...] [...] prin adresa nr. [...], care a depus formular de ofertă preliminară, programul de activitate, negocierea având loc la data programată, din partea societății participând administratorul Soare [...] (vol. 3 dos. u.p. filele 455-459).

[...] de atribuire a fost modificată faţă de procedurile anterioare, astfel:

-drumurile judeţene au fost împărţite pe două loturi, respectiv Lotul 1 cu o lungime de 259.250 km şi Lotul [...] cu o lungime de 344.045 km;

-[...] de ofertă 10C a fost înlocuit cu [...] de ofertă 10P/10F în acesta din urmă fiind inserate două activităţi noi, respectiv, ”aşteptat în bază cu autofreza” şi „aşteptat în bază cu autogreder”, care nu au fost acceptate din partea SC [...] [...] [...].

-s-a modificat valoarea estimată a lucrărilor în sensul majorării de la suma de 875.795,40 lei la suma de 1.569.295,72 lei.

-s-a modificat programul de achiziţii pe anul 2009, în sensul că pentru lucrările de întreţinere a drumurilor judeţene pe timp de iarnă s-a majorat prevederea de la suma de 875.795,40 lei la suma de 1.569.295,72 lei.

[...] de atribuire a fost întocmită de inculpaţii [...] [...] – [...] Administrare Drumuri şi [...] [...] – [...] [...] Publice, a fost aprobată de [...] Consiliului [...] [...] – inculpatul [...] [...] [...] şi a fost avizată de inculpaţii [...] [...]- [...] [...]. şi de [...] [...]- Director executiv.

[...] se susține că documentația de atribuire a fost modificată față de procedura în care a participat SC [...] [...] [...], instanța constată că acest aspect nu poate fi reținut ca unul negativ, având în vedere că procedurile care s-au desfășurat sunt în final proceduri separate, distincte, iar modificările au apărut și în raport de împrejurări nou ivite.

Conform proceselor verbale nr. [...] și [...], ambele din 15.12.2009, cu fiecare societate în parte au fost negociate tarifele de deszăpezire a drumurilor din tot judeţul şi s-au semnat şi contractele de execuţie nr. 192 şi 193.

Se susține prin rechizitoriu că din comparaţia tarifelor acceptate celor două firme cu cele în baza cărora s-a determinat valoarea estimată a lucrărilor de deszăpezire, rezultă că acestea ar fi aproape identice, ceea ce ar conduce la concluzia că în fapt nu a fost o negociere de preţuri între membrii comisiei de evaluare şi ofertanţi ci s-au impus anumite preţuri.

Se mai susține că din analiza activităţilor pentru care ”s-au negociat” tarifele de deszăpezire cu SC [...] [...] [...] şi SC [...] [...], ar rezulta faptul că pentru aceste firme s-au acceptat tarife pentru ore aşteptare în bază a utilajelor (ore staţionare la dispoziţia autorităţii contractante), respectiv:

- aşteptat în bază cu autofreza – tarif 110 lei/oră;

- aşteptat în bază cu autogreder – tarif [...] lei/oră.

În plus, celor două firme li s-au acceptat 2 tarife/oră pentru activitatea „Acţionat cu autofreza”, respectiv 685 lei/oră şi [...] lei/oră, fără a rezulta din documentație în ce constau diferenţele de tarife.

De asemenea, celor două firme nu li s-a cerut să estimeze volumul lucrărilor de deszăpezire, aşa cum s-a solicitat SC [...] [...] [...].

De asemenea, tarifele acceptate celor două firme contractante sunt foarte mari faţă de cele cu care se prezentase firma descalificată, SC [...] [...] [...], prin comparație arătându-se că în majoritatea cazurilor, tarifele ofertate de firmele calificate SC [...] [...] [...] şi SC [...] [...], sunt de la 1,21 ori până la [...] ori mai mari decât cele ale SC [...] [...] [...].

Referitor la faptul că a fost modificată documentația de atribuire, instanța constată că reîmpărțirea drumurilor în două loturi s-a impus urmare invitării a două firme, iar ridicarea costului poate fi apreciat și în raport de această împărțire, fiind aduse într-un lot mai multe drumuri/distanțe mai mari care pot genera și cheltuieli mai mari, inclusiv în raport de noile activități introduse.

Rezultă că pot exista modificări în altă procedură de achiziție distinctă, chiar dacă vizează aceeași achiziție, și prin prisma faptului că, și cel care a depus o ofertă în prima procedură, poate depune o ofertă mult schimbată în a doua procedură, indiferent dacă s-au modificat sau nu condițiile procedurii.

De asemenea, faptul că sunt proceduri distincte rezultă și din ceea ce este efectul anulării primei proceduri, dar și din faptul că în timpul primei proceduri nu erau previzibile următoarele proceduri.

Împrejurarea că s-au introdus cele două activități care lipseau din prima procedură, poate demonstra fie că s-a omis introducerea acestora la prima procedură, caz în care este firesc a se face demersuri de remediere a unei astfel de situații și de a nu insista în ceva care s-a observat a fi greșit, fie că s-a ajuns la concluzia că introducerea acestor noi activități poate asigura o intervenție mai rapidă și lucrări mai bune.

[...] așa cum s-a arătat mai sus, acest lucru nu înseamnă că în prima procedură comisia ar fi trebuit să accepte modificările propuse de SC [...] [...] [...] și să adopte o altă soluție.

Se constată și că SC [...] [...] a inclus prin răspunsul la clarificări costul pentru așteptare în bază pentru 9 utilaje (1 buc. autofreză; 1 buc buldoexcavator; 2 buc. autogreder; 1 buc. încărcător frontal; 3 buc. autobasculante şi 1 buc. autospecială [...]), în timp ce în ofertele din cadrul procedurii de negociere fără anunț de participare prealabil sunt introduse activitățile de așteptat în bază doar cu două utilaje (autofreză și autogreder).

Referitor la faptul că nu ar fi avut loc o negociere, ci că au fost impuse prețuri, instanța constată, conform mențiunilor din cele două procese verbale, că a avut loc o negociere, fiind făcute mențiuni în ambele acte că președintele comisiei solicită reducerea prețurilor și că prețurile reținute în final sunt urmare negocierii, conform și tabelului de calcul prezentat de expertul contabil în cauză- pag. 113 din raportul de expertiză aflat în vol. 20 dos. inst.

Astfel, nu există motive pentru a reține că negocierea nu a avut loc, ori că a fost pur formală, impunându-se a se ține cont și de situația în care s-a negociat.

Autoritatea nu și-a permis un eșec al negocierii și nu rezultă că s-au încălcat exigențele bunei-credințe, fiind esențial ca negocierea să se poarte cu intenția de a încheia contractul.

În primul rând, procedura achiziției publice de tipul licitației deschise ori cererii de oferte este clar favorabilă atât autorităților, cât și operatorilor economici în general, față de procedurile constând în negociere, acesta fiind și motivul pentru care chiar prin lege este reglementat că procedurile prin negociere nu pot fi accesate decât în anumite cazuri și condiții.

În speță, având în vedere avertizările meteo și faptul că deja ninsoarea începuse, este evident că autoritatea contractantă nu s-a aflat la negocieri pe o poziție de forță, iar societățile prin reprezentanții lor nu aveau obligația de a propune anumite prețuri cât mai convenabile autorității, în final rezultatul negocierii fiind în mod firesc soluția acceptată de cei implicați în această procedură cu respectarea unor limite impuse de lege, fără a rezulta că membrii comisiei nu au avut în vedere obiectivul de a obține un rezultat avantajos pentru autoritate.

Faptul că în procedura negocierii nu s-a cerut celor două firme cu care s-a negociat să estimeze volumul lucrărilor, nu poate fi reținut, în raport de tipul de procedură care are cu totul alte condiții decât prima procedură, contractele fiind încheiate pentru valorile estimate, valori de care s-a ținut cu precădere seama la negocieri.

De asemenea, faptul că s-au acceptat prețuri mai mari decât a propus inițial SC [...] [...] [...] nu constituie un element definitoriu, prețurile acestei societăți din prima procedură neconstituind prețuri de ghidare, putând fi cel mult avute în vedere ca prețuri de piață. [...] cum s-a arătat, procedura a fost una de negociere în care părțile între care a intervenit au încercat să obțină o poziție cât mai avantajoasă, autoritatea contractantă fiind defavorizată de situația de urgență dată de noile și bruștele condiții meteo, factori cât se poate de observabili pentru partenerii de negociere cărora nu li se poate reproșa că au încercat să iasă în avantaj.

Referitor la existența situației de urgență conform legii, pe baza căreia s-a justificat demararea procedurii, instanța constată că potrivit disp. art. 122 alin. 1 lit. c din [...] [...]6, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabila a unui anunt de participare numai în anumite cazuri, printre care și ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a licitaţiei deschise, a licitaţiei restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare sau a cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. În același text se prevede și că autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară, pentru a face faţă situaţiei de urgenţă care a determinat aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

Instanța constată că legiuitorul nu definește în [...] nr. [...]6 sintagma ”evenimente imprevizibile”, ceea ce presupune că ea nu poate avea alt sens decât cel din vorbirea curentă, respectiv cel de circumstanțe care nu puteau fi prevăzute la un moment dat.

[...] ninsoarea în general este o circumstanță care ține de iarnă și care ar putea fi prevăzută oricând în această perioadă, ninsorile pentru care se emit coduri și care generează convocarea și întrunirea comitetelor de urgență conform adreselor [...] nu pot fi apreciate ca situații ce pot fi prevăzute facil, acestea fiind de obicei de intensitate mai mare și cu moduri de manifestare care pot crea diverse greutăți suplimentare.

[...] de urgență în astfel de situații este dat nu doar de ivirea fenomenului meteo și intensitatea acestuia, ci și de necesitatea intervenției imediate și continui, altfel nu s-ar da avertizări și nici nu ar exista organizări de tipul ”comitetului de urgență”.

Se observă în atenționările meteorologice și adresele [...] că au fost anunțate ninsori, dar și că vântul va prezenta intensificări  susținute, viscolind și troienind ninsoarea, județul [...] fiind cunoscut ca zonă în care ninsorile viscolite devin fenomene extreme, iar atenționările meteorologice au urmat și în zilele următoare menținând jud. [...] printre cele vizate.

[...] codul dat era doar galben, din legenda codurilor rezultă că acesta presupune că fenomenele prognozate sunt obișnuite pentru zona respectivă, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activități, existând risc de creștere de debite și niveluri.

Totodată, se observă din adresa nr. [...] a [...] ”Dunărea” al județului [...], că s-a solicitat comitetelor locale, printre altele: pregătirea tehnicii și utilajelor de intervenție pentru curățirea drumurilor de zăpadă și gheață, în condițiile manifestării temperaturilor scăzute, a zăpezii viscolite și a vântului puternic; pregătirea mijloacelor de transport și tractare, precum și luarea măsurilor ce se impun pentru a acorda ajutor participanților la trafic, imobilizați din cauza condițiilor meteo nefavorabile; alte măsuri care implică asigurarea practicabilității drumurilor, deblocarea acestora, facilitarea circulației.

În raport de această situație, instanța constată, în raport de toată documentația privind momentul situației de urgență aflată în vol. 93 dos. u.p. filele [...], că autoritatea nu a avut posibilitatea de a alege o altă soluție, de a demara un alt tip de procedură, interesele vizate de măsurile de intervenție care se impuneau având prioritate.

Din perspectiva prevederii că autoritatea contractantă nu avea dreptul de a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară, pentru a face faţă situaţiei de urgenţă, instanța constată că în raport de natura lucrărilor și momentul când a intervenit această situație, nu se poate reține vreo culpă pentru încheierea contractelor pentru restul duratei de iarnă.

În plină iarnă, încetarea acestor contracte ori încheierea lor pe o durată scurtă în funcție de un fenomen meteorologic care poate avea o durată mai mică ori mai mare de timp, cu șanse serioase de a se repeta foarte repede, fiind necesară asigurarea utilizării drumurilor județene, demararea unei noi proceduri de achiziție publică, practic în luna ianuarie, rezultă că ar fi fost mai degrabă păguboasă, iar reușita unei noi proceduri nu putea constitui o certitudine, depinzând de prea mulți factori, ceea ce ar fi adus autoritatea contractantă în situația din decembrie [...]

În acest sens se observă că activitatea din decembrie a fost sistată prin ordin la 29.12.2009, datorită condițiilor meteo favorabile, o nouă atenționare de cod galben intervenind la 18.01.2010, iar ulterior la 09.02.2010 (vol. 10 dos. u.p. filele [...], 37).

Se mai arată în rechizitoriu, că din analiza documentelor transmise de [...] din judeţele din partea de sud est a ţării ([...], [...], [...] şi [...]), majoritatea limitrofe cu judeţul [...], s-a constat faptul că cele mai mari tarife şi cele mai mari costuri pentru lucrările de deszăpezire din iarna anului 2009 – 2010, au fost cele de la [...] [...] [...], sens în care au fost avute în vedere:

-adresa nr.7835/22.07.2014 transmisă [...] Serviciul [...] [...] de  [...] [...] [...] conform căreia lucrările de deszăpezire pentru iarna 2009 – 2010, au fost executate de serviciul public din subordinea [...].T. – [...] [...] de Servicii Publice;

-adresa nr.6384/22.07.2014 transmisă [...] Serviciul [...] [...] de  [...] [...] [...] conform căreia lucrările de deszăpezire pentru iarna 2009 – 2010 conform contractului iniţial şi actului adiţional, au fost în sumă totală de 1.367.633,12 lei fără [...].

Astfel, tarifele pentru activităţile de deszăpezire practicate de [...] Judeţene [...] şi [...] (conform adreselor nr. [...] şi nr. [...] comparativ cu cele acceptate de [...] [...] [...] ar fi cu mult mai mici, iar prețurile practicate de SC [...] [...] [...] ar fi apropiate de tarifele primelor două consilii județene, în unele cazuri, tarifele ofertate de această societate fiind mai mari decât cele care se practicau pe piaţă la data respectivă.

În consecinţă, se apreciază de acuzare că SC [...] [...] nu s-a prezentat la procedura de selecţie cu preţuri ”neobișnuit de scăzute” aşa cum a concluzionat comisia de licitaţie în procesul-verbal al şedinţei de evaluare nr. [...].

Instanța constată că în comisia de evaluare a ofertei SC [...] [...] [...] nu s-a reținut că aceasta are un preț neobișnuit de scăzut în raport de prețurile unitare, ci în raport de ceea ce a fost prezentat ca și cost al lucrărilor, prin urmare comparația de prețuri prezentată în rechizitoriu nu prezintă nici un fel de relevanță în referire la prima procedură cu cerere de ofertă.

Totodată, se observă că se face o comparație de prețuri doar cu privire la 8 dintre activități.

[...] cum s-a mai arătat, pentru a folosi ca model de comparație prețurile și procedurile altor consilii județene ar trebui să fie cunoscute toate elementele care au fost avute în vedere de acestea la estimarea valorilor achizițiilor publice, la întocmirea ofertelor de către cei care au câștigat și au asigurat executarea unor astfel de lucrări și la elementele specifice județului respectiv, eventual cu identificarea și a similarităților.

În acest sens, se arată și în expertiza contabilă că o astfel de comparație poate fi făcută doar cu tilu informal, neputând fi stabilite diferențe valorice imputabile, în condițiile în care încheierea contractelor prin sistemul de achiziții publice, înseamnă prezentarea cererii de către autoritatea contractantă și obținerea ofertelor din partea operatorilor economici, pentru reglementarea acestei activități fiind emis [...] nr. [...]6, conform art. 2 alin. 1 lit. a din ordonanță, unul din scopurile acesteia fiind promovarea concurenței între operatorii economici.

S-a mai arătat în expertiză și că activitatea de estimare a valorii lucrărilor ce trebuie executate, este un atribut strict al fiecărei autoritățin contractante conform art. 25 alin. 1 din [...] nr. [...]6, rezultând că avem de a face cu o estimare/aproximare a unei valori, deci nu se operează cu date și cifre certe, sigure, reale, ci doar anticipate/estimate la un moment dat, luându-se în calcul ”orice forme de opțiuni”, evenimente ce pot apare în derularea contractului, astfel încât acel contract să poată fi finalizat.

S-a mai arătat că estimările nu pot fi identice și nu pot fi comparate deoarece depind de foarte mulți factori ce diferă de la un județ la altul, și de la o perioada la alta a anului cum ar fi: momentul în care se întocmește documentația- dacă e mai devreme sunt mai puține informații despre vreme, dacă e mai târziu sunt mai multe informații și se poate cuantifica mai bine necesarul de utilaje, de materiale sau forță de muncă, modificări legislative, prețurile la carburanți și materiale care pot suferi modificări în timp, posibilitățile de interes din partea ofertanților; zona în care se va acționa-câmpie, deal, munte; modul cum sunt orientate drumurile ce trebuiesc deszăpezite, care pot fi întroienite de viscol sau nu; dacă drumurile sunt sau nu cu intersecții, poduri, podețe, pasaje; drumuri cu două benzi pe sens sau nu care înseamnă suprafață mai mare sau nu; au fost montate garduri de protecție ”parazăpezi”; există pomi, arbuști, liziere în lungul drumurlor sau nu; structura, numărul și performanța utilajelor, forța de muncă de care dispun operatorii economici care se înscriu la licitație; locația unde are utilajele operatorul economic, mai aproape sau mai departe de zona unde trebuie să acționeze; pregătirea profesională a persoanelor care întocmesc documentațiile de atribuire; bazele de date de care dispun aceste persoane cu referire la posibili ofertanți, prețurile și tarifele practicate pe piață, date privind prognozele meteo; bugetul de care dispune fiecare autoritate contractantă.

Expertul a avut în vedere și principiul independenței procedurii de atribuire, conform căruia procedurile de atribuire sunt independente, în cadrul unei proceduri neputând fi invocate împrejurări de fapt legate de o altă procedură, chiar și în situația în care acestea au același obiect, situație constatată și prezentată mai sus de instanță.

 În raport de cele arătate, instanța constată că nu se poate reține că SC [...] [...] [...] a fost  descalificată nelegal şi incorect, atât în ce priveşte oferta financiară, cât şi cu privire la tehnologia de execuţie a lucrărilor de deszăpezire propusă prin clarificările la ofertă, având în vedere că nu au fost ridicate probleme pe căile prevăzute de lege în condițiile în care se aprecia că există o problemă la cerințele din cauză, soluția din prima procedură a comisiei de evaluare fiind corectă în raport de documentația de atribuire și imposibilitatea acesteia de a fi modificată în timpul evaluării ofertelor.

De asemenea, nu poate fi primită favorabil concluzia că obținerea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, de către SC [...] [...] [...] şi SC [...] [...], s-ar fi făcut cu nerespectarea criteriului de atribuire prevăzut în fişa de date a achiziţiei – ”prețul cel mai scăzut” în condițiile în care procedura la care au participat acestea la invitația autorității contractante a fost alta, criteriul de atribuire ”prețul cel mai scăzut” dispărând practic din procedură, prețul de achiziție fiind cel dat de rezultatul la negociere.

În baza raportului procedurii nr. [...], între autoritatea contractantă şi SC [...] [...] [...] [...] (administrată în fapt de către inculpatul [...] [...] [...], deşi în acte figurează tatăl său, [...] [...]) a fost încheiat contractul de lucrări nr. [...], prin care s-au convenit următoarele :

-executantul se obligă să execute lucrările de întreţinere curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene, 2009 - 2010,  Lotul I, în conformitate cu anexele nr. 2 şi nr. 3,  în perioada convenită şi în conformitate cu obligaţiile asumate prin contract;

-preţul convenit pentru îndeplinirea contractului plătibil executantului de către achizitor este cel calculat potrivit ofertei financiare a executantului prevăzut în anexa nr. 1, parte integrantă a contractului;

-durata de execuţie a fost convenită, de la data intrării în vigoare a contractului, până la data de 15.03.[...]

-părţile au convenit ca executantul lucrărilor să constituie o garanţie de bună execuţie, în cuantum de 5% din valoarea estimată fără [...] a contractului, respectiv suma de 1.931,66 lei, pentru perioada de la semnarea contractului la terminarea lucrării, în conformitate cu prevederile Legii nr. [...]. [...] de bună execuţie urma a se constitui prin virament bancar în contul deschis la [...] [...] până la semnarea contractului.

În executarea contractului nr. [...], SC [...] [...] [...] a emis către [...] [...] [...] 2 facturi, respectiv factura nr. [...] în valoare de 402.396,36 lei (338.148,20 lei + 64.248,16 lei [...]) și factura nr. [...] în valoare de 287.968,33 lei (241.990,20 lei + 45.978,13 lei [...]), în total 580.138,40 lei fără [...], respectiv 690.364,70 lei inclusiv [...].

Urmare raportului procedurii nr. [...], între autoritatea contractantă şi SC [...] [...] [...] a fost încheiat Contractul de lucrări nr. [...], prin care s-au convenit următoarele :

-executantul se obligă să execute lucrările de întreţinere curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene, 2009 -2010, Lotul [...], în conformitate cu anexele nr. 2 şi nr. 3,  în perioada convenită şi în conformitate cu obligaţiile asumate prin contract;

-preţul convenit pentru îndeplinirea contractului plătibil executantului de către achizitor este cel calculat potrivit ofertei financiare a executantului prevăzut în anexa nr. 1, parte integrantă a contractului;

-durata de execuţie a fost convenită, de la data intrării în vigoare a contractului, până la data de 15.03.[...]

-părţile au convenit ca executantul lucrărilor să constituie o garanţie de bună execuţie, în cuantum de 1% din valoarea estimată fără [...] a contractului, respectiv suma de 4.894,64 lei, pentru perioada de la semnarea contractului până la terminarea lucrării, în conformitate cu prevederile Legii nr. [...], garanţia de bună execuţie urma a se constitui prin virament bancar în contul deschis la [...] [...] până la semnarea contractului.

În executarea contractului nr. [...], SC [...] [...] a emis către [...] [...] [...] 2 facturi, respectiv factura nr. [...] în valoare de 575.023,47 lei (483.213,00 lei + 91.810,47 lei [...]) și factura nr. [...] în valoare de 567.473,28 lei (476.868,30 lei + 90.604,98 lei [...]), în total 960.081,30 lei fără [...], respectiv 1.142.496,75 lei inclusiv [...].

Conform facturilor întocmite de cele două firme executante, SC [...] [...] [...] şi SC [...] [...], valoarea totală a lucrărilor de deszăpezire în perioada de iarnă 2009 – 2010 plătite de [...] [...] [...]  a fost de 1.540.219,70 lei fără [...] (1.832.8[...] lei inclusiv [...]).

[...] la momentul urmăririi penale nu au fost identificate scrisorile de garanţie bancară prezentate de către SC [...] [...] [...] şi SC [...] [...], privind constituirea garanţiei de bună execuţie în cuantum de 1.931,66 lei, respectiv de  4.894,64 lei, în cursul judecății au fost depuse la dosar- constituită prin virament bancar de SC [...] [...] [...] prin ordin de plată nr. [...] fila 342 din vol. 20 dos. inst. anexă la raportul de expertiză unde se află la fila 200 și de SC [...] [...] prin ordin de plată nr. [...] - fila 30 din vol. 14 dos. inst.

[...] de plată privind lucrările executate  au fost semnate, din partea Consiliului [...] [...], de către inculpaţii [...] [...] – vicepreşedinte CJ,  [...] [...] – director executiv [...]. şi [...] [...] – Compartiment Administrare Drumuri, fiind ulterior aprobate de către [...] Consiliului [...] [...], inculpatul [...] [...] [...].

Pe facturi pentru „bun de plată” a semnat inculpata [...] [...].

Instanța nu a identificat nicio problemă în legătură cu execuția contractelor și nici cu plățile și de altfel nu sunt indicate nici în rechizitoriu, cu excepția scrisorilor de garanție de bună execuție și cu privire la care s-a constatat că s-a făcut dovada în cursul judecății.

Astfel, instanța nu poate reține în cauză că sunt elemente care să ducă la concluzia că firmele SC [...] [...] [...] şi SC [...] [...] au fost favorizate.

Totodată, instanța constată că și dacă s-ar ajunge la concluzia că SC [...] [...] [...] a fost descalificată nelegal şi incorect, acest lucru nu demonstrează favorizarea altor firme și nici că acest lucru s-a întâmplat prin încălcarea unor norme cu știință.

Faptul că au fost invitate doar cele două firme la negociere, nu constituie o dovadă de favorizare, situația fiind explicabilă prin urgența situației, faptul că cele două firme erau locale, erau cunoscute ca având resursele tehnologice necesare și corespunzătoare, sens în care stau atât documentele din cadrul ofertelor depuse de acestea și cercetate în cauză, precum și din alte documente depuse în cursul judecății cum este situația societăților [...], aprecierea invitării celor două firme având la bază și necesitatea intervenției de urgență.

De asemenea, invitarea doar a câte un operator economic pentru fiecare lot nu este contrar normelor, având în vedere că potrivit disp. art. 58 din [...]. nr. 925/2006, inițierea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare se realizează prin transmiterea unei invitații de participare la negocieri către unul sau, ori de câte ori este posibil, către mai mulți operatori economici, în speță rezultând că situația de urgență nu a permis invitarea mai multor operatori, în condițiile în care SC [...] [...] [...] își anunțase lipsa de interes.

În ceea ce privește prejudiciul pretins a fi fost cauzat Consiliului [...] [...], instanța constată că acesta este calculat greșit prin folosirea prețurilor dintr-o altă procedură, fiind firesc ca prețurile din procedura de negociere să fie altele, ca rezultat al negocierii în funcție de moment, particularitățile situației, poziția și flexibilitatea părților negociatoare, dar și modificarea loturilor care s-au mărit și care presupun modificări, în special la costurile de transport care are loc pe distanțe mult mai mari față de locația de așteptare a utilajelor.

Din această perspectivă devine irelevantă comparația de prețuri cu cele ale SC [...] [...] [...] și a altor consilii județene din județe limitrofe ori apropiate, cu atât mai mult cu cât s-a reținut de instanță că soluția comisiei a fost corectă, având în vedere și răspunsul la clarificări prin care SC [...] [...] [...] doar pentru două dintre activități a indicat un cost apropiat de valoarea estimată a tuturor activităților.

Totodată, SC [...] [...] [...] și SC [...] [...] au avut loturi mai mari decât cel pentru care ofertase SC [...] [...] [...], oferta acestei firme fiind doar pentru lucrările lotului [...] km, astfel că, și dacă ar fi câștigat această societate în prima procedură, rămânea o diferență foarte mare de drumuri județene (lotul [...] km, lotul [...]- 147,065 km și lotul [...]- 156,503 km) pentru care se impunea o nouă procedură. În aceste condiții, nu se poate calcula prejudiciul prin scăderea prețului pentru întreaga suprafață de deszăpezire (toate loturile) în raport de prețul ofertat de un singur ofertant pentru un singur lot, neputând prezuma că pentru celelalte loturi, dacă se prezentau ofertanți, aceștia ar fi ofertat același preț ca și SC [...] [...] [...].

Care ar fi fost prețul propus de eventuali ofertanți pentru celelalte trei loturi nu se poate stabili în nici un fel, situație în raport de care nu se poate stabili un prejudiciu cert.

Un prejudiciu nu se poate reține pe estimări care pleacă de la o bază incertă, fără elemente clare de determinare.

Faptul că în evidențele contabile ale Consiliului [...] [...] nu se regăsește un prejudiciu în raport de această procedură, nu este relevant în speță, întrucât se susține existența unui prejudiciu ca valoare la care autoritatea ar fi avut dreptul și ar fi deținut-o în continuare, în condițiile apreciate de acuzare ca fiind corecte, mai exact, că bugetul autorității nu s-ar fi diminuat prin plata unor lucrări considerate ca fiind nejustificate ori prea costisitoare. Cum autoritatea contractantă nu a avut astfel de aprecieri, considerând că plățile făcute conform contractelor sunt corecte, este evident că nu avea cum să figureze în evidențe cu prejudiciu.

Însă, așa cum s-a arătat, nu există în cauză elementele care permit reținerea existenței unei fapte ilicite, de natură penală în special, care să permită aprecierea că încheierea contractelor nr. 192 și 193 s-a făcut în condiții de nelegalitate, pentru a putea reține că fapte legate de aceste contracte au dus la plăți nejustificate din bugetul autorității contractante.

Prin urmare, prejudiciul apreciat în sumă de 474.064,72 lei inclusiv [...] (162.640,11 lei  + 311.424,61 lei ) nu există.

Instanța constată că, în speță, concluzia finală că președintele Consiliului [...] [...] și funcționarii din cadrul consiliului angrenați în procedura de achiziție publică, în special în calitate de membri ai comisiei de evaluare a ofertelor, ar fi încălcat dispozițiile legii, cu scopul vădit de a favoriza cele două societăți, pleacă de la premise eronate, prin amestecarea celor trei proceduri și a elementelor specifice acestora, precum și prin reaprecierea elementelor fiecărei proceduri în raport și de elementele alteia.

De altfel, prezentarea situației în rechizitoriu a început cu afirmația că, în mod intenţionat, au fost anulate procedurile desfăşurate anterior, astfel încât, pusă în faţa unei alerte meteo cod galben de ninsori, autoritatea publică contractantă, în speţă [...] [...] [...], să nu mai aibă posibilitatea alegerii altei proceduri de atribuire.

Instanța nu poate primi o astfel de opinie, având în vedere că pentru a exista intenția anulării procedurilor cu scopul arătat, ar trebui să poată fi cunoscut, cel puțin la momentul anulării, că va exista un cod galben de ninsori și mai ales să se cunoască și momentul acestuia.

La momentul anulării primei proceduri, 13.11.2009, nu exista posibilitatea ca vreo persoană din cadrul consiliului [...] [...] să cunoască faptul că în decembrie va exista acea avertizare meteo și în raport de aceasta să își formeze o hotărâre de a avea o anumită activitate infracțională.

Nu se cunoștea acest lucru nici la momentul demarării celei de a doua proceduri, 04.12.2009, prin negociere cu publicarea unui anunț de participare.

Abia la data de 14.12.2009 a venit atenționarea meteorologică și solicitarea de convocare a comitetelor de urgență și întreaga modalitate de desfășurare a procedurilor demonstrează că autoritatea a fost presată de această situație.

Chiar dacă în condițiile meteo din [...] e de așteptat să existe astfel de avertizări pe timp de iarnă, nu se poate reține că modul în care s-a desfășurat cel puțin prima procedură, care a fost anulată, a fost în considerarea eventualei avertizări meteorologice care a intervenit la 14.12.[...]

Se mai susține, în partea de început a prezentării situației, că invitația de participare în [...] a fost transmisă în luna octombrie 2009, mult prea târziu, având în vedere sezonul rece care se apropia.

Instanța constată, și cu privire la această situație, că nu se poate aprecia că procedura a fost organizată prea târziu, doar situația dată de anumite lipsuri în oferta SC [...] [...] [...] și lipsa altor ofertanți, ducând la anularea acesteia.

Ori funcționarii din cadrul autorității contractante nu aveau de unde să cunoască faptul că va exista o singură ofertă, din partea cui și nici modul în care va fi formulată aceasta.

Nu trebuie omis faptul că SC [...] [...] [...] a depus ofertă pentru un singur lot de drumuri județene din cele patru, acesta fiind lotul cu cea mai mică distanță de drumuri- 145,607 km, rămânând un rest de 457,688 km pentru care nu s-a depus nicio ofertă în prima procedură.

Și dacă ar fi câștigat procedura SC [...] [...] [...], autoritatea ar fi trebuit să organizeze altă procedură pentru celelalte trei loturi de drumuri.

Totodată, instanța nu identifică elemente obiective, clare, în funcție de care să poată reține care era exact momentul când s-ar fi impus demararea procedurii și cine avea atribuții specifice pentru a se ocupa în concret de acest lucru, rezultând că demararea unei proceduri depindea de foarte mulți factori și era rezultatul mai multor activități aflate în competențele unor persoane diferite și care nu erau mereu aceleași.

[...] susține faptul că s-a tergiversat în mod intenţionat organizarea procedurii de achiziţie publică, bazându-și opinia și pe declaraţia inculpatului [...] [...] care a precizat faptul că, din modul în care s-au derulat evenimentele, atât el, cât şi colegii lui şi-au dat seama că s-a urmărit de la bun început această finalitate (file 464-465, vol. 7 dos. u.p.).

Analizând declarația indicată, dată de acest inculpat în cursul urmăririi penale, instanța constată că acesta a declarat la data de 27.08.2014, referitor la acuzația ce i se aduce, că menține declarațiile date anterior deoarece corespund.

Acesta a mai dat o declarație în calitate de inculpat la data de 17.09.2014 (vol. 8 dos. u.p. filele 174-178) în care și-a menținut declarațiile date anterior fără a avea vreo ceva de adăugat sau de retractat.

[...] anterioare constau doar în declarația de suspect dată la 07.08.2014, aflată în vol. 9 dos. u.p., filele 144-148, în care arată că din anul 2000 lucrează la [...] [...] [...] în calitate de inginer la [...] Administrare Drumuri și de-a lungul timpului a fost numit ca membru în diferite comisii de evaluare a ofertelor în mai multe proceduri de achiziții publce, dispozițiile fiind emise de [...] Consiliului [...] [...], [...] [...] [...], iar alături de el au fost numiți și alți colegi cum ar fi [...] [...], [...] [...].

A mai declarat că în ziua deschiderii ofertelor, comisia se întrunea în sala de ședință și se proceda la deschidere de față cu reprezentanții ofertanților. Ulterior ofertele erau analizate și se hotăra ce firmă este câștigătoare.

A mai declarat că a observat că de-a lungul timpului singurele firme agreate erau SC [...] [...] [...] și SC [...] [...] [...]. [...] [...], vicepreședintele consiliului județean și președintele comisiei de evaluare a ofertelor le sugera că președintele CJ [...], [...] [...] [...], preferă lucrări mai scumpe, motivat de faptul că acestea vor fi mai bune din punct de vedere calitativ, lucruri cu care ei, membrii comisiei nu erau de acord.

A mai declarat că, câștigarea contractelor [...], [...], [...], [...] și 192-[...] de către SC [...] [...] [...] și SC [...] [...] a fost impusă de [...] [...], care era intermediarului lui [...] [...] [...].

A mai declarat că metoda prin care contractele încheiate cu precădere cu cele 2 firme agreate era interpretarea condițiilor tehnice deși din punct de vedere economic erau mai avantajoase ofertele depuse de alte firme. A arătat că știe SC [...] era administrată indirect de către [...] [...] [...]. Îi cunoaște din vedere pe Soare [...] și pe [...] [...] [...], însă nu este un apropiat al acestora.

La contractul nr. [...] a vizat situații de plată deși nu erau întocmite procese verbale de recepție, pentru că recepția se executa la finalizarea lucrărilor, situațiile de plată atestând executarea parțială a lucrărilor.

Referitor la contractele 192 și [...], a arătat că lucrările de deszăpezire au fost scoase la licitație inițial în octombrie 2009, și știe că au fost 4 loturi de drumuri județene și că s-a înscris [...] [...] [...] pentru un lot de drumuri, oferta fiind respinsă, iar procedura anulată.

A declarat că nu cunoaște motivele reale pentru care procedura a fost anulată, dar din modul în care s-au derulat evenimentele, în sensul că după emiterea codului galben de ninsori, lucrările de deszăpezire au fost scoase la licitație în regim de urgență prin atribuire, prin încredințare directă fără negociere, astfel atât el, cât și [...] [...], și-a dat seama că în mod intenționat s-a tergiversat organizarea procedurii de achiziție publică, pentru a se ajunge în situația în care încheierea unor astfel de contracte era indusă de condițiile meteo ceea ce determina în mod obligatoriu alegerea procedurii de încredințare directă fără negocierea prețului.

Inculpatul [...] [...], în cursul camerei preliminare, a contestat propriile declarații date în cursul urmăririi penale, solicitând și excluderea declarației dată în calitate de suspect la data de 07.08.2014.

Cu privire la aceasta a arătat că suferă de o boală gravă, iar în perioada [...] a fost internat în [...] [...] de [...] [...], când a fost căutat de organele de urmărire penală la domiciliul său şi nefiind găsit, i-au transmis soţiei sale că trebuie în mod urgent să se prezinte la [...] [...] pentru a da declaraţii, astfel că a plecat din spital, fără ştirea medicilor, pentru a se prezenta la organul de urmărire penală unde, în lipsa unui avocat şi sub influenţa tratamentului medical acordat, la data de 07.08.2014 i s-a adus la cunoştinţă că are calitatea de suspect pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată şi i se ia o declaraţie, care consemnează răspunsul la o întrebare a organului de urmărire penală cu privire la modul în care a fost desemnat în cadrul procedurilor de achiziţie publică, finalizate cu încheierea unor contracte, răspuns care a fost consemnat la dictarea procurorului, din cauza emoţiilor generate de prezenţa sa la [...] [...], dar mai ales din cauza stării de boală şi a efectelor medicamentelor administrate, fiind inapt să scrie altfel decât i se spusese. Faptul că a scris la dictare consideră că rezultă din datele şi aspectele consemnate în declaraţii şi modul de redare. A arătat că procurorul a folosit astfel tehnici de ascultare care au afectat capacitatea persoanei de a relata în mod conştient şi voluntar faptele care constituie obiectul probei, profitându-se de boala în care se afla, fiind încălcate disp. art. 101 [...]. Ulterior datei de 07.08.2014, când i s-a adus la cunoştinţă că a fost pusă în mişcare acţiunea penală, respectiv la 27.08.2014 şi 17.09.2014, nu a mai dat alte declaraţii, menţionându-se doar că “îşi menţine cele declarate anterior”, şi câtă vreme prima declaraţie a fost dată în condiţii de nelegalitate şi celelalte declaraţii ulterioare sunt nelegale potrivit principiului prev. de art. 280 alin. 2 [...].

Cererea inculpatului a fost respinsă în camera preliminară pe motiv că ”nu există vreo dovadă la dosar privind incapacitatea acestuia de a da declaraţie la data respectivă, mai exact vreo dovadă privind efectul medicamentelor pe care le lua la acel moment inculpatul, dar mai ales nu există vreo dovadă că s-a adus la cunoştinţă procurorului de caz această situaţie ori că existau elemente în funcţie de care procurorul putea să aprecieze şi să aibă cunoştinţă că persoana audiată nu ar fi capabilă să relateze în mod conştient fapte şi împrejurări de fapt conforme cu realitatea. Astfel, nu poate fi reţinută susţinerea inculpatului că procurorul a obţinut de la el o declaraţie prin folosirea de metode şi tehnici nelegale ori neloiale, în sensul că a profitat de starea în care se afla. Însă chiar inculpatul este cel care avea posibilitatea de a amâna momentul prezentării şi audierii la procuror, dat fiind că se afla internat în spital, sau de a aduce la cunoştinţă procurorului starea în care se afla. [...] mult, inculpatul a arătat că a dat declaraţii ulterioare unde s-a trecut că menţine ce a declarat anterior, ocazii cu care a avut posibilitatea să ofere explicaţii cu privire la situaţia în care s-a aflat la data de 07.08.2014. Faţă de cele expuse, neexistând dovezi certe privind incapacitatea inculpatului de a discerne cu privire la cele declarate, precum şi privind luarea la cunoştinţă de către procuror a unei astfel de situaţii, nu există motive de excludere a declaraţiilor lui [...] [...], inculpatul având de altfel oportunitatea de a contesta proba în cursul judecăţii”. 

Inculpatul [...] [...] a decedat la data de 20.12.2015, astfel că nu a mai fost posibilă audierea acestuia în fața instanței, decesul intervenind anterior demarării principalilor pași procesuali în cauză, starea de sănătate a acestuia constituind cauza mai multor amânări.

În legătură cu situația audierii acestuia în cursul urmăririi penale și a celor susținute în contestarea propriilor declarații în timpul vieții, a fost audiată martora [...] [...], soția inculpatului, care a declarat că în ziua în care a fost audiat, s-au prezentat trei domni mascați la domiciliu care doreau să discute cu soțul ei și la inițiativa acestora, l-a sunat pe soț, care era internat în spital, astfel că soțul a ieșit din spital chiar în halat, a venit acasă unde așteptau cei trei și a plecat împreună cu aceștia. A mers după el, considerând că este la consiliul județean, unde l-a căutat peste tot, ocazie cu care i s-a spus că este posibil să fie la [...] [...]. A mai declarat că soțul se afla la acel moment sub tratament medicamentos care îi provoca diverse efecte secundare cum ar fi lipotimie, pierderi de memorie și că a mers după el la sediul parchetului pentru a-i da medicamentele și pachet cu mâncare, după ce a ajuns și a explicat în ce situație este acesta și că nu ar trebui audiat i s-a spus că mai durează doar 10 minute. La scurt timp acesta a ieșit de la audieri și când l-a întrebat ce a fost întrebat, i-a răspuns că nu își amintește, lucru care l-a susținut și ulterior când l-a întrebat același lucru, spunând doar că nu e ultima declarație care o dă. și ce a răspuns soțul i-a spus că nu își amintește. A răspuns la întreabarea dacă i s-a dictat declarația ori a fost lăsat să spună ce știa că soțul i-a spus cam așa ”ce au zis și au scris, am semnat și am plecat”. (vol. 24 dos. inst. filele 191-193).

Instanța apreciază că elementele prezentate de martora [...] [...] sunt într-o anumită măsură intensificate, fără a putea reține vreo problemă de sinceritate a acesteia, având în vedere sentimentele firești ale martorei ca soție a lui [...] [...], la acel moment foarte bolnav, aflat brusc și în probleme de natură juridico-penală, precum și decesul intervenit ulterior, subînțelegându-se o posibilă accentuare în mod natural a diverselor situații experimentate atât de aceasta, cât și de soțul ei.

Din actele dosarului rezultă că [...] [...] a fost chemat la audiere în calitate de suspect direct cu mandat de aducere (vol. 9 dos. u.p. filele 149-150), calitatea de suspect fiind dobândită prin continuarea urmăririi penale la data de 06.08.2014, când a fost emis și mandatul pentru a doua zi. Mandatul de aducere presupune aducerea la organul judiciar a suspectului de către organele de poliție ori jandarmerie. Chiar dacă acestea au mers la domiciliul inculpatului unde acesta nu se afla, fiind înștiințat de soție telefonic despre sosirea organelor de poliție/jandarmilor, inculpatul a ales singur să iasă din spital, deși, în lipsa externării dispusă de medic, ieșirea din spital nu este recomandată, acest lucru întâmplându-se cel mai probabil urmare unei stări de surescitare legat de cercetările care se știa că se fac în prezenta cauză la acel moment și a comunicării practic și a noii calități de suspect.

Faptul că au venit trei ”mascați” să îl ia nu corespunde, cel puțin în totalitate, cu modul de aducere la îndeplinire a unui mandat de aducere, actul fiind emis ca măsură suplimentară de prezență la audiere, și de obicei nu se execută cu ajutorul ”mascaților”, existând posibilitatea ca ”mascați” să fie considerați, într-un sens larg, nu doar cei din forțele de intervenție care poartă cagule care acoperă fața, ci și polițiști/jandarmi care sunt într-un grup ori au un anumit tip de uniformă mai elaborată ori însoțită de diverse accesorii. La executarea mandatului, cel puțin o persoană este firesc să aibă fața descoperită și să se legitimeze înainte de a anunța care este motivul prezenței sale acolo.

Conform orelor menționate în declarație, inculpatul a fost audiat între orele [...] și [...], procesul verbal de aducere la cunoștință a drepturilor și obligațiilor ca suspect fiind întocmit la [...], ceea ce înseamnă că mandatul a fost executat dimineață.

Ar fi fost firesc și corect conform procedurii, ca organele de poliție judiciară, cărora le-a fost încredințată executarea mandatului, să ia act de situația identificată, că [...] [...] se afla internat în spital și să constate imposibilitatea executării mandatului pentru data respectivă, cu aducerea la cunoștință procurorului despre situația acestuia, lucru care nu rezultă că s-a întâmplat, [...] [...] fiind lăsat practic să-și aprecieze singur situația la acel moment sensibil pentru el, acesta nerezultând că avea cunoștințe juridice necesare și suficiente să aprecieze corect asupra unor posibile consecințe în caz de neprezentare la audiere.

În raport de toate elementele arătate, instanța constată și la acest moment că nu pot fi reținute aspecte de neloialitate în administrarea probelor prin audierea în calitate de suspect și inculpat a lui [...] [...] ori alte aspecte care să constituie cauze de nulitate absolută privind audierea acestuia din timpul urmăririi penale, mai ales că organul judiciar ar fi cunoscut situația în care s-a aflat acesta și că s-a profitat de ea ori a fost tratată cu indiferență.

Instanța nu poate reține faptul că tratamentul medicamentos sub care se afla îl afecta și în ce măsură, astfel de lucruri putând fi stabilite doar de persoane cu pregătire de specialitate.

Se poate doar prezuma rezonabil că la momentul audierii, în special ca suspect, se afla într-o stare de slăbiciune, într-o stare emoțională puternică, acest lucru subînțelegându-se în cazul oricărei persoane internată în spital, care suferă de o boală incurabilă, boală datorită căreia a și încetat din viață după aproximativ 1 an și 5 luni și datorită căreia se afla sub tratament medicamentos, aflând brusc și despre dobândirea calității de suspect într-o cauză penală cu chemarea lui în scurt la audiere.

Față de această situație, cu privire la declarațiile acestuia, mai ales cea din 07.08.2014, nu poate opera o sancțiune procesuală, instanța apreciind însă că a fost afectată fiabilitatea probelor conținute de această declarație, ceea ce impune a fi privită cu rezervă având în vedere momentul și condițiile în care a dat acea declarație, subînțelegându-se starea de surescitare/tulburare în care se putea afla [...] [...], cu atât mai mult cu cât în calitate de persoană acuzată există și posibilitatea să fi declarat astfel încât să își ușureze cât mai mult propria situație, fiind și bolnav.

Faptul că ulterior în cursul urmăririi penale în calitate de inculpat a susținut că menține declarațiile anterioare nu este suficient pentru a putea aprecia altfel, nefiind clar dacă a mai citit ce a declarat ori dacă s-a informat ce a declarat.

Instanța constată că, și dacă s-ar face abstracție de situația aparte în care s-a aflat [...] [...] la data de 07.08.2014 când a fost audiat, perioada internării [...] rezultând din biletul de ieșire din spital aflat la filele 177-178 din vol. 2 în dos. inst, cele declarate de acesta nu susțin aprecierile acuzării.

Astfel, referitor la afirmația acestuia că a observat că de-a lungul timpului singurele firme agreate erau SC [...] [...] [...] și SC [...] [...] [...], instanța constată că nu a prezentat niciun element care a stat la baza acestei observații, și în raport de documentele de la dosar care demonstrează că și alte societăți au câștigat în procedurile de achiziție publică derulate de [...] [...] [...], apare ca fiind o observație fie bazată pe aspecte incomplete, fie lipsită de fundament.

A declarat că [...] [...] le sugera că președintele Consiliului [...] [...], [...] [...] [...], preferă lucrări mai scumpe, situație care constată instanța că de asemenea nu demonstrează favorizarea celor trei societăți, având în vedere că în procedurile analizate au existat societăți care au avut și oferte cu prețuri peste ceea ce au ofertat societățile [...] și [...]. Faptul că [...] [...] [...] ar fi preferat lucrări mai scumpe, pe motiv că ar fi mai bune din punct de vedere al calității, nu permite concluzia că acesta s-ar fi referit la societățile pretins favorizate, ci eventual că ar fi dorit ca valorile contractelor să fie în general mari indiferent de cine era societatea ofertantă.

Analizând această parte a declarației și din perspectiva că s-a dorit a se arăta că inculpatul [...] [...] [...] impunea ca valoarea estimată a contractelor să fie mai mare, ori în cadrul procedurilor să fie achiziționate lucrări de valoare mai mare, instanța constată că de asemenea nu sunt elemente care să permită identificarea exact a motivului pentru care [...] [...] [...] ar fi dorit lucrări mai scumpe și ce ar fi însemnat exact acest lucru.

Instanța constată și că [...] [...] a declarat că deși [...] [...] le-a sugerat aceste lucruri, ei, membrii comisiei nu erau de acord. Nu rezultă dacă lipsa acordului era doar cu privire la alegerea ofertanților în raport de valoarea mai mare a ofertei ori nu erau de acord cu propunerile lui [...] [...].

În aceste condiții, cel mult, prin declarația lui [...] [...] dată la 07.08.2014 și susținută ulterior, se poate demonstra ceea ce ar fi un posibil act de instigare la anumite fapte din partea lui [...] [...], urmat de neexecutare, ceea ce ar însemna că toți ceilalți inculpați implicați în proceduri au acționat în conformitate cu legea, fără a da curs vreunei solicitări necorespunzătoare.

[...] [...] continuă însă în declarație cu susținerea că, câștigarea contractelor 102, 101, 160, 170,, 192 și 193 a fost impusă de [...] [...], care era intermediarul lui [...] [...] [...].

Această afirmație a lui [...] [...] apare ca fiind în contradicție cu ceea ce tot el a declarat câteva rânduri mai sus, că membrii comisiei de evaluare nu au dat curs sugestiilor lui [...] [...], întrucât dacă nu erau de acord ceilalți membri ai comisiei de evaluare cu sugestiile venite de la/prin [...] [...], cum să fi lăsat aceeași membri ca [...] [...] să le impună rezultatul în cazul unor licitații.

Referitor la faptul că metoda prin care contractele ajungeau să fie încheiate cu cele două firme agreate era cea a interpretării condițiilor tehnice, deși din punct de vedere economic erau mai avantajoase ofertele depuse de alte firme, se constată că această afirmație făcută în declarație este în primul rând neclară, nerezultând ce anume a avut în vedere prin faptul că ofertele celelalte erau mai avantajoase din punct de vedere economic și nici cum avea loc această interpretare a condițiilor tehnice, în referire și la ce este criteriul oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

A mai afirmat [...] [...] în această declarație că știe că SC [...] [...] este administrată indirect de [...] [...] [...], fără a detalia și a indica ce însemna pentru el această administrare indirectă.

[...] a menționat în declarație că [...] [...] era intermediarul lui [...] [...] [...], nu s-a indicat în declarație care sunt aspectele pe baza cărora s-a tras concluzia că [...] [...] era intermediar, cum avea loc în concret această intermediere, cum nu s-a arătat în ce mod le-ar fi fost impusă câștigarea licitațiilor de o anumită firmă și de ce s-au considerat obligați să procedeze potrivit solicitării care ar fi existat în acest sens.

Referitor la afirmația că din modul în care s-au derulat evenimentele, în sensul că după emiterea codului galben de ninsori lucrările de deszăpezire au fost scoase la licitație în regim de urgență prin încredințare directă fără negociere, și el și [...] [...] și-au dat seama că în mod intenționat s-a tergiversat organizarea procedurii de achiziție publică, instanța constată că [...] [...] nu cunoștea nimic despre situația achiziției privind aceste lucrări anterioară emiterii codului galben de ninsori, după cum a și declarat, rezultând că eventuala concluzie la care a ajuns este una pur personală și care nu pare că a avut la bază toate elementele pentru a fi formată cât mai obiectiv. Faptul că și [...] [...]  ar fi ajuns la această concluzie este infirmată de poziția acestui inculpat avută pe parcursul procesului, în declarația analizată nefiind arătat nici felul în care a aflat că și [...] [...] ar fi remarcat o tergiversare intenționată.

De altfel, [...] [...] s-a referit permanent la ceea ce ar fi fost o procedură de ”încredințare a achiziției fără negocierea prețului”, procedura fiind aceea de negociere fără publicarea unui anunț de participare, fără a fi clar dacă acesta s-a exprimat doar eronat ori a vrut să spună ceva anume.

Față de cele constatate, declarația dată de [...] [...] în cursul urmăririi penale nu este de natură să probeze faptele deduse judecății ori alte aspecte privind aceste fapte, în primul rând urmare problemei de fiabilitate constatată și în al doilea rând pentru că acesta a susținut diverse aspecte într-o manieră mult prea generică, contradictorie, declarația acestuia sub aspectele prezentate fiind singulară în anasamblul probatoriu, neputând fi coroborată cu nicio altă probă, astfel că aspectele susținute în rechizitoriu nu sunt probate prin aceasta.

Referitor la faptul că inculpatul Soare [...], administratorul SC [...] [...] [...], a declarat că a fost sunat de către inculpata [...] [...], care l-a invitat în mod direct pentru a veni la sediul Consiliului [...] [...] pentru încheierea unui contract de deszăpeziri, având în vedere iminenţa situaţiei, instanța constată că invitarea SC [...] [...] la negocieri rezultă și din documentele cauzei, așa cum s-a arătat mai înainte. Faptul că a fost sunat administratorul societății și personal de către [...] [...] nu poate fi privit în derularea procedurii de negociere fără publicarea unui anunț decât ca un demers suplimentar, în susținerea invitației trimisă și în scris și în scopul rezolvării problemei cât mai repede dat fiind faptul că în acea zi deja ningea, iar acțiunile întreprinse la nivelul autorității pentru asigurarea lucrărilor aveau loc deja sub presiune.

În considerarea aspectelor expuse, instanța constată că nu se identifică îndeplinirea de acte cu încălcarea legii de către vreunul dintre inculpații vizați în procedurile analizate și nici existența vreunui prejudiciu așa cum se susține prin actul de trimitere în judecată.

În legătură cu acest proceduri nu au fost identificate în probe aspecte care să constituie acte de determinare, influențare sau care să poată fi apreciate ca intervenție nepermisă în activitatea inculpați în calitate de funcționari în cadrul Consiliului județean [...], directe ori indirecte, din partea administratorilor SC [...] [...] [...] ori SC [...] [...], și care să poată fi încadrate la ceea ce ar fi acte de instigare.

Procedura de achiziție publică, finalizată cu încheierea Contractului nr. [...] cu SC [...] [...] [...], având ca obiect „Servicii de expertiză tehnică + [...] + [...] + [...] + [...] şi lucrări de ececuție pentru reparare şi amenajare imobil situat în şoseaua [...] nr. 3 [...]” ([...]- documentație de avizare a lucrărilor de intervenție, [...]- proiect tehnic, [...]- detalii de execuție, [...]- caiete de sarcini)

În legătură cu aspecte ce țin de derularea procedurii și încheierea acestui contract sunt acuzați inculpații [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...].

Necesitatea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, a fost justificată prin referatul de necesitate nr. [...] (vol. 48 dos.u.p. fila 277) cu motivaţia că imobilul din str. [...] nr. 3 în care a funcţionat Centrul de [...] nr. 4 nu este folosit şi este supus degradării, astfel că pentru destinaţia de birouri era necesară achiziţionarea „Serviciului de proiectare şi a lucrărilor pentru reparare a imobilului şi amenajarea lui pentru unităţi instituţionale.

[...] estimată a serviciului de proiectare şi execuţie a fost stabilită prin nota justificativă, semnată de către inculpatele [...] [...] şi [...] [...], care  indică valoarea de 971.655 lei fără [...] formată din 903.361 lei fără [...] pentru lucrări (C+M), conform evaluărilor făcute pe baza preţurilor de pe piaţa liberă și [...] lei fără [...] pentru proiectare (expertiză+[...]+[...]+[...]+[...]), valoare de proiectare calculată în baza Ordinului nr. 11/N al [...] privind metodologia de calcul a onorariilor şi preţurilor pentru proiectarea investiţiilor (vol. 48 dos.u.p., fila 276).

Această valoare a contractului se regăsește și în anunțul de participare nr. [...] publicat în [...] (expedierea anunțului fiind efectuată electronic la aceeași dată) și în documentația de atribuire. (vol. 48 dos. u.p., filele 228 și 233).

[...] de necesitate, nota justificativă și caietul de sarcini au fost înaintate către [...] [...] Publice cu adresa nr. [...] (vol. 48 dos. u.p., fila [...], purtând semnătură de primire la data de 30.10.[...]

Prin dispoziţia nr. [...] a fost aprobată de către preşedintele Consiliului [...] [...], inculpatul [...] [...] [...], completarea [...] anual al achiziţiilor publice pentru anul 2009 lucrări, prin includerea achiziţiei de „Expertiză tehnică+[...]+[...]+[...]+[...] şi execuţie reparare şi amenajare imobil situat în şos. [...] nr. 3, [...]”, aceasta fiind înscrisă la poziţia 22 din [...], având menționată și valoarea estimată a contractului de 971.655 lei fără [...], cu dată estimată de începere a procedurii 04.11.2009 și de finalizare 15.12.2009, procedura aplicată fiind cea de licitație deschisă (vol. 48 dos. u.p., filele 284-287).

Prin nota justificativă nr. [...] (vol.48 dos.u.p. filele 274-275) privind alegerea cerinţelor minime de calificare, s-a stabilit în principal:

-cifra de afaceri medie anuală pe ultimii 3 ani să fie de 1.900.000 lei;

-pentru proiectare se solicita îndeplinirea şi finalizarea unui contract de servicii similare în valoare de [...] lei privind elaborarea de documentaţii pentru expertizarea şi proiectarea lucrărilor de consolidare şi reabilitare a construcţiilor;

-tot pentru proiectare se solicita prezentarea echipei profesionale pentru realizarea contractului, formată din: şef proiect, să aibă această calitate în minim cinci proiecte similare; specialişti- 2 arhitecţi cu minim 5 ani experiență în domeniu, 1 inginer proiectant cu vechime 5 ani specializat în proiectare reţele apă – canal, 1 inginer proiectant cu vechime minim 5 ani specializat în proiectare instalaţii tehnico – edilitare, 1 inginer proiectant cu vechime minim 5 ani specializat în proiectarea structurilor de rezistenţă, 1 inginer proiectant cu vechime minim 3 ani specializat în proiectare instalaţii electrice.

-pentru lucrări, ofertanţii trebuia să facă dovada îndeplinirii unui contract similar, în ultimii 5 ani, care a avut o valoare de 900.000 lei.

-tot pentru lucrări se depunea „declaraţia privind asigurarea cu personal”, ofertanţii trebuind să dispună de: un responsabil tehnic cu execuţia lucrărilor, un responsabil cu calitatea atestat în domeniul lucrărilor care fac obiectul procedurii de atribuire, 2 sudori autorizaţi [...] în oţel şi 2 sudori autorizaţi [...] [...].

Prin nota justificativă nr. [...] (vol.48 dos.u.p., filele 272-273), în raport de complexitatea serviciilor s-a propus spre aprobare ca și criteriu de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” cu următorii factori de evaluare:

-preţul ofertei (proiectare + execuţie) = 50 puncte;

-termenul de predare/execuţie =20 puncte;

-tehnologia propusă de proiectare pentru execuţia lucrării=20 puncte;

-termenul de garanţie al lucrării=10 puncte.

Prin Dispoziţia nr. [...] (vol. 48 dos.u.p., fila 226), inculpatul [...] [...] [...] a numit ca membri ai comisiei de evaluare a ofertelor pe inculpaţii [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] şi pe martora [...] [...].

Din procesul verbal de deschidere a ofertelor nr. [...] (vol. 48, filele 205-212) a rezultat că la procedura de atribuire a contractului având ca obiect „Expertiză tehnică+[...]+[...]+[...]+[...] şi execuţie reparare şi amenajare imobil situat în şos. [...] nr. 3 [...]” au participat trei ofertanţi: SC Confort 2000 [...] [...] în asociere cu SC [...] [...] [...]; SC [...] [...] [...] în asociere cu SC [...] [...] [...]; SC [...] [...] [...].

În procesul verbal al şedinţei de evaluare intermediară nr. [...] (vol. 48 dos. u.p., fila 204), comisia de evaluare a constatat că:

1.Ofertantul SC [...] [...] [...], în asociere cu SC [...] [...] [...], întruneşte cerinţele minime de calificare;

2.Ofertantul SC [...] [...] [...] a depus o declaraţie şi o anexă privind îndeplinirea cerinţelor de calificare în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (4) din HG nr. 925/2006, comisia constatând că ofertantul menționează în mod succint modul concret de îndeplinire a cerințelor de calificare. De asemenea, analizând propunerea tehnică și financiară, comisia a constatat că în formularul de ofertă, din propunerea financiară, ofertantul se angajează să presteze serviciile în 73 de zile și să execute lucrările în 45 de zile de la ordinul de începere a lucrărilor, iar în graficul de realizare a serviciului ”Expertiza tehnică [...] + [...] + [...] + [...] și execuție lucrări reprare și amenajare imobil situat în [...]. [...], nr.3, [...] ([...] nr. 16), din propunerea tehnică, în 28 de zile.

3.Ofertantul SC Confort 2000 [...] [...], în asociere cu SC [...] [...] [...], a depus două declaraţii + anexe privind îndeplinirea cerinţelor de calificare în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (4) din HG nr. 925/2006, comisia constatând că acest ofertant menționează în mod succint modul concret de îndeplinire a cerințelor de calificare.

Cu privire la neconcordanțele constatate în legătură cu termenul de prestare a serviciilor de proiectare şi execuţia lucrărilor prezentat de SC [...] [...] în propunerea tehnică, comisia a solicitat clarificări, în baza art. 78 din HG nr. 925/2006, prin adresa nr. [...] (vol. 48 dos. u.p., fila 202-203).

Prin adresa nr. [...] (vol. 48 dos. u.p. fila 201), SC [...] [...] a răspuns la solicitarea de clarificări a autorităţii contractante, arătând că în formularul de ofertă cele 73 de zile reprezintă durata totală de proiectare și execuție lucrări, iar din cele 73 de zile, conform graficului anexat formularului de ofertă, cele 28 zile reprezintă durata serviciilor de proiectare (expertiză – 7 zile, [...] – 7 zile, [...]+[...]+[...], inclusiv [...] – 14 zile) şi restul de 45 zile reprezintă durata de execuţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii.

Prin raportul procedurii nr. [...] (vol. 48 dos. u.p., filele 213-215), comisia de evaluare a declarat admisibile cele trei oferte depuse în cadrul procedurii de atribuire, iar în urma aplicării criteriilor de atribuire a rezultat că SC [...] [...] în asociere cu SC [...] [...] a obţinut punctajul cel mai mare (100 puncte) şi a fost declarată câştigătoare.

[...] în raportul procedurii se menționează că situația punctajului a rezultat în urma aplicării criteriului de atribuire ”prețul cel mai scăzut”, rezultă că aceasta este o eroare materială, având în vedere criteriul stabilit în cadrul procedurii (oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic) și grilele de evaluare individuală (vol.48 dos. u.p. filele 193-199) potrivit cărora SC [...] [...] [...] a primit punctaj maxim la fiecare dintre factorii de evaluare, în timp ce ceilalți doi ofertanți au fost depunctați la toți acești factori, cu excepția SC [...] [...] [...] care la factorul ”termenul de execuție lucrări” a primit de asemenea punctajul maxim.

Instanța constată și că acordarea punctelor de către comisie a fost efectuată în mod corect, fiind efectuată o diferențiere de punctaj în funcție de oferta societăților.

SC [...] [...] a ofertat potrivit Formularului 10B (vol. 49 dos. u.p., fila 296) un termen de 20 de zile pentru serviciile de proiectare și 45 de zile pentru execuția lucrărilor, în timp ce SC [...] [...] a ofertat, potrivit aceluiași formular și clarificărilor comunicate la cererea comisiei (vol.49 dos.u.p. fila 50 și vol. 48 dos. u.p. fila 201), 28 de zile pentru serviciile de proiectare și 45 de zile pentru execuția lucrărilor, primind punctaj total 10 pct. pentru termenul de execuție lucrări și punctaj de 7,14 pct. pentru termenul privind serviciile de proiectare.

Între Unitatea [...] Teritorială - [...] [...], prin [...] [...] [...], în calitate de achizitor şi SC [...] [...] [...], lider al asocierii cu SC [...] [...] [...] în calitate de executant, a fost încheiat contractul de lucrări nr. [...], ulterior fiind încheiate și următoarele acte adiţionale (vol. 48 dos. u.p., filele 9, 15, 21-22):

-actul adiţional nr. 1 înregistrat la nr. [...] prin care se corectează adresa imobilului care urma a fi reabilitat (din şoseaua [...] nr. 3 în şoseaua [...] nr. 3A);

-actul adiţional nr. 2 înregistrat la nr. [...] prin care s-a prelungit termenul de finalizare al lucrărilor până la data de 20.09.[...]

-actul adiţional nr. 3 înregistrat la nr. 119/2010 prin care taxa pe valoarea adăugată ([...]) a fost stabilită în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, având în vedere prevederile art. 1 pct. 44 din [...] nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale.

Conform documentelor existente la dosarul cauzei, actul adiţional nr. 2 a fost încheiat în baza următoarelor documente:

1.Adresa nr. [...], înregistrată la [...] [...] [...] la nr. [...], prin care SC [...] [...] [...] solicită prelungirea cu 145 zile a duratei de execuţie a lucrărilor aferente contractului de lucrări, în conformitate cu clauza 10.4, datorită evenimentelor înregistrate pe parcursul proiectării şi execuţiei lucrărilor, acestea constând în:

-identificarea de tiranţi secţionaţi pentru care s-a dispus reîntregirea prin sudură, identificaţi la nivelul planşeului peste parter şi peste etaj, conform dispoziţiei de şantier nr. 1/16.03.2010, în urma sondajelor realizate cu ocazia refacerii traseelor de încălzire centrală;

-consolidarea planşeelor peste etaj cu tiranţi metalici şi cu stâlpi, astfel încât acestea să poată prelua încărcarea plopilor şarpantei;

-realizarea ecranului hidrofug cu batoane de silicat de sodiu la nivelul inferior al pereţilor parterului în condiţii de temperatură de peste 15° C care să permită topirea, difuzarea şi uscarea în structura peretelui – condiţii impuse de tehnologia de realizare a acestui ecran hidrofug, după care se pot executa lucrările de finisaje.

2.[...] nr. [...] (vol. 48 dos. u.p. fila 17), prin care s-a propus întocmirea unui act adiţional la contractul de lucrări nr. [...] pentru prelungirea duratei de execuţie cu 145 zile, față de adresa antreprenorului și având în vedere că potrivit constatărilor din expertiza tehnică şi a măsurilor de intervenţie propuse, protecţia zidăriei împotriva igrasiei şi eliminarea acesteia din pereţii parterului se face prin realizarea hidroizolaţiei orizontale cu [...], procedeu ce constă în introducerea de batoane de siliconați în pereții decopertați în vederea creării unui ecran hidrofug impermeabil la ascensiunea capilară, stabil în timp și foarte eficace, refacerea finisajelor putând fi făcută numai după uscarea zidurilor, perioadă care, conform prescripțiilor tehnice anexate, este cuprinsă între 3 și 12 luni.

3.[...] tehnică a produsului [...] anexată, indică în principal, pe lângă pașii care trebuiesc urmați în utilizarea acestuia, faptul că:

-produsul şi metoda de aplicare conduc la refacerea barierei hidrofuge la baza zidurilor cu igrasie;

-batoanele (fiolele) [...] se introduc direct în rosturile cu mortar (asize), care constituie calea preferenţiala de propagare a igrasiei;

-tratamentul cu [...] se poate executa în orice perioadă a anului cu condiţia ca temperatura zidului să nu fie mai mică de + 4° C, deoarece se încetineşte procesul de difuzie;

-după efectuarea tratamentului, uscarea zidului poate avea loc într-un interval de 3 până la 12 luni în funcţie de regimul termic.

[...] în rechizitoriu se susține că, prin referatul avut în vedere la încheierea actului

adițional nr. 3, inculpata [...] [...] este cea care a făcut propunerea de prelungire a termenului, instanța constată că semnătura aplicată apare ca fiind ”dată pentru”, inculpata în perioada [...] având suspendat raportul de serviciu cu [...] [...] [...] urmare concediului pentru incapacitate temporară de muncă, după cum rezultă din documentele întocmite la nivelul Consiliului [...] [...] (vol. 14 dos. inst, filele [...].

Prin urmare inculpata [...] [...], director executiv [...], nu a semnat acest referat și niciunul dintre documentele întocmite în acea perioadă.

Contractul de lucrări nr. [...] precum şi cele 3 acte adiţionale la acesta, au fost semnate de următoarele persoane: din partea achizitorului – [...] [...] [...] de [...] [...] [...] – Preşedinte [...] [...] [...], [...] [...] – Director [...] [...], [...] [...] - Director [...] [...], [...] [...] – Director [...] [...]  (numai contract şi actul adiţional 1) și [...] [...] [...] -  Compartiment Juridic, iar din partea executantului – SC [...] [...] & SC [...] [...] de [...] – [...] unic

În baza contractului de lucrări nr. [...], SC [...] [...] a emis către [...] [...] [...], în baza contractului menţionat mai sus, un număr de 8 facturi în valoare totală de 835.860 [...] fără [...]. 

[...] lucrărilor s-a efectuat în baza „Borderourilor de producţie” şi „Situaţiilor de plată” verificate de dirigintele de şantier inculpata [...] [...].

[...] s-a susținut prin rechizitoriu că la dosar nu s-au regăsit listele cu cantităţile de lucrări (Formularele: F1 - centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv, F2 – centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte, [...] – listele cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări) şi nici graficul de execuţie detaliat, prevăzut a fi depus de contractant conform pct. 4.2 din contractul de lucrări încheiat, în cursul judecății acestea au fost identificate și depuse la dosar, a se vedea anexele la raportul de expertiză contabilă vol. 20 dos. inst filele 384-393, filele 242-251 din anexe), formularul F1 aflându-se și în dos. de urmărire penală în vol. 10 fila 170 în documentele depuse de Soare [...], parte dintre aceste documente fiind depuse și de inculpați în cursul judecății.

Conform pct. 9.1 din contractul de lucrări nr. [...], autoritatea contractantă a reţinut garanţia de bună execuţie din fiecare situaţie de lucrări depusă spre decontare.

[...] se susține că nu s-a regăsit la dosar procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor conform pct. 11.2 din contractul de lucrări încheiat cu SC [...] [...], nr. [...] procesul verbal respectiv se regăsește la dosarul de urmărire penală vol. 10 filele 190-191 depus de inculpatul Soare [...], fiind depus și în cursul judecății de inculpați în vol. 14 filele 159-160.

În urma verificării documentelor care au stat la baza organizării şi derulării procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică având ca obiect „Expertiză tehnică +[...]+[...]+[...]+[...] şi lucrări pentru reparare şi amenajare imobil situat în [...]. [...] nr. 3 [...]”, acuzarea, în funcție și de cele reținute de specialist în cuprinsul raportului de constatare financiară – contabilă, apreciază că derularea procedurii s-a desfășurat cu mai multe deficiențe, cu privire la care instanța constată fie că acestea nu există, fie nu sunt urmarea unor acțiuni cu știință și cu urmărirea unui scop.

[...] consideră că nota justificativă prin care a fost determinată valoarea estimată a serviciului de proiectare şi execuţie a lucrărilor pentru repararea şi amenajarea imobilului situat în [...]. [...] nr. 3 [...] nu are înscrisă data emiterii, astfel că nu se poate stabili dacă la data determinării valorii estimate a contractului au fost respectate prevederile art. 26 din [...] nr. [...]6, conform cărora „[...] estimată a contractului de achiziţie publică trebuie să fie determinată înainte de iniţierea procedurii de atribuire a contractului respectiv”.

Instanța constată că nota justificativă despre care se susține că nu are număr și dată, a fost înaintată cu adresă care poartă număr și dată, adresă în care se menționează documentele trimise [...] [...] Publice, primită cu dată sub semnătură, așa cum s-a arătat mai sus, nefiind necesar ca și nota justificativă să poarte număr și dată, așa cum susțin și inculpații.

Față de aceste elemente, instanța constată că nu există vreo imposibilitate de a identifica momentul când a fost întocmită.

Rezultă fără dubiu că valoarea estimată a contractului a fost determinată înainte de inițierea procedurii de atribuire a lucrării respective, valoarea fiind menționată și în anunțul de participare publicat în [...]. Dacă valoarea estimată a contractului nu ar fi fost determinată înainte de inițierea procedurii, conform art. 26 din [...]. nr. [...]6, nu ar fi putut să apară în anunțul de participare și nici în celelalte documente.

Totodată, valoarea estimată a contractului apare în programul anual al achizițiilor pe 2009, la poziția nr. 22 - 971.655 lei fără [...].

O altă situație apreciată de acuzare că ar constitui o deficiență constă în aceea că, prin nota justificativă privind determinarea valorii estimate, lucrările de reparare şi amenajare imobil din [...]. [...] nr. 3 (C+M) au fost estimate la valoarea de 903.361 [...] fără [...], acest lucru fiind justificat prin faptul că evaluarea a fost făcută pe baza „preţurilor de pe piaţa liberă”, fără a fi prezentată însă o listă a acestor preţuri, în condițiile în care, conform art. 25 alin. (1) din [...] nr. [...]6 „Autoritatea contractantă are obligaţia de a estima valoarea contractului de achiziţie publică pe baza calculării şi însumării tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, fără taxa pe valoarea adăugată, luând în considerare orice forme de opţiuni şi, în măsura în care acestea pot fi anticipate la momentul estimării, orice eventuale suplimentări sau majorări ale valorii contractului”.

Referitor la faptul că valoarea estimată a contractului a fost efectuată în funcție de ”prețurile de pe piața liberă” fără a fi prezentată o listă a acestor prețuri, instanța constată că  inculpații vizați de această procedură, au arătat în principal, în cadrul audierilor, că estimarea s-a făcut în raport de dispoziții ale [...]. nr. 28/2008, prin utilizarea unui program de elaborare devize [...] și după observarea și efectuarea de măsurători la fața locului au fost întocmite în program devize estimative, existând liste cu cantități de lucrări intitulate [...] ofertă [...] [...] Centru [...] nr.4, privind reabilitarea imobilului din [...]. [...] și care au fost anexă la nota justificativă.

Inculpata [...] [...] a depus la dosar la termenul din 04.11.2016, când a fost audiată, mai multe înscrisuri în copie, printre care și cetralizator valori [...] centru de plasament nr. 4 Sos. [...], imobilul din [...]. [...] nr.3 fiind cel în care a funcționat fostul Centru de plasament nr. 4 după cum rezultă din mai multe înscrisuri de la dosar, înscrisuri constând în centralizator [...] centru plasament nr. 4 Sos [...] și formulare [...] de devize materiale și lucrări (vol. 14 dos. inst. filele 68-98).

Totodată, și dacă s-ar considera că aceste documente nu constituie o listă a prețurilor de pe piața liberă, instanța constată că nu s-a încălcat prin această lipsă vreo dispoziție de lege.

[...] se face referire în rechizitoriu la dispozițiile art. 25 alin. 1 din [...]. nr. [...]6, ”sumele plătibile” menționate în acest text nu se confundă cu lista prețurilor de pe piața liberă, estimarea valorii contractului de achiziție publică derivând dintr-o altă estimare a valorii totale de plată a serviciilor/produselor/lucrărilor, estimare făcută de autoritatea contractantă prin consultarea pieței și identificarea mediei prețurilor de pe respectiva piață pentru a putea analiza suportabilitatea investiției publice.

Instanța constată și că acuzarea nu a prezentat vreun element că valoarea estimată a contractului ar fi fost stabilită greșit și că prețul serviciilor nu a fost fundamentat corect la prețul pieței, așa cum susține documentul, astfel că aprecierea acuzării că estimarea valorii lucrării poate fi considerată ca fiind arbitrară nu poate fi primită, fiind lipsită de temei.

[...] estimată, și dacă ar fi fost stabilită discreționar/arbitrar, deși nu rezultă un astfel de lucru, nu a împiedicat depunerea de oferte, accesarea procedurii de achiziție publică fiind la îndemâna oricărei persoane interesate, ca dovadă fiind chiar faptul că s-au primit oferte în raport de această estimare, oferte ce nu pot fi privite ca fiind speculative.

[...] susține acuzarea că, [...] de evaluare nu şi-a îndeplinit atribuţiile care îi reveneau conform art. 72 alin. (2) lit. b) din [...]. nr. 925/2006 pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanţi, deoarece s-a concluzionat că SC [...] [...] (asociat al SC [...] [...]) care realiza serviciul proiectare, a prezentat în cadrul declaraţiei referitoare la echipa profesională propusă pentru realizarea contractului (formular [...]) pe arhitectul [...] [...] care la data deschiderii ofertelor (07.12.2009) nu îndeplinea cerinţa de calificare solicitată în documentaţia de atribuire de minim 5 ani experienţă în domeniu, din [...] acestuia rezultând că a terminat Facultatea de [...] „G.M. [...] [...] în anul 2007, la dosarul cauzei existând numai prima pagină a [...] arhitectului [...] [...], fără a fi anexată diploma de studii a acestuia.

Referitor la faptul că arhitectul [...] [...], prezentat în cadrul declarației referitoare la echipa profesională propusă pentru realizarea contractului, nu ar fi îndeplinit la data deschiderii ofertelor (07.12.2009) cerința de calificare solicitată în documentația de atribuire de minim 5 ani experiență în domeniu, instanța constată că în actele procedurii au existat într-adevăr neconcordanțe, în sensul că în ceea ce privește [...] tehnică, la echipa de profesioniști pentru proiectare, condițiile apar menționate în mod diferit.

În anunțul de participare nr. [...] din 13.11.2009 (vol. 48 dos. u.p. f.227-231) nu există cerința unei experiențe de 5 ani pentru cei doi arhitecți, cerința aceasta figurând în caietul de sarcini și documentația de atribuire.

Chiar dacă aceasta constituie o greșeală în întocmirea documentației, membrii comisiei de evaluare, în condițiile în care persoanele interesate nu au solicitat clarificări care eventual să ducă la remedierea situației, au dat în mod corect eficiență cerinței adusă la cunoștință în mod public și care prezenta cel mai mic risc de limitare a participării la licitație și de încălcare a drepturilor persoanelor.

Orice persoană avea posibilitatea să solicite clarificări în raport de această neconcordanță.

În ceea ce privește lipsa copiei documentului de atestare ca arhitect a numitului [...] [...], adus în echipa de asociere cu SC [...] de SC [...] [...] [...], se constată că aceasta nu a constituit o cerință și nici nu rezultă că era imperios necesar, în raport de organizarea activității din acest domeniu, înscrierea în [...] arhitecților și în [...] național ori teritorial al arhitecților, fiind facil a fi verificată atestarea profesională a acestuia.

Pe lista de semnături a echipei profesionale adusă de SC [...] [...] [...] în asociere și care a întocmit partea de expertiză tehnică a contractului, arhitectul [...] [...] a aplicat și ștampila cu mențiuni [...] [...] din [...] [...] Arhitect cu drept de semnătură- vol. 49 dos. u.p. fila 302.

De altfel, instanța constată că nici ofertanta [...] nu a prezentat pentru o parte dintre specialiștii echipei profesionale documente de atestare a acestora ca ingineri constructori, tehnician proiectant ori pentru cei doi arhitecți (vol.48 dos. u.p. filele 352-373), rezultând că la evaluare a fost avut în vedere [...], nu și documentele de atestare. De altfel pentru arhitect [...] [...] [...] [...] apare tot parțial în raport de formularul din documentația de atribuire-fila 359, iar pentru arhitect [...] [...] nu se regăsește niciun document, echipa profesională a acestui ofertant în asociere aflându-se la filele 338-339 din vol. 48 dos. u.p., în privința celui din urmă fiind depus un contract de consultanță.

Astfel, în cazul în care la evaluarea ofertelor a lipsit o parte a [...], aceasta nu poate constitui decât o omisiune a ofertantei în întocmirea documentației ori a membrilor comisiei la evaluare și care poate fi înțeleasă față de volumul de acte care îl aveau spre verificare și diversitatea acestora, existând inclusiv posibilitatea rătăcirii unei părți a [...] la manevrarea documentelor. [...] nu poate fi reținută ca doveditoare a unei intenții de favorizare pentru că, dacă ar fi observat această omisiune pe loc, în conformitate cu legea comisia trebuia să ceară clarificări ori acoperirea lipsurilor, iar în condițiile în care rezultă în cauză că [...] [...] era arhitect la acel moment comunicarea diferenței de CV nu constituia decât o formalitate.

Instanța constată și că în cursul urmăririi penale, la solicitarea organului judiciar, [...] [...] a comunicat din [...] datele angajaților SC [...] [...] [...], [...] [...] figurând angajat al acestei societăți începând cu data de 01.12.2009 (vol. 8 filele 472-473).

 Se susține prin rechizitoriu că autoritatea contractantă  nu a respectat documentaţia de atribuire, întrucât prevederile referitoare la termenul de predare/execuţie din documentaţia de atribuire (FD, [...], formular de contract) au un alt conţinut decât cel din contractul de atribuire încheiat cu SC [...] [...].

Se arată astfel că în documentaţia de atribuire elaborată de autoritatea contractantă a fost prevăzut termenul de prestare a serviciului de proiectare şi de execuţie a lucrărilor de 92 zile de la data semnării contractului, astfel: pentru serviciile de proiectare - documentaţia tehnico-economică se preda în termen de 32 de zile în următoarele etape (etapa I - expertiza se predă în termen de 7 zile de la semnarea contractului; etapa [...] - [...] se  predă în termen de 10 zile de la predarea expertizei; etapa [...] - [...]+[...]+[...], documentaţii pentru obţinerea avizelor şi documentaţia [...] se predă în termen de 15 zile de la avizare [...]); pentru execuţia lucrărilor - termenul de execuţie lucrări este de maxim 60 zile de la predarea [...]+[...]+[...].

În contractul de lucrări încheiat cu SC [...] [...] a fost prevăzută durata de execuţie a contractului de 65 zile, astfel: pentru serviciile de proiectare  - 20 zile de la data comunicată în ordinul scris de începere a prestării serviciilor emis de către achizitor; pentru executarea lucrărilor  - 45 zile de la data comunicată în ordinul scris de începere a lucrărilor emis de către achizitor după terminarea şi avizarea serviciilor de proiectare.

Instanța constată că termenele de efectuare a lucrărilor sunt trecute în contractul nr. [...] potrivit ofertei SC [...] [...].

În [...] 10B- [...] de ofertă (vol. 48 dos. u.p., fila 257) care face parte din documentația de atribuire la pct. 2 se menționează că ofertantul se angajează, ca, în cazul în care oferta sa va fi stabilită câștigătoare, să presteze serviciile în perioada arătată de el și să înceapă lucrările cât mai curând posibil după primirea ordinului de începere.

SC [...] [...], SC [...] [...] și SC Confort 2000 [...] au completat același formular (vol. 49 filele 296 și 50), toate având în vedere la formularea ofertei începerea lucrărilor cât mai curând posibil după primirea ordinului de începere.

Prin urmare, inserarea în contractul de achiziție publică la pct.4 că execuția contractului va începe după primirea ordinului de prestare a serviciilor și începere a lucrărilor nu poate fi reținut că ar constitui o deficiență care ar fi favorizat o societate anume, în ciuda faptului că în alte documente (FD, [...], formular model de contract) se menționează că data de începere a serviciilor de proiectare este data încheierii contractului, iar data de începere a lucrărilor de execuţie este data predării documentaţiei de proiectare. De altfel, în modelul de contract (vol. 48 dos. u.p. fila 266), la pct. 4.1, termenul de proiectare este calculat cu începere de la data ”intrării în vigoare a contractului”, aceasta fiind conform definițiilor din modelul de contract data semnării contractului de către ultima parte contractantă.

Nimeni nu a solicitat clarificări în raport de aceste discrepanțe, fiind de înțeles că posibilii ofertanți acordă mai multă atenție documentelor pe care efectiv le completează, iar la încheierea contractului, cel care a generat neconcordanțele este practic obligat să respecte cea mai favorabilă condiție pentru cealaltă parte, dintre cele anunțate și avută în vedere efectiv de aceasta pentru întocmirea ofertei, situație care ar fi fost valabilă pentru oricine ar fi câștigat în procedură.

Inculpații au depus la dosar în copie ordinul scris de începere a lucrărilor și anume [...] nr. 1/31.12.2009, semnat pentru beneficiar autoritatea contractantă de [...] [...], în care se menționează că data începerii proiectării este 07.01.2010 (vol. 14 dos. inst., fila [...]

La data de 11.01.2010 SC [...] [...] înaintează cu adresă documentația reprezentând prima parte a serviciilor de proiectare- expertiza tehnică, înregistrată sub nr. [...] la [...] [...] [...], expertiză trimisă pentru verificări inculpatei [...] [...] la 12.01.2010 (vol. 14 dos. inst, fila [...]

La data de 15.01.2010, SC [...] [...] trimite [...] de avizare a lucrărilor de intervenții ([...]) înregistrată sub nr. [...] la [...] [...] [...] (vol. 14 dos. inst. fila [...]

La data de 18.01.2010, [...] Economică- [...] disciplină contractuală din cadrul Consiliului [...] [...] atenționează [...] Tehnică [...] [...] că la data de 26.01.2010 expiră durata de prestare a serviciului expertiză tehnică + [...] + [...] + [...] + [...] ce face obiectul contractului nr. [...] (vol. 14 inst., fila [...]

Conform procesului verbal de avizare nr. [...], în perioada [...].01.2010, [...] de avizare a documentațiilor tehnico-economice pentru lucrările de interes județean a supus verificării și avizării partea din serviciile de proiectare Expertiza tehnică + [...], fiind avizată favorabil (vol. 14 dos. inst., filele 138-139).

La data de 26.01.2010, fiind înregistrată sub nr. 941 la [...] [...] [...], se depune și documentația constând în [...] + [...] + [...], documentații pentru avize, acorduri, inclusiv [...], fiind încheiat și un proces verbal în acest sens (vol. 14 dos. inst. filele 140-143).

[...] [...] + [...] + [...] a fost supusă verificării și avizării [...] de avizare a documentațiilor tehnico-economice pentru lucrările de interes județean în perioada [...], conform procesului verbal depus și de apărare în instanță (vol. 14 dos. inst., filele 144-145), dar care se regăsește și în dos. de urmărire penală în vol. 48, filele [...].

Față de cele arătate, instanța constată că SC [...] a respectat termenul de 20 de zile constând în prestarea serviciilor de proiectare, termen care a început să curgă de la 07.01.2010 conform ordinului de începere a lucrărilor.

 Prin urmare nu pot fi reținute ca valabile susținerile din rechizitoriu privind nerespectarea termenului de predare a documentației de proiectare.

Instanța constată și că prin rechizitoriu se face o confuzie cu privire la data de predare a documentației.

La 12.02.2010 nu a fost înregistrat vreun proces verbal de predare al documentației de proiectare, ci procesul verbal de avizare favorabilă a documentației [...] + [...] + [...] care fusese predată la 26.01.2010, conform celor menționate mai sus (vol. 48, filele [...]), [...] fiind predată la 15.01.[...]

Referitor la situația termenelor instanța constată că, diferența de punctaj acordată

pentru termenele de proiectare, nu și pentru cele de execuție lucrări, a constituit unul din factorii de departajare a ofertelor, însă pentru aspecte ulterioare, intervenite în perioada de execuție a contractului, nu se putea reține vreo culpă în evaluarea ofertelor nici dacă aceste termene ar fi fost depășite.

Evaluarea ofertelor a fot efectuată corect în raport de elementele de interes pentru stabilirea punctajului, neputând fi reproșat vreo ceva membrilor comisiei de evaluare în cazul în care în partea de executare a contractului apăreau probleme.

În ceea ce privește descalificarea care ar fi trebuit dispusă în opinia acuzării, în situația în care ar fi existat întârzieri în depunerea documentației, instanța constată că aceasta nu putea interveni decât în faza evaluării ofertelor dacă era cazul. [...] din fișa de date a achiziției și anume că „Depăşirea termenului de predare (expertiză tehnică+[...]+[...] +[...]+[...], incluzând studii topo, studii geo şi documentaţii pentru obţinerea avizelor şi documentaţia [...]) de 32 zile calendaristice va conduce la descalificarea ofertantului, nefiind posibilă modificarea ulterioară a termenului de predare a acestor documentaţii”, nu produce efecte pentru perioada de execuție a contractului, când nu mai este posibilă descalificarea, ci este pentru faza întocmirii și evaluării ofertelor, în cazul în care un ofertant ar fi propus un termen mai mare de 32 de zile, ceea ce nu s-a întamplat.

Faptul că în execuția lucrărilor contractului nr. [...] au existat întârzieri, nu putea fi cunoscut de membrii comisiei când au făcut evaluarea ofertelor, astfel că aceștia nu aveau cum să procedeze altfel, evaluarea fiind făcută în concret prin analizarea tuturor elementelor din oferte.

Nu se identifică în cauză niciun element pe baza căruia să se poată trage concluzia că termenul de execuție propus de SC [...] [...] prezenta aparența ca fiind neserios, imposibil de respectat, astfel încât comisia să depuncteze această societate ori să o descalifice.

Referitor la faza de execuție, prin Hotărârea nr. [...] a Consiliului [...] [...] a fost aprobată documentația tehnico-economică, faza [...] de avizare a lucrărilor de intervenții și indicatorii tehnico- economici pentru lucrarea ”Reparare imobil din str. [...] nr. 3A și amenajarea lui pentru unități instituționale ale Consiliului [...] [...]” cu durată de execuție 5 luni, fiind emis ulterior ordinul de începere a execuției lucrărilor nr. 2/15.03.2010 (vol. nr. 14 dos. inst., filele 146-149).

[...] apărută în faza de executare a contractului nu demonstrează vreo rea-credință a ofertantului SC [...] [...], ori a membrilor comisiei de evaluare a ofertelor, ori a președintelui CJ [...], nefiind elemente care să permită măcar presupunerea că ofertantul a forțat în propria ofertă pentru a-și mări șansele de câștig, fiind depășit de anumite situații în faza de executare a contractului, astfel de situații fiind des întâlnite fără a avea și conotații ilicito-penale. Acestea, de cele mai multe ori, se rezolvă în funcție de clauzele contractuale și dispozițiile legii în materia contractelor, inclusiv dispoziții din [...]. nr. [...]6, nefiind exclusă posibilitatea înțelegerilor amiabile, fără ca aceste înțelegeri amiabile să intre automat sub spectrul materiei penale doar pentru că sunt în legătură cu un contract de achiziție publică.

Referitor la faptul că autoritatea contractantă a prevăzut în documentaţia de atribuire

termenul de execuţie al lucrărilor ca factor de evaluare pentru stabilirea ofertei câştigătoare, însă în aceeaşi documentaţie a prevăzut posibilitatea prelungirii acestui termen, dând astfel posibilitatea ca participanţii la procedură să oferteze un termen mai mic pentru a obţine punctajul maxim, dar numai cu acordul autorităţii contractante, se constată că sunt aplicabile aceleași raționamente avute în vedere mai sus privind existența unor neconcordanțe în documentația de atribuire. [...] aveau posibilitatea să solicite clarificări în cazul unor astfel de neconcordanțe, iar condițiile din documentația de atribuire au fost aceleași pentru toți cei care au depus oferte, SC [...] [...] beneficiind de aceleași posibilități ca și SC [...] [...], inclusiv sub aspectul posibilității de a propune un termen mai mic prin raportare la condițiile cotractuale de prelungire.

[...] expertiză tehnică, [...] + [...] + [...] + [...], rezultat al primei părți a contractului, a fost necesar a fi aprobată de [...] [...] și ulterior a fost emis ordinul pentru execuție, hotărârea de aprobare fiind comunicată la [...] din cadrul unității la data de 03.03.[...]

Prelungirea termenului de execuţie a lucrărilor s-a realizat prin actul adiţional nr. 2/28.04.2010, prin care termenul de finalizare a lucrărilor de reparare şi amenajare  a imobilului s-a prelungit până la data de 20.09.2010, având la bază solicitarea SC [...] [...] (adresa nr. [...]) cu motivaţia, printre altele, că „protecţia zidăriei împotriva igrasiei se face prin realizarea hidroizolaţiei orizontale cu [...]”, care presupunea un termen de uscare a zidului de 3 până la 12 luni.

[...] susține că solicitarea făcută prin adresa nr. [...] de către SC [...] [...] pentru prelungirea termenului de execuţie a lucrărilor cu 145 zile calendaristice, în baza căreia s-a încheiat actul adiţional menţionat mai sus, a fost transmisă după mai mult de 2 luni de la avizarea documentaţiei de proiectare (12.02.[...], în condiţiile în care documentaţia de proiectare prevedea că:

-protecţia zidăriei împotriva igrasiei şi eliminarea acesteia din pereţii parterului se va

realiza prin „introducerea de batoane de siliconaţi tip [...] sau similar ...”, conform prevederilor de la cap. „Etapele principale de intervenţie” din [...] tehnic;

-durata de realizare a lucrărilor de consolidare şi modernizare a investiţiei era de 5

luni, conform cap. „Durata de realizare şi etapele principale” din [...].

Această situație ar constitui o deficiență în opinia acuzării întrucât, deşi la data predării documentaţiei de proiectare se ştia de necesitatea prelungirii termenului de execuţie a lucrărilor, solicitarea pentru prelungirea acestui termen s-a făcut abia după mai bine de 2 luni de la data predării documentaţiei de proiectare, când lucrările de execuţie erau demarate.

Analizând această situație, instanța constată că prin memoriul tehnic de rezistență aflat în vol. 49, filele 317-325, la Etapele generale de intervenție- pct.1 se propune ca protecția zidăriei împotriva igrasiei și eliminarea acesteia din pereții parterului să se facă prin: ”introducerea de batoane de siliconați tip [...] sau similar în pereții perimetrali ai parterului la baza acestora, la fiecare 30 cm; descrierea tehnologiei se va citi de pe plan și din caietul de sarcini”.

Astfel, prin memoriul tehnic, întocmit și urmare verificărilor făcute la fața locului, se propune utilizarea batoanelor [...] sau a altceva similar.

În planul anexă memoriului, planșa ”Detalii intervenție eliminare igrasie din pereții parterului” aflată la fila 414 din vol. 49 dos. u.p., se arată care este procedura acestei intervenții, iar în observațiile făcute de expert se arată că tratamentele se pot executa în orice perioadă a anului cu condiția ca temperatura zidului să nu fie mai mică de +4° C, deoarece se încetinește procesul de difuzie, iar după efectuarea tratamentului, uscarea zidului poate avea loc într-un interval de 3 până la 12 luni funcție de regimul termic, timp în care se poate păstra tencuiala veche afectată urmând ca operațiile de finisaj să se execute după uscare, prin uscare înțelegându-se scăderea umidității de la valoarea inițială la o valoare de [...].

Rezultă, din studiul întregii documentații, că situația umidității imobilului a fost identificată cu ocazia executării părții de proiectare din contract, când au fost efectuate verificări la fața locului de către experți și analize de laborator, gradul de umiditate rezultând urmare unor astfel de analize.

Prin urmare situația reală a imobilului cu privire la mai multe aspecte ce țin de construcție a fost observată în timpul efectuării acestor servicii de proiectare, ocazie cu care s-a apreciat ca fiind corespunzătoare metoda utilizării produsului [...] ori a unui produs similar, procedura de utilizare fiind cea expusă mai sus, așa cum rezultă și din fișa tehnică a produsului, precum și din indicațiile experților.

Faptul că solicitarea de prelungire formulată de SC [...] a fost trimisă, după o perioadă mai mare chiar de 3 luni (situația fiind reliefată în primele documentații predate în ianuarie [...] de la avizarea documentației prin care se indica utilizarea produsului [...], nu a afectat durata execuției contractului.

Dacă societatea ar fi făcut solicitarea mai devreme, de exemplu imediat după avizarea documentației, nu ducea la vreo schimbare a necesității de prelungire, și nici a termenului de când se impunea prelungirea, având în vedere că pentru utilizarea eficientă a produsului era nevoie să existe condiții de temperatură de minim +4°C.

Cum în [...] este cunoscut că aceste condiții de temperatură pot exista constant cu precădere după luna aprilie, instanța constată că aceste depășiri ale termenelor din contract au avut justificări obiective, fiind datorate unor aspecte identificate pe parcursul derulării contractului de achiziție publică și nu există niciun element că puteau fi prevăzute în concret de funcționarii autorității contractante care au evaluat necesarul de materiale și operațiuni pentru reabilitarea imobilului, ori de ofertantul câștigător, ori de alte persoane implicate în derularea acestor proceduri.

Faptul că în [...] se prevede un termen de execuție de 5 luni nu poate fi decât luând în calcul și aspectele din partea de expertiză unde se rețin problemele de igrasie și propunerea de utilizare a produsului [...] ori a unuia similar, [...] fiind practic un document ulterior expertizei.

În analiza modalității de stabilire a termenelor pentru serviciile de proiectare, nu se poate face abstracție nici de faptul că încheierea contractului 198 a avut loc la 23.12.2009, iar perioada 24 decembrie-07 ianuarie, în orice an, este cunoscută ca fiind cea a sărbătorilor de iarnă, când în foarte multe domenii de activitate, indiferent dacă țin de mediul public ori privat, desfășurarea activităților se reduce ori lipsește, fiind o perioadă cu multe zile libere ori în care se iau concedii, fiind asigurate în genere doar situațiile de urgență.

La terminarea lucrărilor pentru repararea și amenajarea imobilului situat în [...] [...] nr. 3 A [...] a fost întocmit procesul verbal nr. [...] semnat pentru beneficiar de [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] și [...] [...], iar pentru executantul lucrării de Soare [...] și [...] [...].

Față de cele reținute mai sus, instanța constată că aspectele apreciate de acuzare ca deficiențe, fie nu există, fie nu demonstrează desfășurarea procedurii în mod greșit cu intenție și nu constituie aspecte favorizante pentru o persoană determinată, și mai ales nu sprijină o favorizare făcută cu știință de către inculpați, așa cum se susține la paginile [...] din rechizitoriu.

În legătură cu această procedură a fost audiat martorul [...] [...], atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței.

La urmărirea penală martorul a declarat că nu a contestat procedura întrucât nu a cunoscut faptul că în mod normal, oferta firmei câștigătoare ar fi trebuit descalificată deoarece nu îndeplinea condițiile minime de participare, lucru pe care l-a aflat cu ocazia audierii, iar dacă ar fi cunoscut situația de fapt reală s-ar fi considerat vătămat în interesele sale financiare, deoarece oferta făcută de firma al cărei administrator era s-a situat imediat după cea a SC [...] [...].

Instanța constată, în raport de situația mai sus expusă, că oferta SC [...] [...] nu a prezentat niciun motiv pentru a fi descalificată, martorul însușindu-și la acel moment doar o apreciere a organului de urmărire penală pentru a concluziona că ar fi fost vătămată societatea sa, fără să indice totodată cum au fost afectate interesele sale financiare.

Nu a fost identificată vreo împrejurare care să îl fi împiedicat pe martor, ca administrator al SC [...] [...] la momentul procedurii de achiziție publică, să participe la deschiderea ofertelor să poată observa modul de desfășurare a procedurii și nici să conteste rezultatul evaluării.

La instanță, martorul nu și-a amintit foarte multe detalii despre procedură, față de perioada mare de timp care a trecut de la momentul acesteia, martorul fiind audiat la data de 20.04.2018 (vol. 23 dos. inst., filele 4-7), dar fiind întrebat dacă a contestat licitația, acesta a răspuns că nu își amintește dacă a contestat-o pe aceasta pentru că în acea perioadă a formulat mai multe contestații.

Rezultă astfel că martorul, atunci când a considerat că într-o procedură a fost vătămat dreptul societății pe care o reprezenta, s-a adresat cu contestație autorităților competente, în situația concretă cercetată în prezenta cauză, neformulând contestație, cel mai probabil, pentru simplul fapt că nu a apreciat că a existat o astfel de vătămare.

În legătură cu această procedură nu a fost identificată încălcarea vreunei dispoziții de lege primară, nu au fost identificate pagube ori vătămări cauzate vreunei persoane, prin rechizitoriu fiind menționat într-o manieră generică faptul că a avut loc vătămarea intereselor SC [...], fără a se indica nici care ar fi eventualul interes/drept atins și nici instanța nu identifică vreo vătămare.

De altfel, nici persoana vătămată, anterior radierii, nu a indicat vreo vătămare, nici măcar după demararea procedurii judiciare care a început cu mult înainte de radierea societății.

În legătură cu această procedură nu au fost identificate în probe aspecte care să poată fi apreciate ca acte de determinare, influențare, intervenție în activitatea inculpaților funcționari în cadrul Consiliului [...] [...], din partea administratorului SC [...] [...], și care să aibp însuțirea de a instiga funcționarii să își îndeplinească atribuțiile de serviciu în așa fel încât societatea să fie avantajată în vreun fel în procedură.

Rezultă din ansamblul probatoriu că măsurile dispuse și soluțiile luate, precum și întreg modul de a proceda, au fost rezultatul propriilor convingeri și nu al unor acțiuni nepermise.

Procedura de achiziție publică finalizată cu încheierea contractului nr. [...] având ca obiect „Lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale în cadrul proiectului - Modernizarea [...] de Specialitate Integrat în cadrul Spitalului de [...] şi [...] [...]” [...] 3508

  În legătură cu această procedură sunt acuzați inculpații [...] [...] [...], [...] [...]. [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...] și SC [...] [...].

  Necesitatea procedurii a fost justificată prin referatul de necesitate nr. [...] (vol.52 dos. u.p. filele 490-491) cu motivaţia în principal a asigurării continuității actului medical în domeniul obstetrică-ginecologie, a îmbunătăţirii calităţii și diversificării serviciilor medicale de obstetrică şi ginecologie acordate în ambulatpriu, conformarea cu prevederile legislației în vigoare, reducerea cheltuielilor pentru reparații și dotare cu echipamente medicale ale ambulatoriului și creșterea eficienței energetice a clădirii reabilitate.

[...] a fost aprobat de preşedintele Consiliului [...] [...] – [...] [...] [...] şi avizat de director executiv [...] [...].

[...] estimată a contratului de achiziţie publică a fost stabilită prin nota justificativă nr. [...] (vol.52 dos. u.p. filele 492-493), care indica valoarea de 554.272,38 lei fără [...] lei, valoare prevăzută în bugetul proiectului - linia de buget 3.1 şi 4.1  din contractul de grant nr. 504 [...] [...]

Nota justificativă a fost semnată de director executiv-[...] [...], manager proiect - [...] [...] şi din partea Biroului [...] tehnice - [...] [...].

Prin nota justificativă nr. [...] (vol. 52 dos. u.p., filele 487-488), aprobată de preşedintele Consiliului [...] [...] – [...] [...] [...], vizată de vicepreședintele [...] [...] și de directorul executiv [...] [...], au fost stabilite cerințele minime de calificare referitoare la capacitatea tehnică și economico-financiară a ofertanților.

La alegerea criteriului de atribuire s-a reținut cel constând în ”oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” și care a fost stabilit prin nota justificativă nr. [...] (vol. 52 dos.u.p, filele 485-486), indicându-se mai mulţi factori de evaluare, aceasta fiind aprobată de preşedintele Consiliului [...] [...] – [...] [...] [...], vizată de vicepreședintele [...] [...] și de directorul executiv [...] [...].

Prin Dispoziţia nr. [...] (vol.52 dos.u.p., fila 413), emisă de [...] Consiliului [...] [...]- [...] [...] [...], a fost constituită [...] de evaluare a ofertelor, în următoarea componenţă: preşedinte şi membru cu drept de vot- [...] [...] și ca membri [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] și [...] [...] (ultimii doi ca membru de rezervă).

Din documentaţia analizată, s-a constatat că au existat solicitări de clarificări la documentaţia de atribuire din partea mai multor operatori economici interesaţi să participe la procedura de atribuire  și anume SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...], SC [...] [...] și SC [...] Granit [...] [...].

Având în vedere precizările făcute de proiectant vol.52 dos.u.p. filele 320, 353, 364-372), autoritatea contractantă a răspuns la solicitările de clarificări ale operatorilor economici prin mai multe adrese (vol.52 dos.u.p, filele 316-319, [...], prin care a stabilit, printre altele, că:

-  ascensorul şi compresorul de aer se vor procura şi monta;

- se vor respecta cerinţele documentaţiei de atribuire (se va utiliza doar încadrările din documentaţia de atribuire şi nu se acceptă asimilări) – răspuns la adresa SC [...] nr. 192/15.01.[...]

- pentru întocmirea ofertei se va respecta [...] [...] [...] (regulator presiune) - răspuns la adresa SC [...] nr. 192/15.01.[...]

- oferta se va întocmi conform articolelor înscrise în listele de cantităţi de lucrări (răspuns la adresa [...] nr. 192/15.01.[...];

- valoarea estimată este cea din anunţul de participare nr. [...]/30.12.[...]

La adresa nr. [...] a SC [...], autoritatea a răspuns prin adresa nr. [...] dar și prin adresa 897 cu aceeați dată adresată tuturor operatorilor economici (vol. 52 dos. u.p. fila 324 și 326-327), deci odată cu remedierea caietului de sarcini, fiind evident că la comunicarea acestui răspuns, precum și la răspunsurile date altor operatori economici, s-a pus în vedere și respectarea cerințelor astfel cum au fost între timp modificate, și publicate modificările pe [...].

Prelungirea termenului de depunere şi deschidere a ofertelor până la data de 01.02.2010 s-a realizat în baza raportului nr. [...] (vol.52 dos.u.p. fila 315), cu motivaţia că au existat solicitări de clarificări din partea mai mulţi operatori economici, iar proiectantul a transmis clarificări incomplete referitoare la Caietul de sarcini din [...] de atribuire a contractului de achiziție publică, autoritatea contractantă aflându-se în imposibilitatea de a transmite răspunsurile la solicitările de clarificări în termenul legal prevăzut de [...] nr. [...]6.

Publicarea noilor termene pentru depunere şi deschidere a ofertelor a fost realizată prin [...] de tip erată nr. [...] (vol.52 dos.u.p. filele 312-313).

Ca urmare a solicitărilor de clarificări şi a clarificărilor date de proiectantul SC [...] Com [...], în baza raportului nr. [...] (vol.52 dos.u.p. fila 314) autoritatea contractantă, în temeiul art. 2561 alin. (3) din [...] nr. [...]6, a remediat caietul de sarcini, prin completarea acestuia cu  documentele care lipseau din [...] tehnic: lista de dotări [...], lista utilajelor şi echipamentelor tehnice şi funcţionale cu montaj – [...] F4, fişa tehnică nr. 1 pentru utilajul echipament tehnologic aparat aer condiţionat monosplit, fişa tehnică nr. 2 pentru utilajul echipament tehnologic stingător portativ cu praf şi bioxid de carbon cu butelie interioară tip P6 şi lista cuprinzând cantităţile de lucrări – [...] [...].

Din procesul verbal de deschidere a ofertelor nr. [...] (vol. 52 dos. u.p. filele 292-306) a rezultat că la procedura de atribuire au participat şase ofertanţi: SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...], SC [...] [...], SC [...] A plus K [...] şi SC [...] [...] [...] [...].

La ședința de deschidere a ofertelor au participat și împuterniciți din partea SC [...] [...], SC [...] A Plus K [...], SC [...] [...] [...] și SC [...] [...] [...] care au semnat procesul verbal fără obiecțiuni.

Evaluarea ofertelor a fost făcută în mai multe etape, fiind încheiate mai multe procese verbale intermediare, respectiv nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...] şi nr. [...] (vol. 52 dos. u.p filele 284, 263-280, 175, 153 și 145) .

În urma verificării documentelor depuse de ofertanţi şi a răspunsurilor la solicitările de clarificări, comisia a încheiat raportul procedurii nr. [...] (vol.52 dos. u.p. filele 63-130),  prin care a respins cinci oferte din cele şase depuse în cadrul procedurii de atribuire astfel:

1.Oferta SC [...] A Plus K [...] este neconformă în temeiul art. 36 alin. (2) lit. a din HG nr. 925/2006, deoarece:

-propunerea tehnică nu conţine o descriere a lucrărilor ce urmează a fi

executate pentru a fi îndeplinită cerinţa din documentaţia de atribuire „Propunerea tehnică trebuie să reflecte asumarea de către ofertant a tuturor cerinţelor/obligaţiilor prevăzute în caietul de sarcini. Ea cuprinde numai Programul calității și [...] de execuție al lucrărilor”;

-propunerea financiară conţine devize valorice întocmite cu alte simboluri

şi/sau denumiri de articole faţă de cele consemnate în listele cu cantităţi de lucrări prevăzute în caietul de sarcini şi în clarificările transmise pe [...], sens în care au fost identificate 140 de situații, iar prin răspunsul la solicitările de clarificări, ofertantul nu dă nicio explicație referitoare la aceste neconcordanțe de simboluri de articole de deviz, cum ar fi că se respectă conținutul articolului, cantitatea și consumurile de resurse materiale, manoperă, utilaj și transport, prezentate de autoritatea contractantă în caietul de sarcini din documentația de atribuire;

-completează propunerea financiară cu fişele tehnice pentru 12 echipamente

în care este menţionat producătorul dar nu sunt menţionate caracteristicile tehnice ale acestora, referitoare la parametrii tehnici și funcționali, specificații de performanță și condiții privind siguranța în exploatare, condiții privind conformitatea cu standarde relevante, condiții de garanție și postgaranție și alte condiții cu caracter tehnic în conformitate cu prevederile ordinului 863;

-propunerea financiară conţine în lista cu dotări utilaje şi echipamente

tehnologice preţuri care nu sunt reale (preţ bara de utilităţi conform deviz ofertă şi răspuns solicitare clarificări [...] euro fără [...]/buc. iar conform ofertei de preţ de la furnizorul invocat de acesta [...],32 euro fără [...]/17 buc.)

2.Oferta SC [...] [...] [...] [...] este inacceptabilă şi neconformă în temeiul art. 36 lit. b) din HG nr. 925/2006, deoarece:

-nu îndeplineşte cerinţa de calificare referitoare la îndeplinirea şi finalizarea

unui contract în valoare de cel puţin 500.000 lei cu [...] care trebuie să cuprindă toate categoriile de lucrări cuprinse în obiectul procedurii, din documentele prezentate (contract 10/2008 cu [...] ”[...] [...], respectiv situațiile de plată prezentate prin răspunsul la solicitările de clarificări) nereieșind că ofertantul a realizat lucrări similare cuprinse în obiectul procedurii, iar invocarea de către ofertant a faptului că s-a trecut un singur [...] și nu mai multe și că lucrările speciale au fost subcontractate, nu conduce la îndeplinirea cerinței de calificare solicitată prin [...] de date a achiziției;

-procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor pentru contractul

invocat ca experienţă similară nu consemnează în anexă execuţia de lucrări de instalaţii electrice, categorie importantă cuprinsă în obiectul achiziției;

-propunerea financiară conţine devize valorice întocmite cu alte simboluri

şi/sau denumiri de articole faţă de cele prevăzute în [...] şi clarificările transmise pe [...], sens în care au fost identificate 201 situații, reținându-se că, indiferent de programul utilizat de proiectant, ofertantul are obligația de a respecta denumirea articolului, cantitatea și consumurile de resurse, materiale, manoperă, utilaje, transport, corespunzător normativului consemnat de autoritatea contractantă, iar prin clarificările transmise ofertantul nu dovedește că modificând simbolurile articolelor din listele cu cantități de lucrări menține consumurile specifice și materialele cerute de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire (au fost menționate și exemple de ca era necesară respectarea condițiilor respective);

-fişele tehnice – Formulare [...]- pentru utilajele şi echipamentele tehnologice

nu sunt completate cu parametrii tehnici şi funcţionali, specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare, condiții privind conformitatea cu standarde relevante, condiții de garanție și postgaranție și alte condiții cu caracter tehnic precum și cu producătorul acestora, având numai textul ”Conf.Cerințelor din caietul de sarcini”, nefiind respectate prevederile Ordinului 863, astfel că ofertantul nu a respectat cerințele [...] de sarcini cu privire la descrierea echipamentelor și nu dă posibilitatea autorității contractante de a verifica și stabili în ce măsură oferta este conformă;

-propunerea financiară conține în lista dotări utilaje și echipamente

tehnologice spre exemplu bara de utilități, prețuri care nu sunt reale (preț bară de utilități conform deviz ofertă-500 lei/buc. și răpuns solicitare clarificări 480 lei/buc., iar conform ofertei de preț de la furnizorul invocat de aceasta [...],32 euro fără [...]/17 buc.

3. Oferta SC [...] [...] [...] este neconformă, în temeiul art. 36 alin. (2) lit. a) din HG nr. 925/2006, deoarece propunerea financiară conţine devize valorice întocmite cu alte simboluri decât şi/sau denumiri de articole faţă de cele consemnate în listele cu cantităţi de lucrări prevăzute în caietul de sarcini şi clarificările transmise pe [...], care au condus la apariţia altor consumuri de materiale şi manoperă, omiterea unor articole în listele cu cantităţi de lucrări sau liste anexe, apariţia în listele anexe a unor cantităţi exagerat de mari, apariţia în listele anexe a unor cantități exagerat de mari, apariția altor articole, nerespectarea denumirii articolului, conţinutul normei şi denumirea materialului, în procesul verbal fiind menționate și exemple concrete ale situații enumerate.

4.Oferta SC [...] [...] [...] este inacceptabilă în temeiul art. 36 lit. b) din HG nr.

925/2006 şi neconformă în temeiul art. 36 alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ, deoarece:

-nu îndeplineşte cerinţele minime de calificare, prevăzute în fișa de date;  nu

a prezentat conform prevederilor art. 11 alin. (5) documente relevante pentru îndeplinirea cerinţelor de calificare consemnate în fișa de date a achiziției, în termenul stabilit;

-propunerea financiară conţine devize valorice întocmite cu alte simboluri

şi/sau denumiri de articole faţă de cele consemnate în listele cu cantităţi de lucrări prevăzute în caietul de sarcini şi în clarificările transmise pe [...], sens în care au fost identificate 46 de situații;

-propunerea financiară nu conţine formularul [...] – [...] tehnice aşa cum au

fost prezentate în [...] şi răspunsurile la solicitările de clarificări;

-ofertantul nu transmite în perioada precizată de comisia de evaluare

clarificările/răspunsurile solicitate prin adresele nr. [...] și nr. [...]

5.Oferta SC [...] [...] [...] este inacceptabilă în temeiul art. 36 lit. e) din HG nr. 925/2006, deoarece propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin anunţul de participare şi nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică care a propus un preț de 632.061 lei fără [...] față de valoarea estimată de autoritatea contractantă de 554.272 lei fără [...] .

În consecinţă, ofertantul câştigător a fost desemnat SC [...] [...]  a cărei ofertă a consemnat prețul de 535.361,02 lei fără [...], un termen de execuție a lucrărilor de 6 luni de la ordinul de începere a lucrărilor și o perioadă de garanție de bună execuție a lucrărilor de 48 de luni de la data procesului verbal de recepție a acestora, cu aceasta fiind încheiat contractul de lucrări nr. [...] (vol. 52 dos. u.p. filele [...] şi un număr de 6 acte adiţionale, după cum urmează:

-Actul adiţional nr. 1 înregistrat la nr. [...] la CJ [...] prin care se modifică [...], conform prevederilor legale în vigoare (vol. nr. 50 dos. u.p. fila [...]

-Act adiţional nr. 2, înregistrat la nr. [...] la CJ [...] prin care s-a renunţat la unele lucrări, în urma cărora preţul contractului a devenit 327.166,00 lei fără [...] (vol. nr. 50 dos. u.p. fila 141), fiind avute în vedere clauza 10 din contract ”Modificări și revendicări” și referatul [...] [...], Integrare [...], [...] [...] nr. [...]

-Act adiţional nr. 3, înregistrat la nr. [...] la CJ [...] prin care termenul de execuţie a  lucrărilor a fost prelungit până la data de 10.12.2010, fiind avute în vedere clauza 7.4 din contract ”Prelungirea duratei de execuție” și referatul [...] [...], Integrare [...], [...] [...] nr. [...] (vol. nr. 50 dos. u.p. fila [...]

-Act adiţional nr. 4 înregistrat la nr. [...] la CJ [...] prin care s-au prevăzut lucrări suplimentare în valoare de 40.789,13 lei fără [...], fiind avut în vedere Raportul procedurii de negociere nr. [...] și clauza contractuală 10 (vol. 50 dos. u.p. fila 73);

-Act adiţional nr. 5, înregistrat la nr. [...], prin care s-au prevăzut lucrări suplimentare în valoare de 10.479,80 lei  fără [...], fiind avut în vedere raportul procedurii de negociere nr. [...] și clauza contractuală 10 (vol. 50 dos. u.p. fila 15).

-Act adiţional nr. 6, înregistrat la nr. [...] la CJ [...], prin care termenul de execuţie a  lucrărilor a fost prelungit până la data de 24.02.2011, fiind avute în vedere referatul [...] Strategii, Integrare [...], [...] [...] nr. [...] și cluaza contractuală 7.4 ”Prelungirea duratei de execuție” (vol. nr. 50 dos. u.p. fila 1).

Contractul de lucrări nr. [...], precum şi cele 6 acte adiţionale la acesta, au fost semnate de următoarele persoane: din partea beneficiarului CJ [...] de [...] [...] [...] -  Preşedinte CJ [...] (contract actele adiționale, [...] [...] - Director executiv [...], [...] [...] - Director executiv [...], [...] [...]  -  Director executiv [...] (doar contractul), [...] [...] [...] - Compartiment juridic, iar din partea antreprenorului SC [...] [...] de Soare [...] - administrator [...].

În urma verificării derulării contractului de lucrări nr. [...], respectiv a facturilor şi situaţiilor de lucrări introduse la plată de executant şi a plăţilor efectuate de [...] [...] [...] în baza acestor documente, a rezultat că SC [...] [...] a emis către [...] [...] [...], în baza contractului menţionat mai sus, un număr de 6 facturi în valoare totală de 364.677,99 [...] fără [...]. [...] lucrărilor pentru „Modernizarea ambulatoriului de specialitate integrat în cadrul Spitalului de [...] şi [...] [...]” s-a efectuat în baza „Centralizatorului financiar al categoriilor de lucrări” şi al „Listelor de cantităţi”, întocmite de constructor.

Cu privire la susținerile din rechizitoriu că documentele care au stat la baza organizării şi derulării procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică având ca obiect „Lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale în cadrul proiectului – Modernizarea [...] de Specialitate Integrat în cadrul spitalului de [...] şi [...] [...]” [...] 3508, demonstrează existența mai multor deficienţe, menţionate şi în cuprinsul Raportului de constatare financiară – contabilă, instanța constată că acestea fie nu există, fie nu constituie deficiență în sensul de consecință a îndeplinirii unui act în mod defectuos, prin încălcarea legii primare, și mai ales cu intenția de favorizare a unei anumite persoane în defavoarea altora.

Astfel, faptul că documentația de atribuire s-a dovedit deficitară întrucât a generat solicitări de clarificări din partea mai multor agenți economici și a dus la remedierea caietului de sarcini și a formularelor urmare acestor solicitări de clarificări și a clarificărilor date de proiectantul SC [...] Com [...] [...], nu poate fi reproșat membrilor comisiei de evaluare și nici [...] Consiliului [...] [...], toate aceste situații încadrându-se în limitele prevăzute de lege.

Se observă, din întreaga documentație, că a fost necesar a se apela la societatea proiectantă pentru a rezolva situația, aceste aspecte neavând legătură cu activitatea membrilor comisiei de evaluare, care aveau atribuții de a asigura aceleași drepturi tuturor celor interesați, tocmai în raport de nenumăratele aspecte neclare apărute și sesizate de agenții economici, sens în care comisia a solicitat SC [...] Com clarificările de rigoare, a remediat caietul de sarcini și parte din formulare și a prelungit termenul de depunere și evaluare a ofertelor, pentru ca agenții economici să își poată formula o ofertă având cunoștință de toate aspectele de interes.

Autoritatea contractantă a efectuat toate demersurile pentru corectarea în timp util a greșelilor constatate, potrivit cu atribuțiile ce le avea în conformitate cu disp. art. 32 din [...]. nr. 925/2006.

Se susține prin rechizitoriu că autoritatea contractantă nu şi-a definit prin caietul de sarcini toate cerinţele care să corespundă obiectivului propus, astfel cum este prevăzut la art. 35 alin. (2) din [...] nr. [...]6 „Specificaţiile tehnice reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în aşa manieră încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante”, ceea ce ar constitui o încălcare a textului citat.

Faptul că a fost nevoie de clarificări și că s-a impus remedierea caietului de sarcini nu demonstrează că autoritatea nu și-a definit prin caietul de sarcini cerințele care să corespundă obiectivului propus.

Necesitatea sau oportunitatea achiziţionării de lucrări de un anumit nivel, standard, precum şi caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcţie de necesităţile obiective şi priorităţile comunicate de compartimentele din cadrul autorităţii contractante  conf. art. 3 alin. 1 lit. a şi art. 4 alin. 3 lit. a din HG nr. 925/2006.

Se impune a se avea în vedere faptul că acest proiect a primit aviz favorabil de la Ministerul [...] cu recomandarea obținerii mai multor avize/autorizații și a întocmirii unei expertize tehnice (vol. 57 dos. u.p. fila 115), rezultând că autoritatea contractantă a fost ținută de opiniile experților, în speță a celor care s-au ocupat de proiectare.

Aspectul potrivit căruia autoritatea contractantă doreşte achiziţionarea lucrărilor de reabilitare, amenajare și modernizare spații medicale cu introducerea unor cerințe în raport de specificul unei astfel de lucrări și conform specificațiilor proiectantului care a stabilit și conținutul unor formulare, aceste formulare fiind atașate în [...] în format [...] la documentația de atribuire, nu constituie cerințe ale autorității care ar fi avut ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurenţa între operatorii economici şi nici că au avut ca efect favorizarea sau eliminarea participării la procedura de atribuire a anumitor operatori economici.

De altfel, nici în raportul de constatare și nici în rechizitoriu nu se explică de ce aceste cerințe, introduse în documentația de atribuire, nu ar corespunde necesității autorității contractante, ori care sunt elementele care arată în mod convingător ca au fost depășite limitele impuse de art. 176, 178, 179 din [...] nr. [...]6 și art. 7 și urm. din HG nr. 925/2006.

Prin simplul fapt că au fost cerute clarificări de către anumiți agenți economici și că au fost date aceste clarificări cu ajutorul proiectantului, nu se demonstrează contrariul necesității specificațiilor tehnice.

Este adevărat că după încheierea contractului s-a renunţat la unele lucrări şi echipamente în procent de 39% din valoarea contractului, conform actului adiţional nr. 2/29.09.2010, și conform mențiunilor din actul adițional nr. 2, și a documentelor anexă, această modificare convențională a intervenit urmare notelor de renunțare în valoare de 208.195,02 lei fără [...], emise de proiectantul SC [...] Com [...] și acceptate de SC [...] [...].

Această situație nu poate fi reținută ca favorizantă pentru SC [...], în condițiile în care nu rezultă că este din culpa acesteia ori că nu ar fi avut posibilitatea să asigure echipamentele și lucrările astfel cum s-a angajat, valoarea contractului de care a fost lipsită putând fi apreciată în aceeași măsură că a fost defavorizantă pentru societate, prin lipsirea acesteia de posibilitatea de a efectua lucrări la o valoare mai mare așa cum s-a încheiat contractul.

Sesizarea în vederea întocmirii actului adițional nr. 2 a fost făcută de către [...] Strategii, Integrare [...], [...] [...], printre semnatarii adresei fiind dintre inculpați doar [...] [...], ca șef de birou, alături de alți semnatari director și șef serviciu.

Cele stabilite prin actul adițional se circumscriu unor situații prevăzute prin clauzele contractuale.

Faptul că în cursul execuției contractului apar astfel de modificări nu pot conduce automat la concluzia că sunt eludate condițiile prevăzute de lege pentru achizițiile publice, pentru că altfel nu și-ar mai avea rostul încheierea unui contract și stabilirea în cadrul acestuia de clauze.

[...] raționament este valabil și pentru faptul că din valoarea utilajelor care a reprezentat aproape jumătate din valoarea contractului (48%), s-a renunţat la o parte dintre ele, inclusiv „barele de utilităţi”, pentru care autoritatea contractantă a considerat neconformă oferta SC [...] A Plus K [...] în temeiul art. 36 alin. (2) din HG nr. 925/2006 întrucât „Propunerea financiară conţine în lista cu dotări utilaje şi echipamente tehnologice preţuri care nu sunt reale (preţ bara de utilităţi conform deviz ofertă şi răspuns solicitare clarificări [...] euro fără [...]/buc., iar conform ofertei de preţ de la furnizorul invocat de acesta [...],32 euro fără [...]/17 buc”.

La momentul evaluării ofertelor această condiție exista, iar comisia de evaluare în mod corect a dat eficiență acestei cerințe și a reținut neconformitatea ofertei, neputând să se reproșeze comisiei de evaluare împrejurări intervenite ulterior, în faza de executare a contractului de achiziție publică.

Se mai susține în rechizitoriu că, urmare a incertitudinii documentaţiei de atribuire au apărut mai multe situații, ca de exemplu: pentru echipamentul „[...] de presiune” au fost ofertate cantităţi diferite - SC [...] – 2 buc.  în loc de 17 buc. cum era prevăzut în [...] F4 şi [...], SC [...] A Plus K [...] şi-a prezentat oferta fără echipamentele „Stingător portabil cu pulbere” şi „Aparat de climatizare”, acestea fiind prezentate de autoritatea contractantă în clarificările la documentaţia de atribuire, iar echipamentele „Sirenă de exterior” şi „[...] local de distribuţie” au fost prezentate în ofertă numai de SC [...] [...] [...] [...], acestea fiind existente în documentaţia de atribuire numai în fişele tehnice.

Referitor la aceste aspecte, așa cum s-a arătat mai sus, aspectele de incertitudine, de neclaritate, au fost clarificate de comisia de evaluare a ofertelor în condițiile legii, apariția unor astfel de probleme fiind avută în vedere și de legiuitor, aceasta fiind rațiunea pentru care a dat posibilitatea solicitării de clarificări și remedierii.

Și dacă s-a greșit la stabilirea cerințelor, criteriilor, reaprecierea acestora la acest moment nu are elemente care să constituie o bază solidă pentru a reține nerespectarea regulilor de achiziție publică în mod conștient și deliberat, cu scopul favorizării unei anumite persoane.

Se mai susține ca deficiență care ar demonstra caracterul ilicit al procedurii, că SC [...] [...], la insistenţele autorităţii contractante, a schimbat persoana propusă pentru îndeplinirea cerinţei de calificare „Coordonator lucrări de instalaţii sanitare termoventilaţii şi electrice” – [...] 12I.

Instanța constată că insistența la care face referire acuzarea nu are o conotație negativă, rezultând că este vorba despre un simplu demers al comisiei de evaluare a ofertelor în derularea procedurii, procedură care rezultă că a fost una mai dificilă datorită complexității contractului, cerințelor specifice acestuia, nenumăratelor aspecte care s-au impus a fi verificate, astfel încât și comisia a fost nevoită să organizeze mai multe etape pentru analizarea îndeplinirii tuturor condițiilor de către ofertanți.

În acest sens a fost întocmită și o notă justificativă privind necesitatea prelungirii termenului de evaluare a ofertelor (vol. 52 dos. u.p. fila [...]

O primă ședință de evaluare a avut loc la data de 12.02.2010 când a fost analizate doar documentele de calificare depuse de SC [...] [...] [...] (vol. 52 dos. u.p. fila 284) fiind solicitate acestui ofertant clarificări și completarea documentelor.

În acest sens se are în vedere că în ședința de evaluare intermediară din 17.02.2010 comisia a constatat lipsurile principale pentru fiecare ofertant și a solicitat clarificări (vol. 52 dos. u.p. filele 263-280), printre care și Conciviei cu privire la personalul pentru instalații electrice, constatându-se că de la SC [...] [...] [...] au fost solicitate prin adresă clarificări și completare documente, urmând să se solicite acestuia noi clarificări în raport de noua analiză.

În ședința din 25.02.2010 analizând documentele de clarificare depuse de toți cei șase ofertanți, apreciază necesar și dispune solicitarea de clarificări și completare documente de la SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...] [...], SC [...] [...] și SC [...] A plus K, printre altele în legătură cu barele de utilități, sens în care face adresă către acestea (vol. 52 dos. u.p. fila [...]

În ședința din 03.03.2010, comisia, a analizat doar listele cu dotări de utilaje și în mod special a barelor de utilități, astfel că a solicitat noi clarificări de la societatea de la care au fost depuse oferte de preț (vol. 52 dos. u.p. fila [...]

În ședința din 09.03.2010 au fost analizate clarificările depuse la dosar, ocazie cu care s-a constatat că SC [...] nu a înțeles solicitarea comisiei, în raport de răspunsul acesteia depus prin adresa înregistrată la CJ [...] la nr. [...] (vol. 52 dos. u.p. fila 229) și rezultând că nu a fost analizat răspunsul sub acest aspect în ședințele corespunzătoare, s-a apreciat necesar a se face demersul în data de 09.03.2010 (vol. 52 dos. u.p. fila [...]

Din modul în care au avut loc ședințele de evaluare, volumul consistent de date și documente ce se impunea a fi analizat și faptul că s-a insistat de către comisie și în privința altor ofertanți pentru acoperirea lipsurilor, instanța constată că nu se poate reține că la baza acestui demers, de a solicita SC [...] [...] completarea documentelor, a stat vreun motiv contrar legii.

Referitor la faptul că SC [...] [...] nu a respectat cerinţele caietului de sarcini, în sensul că la echipamentul [...] de presiune pentru care au fost prevăzute 17 buc., societatea a ofertat numai 2 bucăţi, fapt ce a diminuat valoarea ofertată, se constată că SC [...] a ofertat un număr corect de regulatoare de presiune, în raport de clarificarea dată de autoritate, care i-a comunicat să respecte [...] [...] [...], între timp modificat și publicat în [...], în care erau menționate doar 2 buc., situație subliniată de autoritate cu ocazia clarificărilor și adusă la cunoștință atât SC [...] [...] prin răspuns la solicitarea de clarificări, dar și tuturor operatorilor economici prin adresa nr. [...] (vol. 52 dos. u.p. filele 326-3270, astfel că au putut lua act de această modificare toți cei interesați.

De altfel și alți doi ofertanți, SC [...] [...] și SC [...] [...] au întocmit ofertele în conformitate cu modificarea adusă numărului necesar de regulatoare de presiune.

Cu privire la această situație, în cursul judecății, la cererea inculpaților, a fost comunicat la dosar, în copie, de către [...] pentru [...] [...] a [...], documentul intitulat [...] tehnică- regulator de presiune ([CN92800/059] [...] [...] [...]) disponibil la nivelul procedurii de licitație deschisă offline denumită Lucrări de reabilitare, amenajare și modernizare spații medicale în cadrul proiectului ”Modernizarea [...] de Specialitate Integrat în cadrul Spitalului de [...] și [...] [...]”, identificată în [...] cu numărul anunțului de participare [...], în secțiunea [...], clarificări și decizii-Clarificări, decizii și documentație adițională, iar conform fișei tehnice cantitatea de regulatoare de presiune a fost de 2 buc., așa cum s-a adus la cunoștință agenților economici să respecte formularul la întocmirea ofertei (vol. 9 dos. inst. filele 14-16).

Modificarea intervenită a fost urmare solicitărilor de clarificări făcută de SC [...] prin adresa nr. [...] când a adus la cunoștință posibilitatea diminuării echipamentului din [...] tehnică 2 - [...] presiune (17 buc),  pe motiv că nu este nevoie de câte o bucată pentru fiecare post terminal (17 posturi), iar la momentul când autoritatea a răspuns acesteia prin adresa nr. [...], ca se impune ca la întocmirea ofertei să fie respectat formularul [...] [...], exista deja modificarea proiectantului.

Prin urmare SC [...] a respectat cerința conform formularul [...] [...] și această situație nu putea constitui un motiv de respingere a ofertei acesteia, respectând cerințele minime din caietul de sarcini, în raport de această împrejurare nerezultând încălcarea vreunui tex de lege de către membrii comisiei de evaluare.

Se susține în rechizitoriu că propunerea financiară depusă de SC [...] [...] conţine neconcordanţe între unele articole de deviz din ofertă şi articolele prevăzute în caietul de sarcini şi în clarificările transmise în [...].

Se constată că la solicitarea de clarificări a Consiliului [...] [...] formulată prin adresa nr. [...] (vol. 52 dos. u.p. filele 240-243), urmare ședinței de evaluare intermediară din 17.02.2010, [...] a răspuns la clarificări prin adresa nr. [...] (vol. 52 dos. u.p. filele 229-230), ocazie cu care a arătat că unele articole de deviz neclare pentru comisie, sunt definite la alte articole de deviz și s-au explicat și asimilările cu articolele de deviz din caietul de sarcini, iar în urma analizei acestui răspuns comisia de evaluare a constatat că deși ofertantul a înlocuit simbolurile unor articole de deviz date prin documentația de atribuire, respectă consumurile de materiale, manoperă și utilaje, considerând astfel oferta financiară admisibilă.

 Chiar daca SC [...] la unele articole a arătat prin răspuns că unele articole de deviz sunt identice ori reprezintă același lucru cu norma internă, ceea ce înseamnă că nu a indicat același cod de articol conform caietului de sarcini, prin răspunsul dat au fost oferite suficiente date și explicații pentru identificarea articolului conform caietului de sarcini și ce reprezintă acesta, unde sunt materialele ori care sunt acestea, ceea ce a permis comisiei de evaluare să analizeze dacă oferta respectă cerințele achiziției.

În acest sens răspunsul SC [...] a înlăturat lipsurile constatate în această privință de comisie, spre deosebire de alți ofertanți care la solicitarea de clarificări a comisiei nu au dat indicații asemănătoare.

Astfel, răspunsul SC [...] [...] [...] [...] cu privire la neconcordanțele între unele articole de deviz, în cazul acesteia fiind identificate 201 astfel de neconcordanțe, aceasta a arătat prin adresa nr. [...] (vol. 52 dos. u.p. fila 191) că acestea provin din utilizarea programului de devize agreat la nivel local și național”DOCLIB” al firmei SC [...] [...] [...], fundamentat pe indicatoarele de norme de deviz ediția 1981 revizuit și completat la nivelul anului 1999 și nu a programului de devize ”WINDEV” produs de SC [...] [...] [...] și utilizat de către proiectant pentru editarea listelor cu cantitățile de lucrări prevăzute în caietul de sarcini și clarificări. Consideră societatea ofertantă că neconcordanțele date de simbolul articolelor de deviz coduri de produse și nu de denumirea și caracteristicile produselor în sine, se încadrează în limitele prevederilor art. 38 din [...]. nr. [...]6 privind atribuirea contractelor de achiziție publică. A arătat că înțelege că autoritatea contractantă nu a impus folosirea unui anumit program de devize, firma achiziționând și utilizând în elaborarea ofertelor financiare programul ”DOCLIB 37”. A precizat că pentru devizele invocate de comisie a respectat denumirea și cantitatea lucrărilor (date de către proiectant în listele cu cantitățile de lucrări), și același consum de resurse (materiale, manoperă, transport și utilaje, sens în care a depus Anexa 1.

Cele comunicate de SC [...] [...] [...] [...] nu constituie un răspuns la clarificările cerute, comisia de evaluare a ofertelor fiind lăsată în continuare fără explicațiile necesare pentru a analiza tocmai ce susține ofertanta, că devizele indicate de ea respectă denumirea și cantitatea lucrărilor și același consum de resurse, comisia neputând fi obligată să facă o verificare privind corespondența produselor indicate în ofertă cu cele stabilite prin programul utilizat de proiectant.

De altfel, [...] de evaluare a explicat în raportul procedurii (fila 380 vol. 52 dos. u.p.), cu exemple, ce probleme ridică utilizarea altor articole de deviz, ajungând să fie vorba despre cu totul alte produse decât cele cerute prin documentația de atribuire.

Textul de lege menționat în adresă de ofertantă, că ar fi unul în raport de care se poate aprecia că oferta sa corespunde, nu este aplicabil ofertei, ci documentației de atribuire.

Astfel, potrivit disp. art. 38 alin. 1 din [...] nr. [...]6, ”se interzice definirea în caietul de sarcini a unor specificații tehnice care indică o anumită origine, sursă, producție, un procedeu special, o marca de fabrică sau de comerț, un brevet de invenție, o licență de fabricație, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse”.

Analizând această susținere a ofertantei și din perspectiva unei posibile critici că documentația de atribuire a fost necorespunzătoare, instanța constată că nu sunt elemente că cerința din fișa de date, ca la întocmirea ofertelor financiare să fie utilizat [...] de Norme de deviz ediţia 1981, revizuit şi completat la nivelul anului 1999, ediţie elaborată de [...], avizată şi aprobată de [...] cu avizul nr. [...], se încadrează în aspectele interzise de textul mai sus citat, iar o astfel de situație putea fi ridicată de SC [...] [...] [...] [...] prin solicitarea de clarificări la documentația de atribuire conform art. 78 alin. 1 din [...] nr. [...]6, anterior deschiderii ofertelor, ori prin contestarea acesteia, lucru care nu s-a întâmplat.

Analizând și răspunsul la clarificări dat de SC [...] A plus K [...] comunicat prin adresa nr.572/19.02.2010 cu liste anexă (vol. 52 dos. u.p. filele 178-190), se constată că aceasta a comunicat că listele de lucrări au fost întocmite conform indicatoarelor de norme de deviz revizuite din seria 1981-1982 avizate de [...] și Curtea de [...] a [...] în baza Ordinelor MF 1014/2001 și [...] 874/2001, iar fișele tehnice sunt cele primite de la furnizorii de echipamente întocmite în baza fișelor tehnice date în documentația de atribuire.

În mod corect a reținut comisia de evaluare în raportul procedurii că prin acest răspuns ofertantul nu a dat nicio explicație referitoare la neconcordanțele de simboluri de articole de deviz, cum ar fi: că se respectă conținutul articolului, cantitatea și consumurile de resurse materiale, manoperă, utilaj și transport, prezentate de autoritatea contractantă în caietul de sarcini.

Ceea ce era relevant pentru efectuarea lucrărilor de reabilitare ce făceau obiectul contractului erau tocmai aceste elemente reliefate de comisia de evaluare în aprecierea răspunsului la solicitarea de clarificări, interesul fiind acela de a atribui contractul unui operator economic care prezenta în ofertă, în mod legal, posibilitatea de a acoperi cel mai mult din cerințele comunicate prin documentația de atribuire.

Prin răspunsul SC [...] A plus K [...] nu s-a asigurat comisiei de evaluare posibilitatea de a verifica existența acestor condiții privind articolele, cantitățile și consumul de resurse în persoana societății ofertante.

Se are în vedere în legătură cu aspectele privind articolele de deviz și răspunsul SC [...] [...] [...] dat prin adresa nr. [...] (vol. 52 dos. u.p. filele 222-225), prin care completează oferta la instalații termice cu 3 radiatoare cu mențiunea că nu va solicita valoare pentru acestea, dar pe care le va monta dacă va fi necesar, iar la instalații sanitare a păstrat codul fără corectarea denumirii articolului, urmând să își asume diferența de preț fără a mai solicita bani în plus. A mai arătat că la materialele de [...] incendiu nu își explică de ce programul a trecut automat o cantitate de 1203,00 ml conductor AF, dar este de acord cu diminuarea ofertei cu valoarea corespunzătoare diferenței de cantitate. La alt produs de la instalații fluide medicale a arătat că programul său de devize nu are inclusă lista anexă pentru [...] de lipit țevi din cupru moale [...] [...], dar va executa îmbinarea pieselor din cupru fără a solicita diferența de preț pentru aliajul de lipit. Pe scurt a arătat că își asumă toate greșelile de tehnoredactare, de încadrare sau de cantități și este de acord să efectueze lucrările fără a solicita suplimentare valorică pentru cantitățile neincluse în oferta de licitație, și pentru cantitățile suplimentare (cablu electric [...] [...] este de acord cu diminuarea corespunzătoare a ofertei.

Este evident că membrii comisiei de evluare nu puteau considera acest răspuns ca fiind unul satisfăcător potrivit legii pentru a aprecia oferta SC [...] [...] [...] altfel decât neconformă.

Aspectele constatate mai sus sunt identificate și în expertiza contabilă filele 156-173 în volumul 20 -dosar instanță, expertul contabil efectuând și o analiză a articolelor de deviz comunicate în răspuns de cei trei ofertanți cu care se face comparația în rechizitoriu că a fost favorizată SC [...] [...] din perspectiva modului în care au fost evaluate ofertele în raport de articolele de deviz, ocazie cu care expertul a constatat că pentru cele trei societăți SC [...] [...] [...] [...], SC [...] A plus K [...] și SC [...] [...] [...], diferențele dintre ce au ofertat în final și cerințe sunt de genul:

-oferirea unui alt produs decât cel cerut și considerat necesar: uși metalice într-un canat, cu suprafața tocului până la 7 mp inclusiv și care include ușa profil oțel laminat, inclusiv armături și accesorii, mortar ciment, grund, în loc de uși confecționate din profiluri de aluminiu într-un canat cu suprafața tocului până la 7 mp inclusiv și care includ ușă profil aluminiu, armături și accesorii, izolație cu spumă poliuretan și chit siliconic; plinte și scafe de mozaic de marmură turnate pe loc în loc de pardoseli mortar ciment; țeavă oțel construcții [...] pentru gaze în loc de țeavă din cupru pentru instalații de încălzire); utilizare fitinguri din fontă în loc de fitinguri din cupru;

-lipsa mai multe materiale: radiator oțel tip panou (3 buc.), aliaj din cupru pentru

sudură țevi din cupru);

-adăugări de materiale care nu sunt prevăzute în proiect.

Față de cele arătate instanța constată că nu se poate reține că membrii comisiei de evaluare au acceptat oferta SC [...] cu neconcordanțe, față de explicațiile date de aceasta prin răspunsul la clarificări, analizând situația și prin comparație cu răspunsurile celorlalți ofertanți vizați de aceeași problemă.

Astfel, contrar celor susținute prin rechizitoriu, nu se poate trage concluzia că SC [...] [...] a fost favorizată pentru a câştiga procedura de licitaţie deschisă organizată de [...] [...] [...], oferta acesteia fiind declarată în mod corect acceptabilă și conformă, fiind declarată câștigătoare a lictației, întrucât a îndeplinit în condițiile legii cerinţa de calificare pentru „Un coordonator lucrări de instalaţii sanitare termoventilaţii şi electrice”, prin completarea documentației, a respectat condițiile privind echipamentul „[...] de presiune” așa cum a fost modificată documentația pe [...], propunerea sa financiară a fost clarificată la solicitarea comisiei de evaluare privind neconcordanţe între unele articole de deviz din ofertă şi articolele prevăzute în caietul de sarcini şi în clarificările transmise pe [...], spre deosebire de alți ofertanți care au primit solicitări de clarificare în același sens, prin urmare nu au devenit incidente prevederile art. 209 alin. (1) lit. b) din [...] nr. [...]6 privind posibilitatea autorității contractante de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publica, în cazul depunerii doar de oferte inacceptabile şi/sau neconforme.

În concluzie, instanța constată că nu se confirmă prin probele adminsitrate în cauză că derularea procedurii de atribuire şi încheierea contractului nr. [...], a avut loc cu încălcarea dispozițiilor legii, și mai ales a unor dispoziții de lege primară.

În legătură cu această procedură a fost audiat ca martor, în cursul urmăririi penale

(vol.7 dos. u.p. filele 572-574), [...] [...], care a declarat că, în 2010, a fost delegat de SC [...] [...] [...] [...] pentru a reprezenta interesele firmei în procedura de achiziție publică privind lucrările de reabilitare la maternitatea din [...], că s-a ocupat de întocmirea documentației de participare, că a primit o solicitare de clarificări la care a răspuns, și analizând documentația respectivă care i-a fost pusă la dispoziție de către organul de urmărire penală, a constatat că motivele pentru care oferta societății a fost declarată inacceptabilă erau de fapt interpretări ale comisiei de evaluare a ofertelor care nu aveau fundament real, întrucât au dovedit experiența similară, iar lucrările de specialitate urmau să fie subcontractate deoarece acest lucru nu era interzis. Cu privire la neconcordanțele dintre articolele de deviz, aprecierea comisiei nu este corectă întrucât codul articolului este unic la nivel de țară, diferind doar programul de calculator folosit. Atâta timp cât cantitatea de lucrări este identică cu cea din ofertă, respectiv caietul de sarcini, interpretarea comisiei nu a fost corectă. Considerând că aprecierea comisiei a fost incorectă, de asemenea și declararea ofertei ca neconformă, iar ei au depus oferta cea mai avantajoasă, a considerat că interesele firmei au fost afectate întrucât erau îndreptățiți la încheierea acelui contract.

Martorul [...] [...] nu a mai putut fi audiat în instanță, întrucât a intervenit decesul acestuia, depoziția acestuia fiind criticată de apărare sub aspectul că acesta avea calitatea de consilier județean în cadrul Consiliului [...] [...] la acel moment, ceea ce ar fi constituit o incompatibilitate pentru acesta de a participa la o procedură de achiziție publică organizată, fiind asociat majoritar al SC [...] [...] [...] [...], și potrivit declarației administratorului statutar al societății, [...] [...], martorul nu a participat la elaborarea documentației care era întocmită de personalul angajat în acest sens și semnată de administrator, el fiind cel care supraveghea și practic hotăra dacă și cum să fie făcută o lucrare (vol. 24 dos. inst. filele 49-52).

Faptul că de întocmirea ofertei și clarificări se ocupau alte persoane rezultă și din declarația martorei [...] [...], audiată în instanță la cererea inculpaților (vol. 24 dos. inst. filele 104-107), care a făcut parte din personalul SC [...] [...] [...] [...] cu atribuții în pregătirea acestor documentații, și care a arătat că [...] [...] era cel care dădea sau nu acordul cu privire la valorile identificate pentru participarea la procedură.

Analizând declarația lui [...] [...] dată la urmărirea penală, instanța constată că aspectele apreciate de acesta ca interpretate eronat nu pot fi reținute pentru motivele mai sus expuse. S-a demonstrat că la nivel de țară codurile articolelor nu sunt unice și nu diferă în funcție doar de programul informatic, ci mai degrabă în funcție de nomenclatoare, iar aceste diferențe indică uneori și diferențe de materiale, manoperă, cantități, utilaje. SC [...] [...] [...] în răspuns nu a dat explicații/indicații unde și în ce ar consta corespondența codurilor.

Referitor la o altă condiție constatată de comisie că nu este îndeplinită, apreciere considerată greșită de martor, și anume cea privind experiență similară, instanța constată că martorul a prezentat o apreciere personală și eronată în același timp.

Corect a apreciat comisia de evaluare a ofertelor că nu era îndeplinită nici această condiție, având în vedere că experiența similară presupunea îndeplinirea cerinței ca lucrările invocate ca experiență similară să cuprindă toate categoriile de lucrări.

Instanța constată că actul depus odată cu răspunsul la clarificări, pentru a demonstra experiența similară, constă într-o copie a unui proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor în care este menționat că valoarea declarată a investiției este de 500.000 lei, cu precizări generice că lucrările de specialitate vor fi subcontractate.

Actul respectiv a fost depus de ofertantă odată cu oferta, actul însoțind copii ale contractului de lucrări nr. [...] și actului adițional la acesta (vol. 51 dos. u.p. filele [...], privind lucrări de reabilitare și reparații generale la [...] [...] [...] din [...], în valoare de 303.109,60 lei plus [...] 57.590,82 lei, la care s-a adăugat 139.299,58 lei inclusiv [...] lucrări suplimentare, rezultând un total de 500.000 lei inclusiv [...] conform cerinței tehnice din procedura analizată, fără a rezulta de unde ori cum se putea trage concluzia că acest contract a vizat lucrări similare, în condițiile în care noua achiziție publică la care s-a înscris societatea viza lucrări la un spital. 

Este adevărat că nu era interzis ca părți din contract să fie subcontractate, iar SC [...] [...] [...] a procedat în acest sens în condițiile legii, art. 45 din [...] nr. [...]6, incluzând în propunerea tehnică posibilitatea de a subcontracta părți din contractul respectiv (vol. 51 dos. u.p. fila 50), însă acest lucru nu înlătura obligația ofertantei de a demonstra experiență privind lucrări similare, cu atât mai mult cu cât procentul valoric al subcontractării în patru din cinci cazuri este menționat ca fiind 1%.

Dacă martora [...] [...], fost administrator al SC [...] [...] [...] [...], a declarat că aveau experiența necesară pe construcții și că la un spital puteau să apară materiale și operațiuni care nu le erau cunoscute, neformulând clar o opinie dacă societatea avea sau nu experiență similară, considerând că [...] [...] ar fi dus la bun sfârșit orice angajament, martora [...] [...] a declarat că societatea nu avea experiență pe spații medicale, ci în zugrăveli simple, faianță și gresie, instalații sanitare obișnuite.

De altfel, importanța lucrărilor efectuate în baza acestui contract rezultă și din documentația aflată în vol. 60 dos. u.p. filele 364-409 constând în procese verbale de control a calității lucrărilor în faze determinate încheiate de [...] [...] de [...], procese verbale de verificare a lucrărilor ce devin ascunse, procese verbale de recepție calitativă și procese verbale de probe instalații.

Referitor la faptul că martorul [...] [...] era consilier județean și în același timp asociat majoritar la SC [...] [...] [...] [...], se constată că acesta avea ca asociat în cadrul acestei societăți participare la beneficii și pierderi 50%, la acel moment nefiind în vigoare dispozițiile de lege care reglementau o astfel de interdicție clară la procedură participanților cum a fost cea prev. de disp. art. 691 din [...] nr. [...]6 introduse prin [...] nr. [...]

SC [...] [...] [...] [...] nu a contestat rezultatul licitației și în cursul procesului

nu s-a indicat în concret o vătămare, susținerea martorului asociat că interesele firmei au fost afectate întrucât erau îndreptățiți la încheierea acelui contract fiind mult prea generică pentru a putea identifica o vătămare. De asemenea, față de lipsurile constatate la oferta SC [...] [...] [...] nici nu rezultă că a existat o astfel de îndrituire.

Instanța constată că alegerea persoanei vătămate de a nu contesta rezultatul licitației nu poate fi decât rezultatul propriei aprecieri, care presupune și analiza șanselor în raport de motivele respingerii ofertei, acestea fiindu-i comunicate de autoritatea contractantă prin adresa nr. [...] (vol. 52 dos. u.p. filele [...], ocazie cu care i s-a adus la cunoștință și cine este câștigătorul licitației.

Nu era necesar să se aștepte audierea ca martor în cursul urmăririi penale a unui asociat al firmei, pentru a se lua cunoștință de modul în care comisia a apreciat oferta și clarificările SC [...] [...] [...] [...] și în raport de care să își aprecieze existența unei vătămări, în condițiile în care exact aspectele pe baza cărora s-a apreciat vătămarea în fața organului de urmărire penală sunt cele care au fost comunicate cu adresă societății în martie [...]

Prin urmare, nu se identifică în cauză nici un prejudiciu și nici o vătămare.

Instanța constată că procedura de achiziție publică finalizată cu atribuirea contractului nr. 47/2010 către SC [...] [...] a făcut obiectul mai multor activități de audit, ocazii cu care nu s-au constatat situații de încălcare a legii, rolul verificărilor de acest tip fiind tocmai pentru identificarea derapajelor și îndreptarea acestora, aceste verificări având ca efect și pe acela de a conferi încredere că modul în care s-a interpretat și aplicat legea este cel corect.

Activități de control/verificare a procedurii finalizată cu atribuirea contractul nr. 47/2010 a fost efectuat de [...]- Raport de control nr. [...] înregistrat la [...] [...] [...] la nr. [...] (vol. 57 dos. u.p. filele 448-458, vol. 13 dos. inst. filele [...], inclusiv actele adiționale încheiate la contract, fără a fi identificate neregularități în legătură cu procedura.

Prin raportul [...] a existat o singură condiționare privind constatarea respectării prevederilor legale în materia achizițiilor publice, referitor la actul adițional nr. [...] pentru care au fost prezentate documente care conțin numai argumente de natură tehnico-economică, echipa de control apreciind ca fiind necesară o analiză efectuată de specialiști/experți în domeniul ce face obiectul contractului.

Nu rezultă că ulterior au fost constatate nereguli în legătură cu această situație, iar în cauză nu s-a dovedit că justificările actului adițional 4 sunt eronate, în raport și cu faptul că lucrările efectuate în baza acestui act adițional nu puteau fi separate de contract.

Au fost efectuate verificări și de [...] 2 Sud-Est, cu ocazia verificărilor inițiale din 2010, nefiind identificate nereguli, urmare unor reverificări în 2012 și 2013 apreciindu-se că au existat anumite greșeli în derularea achizițiilor publice privind proiectul [...] 3508, (aplicarea unor criterii de calificare și selecție sau a unor criterii de atribuire nelegale și încălcarea principiului tratamentului egal), parte identice cu cele apreciate ca atare și prin rechizitoriu, în 2013 fiind sesizată și situația de conflict de interese, pentru ceea ce s-a apreciat ca fiind nereguli fiind aplicate corecții în procente de 5% și 10% (vol. 13 dos. inst. filele 1[...]0). Aceste noi aprecieri în urma reverificărilor nu schimbă cele reținute mai înainte de instanță și nu susțin existența unui abuz în serviciu.

De asemenea, în anul 2013 a fost efectuată o verificare de [...] [...] [...] privind verificarea cheltuielilor efectuate în cadrul contractului de finanțare nr. [...], între care, printre altele, referitor la conformitatea cu regulile de achiziții publice, se reține că Beneficiarul a respectat legislația națională și europeană în materie de achiziții publice, [...] nr. [...]6 cu modificările ulterioare, fiind întocmit raportul din 14.01.2013 (vol. 13 dos. inst. filele 61-75).

Tot în legătură cu procedura de achiziție publică în urma căreia a fost atribuit contractul nr. 47/2010, se susține în rechizitoriu că a fost încheiat cu SC [...] [...] un alt contract, cu nerespectarea legii, și anume contractul nr. [...] având ca obiect „Lucrări suplimentare specifice pentru reabilitarea, amenajarea şi modernizarea spaţiilor medicale din cadrul proiectului - Modernizarea [...] de Specialitate Integrat în cadrul Spitalului de [...] şi [...] [...]” [...] 3508, ceea ce ar demonstra în plus favorizarea acestei societăți cu intenție.

În legătură cu această procedură se constată că prin [...] de necesitate nr. [...], aprobat de către inculpatul [...] [...] [...], în calitate de preşedinte al Consiliului [...] [...],  s-a propus derularea unei proceduri de achiziţie publică, având ca scop finalizarea lucrărilor suplimentare pentru reabilitarea, amenajarea şi modernizarea spaţiilor medicale din cadrul proiectului „Modernizarea ambulatoriului de specialitate Integrat în cadrul Spitalului de [...] şi [...] [...]”, având în vedere că, după începerea lucrărilor, au fost depistate o serie de neconcordanţe şi omisiuni ale proiectului tehnic faţă de situaţia din teren, toate modificările fiind consemnate în minuta nr. 188/17.05.[...]

[...] estimată a contratului de achiziţie publică a fost stabilită prin Nota justificativă nr. [...], care  indica valoarea de 348.566,00 lei fără [...] lei, valoare prevăzută în bugetul proiectului.

Nota justificativă a fost semnată de director [...] [...], şef serviciu [...] [...] şi din partea Biroului [...] tehnice [...] [...].

Alegerea criteriului de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” a fost stabilit prin Nota justificativă nr. [...], iar transparenţa contractului de achiziţie publică a fost realizată prin publicarea în [...] a anunţului de participare nr. 122625/02.06.[...]

[...] de evaluare a ofertelor a fost numită prin Dispoziţia nr. [...], emisă de către inculpatul [...] [...] [...], având următoarea componenţă: preşedinte cu drept de vot [...] [...] - vicepreşedinte CJ [...] și ca membri pe [...] [...] - Consilier compartiment achiziţii publice, [...] [...] - Inspector [...], [...] [...] - [...] birou [...], [...] [...] - Consilier [...], [...] [...] - Inspector [...], [...] [...] - Consilier Compartiment achiziţii publice (membru de rezervă, care l-a înlocuit pe [...] [...]).

Conform procesului verbal de deschidere a ofertelor nr. [...] a rezultat că la procedura de atribuire au participat un singur ofertant, respectiv SC [...] [...] [...], iar prin raportul procedurii nr. [...], a fost declarată oferta câştigătoare.

Astfel, între Unitatea [...] Teritorială - [...] [...], prin [...] [...] [...], în calitate de achizitor şi SC [...] [...], în calitate de executant, a fost încheiat Contractul de lucrări nr. [...], preţul fiind de  330.329,19 [...] fără [...], respectiv 79.919,00 euro la care se adaugă [...] conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Conform art. 56 din [...] nr. [...]6, autoritatea contractantă a publicat în [...] anunţul de atribuire nr. 112457/29.07.[...]

SC [...] [...] a subcontractat [...] din valoarea contractului la SC [...] Medical [...], constând în fluide medicale: [...] de alarmare pentru fluide medicale – 1 buc. şi [...] de utilităţi – 9 buc. ([...] [...]

Contractul de lucrări nr. [...] a fost semnat de următoarele persoane: din partea achizitorului CJ [...] de [...] [...] [...] -  Preşedinte CJ [...], [...] [...] - Director executiv [...], [...] [...]  -  Director [...], [...] [...] – Director adjunct [...] și [...] [...] - Compartiment juridic, iar din partea executantului SC [...] [...] de Soare [...] - [...].

În urma derulării contractului de lucrări nr. [...] SC [...] [...] a emis către [...] [...] [...], în baza contractului menţionat mai sus, factura nr. [...] în valoare de 303.817,90 [...] fără [...], factură care a fost plătită prin trei ordine de plată, astfel: OP nr. [...] – 27.078,50 [...], OP nr. [...] – 276.739,40 [...] și OP nr. [...] – 72.916,30 [...]

[...] lucrărilor pentru „Modernizarea ambulatoriului de specialitate integrat în cadrul Spitalului de [...] şi [...] [...]” s-a efectuat în baza „Centralizatorului financiar al categoriilor de lucrări” şi al „Listelor de cantităţi” întocmite de executant.

Conform pct. 9.1 din contractul de lucrări nr. [...], autoritatea contractantă a reţinut garanţia de bună execuţie din situaţia de lucrări depusă spre decontare.

În rechizitoriu se susține că din analiza materialului probator s-ar putea trage concluzia că necesitatea lucrărilor suplimentare care fac obiectul contractului nr. [...] era cunoscută încă de la data încheierii primului act adiţional de lucrări suplimentare nr. 4/26.11.2010 la contractul nr. [...], situație care ar rezulta din memoriul justificativ nr. [...] (vol. 50, filele [...]  care a constituit caietul de sarcini pentru actele adiţionale nr. 4/26.11.2010 şi nr. 5/17.12.2010 prin care au fost prevăzute cauzele lucrărilor suplimentare şi pentru cele care au făcut obiectul contractului nr. [...], cauze care au fost preluate din memoriul tehnic nr. [...] în referatul de necesitate nr. 5271/28.04.[...] În acest sens se susține și că din [...] derulării comparative a contractelor pentru lucrări iniţiale şi suplimentare de la [...] de [...] şi [...] [...] (Anexa nr. 1C) se constată că marea majoritate a echipamentelor la care s-a renunţat prin actul adiţional nr. 2 la contractul nr. [...] au fost achiziţionate în baza contractului nr. [...], însă cu alte specificaţii tehnice.

Toate acestea, se susține prin rechizitoriu, ar duce la concluzia că toate lucrările suplimentare, atât cele care fac obiectul actelor adiţionale, cât şi al contractului nr. [...] se ştiau că trebuie achiziţionate de la iniţierea actului adiţional nr. 4/26.11.2010, respectiv prin referatul de necesitate nr.14174/29.10.[...]

Instanța constată că nu poate fi reținută o astfel de concluzie, nerezultând încălcari ale dispozițiilor legii.

Astfel, procedurile pentru lucrările suplimentare au fost iniţiate astfel:

-negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare - Referat de necesitate nr. [...] (act adiţional nr. 4 sau contractul nr. [...] conform anunțului de atribuire [...], numărul și data fiind cele de înregistrare a actului adițional la CJ [...]);

-negociere fără publicarea unui anunţ de participare  - Referat de necesitate nr. [...] (act adiţional nr. 5 sau contractul nr. [...] conform anunțului de atribuire [...], numărul și data fiind cele de înregistrare a actului adițional la CJ [...]);

-licitaţie deschisă - [...] de necesitate nr. [...] (Contract de lucrări nr. [...]).

Se face abstracție în aprecierile din rechizitoriu de modul în care au apărut situațiile care au determinat fie încheierea actelor adiționale, fie derularea unor noi proceduri, toate aceste noi modificări și proceduri intervenind datorită unor situații care nu puteau fi prevăzute, în raport de constatările și dispozițiile proiectantului de care autoritatea era ținută, față și de faptul că proiectul de reabilitare a spitalului era demarat în baza unui contract de finanțare în cadrul căruia erau stabilite diverse obligații.

Instanța constată din actele de la dosar că autoritatea contractantă a dat eficiență actelor întocmite de proiectant așa cum au apărut acestea în timp și dispozițiilor art. 122 lit. i din [...] nr. [...]6, astfel cum a fost modificată prn [...] nr. 76/[...]

De exemplu în dispoziția de șantier nr. [...] (vol. 57, filele 426-427) proiectantul SC [...] Com face o listă cu lucrările suplimentare care se vor executa și o listă cu lucrările la care se va renunța.

Printr-o altă dispoziție de șantier nr. [...] (vol. 57, filele 360-361) se reia lista de lucrări suplimentare, o listă de lucrări suplimentare la nivel de ofertă și o listă de renunțare la lucrări, cu privire la lucrările suplimentare fiind întocmită, în baza notei justificative și a referatului de necesitate de la [...] Strategii, Integrare [...], [...] [...], nota justificativă nr. [...] (vol. 57 fila 352) privind achiziția publică a lucrărilor suplimentare din dispoziția de șantier 20[...] prin procedura negocierii fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare cu contractantul inițial SC [...] [...], notă în care se reține că lucrările suplimentare întrunesc condițiile prev. de art. 122 lit. i din [...] nr. [...]6, respectiv: valoarea acestora este sub 20% din valoarea contractului inițial nr. 47/[...] au fost imprevizibile la momentul contractului inițial; sunt necesare pentru îndeplinirea contractului inițial; nu pot fi din punct de vedere tehnic, separate de contractul inițial.

Autoritatea, prin prevalarea de disp. art. 122 lit. i din [...] nr. [...]6, nu a evitat respectarea principiilor stabilite de art. 2 alin. 2 din aceeași ordonanță, ci a urmărit respectarea legii, prin dispozițiile menționate chiar legiuitorul fiind cel care prevede situații de excepție de la reglementarea generală a achizițiilor publice, documentele din cauză, așa cum sunt menționate mai sus, demonstrând că se impunea ca autoritatea beneficiară a lucrărilor să procedeze ca atare.

Conform disp. art. 122 lit. i din [...] nr. [...]6, astfel cum a fost modificat prin [...] nr. 76/2010 care a intrat în vigoare la 02 iulie 2010, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare ”atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

  - atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;

  – lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale nu pot fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;

  – valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale nu depăşeşte 20% din valoarea contractului iniţial; în cazuri temeinic motivate ordonatorul principal de credite poate aproba majorarea procentului până la limita maximă de 50% din valoarea contractului iniţial pe baza unei note justificative în care vor fi precizate motivele care au condus la depăşirea procentului de 20% şi care este parte a dosarului achiziţiei publice".

Se constată și că anterior modificării adusă de [...] nr. 76/2010 condiția valorii cumulate a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale era să nu depăşească 50% din valoarea contractului iniţial

Nu există niciun element pe baza căruia să se rețină că justificările enumerate în notele justificative și referatele de necesitate nu ar fi obiective și că aprecierile celor implicați în derularea procedurilor sunt greșite, ori că lucrările suplimentare puteau fi separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, că nu erau strict necesare în vederea îndeplinirii contractului inițial.

Astfel, în raport de documentele de la dosar, nu se poate reține că autoritatea contractantă nu ar fi trebuit să organizeze cele două proceduri de negociere fără publicare a unui anunţ de participare, și că toate lucrările suplimentare care reprezentau 72% din valoarea contractului iniţial trebuiau achiziţionate printr-o singură procedură.

Având în vedere că autoritatea a apreciat că lucrările efectuate în baza actelor adiționale nr. 4 și nr. 5 nu puteau fi separate de contractul inițial, iar valoarea acestora nu depășea 20% (40.789,13 lei și respectiv 10.478,80 lei) din valoarea totală a contractului inițial care era de 554.272,38 lei, aceasta suferind modificări pe parcurs, ajungând la valoarea de 327.166,00 lei fără [...] la momentul aprecierii, în aprilie 2011, a necesității declanșării procedurii finalizată cu atribuirea contractului nr. [...].

Chiar dacă toate lucrările suplimentare se regăsesc în final în memoriul justificativ nr. [...] (se poate observa comparând acest act cu nota justificativă nr. [...] și referatul de necesitate nr. [...]- filele 135-142 din vol. 62 dos. u.p.), emis înaintea iniţierii procedurilor de negociere, autoritatea nu avea cum să rețină în octombrie - decembrie 2010 că se impune cumularea tuturor lucrărilor suplimentare, dispoziția de șantier (204) fiind emisă la acel moment doar pentru lucrările care au făcut obiectul procedurilor prin negociere, și în concret a actelor adiționale, cu privire la acestea în mod corect reținând că se încadrau la disp. art. 122 lit. i din [...] nr. [...]6 fiind îndeplinite cumulativ condițiile cerute de lege.

Autoritatea nu putea la acel moment să nu aibă în vedere dispoziția de șantier dată de proiectantul lucrărilor, dispoziție care nu cuprindea și celelalte lucrări suplimentare care au fost achiziționate mult mai târziu, prin nota justificativă nr. [...] și referatul de necesitate nr. [...] (vol.62 filele 135-142) fiind arătate cauzele care au generat necesitatea lucrărilor suplimentare în valoare de 348.566,00 lei fără [...] și necesitatea realizării unei noi proceduri de achiziții publice.

Prin urmare nu se poate reține vreo culpă autorității contractante că ar fi scindat cu bună-știință lucrările suplimentare, și în consecință nu se poate reține nici că inculpații din cauză, prin diversele atribuții care le-au avut, alături de alte persoane funcționari în cadrul autorității, au încercat în vreun fel sau altul să creeze o situație avantajoasă SC [...] [...], nerezultând că adăugarea lucrărilor suplimentare realizate conform celor două acte adiționale ar fi schimbat cu vreo ceva situația.

Referitor la faptul că ar constitui o deficienţă adăugarea unor criterii de calificare/selecţie la procedura de atribuire pentru lucrări suplimentare faţă de procedura de atribuire pentru lucrările iniţiale, instanța constată că acest lucru nu poate fi reținut având în vedere că este o procedură distinctă, prin urmare exemplul de comparație nu are justificare legală, în noua procedură putând fi introduse criterii de selecție noi, potrivit cu noile necesități apărute și lucrările distincte care se impuneau a fi făcute, rezultând că autoritatea a respectat dispozițiile proiectantului, nerezultând că ne aflăm în fața unei situații identice privind fluidele medicale cu cea avută în vedere la procedura anterioară.

Totodată, instanța constată că nu s-a creat nicio situație discriminatorie, și nici nu a fost afectată în vreun fel posibilitatea participării altor ofertanți, adăugarea în noua procedură a „înregistrării în baza de date a Ministerului [...] a sistemului de fluide medicale, ca dispozitive medicale puse în funcţiune pe teritoriul [...]” având mai degrabă natura unei informații clare, reglementarea legală menționată în rechizitoriu (Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, [...] nr. 92/2007 ulterior abrogat prin [...] 253/2010 și HG nr. 911/2005 privind condițiile de introducere pe piață și de punere în funcțiune a dispozitivelor medicale) obligând oricum orice operator la înregistrarea în condițiile legii a dispozitivelor medicale, astfel că nu se poate admite că această cerință a dus la restricționarea participării, cerința fiind totodată publicată, orice persoană interesată putând să ia act de aceasta.

[...] fapt că doar SC [...] [...] a depus ofertă în această procedură nu dovedește că s-a restricționat accesul altor posibili ofertanți, cerința pe de altă parte nefiind una excesivă, de natură să permită a se reține că au fost încălcate disp. art. 178 alin. 2 din [...] nr. [...] și nici că cerința a fost disproporționată pentru a se reține încălcarea disp. art. 179 din [...] nr. [...]6.

Lucrările nu au fost supuse unei scindări pentru a diminua valoarea contractului, ci în respectarea dispozițiilor proiectantului, drepturilor contractantului SC [...] [...] căruia i-a fost atribuit primul contract privind lucrări de reabilitare la [...] de [...] și [...] [...] în situația apariției unor situații ce nu au putut fi prevăzute, la această situație adăugându-se ulterior necesitatea și posibilitatea efectuării tuturor lucrărilor identificate ca fiind necesare cu respectarea și a regulilor specifice achizițiilor publice față de valoarea mare a unora dintre lucrările suplimentare.

În caietul de sarcini al proiectantului nr. [...] (vol. 50 filele [...] sunt expuse cauzele care au generat modificările și acestea apar ca fiind justificate în mod obiectiv, explicând și de ce nu au putut fi cunoscute de la început, neputând a se reține că a existat o rea-credință cu ocazia analizării inițiale a situației din partea cuiva, totodată impunându-se acoperirea lipsurilor constatate ori reducerea unor lucrări la strictul necesar având în vedere destinația imobilului la care erau efectuate lucrările și prioritățile activităților ce se desfășoară într-un astfel de spital.

Se constată că autoritatea contractantă a trebuit să țină cont de actele proiectantului, având în vedere și că lucrările la [...] de [...] și [...] [...] au fost achiziționate în baza Contractului de finanțare nr. [...] prin Programul [...] [...] 2007-2013 – Axa prioritară 3- Domeniul major de intervenție 3.1 încheiat cu Ministerul Dezvoltării [...] și [...] și [...] pentru Dezvoltare [...] Sud-Est- Cod [...] 3508, contract la care au fost încheiate și acte adiționale, iar pentru derularea achiziției lucrărilor de reabilitare, echipare și modernizare la maternitate, conform anexei 3.4- anexa 5 la actul adițional 6, a achiziționat și a încheiat un contract de Servicii proiectare și asistență tehnică, semnând contractul în acest sens la 23.04.2009, a recepționat serviciul la 19.05.2009, perioada contractuală de asistență tehnică din partea proiectantului fiind prelungită în timp de mai multe ori, sens în care sunt situațiile avute în vedere la încheierea acestor acte adiționale (vol. 57 dos. u.p. filele 154-155, 197, [...]

Faptul că situația necesității renunțării la unele lucrări și efectuarea altora a apărut pe

parcurs rezultă și din adresa nr. [...] prin care [...] [...] [...] a solicitat act adițional la Contractul de finanțare (vol. 50 filele [...], în care se arată că în faza inițială după începerea lucrărilor, au fost depistate o serie de neconcordanțe și omisiuni ale proiectului tehnic, față de situația din teren, iar urmare acestora proiectantul SC [...] Com [...] [...] a corectat neconcordanțele din proiect, în urma analizei sale asupra situației proiectate și a situației existente în teren, anumite solicitări ale reprezentanților Spitalului de [...] și [...] care sunt necesare pentru a pune în conformitate spațiile amenajate cu standardele medicale actuale și neconcordanțele care apar în proiect între partea scrisă, partea desenată și partea economică a acestuia.

Instanța are în vedere că aprecierile în legătură cu această procedură trebuie făcută și privind în ansamblu multitudinea elementelor care s-a impus a fi avute în vedere în raport de complexitatea lucrărilor, numărul mare al persoanelor participante la procedură și la execuția lucrărilor, ori în legătură cu acestea și care au fost ținute și de condițiile contractului de finanțare.

În legătură cu această procedură nu a fost identificată încălcarea vreunei dispoziții de lege primară, nu a fost identificat niciun prejudiciu și nici vreo vătămare a vreunei persoane, prin rechizitoriu fiind menționat într-o manieră generică faptul că a avut loc vătămarea intereselor SC [...] [...] [...] [...], fără a se indica nici care ar fi eventualul interes/drept atins și nici instanța nu identifică vreo vătămare.

De altfel, nici persoana vătămată, anterior radierii, nu a indicat vreo vătămare, nici măcar după demararea procedurii judiciare care a început înainte de radierea societății.

Nu se identifică nici în legătură cu această procedură vreo intervenție a SC [...] [...] ori a lui Soare [...] pentru a determina îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către inculpații din cauză în așa fel încât societatea să fie câștigătoare a licitației ori să iasă în vreun fel în avantaj, cu ocazia audierii Soare [...] declarând că acest proiect a fost greșit de la început.

Procedura de achiziție publică finalizată cu atribuirea contractului nr. [...] având ca obiect „Lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale în cadrul proiectului – [...] [...] de Specialitate Integrat în cadrul Spitalului [...] [...]” [...] 3509

În legătură cu această procedură sunt acuzați inculpații [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...] [...], [...] [...], Soare [...] și SC [...] [...].

Prin Contractul de finanţare nr. 503 Cod [...] 3509, prin Programul [...] [...] 2007 – 2013 Axa prioritară 3 Domeniul major de intervenţie 3.1, cod [...] 3509, a fost acordată finanţarea nerambursabilă de către AM [...] pentru implementarea Proiectului nr. SE [...], cod [...] 3509 intitulat „[...] [...] de Specialitate Integrat în cadrul spitalului [...] [...]” (vol. 57 filele 206-227).

Perioada de implementare a proiectului era de 15 luni, iar valoarea totală a proiectului de 2.926.133,88 [...] din care valoare totală eligibilă de 2.138.215,99 [...] (finanţare nerambursabilă şi contribuţia beneficiarului), valoare neeligibilă estimată inclusiv [...] aferentă acesteia de 381.972,99 [...] şi valoarea [...] aferentă cheltuielilor eligibile de 405.944,90 [...].

Necesitatea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică a fost justificată prin referatul de necesitate nr. [...] (vol. 64 dos. u.p filele 174-175) cu motivaţia îmbunătăţirii calităţii serviciilor de asistenţă medicală, a asigurării conţinutului actului medical în domeniul pneumoftiziologiei în judeţul [...] şi în regiune, fiind menționată de fapt necesitatea reluării procedurii, cu motivarea că prin contractul de grant nr. 503 [...] 3509 au fost prevăzute în bugetul proiectului costuri pentru Lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale în valoare de 144.056,38 lei fără [...], respectiv 35.201,81 euro fără [...], pentru execuţia lucrărilor fiind elaborată documentaţia tehnică de SC [...] [...] [...], în conformitate cu planul propus în Studiul de fezabilitate.

Conform documentaţiei de la dosar procedura de achiziţie a fost anulată de mai multe ori, astfel:

-procedura iniţiată prin anunţul de participare nr. [...] a fost anulată în baza art. 209 alin. (1) lit. b) din [...] nr. [...]6 prin raportul procedurii nr. [...], deoarece au fost depuse numai oferte inacceptabile şi neconforme;

-procedura iniţiată prin anunţul de participare nr. [...] a fost anulată în baza art. 204 alin. (11)  din [...] nr. [...]6 prin raportul procedurii nr. [...],  datorită imposibilităţii fortuite de semnare a contractului de către SC [...] [...] [...] şi pentru că nu exista o altă ofertă admisibilă.

-procedura iniţiată prin anunţul de participare nr. [...] a fost anulată în baza art. 209 din [...] nr. [...]6 prin raportul procedurii nr. [...], pe motiv că au fost depuse numai oferte inacceptabile şi neconforme.

[...] a fost aprobat de preşedintele [...] [...] – inculpatul [...] [...] [...] şi avizat de director executiv [...] [...].

[...] estimată a contratului de achiziţie publică având ca obiect „Lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale în cadrul proiectului – [...] [...] de Specialitate Integrat în cadrul Spitalului de [...] [...]” a fost stabilită prin nota justificativă nr. [...] (vol. 64 dos. u.p. filele 176-177) care  indica valoarea de 144.056,38 lei fără [...] lei, valoare prevăzută în bugetul proiectului.

[...] totală a proiectului era de 2.926.133 lei din care 2.138.215,99 lei fără [...] reprezenta valoarea eligibilă a proiectului, 320.985,71 lei fără [...] reprezenta valoarea neeligibilă a proiectului şi [...] 466.932,18 lei.

Alegerea cerinţelor minime de calificare a fost propusă prin nota justificativă nr. [...] (vol. 64 dos. u.p. filele 172-173), aprobată de inculpatul [...] [...] [...] în calitate de președinte al CJ [...] și vizată de inculpatul [...] [...] în calitate de vicepreședinte și [...] [...] în calitate de director executiv.

Criteriul de atribuire a fost stabilit ca fiind „preţul cel mai scăzut”, conform anunțului de participare nr. [...] [...] și documentației de atribuire (vol. 64 dos. u.p. filele 106-171), transparenţa contractului de achiziţie publică fiind realizată prin publicarea în [...] a documentelor menționate.

Prin Dispoziţia nr. [...] (vol. 64 dos. u.p. fila 105), emisă de către inculpatul [...] [...] [...], a fost numită comisia de evaluare, în următoarea componenţă: preşedinte şi membru cu drept de vot [...] [...] - vicepreşedinte CJ [...] și membri [...] [...] - Consilier compartiment achiziţii publice, [...] [...] - [...] birou [...], [...] [...] - inspector [...], [...] [...] - Consilier [...], [...] [...] - Consilier [...], [...] [...] - Consilier Compartiment achiziţii publice (ultimii doi membri de rezervă).

Din procesul verbal de deschidere a ofertelor nr. [...] (vol. 64 dos. u.p. filele [...] rezultă că la procedura de atribuire au participat patru ofertanţi având următoarele elemente ale ofertei:

-SC [...] [...] cu un preț de 137.004,96 lei fără [...], durata ofertei 90 de zile, termen de execuție 2 luni și un termen de garanție a lucrărilor 12 luni.

-SC [...] [...] cu un preț de 64.867,22 lei fără [...], durata ofertei 90 de zile, termen de execuție 2 luni și un termen de garanție a lucrărilor 12 luni

-SC [...] [...] [...] [...] cu un preț de 65.222,00 lei fără [...], durata ofertei 90 de zile, termen de execuție 2 luni și un termen de garanție a lucrărilor 12 luni

-SC [...] [...] cu  un preț de 63.824,80 lei fără [...], durata ofertei 90 de zile, termen de execuție 2 luni și un termen de garanție a lucrărilor 12 luni.

La deschiderea ofertelor au participat persoane împuternicite din partea SC [...]

[...], SC [...] [...] și SC [...] [...].

Conform procesului verbal al şedinţei de evaluare intermediară nr. [...] (vol. 64 dos. u.p. filele [...], comisia de evaluare a analizat documentele de calificare depuse de ofertanţi şi a hotărât solicitarea de clarificări şi completarea documentelor, conform prevederilor art. 34, art. 35 şi art. 78 din HG nr. 925/2006.

În urma verificării documentelor depuse de ofertanţi şi a răspunsurilor la solicitările de clarificări, comisia a încheiat raportul procedurii nr. [...] (vol. 64 dos. u.p. filele [...], prin care a respins oferta depusă de SC [...] [...] ca neconformă, celelalte oferte fiind admise, iar în urma aplicării criteriului de atribuire „preţul cel mai scăzut”, a rezultat următorul clasament: I - SC [...] [...]; [...] - SC [...] prest [...] [...]: [...] - SC [...] [...].

În consecinţă, ofertantul câştigător a fost desemnat SC [...] [...]  cu preţul de 63.824,80 lei fără [...], respectiv 15.105,03 euro fără [...].

Raportul procedurii a fost semnat de către inculpaţii [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] [...] şi [...] [...].

În aceste condiţii, între Unitatea [...] Teritorială - [...] [...], prin [...] [...] [...], în calitate de beneficiar şi SC [...] [...], în calitate de antreprenor, a fost încheiat contractul de lucrări nr. [...].

Referitor la deficiențele apreciate prin rechizitoriu că au existat în organizarea şi derularea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică având ca obiect „Lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale în cadrul proiectului – [...] ambulatoriului de Specialitate Integrat în cadrul Spitalului [...] [...]” [...] 3509, instanța constată fie că acestea nu se confirmă, fie aspectele apreciate ca deficiențe nu se încadrează în ceea ce ar putea constitui o activitate infracțională.

Faptul că documentaţia de atribuire nu ar fi fost clară, în sensul că în caietul de sarcini sunt cuprinse lucrări care nu fac obiectul contractului, situații care ar fi generat confuzii posibililor ofertanți referitor la cantităţile de materiale ce trebuiesc folosite, nu poate fi reproșat membrilor comisiei de evaluare a ofertelor.

Totodată, și din perspectiva desfășurării altor activității ale inculpaților în legătură cu procedura achiziției publice, se constată că documentația de atribuire a fost întocmită de proiectantul SC [...] [...], prin urmare menționarea lucrărilor în cadrul documentației de atribuire nu este rezultatul acțiunii ori inacțiunii vreunuia dintre inculpați, iar în fișa de date a achiziției se menționează că lucrările se vor face în conformitate cu cerințele din caietul de sarcini care este extras din proiectul nr. 1.14996-02.

Astfel, dacă ofertantul SC [...] [...] [...] [...] a dublat cantitatea de beton [...], având ca efect modificarea valorii financiare a ofertei, nu rezultă a fi din culpa vreunuia dintre inculpații din cauză.

Se constată și că dublarea cantității de beton nu a afectat eligibilitatea acesteia în procedură, prin urmare acest aspect nu a fost de natură să influențeze procedura.

Referitor la aprecierea acuzării că, în condiţiile în care oferta SC [...] [...] [...] [...] nu a respectat întrutotul prevederile caietului de sarcini, și în consecință autoritatea contractantă a declarat în mod greșit această ofertă admisibilă (raport procedură nr. 9609/27.07.[...], când de fapt trebuia respinsă ca neconformă în baza art. 36 alin. (2) lit. a) din HG nr. 925/2006 pe motiv că ”nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini”, instanța constată că în situația în care eroarea ofertantei s-a datorat unor neclarități din documentația de atribuire, comisia nu putea să descalifice ofertanta pentru aspecte care au fost neclare din documentația de atribuire.

Referitor la faptul că ar fi încălcat prevederile art. 81 din HG nr. 925/2006, conform cărora comisia avea obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi ofertele neconforme, întrucât în cazul în care autoritatea contractantă ar fi acceptat modificarea cantităţii de beton prevăzută în oferta SC [...] [...] [...] [...] asta ar fi presupus modificarea propunerii financiare, ceea ce este în contradicţie cu prevederile art. 79 alin. (3) din HG nr. 925/2006, instanța constată că din documentele procedurii nu rezultă că a fost observat acest fapt.

Și dacă ar fi fost așa, faptul că oferta SC [...] [...] [...] [...] a fost declarată admisibilă, însă în final a fost respinsă pentru că ofertantul câștigător a fost declarat altul, nu schimbă cu nimic situația procedurii și atribuirii contractului.

Există posibilitatea ca membrii comisiei de evaluare să nu fi observat și această lipsă, situație care apare ca fiind o omisiune, dar care în final nu schimbă cu absolut nimic datele problemei, lăsarea SC [...] [...] [...] [...] în continuare nefiind de natură să favorizeze SC [...] [...] și nici nu ar fi schimbat situația declarării ca neconformă a ofertei SC [...] [...] care nu a răspuns la clarificările solicitate de comisie.

Prin urmare, această deficiență nu demonstrează susținerea existenței unei activități de natură penală.

Se susține în rechizitoriu că membrii comisiei de evaluare nu au aplicat un tratament egal ofertanților pe motiv că oferta SC [...] [...] nu îndeplinea cerinţele minime de calificare, deoarece nu a demonstrat că personalul care nu este angajat permanent are disponibilitatea de a efectua sarcinile prevăzute în contractele de colaborare până la data recepţiei finale, având în vedere că în prevederile documentaţiei de atribuire, nu se specifică o dată exactă pentru terminarea lucrărilor, întrucât data de începere a lucrărilor se stabileşte ulterior încheierii contractului de atribuire, ofertantul nu putea să prevadă această dată şi implicit să obţină declaraţiile personalului care nu este angajat permanent privind disponibilitatea acestora de a efectua sarcinile prevăzute în contractele de colaborare până la data recepţiei finale a lucrării, astfel că în această situaţie, autoritatea contractantă trebuia să solicite ofertantului SC [...] [...] solicitări de clarificări, astfel cum a procedat şi cu ofertantul SC [...] [...] [...] [...] pentru acelaşi aspect (adresa nr. 9147/15.07.[...].

Instanța constată că, așa cum susține apărarea, există diferențe între documentele din ofertele celor două societăți, care au justificat solicitarea de clarificări de la SC [...] [...] [...] [...] dar nu și de la SC [...] [...].

Astfel, SC [...] [...] [...] [...] a completat declarațiile de disponibilitate pentru [...] [...] și [...] [...] la rubrica referitoare la valabilitatea disponibilității acestora pentru perioada cuprinsă între 05.07.2010 și 05.09.2010, mai exact 60 de zile începând cu ziua în care a fost deschisă oferta (vol. 65 dos. u.p., filele 325, 335).

Cum perioada de execuție a contractului era de 2 luni, adică 60 zile, conform documentației de atribuire, comisia rezultă că a avut în vedere disp. 200 alin. 1 din [...] nr. [...]6 conform cărora, în termen de 20 de zile de la data deschiderii ofertelor, autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare, pe baza criteriului de atribuire precizat în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire, în condiţiile în care ofertantul respectiv îndeplineşte criteriile de selecţie şi calificare impuse, fiind evident că se impunea analizarea ofertelor în detaliu, acestea fiind și în număr de patru.

Astfel, era clar că termenul de execuție a contractului nu avea cum să înceapă să curgă de la data de 05.07.2010 anunțată pentru deschiderea ofertelor, ceea ce punea probleme din perspectiva posibilității SC [...] [...] [...] [...] să asigure personalul calificat necesar în perioada reală de execuție.

Documentele depuse în cadrul ofertei de SC [...] [...] nu aveau probleme în acest sens, întrucât perioada de disponibilitate a personalului de specialitate colaborator a fost prezentată ca fiind de la 05.07.2010 la 30.09.2010, ceea ce presupunea un termen în care se putea cuprinde și perioada de timp necesară comisiei pentru evaluare, dar și perioada de disponibilitate asigurată de SC [...] [...] pentru execuția contractului ce putea fi calculată după luna iulie 2010 (vol. 65 dos. u.p. filele 76, 102, 112, 118, [...]

În raport de cele prezentate, instanța constată că membrii comisiei de evaluare a ofertelor nu au încălcat nicio dispoziție de lege, apreciind corect documentele ofertei și nu se poate trage concluzia că în cadrul exercitării puterii de apreciere de care dispuneau în ceea ce privește posibilitatea de a solicita candidaților să își clarifice oferta, nu ar fi tratat candidații în mod egal și loial, astfel încât să se poată considera, la finalizarea procedurii de selecție a ofertelor și în raport cu rezultatul acesteia, că solicitarea de clarificare a favorizat vreun candidat sau a defavorizat nejustificat candidatul căruia i-a fost adresată.

Este important să se menționeze că situația aceasta oricum nu demonstrează vreo favorizare a inculpatei SC [...] [...], acesta fiind în principal elementul de interes în legătură cu infracțiunile din cauză, nu eventuale favorizări ale SC [...] [...].

Eventuala favorizare a SC [...] [...] ar putea cel mult demonstra contrariul favorizării cu intenție a SC [...] [...].

Referitor la faptul că autoritatea contractantă a acceptat oferte care prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut și că ar fi trebuit ca, în baza disp. art. 202 alin. 1 din [...] nr. [...]6, în cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului, în scris şi înainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii şi precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv.

Conform art. 361 alin. 1 din [...]. nr. 925/2006, în sensul prevederilor art. 202 alin. (1) din [...] nr. [...]6, o ofertă prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când preţul ofertat, fără [...], reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului respectiv.

Conform aliniatului 2, în cazul în care, pe parcursul evaluării, se constată existenţa unei oferte cu preţ aparent neobişnuit de scăzut în sensul prevederilor alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia de a efectua verificări detaliate în legătură cu aspectele prevăzute la art. 202 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă.

În speță, comisia de evaluare s-a rezumat la verificarea în detaliu a ofertelor, fără a considera necesar să solicite precizări de la ofertanți, considerându-se lămurită din formularele [...], C7, C8 și C9 care cuprind prețurile unitare pentru materiale, manoperă, utilaje și transport, unde s-a prezentat modul de întocmire a prețurilor, putând astfel să observe de ce valoarea ofertată este mai mică decât 85% din valoarea estimată.

Instanța constată, că trei din cei patru ofertanți s-au aflat în această situație, cu valori foarte apropiate.

În condițiile în care comisia de evaluare s-a considerat lămurită din verificarea actelor ofertei, aceasta nu avea vreo obligaţie în a cere ofertanţilor justificarea preţului ofertat (sau a elementelor de preţ ce constituie oferta financiară).

Ar fi fost o problemă de încălcare a legii în situația în care comisia de evaluare ar fi eliminat în mod automat ofertele care figurau cu un preț neobișnuit de scăzut, fără a cere ofertanților să clarifice contextul privind oferta cu preț scăzut.

Față de cele arătate, instanța constată că nu pot fi primite susținerile acuzării privind faptul că SC [...] ar fi fost favorizată, astfel cum sunt acestea prezentate la fila 82 din rechizitoriu.

De altfel, această procedură a fost derulată de mai multe ori, când inclusiv SC [...] [...] a fost descalificată alături de celelalte societăți, sens în care poate fi avut în vedere raportul procedurii nr. [...] din vol. 13 dos. inst. filele 103-145.

La contractul de lucrări nr. [...] a fost încheiat și actul adiţional nr. [...], înregistrat la autoritatea contractantă cu nr. [...], prin care a fost decalat termenul de execuţie a lucrărilor până la data de 29.12.2010 (vol. 66 dos. u.p.fila 2).

Actul adiţional a fost întocmit ca urmare a referatului nr. [...] înaintat cu adresă purtând aceleași date de înregistrare, ambele ale [...] Strategii, Integrare [...], [...] [...] și prin care se arată că este necesară prelungirea termenului de execuție a lucrărilor la contractul nr. [...], în scopul asigurării condițiilor de implementare a proiectului și de realizare a contractului de lucrări, fiind propusă prelungirea (vol. 66 dos. u.p. filele [...]

În conținutul celor două acte se arată că, conform stadiului de implementare a proiectului – [...] [...] de Specialitate Integrat în cadrul Spitalului de [...] [...], s-a solicitat către Ministerul Dezvoltării [...] şi [...] – Autoritatea de [...] pentru Programul [...] [...] 2007-2013 încheierea unui act adiţional la contractul de finanţare menţionat, pentru prelungirea duratei de implementare de la 29.10.2010 la 29.03.2010, ceea ce face necesară şi prelungirea termenului de execuţie a lucrărilor până la data de 29 decembrie [...]

Prin urmare, contrar susținerilor din rechizitoriu, din documentație rezultă care a fost motivul pentru care a fost prelungită perioada de execuţie a lucrărilor.

Se observă, din coroborarea actelor mai sus menționate cu actul adițional nr. 2/28.10.2010 la contractul de finanțare 503 (vol. 57 dos. u.p. filele 232-238), dar și cu actele ce țin de procedura de achiziție publică finalizată cu atribuirea contractului nr. [...] privind lucrări suplimentare, că termenul de execuție la contractul nr. 138 a fost decalat urmare noii situații ivite pe parcursul lucrărilor și identificată de proiectantul SC [...] [...] [...] privind necesitatea unor noi lucrări de protecție radiologică obligatorie, situație nou apărută față de cartea tehnică de specialitate a utilajului computer tomograf și față de documentația [...] (vol. 68 dos. u.p. filele 54-60).

În susținerea aspectelor de natură infracțională care ar fi avut loc în legătură cu procedura finalizată prin încheierea contractului nr. 138/2010, în rechizitoriu este prezentată și situația contractului nr. nr. [...] având ca obiect „Lucrări suplimentare în cadrul proiectului – [...] [...]  de Specialitate Integrat în cadrul Spitalului [...] [...]” [...] 3509 și cu privire la care ar fi existat o serie de deficiențe.

Una dintre deficiențe ar fi că, în raport cu valoarea estimată, există diferenţe mari între preţul ofertei SC [...] pentru lucrările iniţiale şi cel al lucrărilor suplimentare, observându-se că pentru contractul de bază (iniţial), a ofertat o valoare de 45% din valoarea estimată, câştigând astfel procedura de atribuire pentru lucrările iniţiale, în condiţiile în care au participat 4 ofertanţi, în timp ce pentru lucrările suplimentare, la care a fost singurul ofertant, SC [...] [...] a avut propunerea financiară de 92% din valoarea estimată.

Referitor la această situație instanța constată că transparenţa contractului de achiziţie publică a fost realizată prin publicarea în [...] a anunţului de participare nr. [...] și a documentației de atribuire (vol. 69 dos. u.p. filele 42-120), valoarea estimată a contractului fiind de [...] lei fără [...], criteriul de atribuire fiind prețul unitar cel mai scăzut, astfel că accesarea procedurii a putut fi făcută de către orice operator economic interesat.

Faptul că procentul prețului acestei oferte a fost cu mult mai apropiat de valoarea estimată a contractului, situație diferită de cea a ofertei făcută în procedura anterioară finalizată prin contractul nr. 138/2010, nu demonstrează nimic fraudulos, putând fi o situație de urmărire a câștigului prin asumarea riscului de a pierde licitația în cazul unui preț mai mare.

Ca o altă deficiență a procedurii se susține deţinerea pe stoc de către SC [...] [...] a cantităţii necesare de material specific lucrărilor suplimentare (nisip de barită), încă de la data iniţierii procedurii de achiziţie a lucrărilor suplimentare, ceea ce conduce la reţinerea ideii că aceasta avea cunoştinţă de necesitatea efectuării acestor lucrări.

Instanța constată că acesta este un fapt de necontestat, în primul rând că și inculpatul Soare [...], administratorul SC [...] [...], a recunoscut la urmărirea penală, și nu a contestat în instanță, că știa de această lucrare și a achiziționat nisipul de barită înainte, în cazul în care ar fi câștigat licitația l-ar fi folosit, iar dacă ar fi pierdut l-ar fi vândut cu un preț mai mare, apreciind că nu putea ieși în pierdere.

Instanța apreciază că nu se poate da o conotație negativă faptului că Soare [...] cunoștea despre necesitatea lucrărilor suplimentare încă de la data iniţierii procedurii de achiziţie a acestor lucrări, elementele cauzei demonstrând că acesta a luat cunoștință despre situația aceasta în mod legal.

Probele cauzei arată că SC [...] [...] efectua deja lucrări la [...] de [...] din [...] în baza contractului nr. 138/2010 când s-a constatat necesitatea efectuării lucrărilor suplimentare pentru care s-a organizat o nouă licitație în condițiile legii, urmare dispoziției tehnice nr. [...] a proiectantului privind necesitatea unei tencuieli baritate la fundația computerului tomograf și la nivelul pereților și a ușilor de acces pentru protecție radiologică obligatorie.

Această nouă împrejurare tehnică a generat și situația mai sus expusă privind prelungirea prin acte adiționale a contractului de finanțare și a contractului nr. 138/2010, și nu în ultimul rând, suspendarea pentru o perioadă a lucrărilor de execuție conform contractului nr. 138.

Era firesc să i se aducă la cunoștință noua situație tehnică de construcție odată ce aceasta influența în mod direct lucrarea deja contractată, în condițiile date fiind evident că Soare [...] a luat cunoștință în condițiile legii de necesitatea acestei achiziții publice, neexistând vreo interdicție pentru SC [...] [...] să participe la o nouă procedură. De altfel, dacă valoarea contractului ar fi permis, aceasta ar fi putut să beneficieze de disp. art. 122 din [...] nr. [...]6 privind procedura negocierii fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

Pe de altă parte, putea afla de necesitatea acestei achiziții și întâmplător pe șantier, unde era firesc să se poarte discuții între diverșii specialiști care se perindă în verificarea tuturor aspectelor ce țin de lucrările de construcție care se efectuează, mai ales că nu rezultă că aceasta era o informație confidențială.

Prin urmare, achiziționarea de către SC [...] [...], conform facturii [...] [...] din data de 06.10.2010 (vol. 68 dos. u.p. fila 211), în baza căreia a achiziţionat de la [...] [...] [...] cantitatea de 115 saci de [...] [...], 2 mm, 40 kg, nu constituie o activitate ilicită, această împrejurare constituind un demers comercial, în raport de cunoașterea pieței, instanța constatând că nu se poate reproșa inculpatului Soare [...] că s-a folosit de cunoștințele de specialitate și experiența pe care le are în construcții și a acționat asumându-și un risc de afaceri pentru profitabilitatea/productivitatea firmei pe care o reprezenta.

Tocmai pentru că știa, cel mai probabil, că nisipul de barită nu se găsește ușor, și-a permis să formuleze o ofertă cu preț mai mare.

Astfel de situații de avantaj informațional nu intră în sfera ilicitului penal, împrejurările în care a luat la cunoștință de necesitatea noii achiziții publice fiind obiective și nu pot fi reproșate inculpaților Soare [...] și SC [...] [...] și nici celorlalți inculpați, cu privire la ultimii nefiind indicată de altfel vreo conduită ilicită în legătură cu această situație, fiind insuficientă menționarea la modul generic că autoritatea contractantă nu a respectat principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi lit. b) de [...] nr. [...]6, respectiv nediscriminarea şi tratamentul egal.

Este firesc să nu se regăsească materialul nisip de barită în lista consumurilor de resurse materiale ([...] [...]) întocmită de SC [...] [...] la procedura de atribuire pentru lucrările iniţiale la [...] de [...], care au făcut obiectul contractului nr. [...], având în vedere că necesitatea acestei lucrări a fost sesizată de proiectant în septembrie 2010 în raport de documentația [...] elaborată după achiziționarea computerului tomograf și după ce s-a pus la dispoziția expertului cartea tehnică de specialitate a utilajului.

[...] este menționată, ca și deficiență, existenţa unor neconcordanţe între fişa de date a achiziţiei şi contractul de atribuire, în sensul că deşi în [...]. [...].1.4 din [...] de date este prevăzut că termenul de execuţie a lucrărilor este 15 zile calendaristice de la data atribuirii contractului de achiziţie publică, contractul nr. [...] la art. 4.1 prevede că "Executantul se obligă să realizeze execuţia lucrărilor în termen de 15 zile de la data comunicată în ordinul scris de începere al lucrărilor emis de către achizitor, iar în lipsa ordinului de începere a lucrărilor de la dosarul cauzei, nu se poate stabili daca lucrările au fost efectuate în perioada de timp stabilită prin contract.

Instanța constată că această neconcordanță este în documentația de atribuire, astfel că oricine era interesat putea să solicite clarificări ori să conteste.

Totodată, se constată că în toate procedurile a existat această neconcordanță, contractele fiind încheiate în final conform modelului de contract, de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor, situație care rezultă de exemplu și în cazul câștigării unei licitații de către SC [...] [...] [...] și către care s-a făcut adresă privind câștigarea licitației, cu menționarea la termenul de executare a lucrărilor de 2 luni că este de la ordinul de începere a lucrărilor (vol. 10 dos. u.p. fila 592), aceasta fiind societatea care a câștigat anterior Conciviei procedura finalizată cu contractul 138.

Referitor la această procedură, instanța constată și că există o contradicție între deficiențele apreciate de acuzare că ar exista și susținerea că în această procedură ar fi fost vătămate interesele persoanei vătămate SC [...] [...].

Astfel, niciuna dintre deficiențe nu vizează practic situația SC [...] [...] a cărei ofertă a fost declarată ca neconformă pe motiv că nu respectă în mod corespunzător cerințele din caietul de sarcini, existând neconcordanțe în propunerea financiară între articolele de deviz din cadrul ofertei și cele incluse în caietul de sarcini și nu a transmis în perioada precizată de comisia de evaluare clarificările/răspunsurile solicitate prin adresa nr. [...] referitoare la neconcordanțele respective.

Cum în ceea ce privește acest ofertant nici în rechizitoriu nu se indică încălcarea vreunei norme care să vizeze direct SC [...] [...], nu rezultă care ar fi vătămarea cauzată acestei societăți. Și dacă ar fi fost descalificate celelalte societăți, așa cum apreciază procurorul, iar procedura ar fi fost reluată nu se poate cunoaște dacă SC [...] [...] ar mai fi participat și ar fi îndeplinit condițiile cerute de lege.

Practic, oricum ar fi privită situația acestei proceduri, SC [...] [...] nu a suferit nicio vătămare.

În legătură cu procedura de achiziție publică în cadrul căreia a fost atribuit contractul nr. [...] au fost audiați martorul [...] [...] administrator și persoana vătămată SC [...] [...] prin reprezentantul legal [...] [...] [...] [...].

Persoana vătămată prin reprezentant, deși nu și-a adus aminte foarte bine elemente despre procedură, în raport de timpul care a trecut de atunci, a arătat că nu s-a considerat vătămată, apreciind ca fiind corectă descalificarea societății în cazul în care nu au răspuns solicitărilor de clarificare din partea [...] de evaluare. A mai arătat că din aproximativ 10 proceduri la care participau câștigau în medie două și nu stăteau să analizeze prea mult motivele respingerii, apreciind că acestea erau corecte.

Martorul [...] [...], administrator al firmei [...] care a avut contract de colaborare cu SC [...] [...] a declarat la urmărirea penală (vol. 7 dos. u.p. filele 560-562) că între articolele de deviz din ofertă și caietul de sarcini nu existau neconcordanțe, ceea ce face ca descalificarea SC [...] să fie incorectă, aspect care instanța nu poate îl poate considera în vreun fel elocvent, întrucât și dacă ar fi fost adevărat, se impunea să răspundă chiar în acest mod comisiei de evaluare, lucru care nu s-a întâmplat. În lipsa răspunsului la clarificările solicitate de comisie, soluția acesteia este singura corectă.

Fiind audiat și în instanță, martorul a arătat că el nu cunoștea întreaga documentație de participare la licitație a SC [...] [...] întrucât s-a ocupat ca specialist doar de devize, nu era implicat în tot procesul de licitație, apreciind că pierderea licitației ar fi avut loc într-un mod incorect și datorită relei-credințe a comisiei și a hotărât împreună cu patronul SC [...] să nu facă contestație pentru a nu pierde timp și bani.

Instanța constată că martorul nu-și amintește foarte bine condițiile în care SC [...] a fost descalificată, posibil fie urmare trecerii unei mari perioade de timp până la audierea sa în 2018, fie pentru că nu a fost implicat în toate operațiunile ce țineau de procedură, rezultând și că acesta și-a format opinia existenței unei rele-credințe a comisiei de evaluare a ofertelor mai mult pe baza unor prejudecăți ori a unor opinii generalizate, și nu pe baza unor elemente concrete, având în vedere și referirea acestuia că nu avea nemulțumiri numai față de [...] și că a pierdut mai multe licitații la care a participat și care erau cu ”destinație”, lucru de care își dădea seama din documentele procedurii (vol. 23 dos. inst. filele 166-171).

Instanța nu poate aprecia depoziția acestui martor ca fiind relevantă în speță, în raport de aspectele care sunt contrazise de documentele de la dosar, cum ar fi motivul pentru care SC [...] [...] nu a câștigat licitația, dar și în raport de aspectele prezentate de administratorul persoanei vătămate SC [...] [...] care nu a confirmat cele spuse de martor.

Față de cele arătate, instanța constată că nu se identifică în cazul procedurii de achiziție publică privind atribuirea contractului nr. 138/2010 nici o situație de încălcare a legii în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către vreunul dintre inculpații cu privire la care se susține acest lucru, iar în urma acestei proceduri nu a rezultat vreun prejudiciu și nu au fost vătămate interesele vreunei persoane.

Instanța mai constată că s-a făcut o verificare a cheltuielilor efectuate în cadrul contractului de finanțare prin [...] pentru proiectul cod [...] 3509 ”[...] ambulatoriului de specialitate integrat în cadrul Spitalului de [...] [...]”, fără a fi identificate neconformități cu privire la procedura de achiziție publică- a se vedea Raportul final [...] Consult [...] [...]- vol. 17 dos. inst. filele [...]

În considerarea aspectelor expuse, instanța constată că nu se identifică îndeplinirea de acte cu încălcarea legii de către vreunul dintre inculpații vizați în procedura analizată și nu a fost identificată nici o pagubă ori vătămare, reprezentantul SC [...] [...] [...] [...] [...] [...] arătând cu ocazia audierii că societatea nu a suferit nici o vătămare.

În legătură cu această procedură nu rezultă din probe aspecte care să constituie acte de determinare, influențare sau care să poată fi apreciate ca intervenție nepermisă în activitatea inculpaților în calitate de funcționari în cadrul Consiliului județean [...], din partea administratorului SC [...] [...], Soare [...], și care să poată fi încadrate la ceea ce ar putea fi acte de instigare.

În susținerea favorizării SC [...] [...] în proceduri, se arată prin rechizitoriu că din analiza contractelor 192/2009, 198/2009, 47/2010, 138/2010 și a celorlalte contracte analizate dintre cele încheiate de către [...] [...] [...] cu SC [...] [...] [...], dar şi din raportul de constatare financiară contabilă, se desprind mai multe concluzii prin care se demonstrează favorizarea SC [...] [...].

Astfel, se susține că s-ar desprinde concluzia că din modul de derulare a procedurilor pentru atribuirea lucrărilor de investiţii se poate concluziona că SC [...] [...] a beneficiat de un tratament preferenţial, fiind favorizată, iar pentru aceasta autoritatea contractantă a încălcat principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică, prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b) din [...] nr. [...]6.

Instanța constată că la această concluzie nu sunt prezentate argumentele pe baza cărora se bazează, iar prin referire la aspectele detaliate cu ocazia analizei efectuată la fiecare procedură vizată s-a constatat că cele afirmate de acuzare nu se confirmă ori nu pot fi catalogate ca situații de încălcare a legii și care să fi avut drept consecință favorizarea SC [...] [...] în detrimentul altor operatori economici.

Se susține că la procedurile de licitaţie deschisă, organizate de CJ [...] pentru lucrări suplimentare la [...] de [...] şi [...] [...] şi [...] de [...] (contract nr. 47/2010 și contract 138/[...], a ofertat şi a câştigat singurul participant SC [...] [...], executantul lucrărilor iniţiale și deși legislaţia în domeniul achiziţiilor publice nu interzice încheierea contractului cu singurul ofertant, prin scindarea proiectelor de investiţii în mai multe proceduri s-a creat cadrul prin care a fost eliminată concurenţa.

În mod clar, din chiar susținerea din rechizitoriu rezultă că nu a existat o încălcare a legii, iar situația modului în care au fost împărțite lucrările a rezultat din probe că nu a depins nici de autoritate și nici de SC [...] [...], fiind situații apărute pe parcurs, și care au depins cu precădere de modificările proiectului tehnic.

Cu ocazia audierii în instanță, inculpatul Soare [...] a arătat că acesta a fost un proiect făcut eronat încă de la început, în cadrul acestui proiect fiind nevoiți să renunțe la aproximativ 300.000 lei din valoarea contractului, situație cu privire la care instanța constată că rezultă și din toate procedurile care privesc aceste lucrări de reabilitare, în special actele adiționale la contractul nr. 47/2010, reducerea valorii contractului câștigat de operatorul economic, cu 208.195,02 lei fără [...], nefiind evident în favoarea acestuia, ci dimpotrivă, putând fi considerat în defavoarea lui, după cum s-a și arătat de instanță în analiza contractului nr. 47/2010 cu ocazia aprecierii asupra modificărilor intervenite ulterior încheierii acestuia.

Se mai arată că în [...] [...] pentru Programul [...] [...] 2007-2013, Axa prioritară 3 – [...] infrastructurii sociale Domeniul major de intervenţie 3.1 – Reabilitarea /modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate emis de Ministerul Dezvoltării [...] şi [...] - Autoritatea de [...] pentru Programul [...] [...], la [...] IV. - Drepturile şi obligaţiile beneficiarului, este prevăzut că „Atribuirea contractelor de achiziţii necesare implementării proiectului se va realiza în conformitate cu prevederile [...] nr. 34 din 2006 cu completările şi modificările ulterioare şi se va face cu respectarea următoarelor principii: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoaşterea reciprocă, transparenţa, proporţionalitatea, eficienţa utilizării fondurilor publice, asumarea răspunderii. Beneficiarul răspunde de respectarea tuturor prevederilor în vigoare ale legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice”, în acelaşi sens existând prevederi şi în contractele de finanţare cod [...] nr. 3508 şi [...]

Instanța constată că cele menționate în ghidul indicat nu aduc nimic peste dispozițiile [...] nr. [...]6 și care să ducă la o situație contrară celei reținute deja de instanță în analiza procedurilor prezentate până la acest moment.

Se susține că favorizarea SC [...] [...] [...] pentru câştigarea contractelor de achiziţie publică este în strânsă legătură cu faptul că preşedintele consiliului judeţean [...] – inculpatul [...] [...] [...], care a semnat toate contractele şi actele adiţionale, este în acelaşi timp şi  asociat la societatea [...] [...], grup de firme din care făcea parte şi SC [...] [...].

Această concluzie se arată că este susținută de următoarele documente:

-declaraţia privind calitatea de participant la procedură ([...] 12C), prin care reprezentantul împuternicit al SC [...] [...], Soare [...] (administrator) declara că societatea face parte din grupul de operatori economici reprezentat de SC [...] [...] [...], care cuprinde firmele SC [...] [...],  SC [...] [...], SC [...] [...], unde acţionar majoritar este SC [...] [...];

- certificatul constatator [...] al SC [...] – furnizare informaţii extinse din care reiese că „[...] [...] I. [...] are calitatea de asociat la societatea [...]”.

Instanța constată că situația participării inculpatului [...] [...] [...] la SC

[...] [...], și a acestei societăți la SC [...] [...] nu a fost ascunsă și nu s-a încadrat între interdicțiile prevăzute de [...] nr. [...]6 ca interdicții/incompatibilități, pentru a putea fi apreciată ca fiind o problemă la acel moment, subiectul urmând a fi dezvoltat de instanță în cadrul analizei infracțiunii de conflict de interese.

Se mai susține că din cercetările efectuate a rezultat, fără echivoc, faptul că toţi funcţionarii din cadrul Consiliului [...] [...] cunoşteau legătura interpusă dintre SC [...] [...] [...] şi preşedintele Consiliului [...] [...], inculpatul [...] [...] [...].

Instanța apreciază că interesează doar funcționarii din cadrul Consiliului [...] [...] inculpați în cauză, membri ai comisiilor de evaluare și doar din această perspectivă. Cum situația nu se încadra la cele prevăzute în mod expres de lege că ar fi constituit o piedică la participarea SC [...] [...] la proceduri, neîncadrându-se în dispozițiile din [...] a 8-a a [...]. [...] din [...] nr. [...]6- reguli de evitare a conflictului de interese, aceștia nu aveau ce să facă.

De asemenea, simplul fapt că exista o legătură, fie chiar și mai apropiată între administratorul Soare [...] și [...] [...] [...], nu permite concluzia că membrii comisiei de evaluare, ori în exercitarea altor atribuții în cadrul consiliului în legătură cu procedurile, au fost influențați în modul de desfășurare a activității de serviciu, din probele cauzei neputând fi trasă o astfel de concluzie.

Se susține că inclusiv inculpatul Soare [...], în declaraţia sa, a confirmat faptul că pentru orice problemă de interes pentru SC [...] [...] [...], se consulta cu inculpatul [...] [...] [...].

Instanța constată că la urmărirea penală, a declarat în calitate de suspect (vol. 9 dos. u.p. filele 133-138) că îl consulta pe [...] [...] [...] nu pentru orice problemă de interes, ci că îl consulta când avea probleme deosebite la firmă, fără a rezulta din acea declarație ce înseamnă aceste probleme deosebite.

Cu ocazia audierii în calitate de inculpat (vol. 7 dos. u.p. filele 121-127) acesta a declarat că îl consulta pe [...] [...] [...] în vederea unor achiziții de utilaje sau când vindeau mijloace din dotarea societății. Cu privire la indicatorii financiari ai SC [...] [...] îl consultau la sfârșitul anului.

În declarația de suspect a mai arătat că discuta cu [...] [...] [...] despre intenția lui de a pleca din firmă, acesta sugerându-i să mai reziste, spunându-i și că nu îl interesează  pentru că el, Soare [...], este plătit ca să muncească.

În fața instanței a arătat cu ocazia audierii, cu privire la aceste consultări, că se mai plângea lui [...] [...] [...], însă acesta îi solicita să nu îi mai spună lui lucrurile acestea și să nu îl mai întrebe.

Faptul că între cei doi exista o legătură și se cunoșteau rezultă în primul rând din documente, însă acestea, coroborate și cu cele declarate de Soare [...] și de [...] [...] [...], nu dovedesc influențarea derulării procedurilor de achiziție publică în favoarea SC [...] [...] și că aceasta ar fi fost în vreun fel avantajată cu știință.

Se mai arată în rechizitoriu, în cursul urmăririi penale, au fost ridicate de la SC [...] [...] [...] hotărârile [...] referitoare la repartizarea dividendelor, ordinele de plată a acestora, dar şi alte înscrisuri relevante în acest sens, fiind identificată copia [...]. nr. [...], din care a rezultat că inculpatul [...] [...] [...] a încasat suma de 682.500 lei de la SC [...], cu titlu de dividende aferente profitului realizat în anul [...]

Instanța constată, în raport de situația prezentată în expertiza contabilă, că aceste dividende nu au legătură cu sumele obținute de SC [...] [...] din contractele de achiziție publică, SC [...] [...] neridicând dividende de la SC [...] pentru anul [...]

[...] sunt prezentate în susținerea favorizării SC [...] [...] concluziile constatării economico – financiare prin care s-a calculat folosul pe care inculpatul [...] [...] [...], preşedinte al Consiliului [...] [...], l-a obţinut, în perioada [...]2013, de la SC [...] [...] [...], instanța urmând să dezvolte acest subiect la infracțiunea de conflict de interese, constatându-se și că [...] [...] [...] nu a obținut de la SC [...] [...] nimic direct, de la această societate putând obține direct foloase eventual doar SC [...] [...].

Faptul că SC [...] [...] [...], al cărei acționar majoritar este SC [...] [...], a obţinut un folos patrimonial în urma actelor îndeplinite de [...] [...] [...], constând în sumele de bani plătite urmare a încheierii contractelor menţionate anterior, nu constituie o situație de favorizare, pentru că așa cum s-a mai arătat un astfel de lucru nu poate fi prezumat, cel puțin nu în condițiile prezentate cu ocazia analizării situației pe fiecare procedură în parte, derularea procedurilor și a execuției contractelor depinzând foarte mult și de proiectele/expertizele tehnice, precum și de alți factori obiectivi care au intervenit pe parcurs, nefiind identificate conduite interzise din partea membrilor comisiilor de evaluare care stabileau câștigătorul și nici din partea președintelui consiliului județean.

Faptul că de la domiciliul inculpatului [...] [...] [...] au fost ridicate mai multe documente, printre care și fişa analitică a SC [...] [...] [...] aferentă perioadei ianuarie – decembrie 2011, un înscris notă privind reducerea fondului „alte resurse” constituit din profituri nete ale anilor precedenţi şi redistribuirea profitului net rezultat, situaţia lucrărilor executate şi nedecontate la 31.08.2012 întocmită de SC [...] [...] [...] şi 5 file format A4 conţinând menţiuni olografe şi situaţii centralizatoare la SC [...] [...] [...], nu conduce la reținerea favorizării societății, nefiind și neputând fi contestat interesul inculpatului de a cunoaște mersul societății.

Toate aceste probe demonstrează interesul inculpatului [...] [...] [...], nu neapărat și implicarea, dar chiar și în aceste condiții, tot nu este dovedită favorizarea SC [...] [...], favorizarea presupunând să fi fost create acesteia condiții cu mult prielnice față de alți operatori economici, ceea ce nu rezultă în speță, presupunând și acceptarea unei conduite de către membrii comisiilor de evaluare cel puțin, dar și a altor funcționari din cadrul CJ [...], ceea ce iarăși nu rezultă în speță. Se constată că în aprecierile din rechizitoriu se pleacă și de la o premisă greșită, cea a acumulării nelegale bănești efectuată de către SC [...] [...] din contractul nr. 192/2009, instanța constatând că această apreciere nu poate fi primită, în raport și de cele reținute la procedurile finalizate cu contractele 192 și 193, suma de 311.424,61 lei fiind o sumă dobândită legal.

Analizând și în ansamblu derularea şi finalizarea procedurilor de achiziție publică a

execuției contractelor încheiate cu SC [...] [...] [...], instanța constată că nu există elemente suficiente pentru a reține că ofertele acestei societăți au fost declarate câştigătoare deși aceasta nu îndeplinea toate criteriile minime de calificare față de elementele analizate în cadrul fiecărei proceduri care a vizat-o, și nici nu se poate reține că au fost tolerate încălcări ale clauzelor contractuale, care ar fi fost acoperite prin încheierea unor acte adiţionale.

Faptul că prin încheierea contractelor cu SC [...] [...] [...], inculpatul [...] [...] [...], în calitate de preşedinte al Consiliului [...] [...] şi de ordonator principal de credite, şi-ar fi încălcat obligaţia de a realiza o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public, de asemenea nu poate fi reținut, în funcție de aspectele concrete avute în vedere la fiecare procedură în parte, dar și pentru faptul că simpla apreciere asupra modului de rezolvare a problemelor întâmpinate nu poate sta la baza atragerii răspunderii penale, existența unei infracțiuni neputând fi reținută pe aprecieri generice privind încălcarea normelor, ci trebuie indicată în concret acțiunea efectivă și norma încălcată.

Se susține că interesul preşedintelui Consiliului [...] pentru câştigarea procedurilor de achiziţie publică de către SC [...] [...] [...] este subliniat de săvârșirea infracțiunii de conflict de interese.

În acest sens se arată faptul că, în mod indirect, este acţionar la această firmă, elementele privind participarea acestuia demonstrând, în raport de art. 7 al.1 pct. 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. 2 alin.1 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, că SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...] şi persoana fizică [...] [...] [...] sunt persoane afiliate, iar persoana fizică [...] [...] [...] este acţionar semnificativ al SC [...] [...] [...].

Astfel, SC [...] [...] [...] a fost înfiinţată în anul 1991, iar în anul 2000, acţionar majoritar a devenit SC [...] [...] [...], firmă înfiinţată în anul 1995, având ca acţionar majoritar pe inculpatul [...] [...] [...].

În anul 2004, inculpatul [...] [...] [...] a fost ales preşedinte al Consiliului [...] [...], calitate pe care o deţine şi în prezent.

În baza [...] nr. [...] înscrisă în Registrul Comerţului, Hotărârea [...] a SC [...] [...] [...] din data de 28.08.2000 a hotărât că SC [...] [...] [...] devine acţionar majoritar, cu o cotă de participare de 69,98%.

SC [...] [...] a fost înfiinţată la data de 15.02.1995, persoana fizică [...] [...] [...] fiind acţionar majoritar cu următoarele procente: între 15.02.1995 – 01.06.2011- 51% și de la data de 01.06.2011- [...]

Se susține prin rechizitoriu că în aceste condiţii, persoana fizică [...] [...] [...] ar avea o participare indirectă la capitalul SC [...] [...] [...], după cum urmează: între 31.08.2000 – 01.06.2011- [...] și de la [...]

În aceste condiții, se susține că inculpatul [...] [...] [...] a semnat, în calitate de Președinte al Consiliului [...] [...], în perioada [...]2010, următoarele contracte încheiate de către această autoritate cu SC [...] [...] [...]:

-contract nr. [...] având ca obiect „Lucrări de întreţinere curentă, pe timp de iarnă, a drumurilor judeţene, [...]2010, Lotul [...]”;

-contract nr. [...], având ca obiect „Servicii de expertiză tehnică, [...], [...], [...], [...] şi lucrări de reparare şi amenajare imobil situat în [...] [...] nr. 3A, [...]”;

-contract nr. [...], având ca obiect „Lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale în proiectul „Modernizarea ambulatoriului de specialitate integrat în cadrul Spitalului de [...] şi [...] [...] – [...] [...]

-contract nr. [...], având ca obiect „Lucrări suplimentare specifice pentru realizarea, amenajarea şi modernizarea spaţiilor medicale din proiectul „Modernizarea ambulatoriului de specialitate integrat în cadrul Spitalului de [...] şi [...] [...]”;

-contract nr. [...], având ca obiect „Lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale în proiectul [...] ambulatoriului de specialitate integrat în cadrul Spitalului de [...] [...] – [...] [...]

-contract nr. [...], având ca obiect „Lucrări suplimentare în proiectul [...] ambulatoriului de specialitate integrat în cadrul Spitalului de [...] [...]”.

În cursul procesului s-a precizat de către parchet că suma de 1.313.867,72 lei din dispozitivul rechizitoriului menționată la descrierea infracțiunii de conflict de interese privind pe [...] [...] [...] este o eroare materială și că este vorba despre foloase patrimoniale de 604.373,80 lei obținute de către SC [...] [...], sumă care constituie și folos indirect al lui [...] [...] [...] și 97.553,1 lei formată din 78.457,01 lei avantaj injust obținut de [...] [...] [...] și care este suma ce corespunde procentului de participare indirectî la capitalul SC [...] [...], la care se adaugă creșterea drepturilor inculpatului asupra patrimoniului net al SC [...] [...] cu 19.096,08 lei

Referitor la infracțiunea de conflict de interese, instanța constată că, potrivit disp. art. 2531 alin. 1 [...]. de la 1968, constituie infracțiunea de conflict de interese,

”(1) Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul sau, o rudă ori un afin până la gradul [...] inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.

(2) [...] alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”

În Noul Cod penal, infracțiunea de conflict de interese a fost preluată prin art. 301 și avea următoarea reglementare:

”(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul [...] inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

(2) [...] alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”

Prin Legea nr. 193/2017 a fost modificat nu doar conținutul infracțiunii, ci și denumirea marginală, „Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”.

Astfel, prin art. 301 [...]., în urma modificării mai sus menționată, se prevede că:

„(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act prin care s-a obtinut un folos patrimonial pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori un afin pana la gradul [...] inclusiv se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica pe o perioada de 3 ani.

(2) [...] alin. (1) nu se aplica in cazurile in care actul sau decizia se refera la urmatoarele situatii: a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative; b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau in indeplinirea unei obligatii impuse de lege, cu respectarea conditiilor si limitelor prevazute de aceasta.”

Prin noua reglementare, au fost operate următoarele modificări de interes: a fost eliminată sintagma ”ori a participat la luarea unei decizii”; a fost eliminată sintagma referitoare la folos ”direct sau indirect”; a fost eliminată sintagma ”sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”.

Astfel, a avut loc o restrângere a sferei de incidență a infracțiunii de conflict de interese, prin renunțarea la circumstanțierile și detalierile existente în conținutul reglementat anterior.

Analizând situația inculpatului [...] [...] [...], instanța constată că, din perspectiva calității acestuia de ales local, președinte de consiliu județean, funcționar public în sensul art. 147 [...]. de la 1968 care ocupă o funcție de demnitate publică obținută prin alegere în cadrul unei autorități locale, există mai multe texte de lege care dispun cu privire la situațiile de conflict de interese ori regulile de urmat în legătură cu interesele.

Conflictul de interese este definit la art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, care prevede că "Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit [...] şi altor acte normative."

Conform art. 77 din legea nr. 161/2003, conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, fiind vorba despre art. 47 din Legea nr. 215/2001 în forma anterioară republicării și care, la momentul de interes în cauză, se regăsește la art. 46 din Legea nr. 215/2001 republicată, textul art. 77 fiind modificat și în sensul acestei clarificări prin Legea nr. 59/2019:

”(1) Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin soţ, sotie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.

(2) Hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constata de către instanţa de contencios administrativ. Acţiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată.”

Conform art. 87 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, din [...] [...]- [...] privind aleşii locali,

  ”(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului [...], preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu:

  a) funcţia de consilier local;

  b) funcţia de prefect, sau subprefect;

  c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;

  d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;

  e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială;

  f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional;

  g) calitatea de comerciant persoana fizica;

  h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

  i) calitatea de deputat sau senator;

  j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alta funcţie asimilată acestora;

  k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţara sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale”.

Nici una dintre situațiile menționate la acest articol nu se regăsește în persoana inculpatului la momentul de interes [...] iulie 2011, instanța având în vedere și că grupul de interes economic, menționat la textul mai sus expus, reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinata, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective, așa cum este definit la art. 118 alin. 1 din Legea nr. 161/2003.

Conform art. 47 din Legea nr. nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, aleșii locali sunt obligați să menționeze expres situațiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale.

Conform art. 2 alin. 1 din Legea nr. 393/2004, prin aleşi locali, în sensul legii, se înţelege consilierii locali şi consilierii judeţeni, primarii, primarul general al municipiului [...], viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene.

Potrivit art. 74 alin. 1 din Legea nr. 393/2004, ”aleșii locali sunt obligați să își facă publice interesele personale printr-o declarație pe propria răspundere, depusă în dublu exemplar la secretarul comunei, orașului, municipiului, sectorului municipiului [...], respectiv la secretarul general al județului sau al municipiului [...], după caz”.

Conform art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, se stabilește că ”Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;

b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;

c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri;

d) o altă autoritate din care fac parte;

e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.”

Practic, prin dispozițiile art. 75 alin. 1 arătate este definită noțiunea de "interes personal într-o anumită problemă".

Conform art. 76 din Legea nr. 393/2004, ”În declaratia privind interesele personale, alesii locali vor specifica:

  a) functiile detinute in cadrul societatilor comerciale, autoritatilor si institutiilor publice, asociatiilor si fundatiilor;

  b) veniturile obtinute din colaborarea cu orice persoana fizica sau juridica si natura colaborarii respective;

  c) participarea la capitalul societatilor comerciale, daca aceasta depaseste 5% din capitalul societatii;

  d) participarea la capitalul societatilor comerciale, daca aceasta nu depaseste 5% din capitalul societatii, dar depaseste valoarea de 100.000.000 lei;

  e) asociatiile si fundatiile ai caror membri sunt;

  f) bunurile imobile detinute in proprietate sau in concesiune;

  g) functiile detinute in cadrul societatilor comerciale, autoritatilor sau institutiilor publice de catre sot/sotie;

  h) bunurile imobile detinute in proprietate sau in concesiune de catre sot/sotie si copii minori;

  i) lista proprietatilor detinute pe raza unitatii administrativ-teritoriale din ale caror autoritati ale administratiei publice locale fac parte;

  j) cadourile si orice beneficii materiale sau avantaje facute de orice persoana fizica ori juridica, legate sau decurgand din functia detinuta in cadrul autoritatii administratiei publice locale; orice cadou sau donatie primita de alesii locali intr-o ocazie publica sau festiva devin proprietatea acelei institutii ori autoritati;

  k) orice alte interese, stabilite prin hotarare a consiliului local, in cazul primarilor, viceprimarilor si consilierilor locali, sau prin hotarare a consiliului judetean, in cazul presedintelui si vicepresedintelui acestuia si al consilierilor judeteni”.

În art. 76 din Legea nr. 393/2004, este reglementat ce anume se va specifica de aleșii locali în declarația privind interesele personale, și inculpatul [...] [...] [...] nu rezultă că se încadra în vreuna dintre situațiile respective, în cazul funcțiilor deținute în cadrul societăților comerciale rezultând că este vorba despre cele deținute de el și nu de societatea al cărei acționar majoritar este, situația de la SC [...] [...] și SC [...] [...] putând să se încadreze la categoria ”orice alte interese”, dar acestea nu rezultă că au fost stabilite prin hotărârea consiliului județean conform cerinței legii.

Instanța constată că cel mult în raport de art. 47 din Legea nr. nr.393/2004, rezultă un interes indirect în raport cu SC [...] [...], inculpatul având astfel o obligație de a indica ori de a lua în considerare existența acestei situații care poate fi considerată de natură a afecta exercitarea imparțială a atribuțiilor de serviciu.

[...] pentru nerespectarea dispozițiilor enumerate erau de natură administrativă sau civilă, dacă nu constituiau o faptă mai gravă, aplicarea sancțiunilor, în cazul președinților și vicepreședinților consiliului judetean, diferind pentru calitatea acestora de consilier, care nu aveau nici un efect asupra exercitării de către cei în cauză a mandatului încredințat de consiliu conform art. 71 din Legea nr. 393/2004.

În rechizitoriu este prezentată definiția acționarului semnificativ din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, care nu rezultă a fi aplicabilă în speță pentru a reține că la momentul [...]2011 o astfel de calitate era clară pentru a identifica interesul inculpatului [...] [...] [...].

La acel moment nu exista o definiție generală a acționarului semnificativ, de exemplu în Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, ci doar în legi speciale, cum ar fi Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital și Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, definiții date în sensul avut în vedere în legile respective, o noțiune legală putând avea un conținut și înțeles autonom diferit de la o lege la alta, atunci când legea care utilizează termenul respectiv îl definește.

[...] exista o definiție a acționarului semnificativ dată chiar în Legea nr. 161/2003, la art. 89 alin. 2, și anume că este persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală, definiție care viza această calitate strict în considerarea incompatibilității calității de ales local, cu calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean, situație specială care nu este incidentă în cauză.

De altfel, menționarea în Legea nr. 161/2003 în mod distinct a incompatibilității acționarului semnificativ doar într-o situație specială, poate demonstra că legiuitorul nu a privit, la acel moment, acest tip de acționar ca fiind unul care trebuie socotit ca un caz de incompatibilitate prezumată.

În materie de achiziții publice, abia prin Legea nr. 98/2016 la art. 60 alin. 2 a fost definită noțiunea de acționar semnificativ și care preia practic definiția de la situația specială din Legea nr. 161/2003, Legea 98/2016 neputând fi avută în vedere pentru situații trecute.

[...] peste încadrarea exactă sau nu a inculpatului în aceea de acționar semnificativ ori persoană afiliată prin referire la art. 7 alin. 1 pct. 21 din Legea nr. 571/2003, se constată, în legătură cu situația concretă în referire la acțiunile deținute, și în raport de textele arătate mai sus, că inculpatul a avut un interes indirect, în bunul mers al activității SC [...] [...], dezvoltarea afacerii acesteia influențând și activitatea SC [...] [...], doar față de aceasta din urmă inculpatul având interes direct.

Rezultă însă că interesul inculpatului nu era unul prezumat absolut, prin nerespectarea de către inculpat a vreunei incompatibilități dintre cele expres prevăzute de lege, relația sa cu SC [...] [...] fiind prin SC [...] [...] la care era acționar.

În raport de dispozițiile de lege enumerate, nu se poate reține nici obligația clară a acestuia de a declara situația respectivă ori de a se abține de la semnarea actelor din procedurile cu SC [...] [...], și nici că în procedurile de achiziție publică ar fi putut fi reținută o situație dintre cele prevăzute de [...] [...]6 ca reguli de evitare a conflictului de interese, pentru ca membrii comisiei de evaluare să poată interveni, ori pentru ca SC [...] [...] să se rețină ori să se retragă din proceduri.

În acest sens a declarat și inculpatul, fiind audiat în instanță, și anume că s-a întrebat dacă situația legată de SC [...] [...] constituie o problemă, sens în care ar fi întrebat și juriștii din cadrul autorității și s-a ajuns la concluzia că nu se încadrează în aceste situații.

În lipsa unor interdicții clare, lipsite de echivoc, instanța nu poate reține că inculpatul a cunoscut clar că se află, din perspectiva incompatibilităților, într-un conflict de interese relevant și real, de natură să afecteze independența și imparțialitatea sa, ori să aducă atingere din această perspectivă anumitor acte îndeplinite de acesta.

Se impune a se menționa că nu doar încadrarea clară a inculpatului într-o situație de incompatibilitate/interdicție poate constitui o situație elocventă pentru identificarea conflictului de interese penal, cum nici lipsa unei astfel de situații nu împiedică reținerea infracțiunii de conflict dacă aceasta există.

[...] posibilelor incompatibilități este analizată pentru a observa cât mai bine dacă [...] [...] [...], în desfășurarea activității de serviciu în calitate de  președinte al CJ [...], în mod conștient și deliberat, a urmărit să își satisfacă interese personale prin îndeplinirea atribuțiilor publice.

Ori în cauză, în lipsa încălcării unor incompatibilități exprese și univoce este de înțeles alterarea percepției asupra situației, având în vedere și că nu putea refuza semnarea contractelor și a actelor subsecvente, odată ce societatea a fost declarată câștigătoare, inculpatul neavând un drept de opțiune cu privire la alegerea câștigătorului unei licitații, aceasta intrând în competența exclusivă a membrilor comisiilor de evaluare. [...] numirea acestora avea loc printr-un act al președintelui consiliului județean, aceasta nu reprezenta rezultatul alegerii directe și dicreționare a președintelui și se făcea la propunerea compartimentului/direcției de specialitate.

De asemenea, faptul de a se constata în procedurile de natură civilă un conflict de interese, care poate genera sancțiuni administrative, nu obligă la reținerea de plano și a infracțiunii de conflict de interese, pentru reținerea infracțiunii impunându-se identificarea elementelor cerute în mod imperios de legea penală, conflictul de interese administrativ, extra-penal, constituind o instituție diferită față de conflictul de interese penal.

Pentru existența infracțiunii de conflict de interese este necesar ca funcționarul public, în exercitarea atribuțiilor de serviciu să îndeplinească un act ori să participe la luarea unei decizii, fiind obligatoriu ca în urma acestor acte sau decizii să se realizeze, un folos material/patrimonial pentru sine ori pentru celelalte persoane enumerate de textul art. 2531 [...]. vechi ori art. 301 [...].

Pentru a putea fi reținută realizarea laturii obiective a infracțiunii de conflict de interese trebuie ca îndeplinirea unui act ori participarea la luarea unei decizii să genereze și un folos material potrivit art.2531 alin.1 din Codul penal de la 1968, ori folos patrimonial conform art. 301 [...], în favoarea uneia dintre persoanele enumerate în textul legal, care devin beneficiare ale acestui folos.

Conform concluziilor din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, din verificarea evidenței contabile a SC [...] [...] pe anii 2009, 2010, 2011, expertul a constatat faptul că nu există o evidență analitică (post-calcul) pe lucrări și contracte, a costurilor și nu se poate calcula rezultatul financiat net, în mod cert, pe fiecare lucrare în parte, privind contractele nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...] și nr. [...]. Față de acestea, expertul, pe baza datelor puse la dispoziție de SC [...] [...] (filele nr. 375-377 din vol. 20 dos. inst., care reprezintă și filele 233-235 anexă la raportul de expertiză) privind realizarea cheltuielilor indirecte aferente fiecărui contract în parte, a veniturilor realizate prin facturile întocmite pe fiecare an în parte, a procedat la determinarea profitului/pierderii pe fiecare contract în parte, luînd în calcul veniturile facturate și cotele de cheltuieli indirecte realizate efectiv. În urma calculelor efectuate a rezultat faptul că față de profitul de 5% cuprins în facturi (de 102.034,27 lei) în fapt, societatea a realizat o pierdere de 65.981,25 lei.

În concluzie, expertul a apreciat că din derularea contractelor nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...] și nr. [...] a rezultat o pierdere estimată de 65.981,25 lei, ceea ce se apreciază că nu confirmă un folos patrimonial pentru SC [...] [...].

Totodată, instanța constată că se mai reține în expertiza contabilă că, așa cum rezultă din declarațiile anuale ale conducerii SC [...] [...] anexate la bilanțurile pe 2009, 2010, 2011, acestea au fost întocmite pe baza principiului continuității activității firmei [...] [...] și la momentul respectiv nu poate fi luat în discuție un eventual folos indirect.

În aceste condiții, consideră expertul că interesul direct și imediat al acționarilor era obținerea de dividende.

Din verificarea actelor contabile ale SC [...] [...] a constatat faptul că profitul net pe anii 2009, 2010, 2011 a fost repartizat în totalitate la rezerve și nu la dividende, conform Hotărârilor [...], astfel că [...] [...] [...], în calitate de acționar la SC [...] [...], nu a realizat nici un folos injust din dividendele de la SC [...] [...].

Față de situația reliefată prin raportul de expertiză, instanța constată în primul rând că inculpatul nu a obținut personal nici un folos material, efectiv.

Constată instanța și că folosul care l-ar fi obținut eventual [...] [...] [...] nu apare ca fiind injust/necuvenit, el fiind îndreptățit în condițiile legii să primească anumite drepturi în raport de actele societăților și dispozițiile legii.

Folosul ar fi putut fi injust dacă s-ar fi dovedit în cauză că atribuirea contractelor 192, 198, 47, 110, 138 și 259 către SC [...] [...] a avut loc în mod nelegal, precum și că acest lucru s-ar datora unor fapte ilicite ale inculpatului [...] [...] [...], ceea ce în cauză nu rezultă.

Pe de altă parte, nici nu este de interes, în ceea ce privește infracțiunea de conflict de interese, care este o infracțiune de pericol și nu una de rezultat, existența condiţiei caracterului injust/necuvenit al folosului material obţinut, situație reliefată și de Curtea [...] a [...], de exemplu prin [...]. nr. [...] și [...]. nr. 85/2016 prin care se arată că, prevederea unei astfel de condiții este lipsită de fundament, în raport cu obiectul juridic special al acestei infracţiuni, respectiv relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a activităţii de serviciu, activitate care nu se poate realiza în condiţiile îndeplinirii unor acte cu încălcarea principiilor imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice, conflictul de interese neputând presupune doar obţinerea unor foloase materiale necuvenite, ci obţinerea oricărui tip de folos, întrucât incriminarea nu urmăreşte sancţionarea unor situaţii în care sunt încălcate normele legale care conferă temei şi justificare obţinerii unor foloase materiale, ci a situaţiilor în care exercitarea imparţială a atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public ar putea fi afectată.

În continuare, referitor la folos, instanța constată, conform cu opinia expertului contabil, că inculpatul [...] [...] [...] nu a obținut un folos material/patrimonial, în acest tip de folos intrând, conform jurisprudenței relevante și doctrinei, bunuri, împrumuturi, premii, prestări servicii gratuite, promovarea în servicii, având caracter evaluabil în bani, iar în raport de situația identificată de expert, care se coroborează și cu documentele SC [...] [...] aflate în vol. 5 dos. u.p. și vol. 8 dos. u.p filele [...] și adresa SC [...] [...] din vol. 9 dos. u.p. fila 410, rezultă că nu au plecat bani către SC [...] [...] identificați ca fiind folos din sumele încasate de SC [...] [...] în baza contractelor de interes din cauză, implicit nici către inculpatul [...] [...] [...]. Chiar dacă [...] [...] [...] a primit dividende de la SC [...] [...] conform actelor din vol. 9 dos. u.p. filele 401-427, acestea nu rezultă că au legătură de proveniență cu SC [...] [...] și sumele realizate în baza contractelor de interes.

În acest sens, instanța are în vedere de exemplu și Raportul de gestiune al administratorului unic pentru exercițiul financiar al anului 2010, aprobat prin Hotărârea [...] din 29.04.2010, prin care se arată, printre altele, referitor la [...] că acesta a fost deficitar datorită executării unui volum de producție stocată pentru beneficiarii din sectorul public, care datorită neasigurării resurselor financiare de la bugetul public (Guvern, Ministerul [...], Ministerul Dezvoltării) au creat societății un important deficit de trezorerie care parțial s-a acoperit din credite bancare și comerciale- vol. 5 dos. u.p. fila 49. 

Inculpatul avea un interes indirect în bunul mers al SC [...] [...] care putea influența și dezvoltarea afacerii SC [...] [...], ceea ce ar putea constitui un avantaj în final și pentru inculpat, însă acest interes nu trebuie confundat cu folosul material/patrimonial cu privire la care condiția expresă din textul de lege penală este să fie urmare actului îndeplinit de funcționar și să fi fost obținut pentru sine ori pentru una dintre celelalte persoane enumerate în textul incriminator, folos care se impune a fi unul concret și nu eventual.

În speță, prin îndeplinirea actelor de către [...] [...] [...] în derularea procedurilor acesta nu a obținut nici un folos material/patrimonial pentru sine.

[...] în rechizitoriu se susține că a luat decizii prin care s-au obținut în mod direct foloase patrimoniale și de către SC [...] [...] [...], dar în acelaşi timp a beneficiat şi el şi beneficiază în continuare de foloase de la această societate, instanța constată că potrivit textelor de lege prin care este incriminat conflictul de interese, o conduită interzisă este ”participarea la luarea unei decizii” care de regulă presupune un act colectiv și nu se confundă cu luarea unei decizii care ar fi de fapt îndeplinirea unui act. Singura situație care ar putea constitui participare la luarea unei decizii fiind eventual aprobarea în consiliu a documentației Expertiză tehnică + [...]+[...]+[...]+[...] și care nu a dus, cel puțin singură, la obținerea de către societate a unui folos direct și mai ales de valoarea arătată de acuzare.

Emiterea dispoziţiilor de numire a membrilor comisiilor de evaluare a ofertelor din procedurile la care a participat și câștigat SC [...] [...] nu intră în acte îndeplinite în legătură cu activitatea acesteia, numirea membrilor comisiei de evaluare fiind anterioară chiar momentului în care societatea a depus ofertele. Singurele acte care ar fi în legătură cu activitatea societății ar fi cele din partea de execuție a contractelor și pe care era obligat să le semneze în conformitate cu dispozițiile legii și efectuarea lucrărilor.

În raport cu cele arătate, instanța constată că în ceea ce privește infracțiunea de conflict de interese în forma obținerii pentru sine a unui folos material nu întrunește elementele de tipicitate cerute de lege.

În ceea ce privește infracțiunea de conflict de interese sub forma obținerii unui folos material pentru o altă persoană, instanța constată că, prin modificările aduse infracțiunii de conflict de interese prin Legea nr. 193/2017, a fost eliminată sintagma ”sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”.

Fără a mai analiza dacă SC [...] [...] se încadrează în persoanele pentru care exista anterior condiția să fie obținut un folos, se constată că odată restrâns prin lege cadrul beneficiarilor folosului, nu mai poate fi reținută existența vreunei infracțiuni pe baza unei condiții care nu mai este incriminată.

Referitor la posibilitatea analizării situației privind conflictul de interese de care este acuzat [...] [...] [...], prin raportare și la Noul Cod Penal modificat prin Legea nr. 193/2017, deși legea penală mai favorabilă a fost identificată în cazul acestui inculpat cu ocazia schimbării încadrării juridice ca fiind legea penală veche, se constată că potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, dispozițiile art. 4 din Codul penal privind legea de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.

Conform art. 3 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, dispozițiile art. 4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire.

Prevederile art.4 din Codul penal reglementează ipoteza în care o faptă este dezincriminată, caz în care legea penală se aplică retroactiv, statuează că: „Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi”.

În sensul celor analizate în cauză, a statuat și [...] prin [...]. nr. 30/2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unei probleme de drept, reținând că ”Retroactivitatea legii de dezincriminare este prevăzută expres de art. 4 din Codul penal, potrivit căruia "Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă". Textul este completat prin dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, potrivit căruia dispoziţiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile şi în situaţiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi, datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii, inclusiv a formei de vinovăţie, cerută de legea nouă pentru existenţa infracţiunii. Ipoteza avută în vedere este aceea a faptei care nu mai constituie infracţiune, şi nu cea a faptei care pierde un element circumstanţial de agravare adăugat conţinutului constitutiv, dar rămâne în sfera ilicitului penal prin conţinutul său constitutiv. Nu există dezincriminare nici atunci când fapta incriminată de norma abrogată este o infracţiune complexă şi cel puţin una dintre componentele sale continuă să rămână incriminată de o altă normă.”

În speță, fapta de conflict de interese dedusă judecății a pierdut, în raport cu noile norme, o serie de componente ale laturii obiective, așa cum s-a arătat mai sus, lipsind elemente importante de tipicitate privind folosul obținut, persoana în favoarea căruia a fost obținut, iar activitatea desfășurată de inculpat și în legătură cu care ar fi intervenit conflictul de interese se constituie într-o condiție negativă la reținerea infracțiunii, astfel că fapta dedusă judecății, fie în forma inițială, fie în componentele rămase, nu se regăsește într-o altă incriminare. Nu mai este îndeplinită condiţia tipicităţii, adică nu mai există acea corespondenţă impusă de legiuitor între trăsăturile faptei concrete şi modelul tip prevăzut de norma de incriminare.

Astfel, prin retroactivitatea legii penale dar și prin dispozițiile exprese ale art. 3 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, fapta de care este acuzat inculpatul [...] [...] [...] este scoasă în afara ilicitului penal, situație care nu se impune a fi încadrată la aplicarea legii penale mai favorabile, intervenind în fapt o modalitate de dezincriminare, caz în care soluția ce se impune în cauză este a constatării că fapta nu este prevăzută de legea penală, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile cerute de lege pentru caracterizarea faptei ca infracțiune. [...] exact, lipsesc condițiile privind obținerea unui folos pentru el sau pentru vreuna din persoanele menționate în text, activitatea reținută ca fiind cea ilicită din punct de vedere penal îndeplinind și condiția negativă de a fi efectuată în îndeplinirea unor obligații impuse de lege, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de aceasta, în raport de toate aspectele constatate în cauză.

În acest sens instanța are în vedere că fapta de conflict de interese poate consta atât în îndeplinirea unui act sau participarea la luarea unei decizii prin care se realizează un folos pentru sine, fie un folos pentru alte persoane, în raport de fiecare beneficiar putând exista câte o faptă de conflict.

Dacă în ceea ce privește folosul obținut pentru sine instanța constată că acesta nu a fost obținut din îndeplinirea unui act sau participarea la luarea unei decizii în exercitarea atribuțiilor de serviciu, astfel cum au fost deduse faptele judecății, a rămas posibilitatea existenței faptei dacă se identifică un folos obținut în condițiile cerute de lege pentru ceilalți posibili beneficiari.

Singura situație care ar rezulta în cauză, este că prin îndeplinirea unor acte a obținut un folos Conciviei, însă prin modificările aduse de Legea nr. 193/2017 această faptă nu mai constituie infracțiune, și independent de încadrarea faptelor inculpatului pe legea veche, în raport cu dispozițiile de lege menționate mai sus, se impune a se constata că și această faptă, care putea avea o existență de sine stătătoare, nu mai este prevăzută de legea penală.

Instanța apreciază că se impune a se avea în vedere noua reglementare și din perspectiva eliminării sintagmei referitoare la folos ”direct sau indirect”, eliminare în urma căreia se înțelege că legiuitorul nu mai pune accent pe linia prin care se obține folosul- direct ori indirect, eliminarea sintagmei subliniind însă necesitatea ca folosul obținut să fie unul concret, efectiv, materializat, clar determinat, situație care nu se regăsește de asemenea în cazul inculpatului [...] [...] [...].

Față de cele arătate, instanța constată referitor la condițiile cerute de lege pentru elementul material, că acestea nu sunt îndeplinite în cauză, întrucât nu rezultă că inculpatul [...] [...] [...] a obținut prin îndeplinirea unui act ori prin participarea la luarea unei decizii în exercitarea atribuțiilor sale de funcționar public- Președinte al Consiliului [...] [...], un folos material pentru sine și nici pentru vreuna din persoanele prevăzute de lege ca posibili beneficiari ai unui folos, potrivit cu cele prezentate mai sus.

În perioada de referinţă, [...]2010, [...] [...] [...], reprezentat de către inculpatul [...] [...] [...], a derulat proceduri de achiziție publică în urma cărora a încheiat mai multe contracte cu SC [...] [...] [...], având ca obiect întreținerea/reabilitarea unor drumuri judeţene, după cum urmează;

Procedura de achiziție publică finalizată cu atribuirea contractului nr. [...] având ca obiect ”Reabilitarea DJ 211, 211B şi 211C din judeţul [...]”

Inculpații vizați de această procedură sunt [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], SC [...] [...] [...] și [...] [...] [...].

Contractul de lucrări nr. [...] a fost încheiat între Unitatea [...] Teritorială [...] [...] şi SC [...] [...] [...], în vederea reabilitării drumurilor judeţene  211, 211 B şi 211 C din judeţul [...].

Procedura de atribuire a lucrării a fost aceea de licitaţie deschisă, criteriul de atribuire fiind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Prin notele justificative nr. [...] şi nr. [...], aprobate de către preşedintele Consiliului [...] [...], inculpatul [...] [...] [...], și vizate de vicepreședintele consiliului și directorul [...], au fost stabiliţi factorii de evaluare a ofertelor, fiind stabilit ca și criteriu de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, precum şi cerinţele minime de calificare privind capacitatea tehnică şi profesională, precum şi capacitatea economico-financiară a ofertanţilor (vol. 13 dos. u.p. filele 131-139).

La baza documentaţiei de atribuire a stat referatul de necesitate înregistrat sub nr. [...] (vol.13 dos. u.p. filele140-141), aprobat de către [...] Consiliului [...] [...], document în care se menţionează suprafeţele pe care se execută lucrări de plombări a îmbrăcăminţii asfaltice, astfel: DJ 211 [...] – [...] în lungime totală de [...] km - [...] mp; DJ 211 B [...] – M. [...] în lungime totală de [...] km - [...] mp; DJ 211 C [...] – [...] în lungime totală de [...] km - [...] mp.

Prin referatul de necesitate s-a stabilit și că determinarea valorii lucrărilor de reparații prin plombări s-a realizat prin deviz estimativ în prețuri medii pe ramura construcții în baza listei de cantități de lucrări anexată, valoarea pentru cele trei drumuri fiind în total de 957.983,19 lei fără [...].

Prin Dispoziţia nr. [...] a preşedintelui Consiliului [...] [...], inculpatul [...] [...] [...], a fost numită [...] de evaluare, având următoarea componenţă: inculpaţii [...] [...] (preşedinte), [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] şi [...] [...] (ultimii doi membri de rezervă) (vol. 13 dos. u.p. fila 37).

[...] de participare cu numărul [...] a fost publicat în [...] la data de 05.06.2009 (vol. 13 dos.u.p. filele 39-45).

În document s-a menţionat faptul că tipul procedurii este licitaţie deschisă a fost stabilită pentru data de 26.06.2009 ora [...], care este și data limită pentru depunerea ofertelor.

[...] de participare la licitaţie, solicitată de autoritatea contractantă a fost fixată la suma de [...] lei, iar garanţia de bună execuţie a fost stabilită la 10 % din valoarea fiecărei situaţii de lucrări depuse spre decontare ([...]. [...] „Caietul de sarcini” pct. 10 alin (2) din [...] de atribuire a contractului de achiziţie publică de lucrări).

La data de 26.06.2009, a avut loc şedinţa de deschidere a ofertelor depuse de competitori pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, comisia de evaluare, condusă de [...] [...] - vicepreşedinte al Consiliului [...] [...], întocmind în acest sens procesul verbal al şedinţei de deschidere, înregistrat sub nr. 7128 (vol. 13 dos. u.p. filele [...].

Din document reiese că, oferta SC [...] [...] [...] a avut un preţ mai mic cu 10.707,09 lei comparativ cu cea a firmei SC [...] [...] [...] [...] (937.857,00 lei faţă de 948.564,09 lei).

De asemenea, aceasta a avut un termen de execuţie de 20 zile faţă de 40 zile în oferta firmei concurente, precum şi un termen de garanţie de 24 luni de la data încheierii procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, faţă de 12 luni din oferta celui de-al doilea competitor.

La pct. IV. 2) din „[...] de date a achiziţiei” din [...] de atribuire întocmită de autoritatea contractantă se menţionează  - ca o cerinţă obligatorie pentru calificarea ofertanţilor - prezentarea unui certificat privind plata obligaţiilor către bugetul local eliberat de către direcţia de specialitate din cadrul [...] în a căror rază teritorială activează ofertantul, valabil la data deschiderii, în original sau copie legalizată, făcându-se precizarea că, în cazul nedepunerii acestora mai înainte de deschiderea ofertelor, nu se va permite completarea ulterioară.

În rechizitoriu se susține că ofertanţii nu au depus aceste documente, inclusiv pentru punctele de lucru (astfel cum rezultă acestea din Certificatele constatatoare eliberate de către Oficiul [...] Comerţului), astfel că autoritatea contractantă ar fi trebuit să ia măsuri pentru declararea celor două oferte ca neconforme.

Verificând documentația din dosar, în dosarul de urmărire penală, se constată că SC [...] [...] [...] a prezentat în documentele ofertei certificatul fiscal, a se vedea vol. 13 fila 170, certificatul de atestare fiscală eliberat de [...] [...] [...] nr. [...] potrivit căruia firma nu figura cu creanțe bugetare de plată la bugetul local.

 Conform art. 113 alin. 4 din OG nr. 92/2003 în vigoare la acea dată, certificatul de atestare fiscală se emite în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data depunerii cererii de către contribuabil şi poate fi utilizat de contribuabil pe toată perioada lunii în care se emite. Certificatul de atestare fiscală emis în intervalul 25 a lunii - finele lunii este valabil pe toată perioada lunii următoare emiterii.

De asemenea, tot în dosarul de urmărire penală, vol. 14 fila 13 există dovada că și SC [...] [...] a depus și certificatul fiscal nr. [...] eliberat de [...] sect. 6 [...], potrivit căruia nu figurează cu debite la bugetul local.

Referitor la faptul că certificatul depus de această societate era eliberat în luna mai a anului 2009, se constată că se încadrează în teza a [...] din textul de lege mai sus menționat, astfel că acesta era valabil.

Prin urmare, cele două societăți au îndeplinit condiția depunerii certificatului fiscal.

Este adevărat că nu au depus și pentru punctele de lucru, SC [...] [...] [...] având un punct de lucru în com. [...], iar SC [...] [...] [...] având puncte de lucru în mai multe localități, potrivit certificatelor constatatoare eliberate de [...].

În fișa de date a achiziției se menționează că persoanele juridice române trebuie să prezinte, printre altele, un certificat privind plata obligațiilor către bugetul local eliberat de către direcția de specilitate din cadrul primăriilor în a căror rază activează ofertantul din care să reiasă că ofertantul nu are obligații restante la bugetul local valabil la data deschiderii, în original sau copie legalizată.

[...] se menționează că trebuie un certificat de la primăriile în a cărei rază activează, subînțelegându-se că ar fi vorba și despre primăriile în a căror rază au puncte de lucru, această situație nu induce clar cerința că trebuie și de la aceste unități administrative, astfel că ambele societăți ofertante au depus de la autoritatea unde au sediul și activitatea principală.

Astfel, în mod corect comisia a apreciat că această condiție era îndeplinită de ambele ofertante.

Potrivit actelor de la dosar, ofertele depuse de SC [...] [...] [...] și SC [...] [...] au prezentat următoarele prețuri:

- oferta firmei SC [...] [...] [...], înregistrată la sediul autorităţii contractante sub nr. [...], a avut o valoare totală de 948.564,09 lei fără [...];

- oferta SC [...] [...], înregistrată la sediul autorităţii contractante sub nr. [...], a avut o valoare de 937.857,00 lei fără [...].

Faptul că valoarea devizelor estimative întocmite de autoritatea contractantă este de 958.396,55 lei, cu doar 2,2% mai mare decât aceea din oferta firmei gălăţene, nu este apreciat de instanță ca fiind relevant, așa cum se punctează la pagina 94 din rechizitoriu.

Nu se arată clar care este motivul acestei sublinieri, instanța susbsumând această situație aspectelor considerate de acuzare ca probante ale eventualei favorizări, însă probele cauzei nu susțin o situație de favorizare.

[...] economici își întocmesc ofertele în raport de valoarea estimată a contractului, pentru a-și mări șansele de câștig la o licitație într-un mod ilicit putând fi eventual interesați în primul rând de elemente relevante pentru punctaj din ofertele altor participanți, la care nu au însă acces.

De asemenea, se constată că nici nu aveau cum să le cunoască, având în vedere că, în speță, cele două oferte au fost depuse în aceeași zi ( la ora [...] oferta SC [...] [...] și la ora [...] oferta SC [...] [...] [...]) și au fost deschise în ședința comisiei la ora [...], la deschiderea ofertelor participând și împuterniciți din partea celor două firme, din partea SC [...] [...] fiind semnat procesul verbal nr. [...] cu obiecțiuni (vol. 13 dos. u.p. filele 8, 12 și [...].

Astfel, și dacă ar fi existat vreo intenție de eludare a regulilor achiziției publice prin manipularea informațiilor privind prețul, aceasta depindea de cunoașterea ofertei firmei concurente, iar SC [...] [...] nu avea cum să schimbe prețul în aceeași zi în care s-au depus și ofertele și a avut loc și ședința de deschidere a acestora, în condițiile în care nu doar modificarea prețului final al ofertei ar fi fost necesar, ci și a propunerii financiare cel puțin, ceea ce evident ar fi necesitat mai mult timp.

Totodată, persoana împuternicită de SC [...] [...] [...] să participe la deschiderea ofertelor ar fi observat dacă oferta firmei prezenta urme de violare a acesteia, oferta fiind trimisă în colet sigilat și marcat în mod vizibil.

Conform raportului procedurii nr. [...] (vol. 13 dos. u.p. filele [...], în urma evaluării, comisia a desemnat drept câştigătoare pe SC [...] [...] [...], cu privire la oferta SC [...] [...] [...] apreciind că aceasta este inacceptabilă conform art. 36 alin. 1 lit. b din HG nr. 925/2006 deoarece nu îndeplinește cerințele minime de calificare, având lipsă documente doveditoare pentru deținerea a două buc. mașini de răspândit emulsie cationică.

Față de rezultatul procedurii, a fost publicat în [...] anunţul de atribuire nr. [...] pentru „Lucrări de întreţinerea îmbrăcăminţii asfaltice prin plombări cu mixturi asfaltice pe 3 drumuri judeţene DJ 211 B, [...] 0 + 000 – [...] 27 + 550, DJ 211, [...] 9 + 300 – [...] 13 +000 şi [...] 15 + 000 – [...] 52 + 380, DJ 211 C, [...] 0 + 000 – [...] 17 + 500”, valoarea contractului fiind de 937.857,00 lei, la care se adaugă [...] de 178.192,83 lei (total 1.116.049,83 lei).

Raportul procedurii, înregistrat sub nr. [...] la [...] [...] [...], a fost semnat de către următorii membri ai comisiei de evaluare: [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] şi [...] [...] (inculpatul [...] [...] şi numitul [...] [...], deşi fuseseră desemnaţi membri ai comisiei, nu au participat la şedinţa de evaluare a ofertelor şi nu au semnat raportul procedurii).

Cu adresa nr. [...], transmisă SC [...] [...] [...], [...] [...] [...] a făcut cunoscut faptul că oferta firmei respective a fost acceptată, fiind declarată câştigătoare a licitaţiei deschise organizată (vol. 13 dos. u.p. filele 20-21).

Prin adresa nr. [...], transmisă SC [...] [...] [...] [...], [...] [...] [...] a indicat care au fost lipsurile constatate, că oferta depusă de societate nu întruneşte cerinţele minime de calificare, întrucât aceasta nu face dovada dotării tehnice minimale, adică a existenţei a 3 bucăţi maşini de răspândit emulsie cationică, în sensul că lipsesc documentele doveditoare privind 2 astfel de utilaje, documentele depuse făcând dovada pentru utilaje diferite (vol. 13 dos. u.p filele22-23).

Se susține în rechizitoriu că, referitor la cerinţele tehnice, acestea se regăsesc menţionate la pct. [...].2.3.3 „[...] tehnică” din anunţul de participare, precum şi la [...]. I „[...] de date a achiziţiei” pct. [...] şi la [...]. [...] „Caietul de sarcini” pct. 1 alin (3) din documentaţia de atribuire pentru achiziţia publică de lucrări, prin urmare, oferta firmei [...] [...] [...] a fost respinsă ca neconformă cu cerinţele [...]. I „[...] de date a achiziţiei” pct. [...] şi [...]. [...] „Caietul de sarcini” pct. 1 alin (3) din [...] de atribuire de lucrări elaborată de autoritatea contractantă, termenul din motivaţia de respingere fiind acela de ofertă „inacceptabilă”.

Instanța constată că nu există niciun motiv pentru a considera că aprecierea ofertei ca ”inacceptabilă” este greșită, în raport de cele reținute ca motiv de respingere de către comisia de evaluare, iar încadrarea la soluția inacceptabilității în locul celei de neconformitate, nu aducea oricum nicio diferență soluției principale de respingere.

Se constată că în anunţul de participare s-a menţionat faptul că nu se admite completarea documentelor lipsă (existând interdicţia depunerii ulterioare de către ofertanţi a unor documente de calificare), prin rechizitoriu apreciindu-se că autoritatea contractantă a justificat - în acest mod - respectarea prevederilor art. 36 alin (1) lit. b), coroborat cu art. 77 alin (2) lit. a) din [...]. nr. [...], ceea ce nu ar corespunde legalității.

Instanța constată că, potrivit disp. art. 77 din HG nr. 925/2006, text în vigoare la data licitației din cauză, fiind abrogat ulterior prin HG nr. [...], ”(1) În cazul în care comisia de evaluare constată că unul sau mai mulţi ofertanţi/candidaţi a/au omis să prezinte anumite documente prin care se confirmă îndeplinirea cerinţelor privind situaţia personală, capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, situaţia economică şi financiară, precum şi capacitatea tehnica şi/sau profesională, aceasta va solicita ofertanţilor/candidaţilor respectivi completarea documentelor care lipsesc, acordând în acest scop un termen rezonabil de timp, de regula în limita a 72 de ore de la momentul solicitării. [...] de evaluare va lua toate măsurile necesare astfel încât solicitarea sa parvină în timp util ofertanţilor/candidaţilor.   (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), comisia de evaluare nu are dreptul de a permite şi de a solicita unui ofertant/candidat completarea unui document care lipseşte, în oricare dintre următoarele situaţii:

  a) în documentaţia de atribuire a fost menţionat expres faptul că, în caz de neprezentare a respectivului document, nu este permisă completarea ulterioară, neprezentarea având ca efect descalificarea ofertantului/candidatului;

  b) ofertantul/candidatul respectiv, deşi cunoştea cerinţele, a omis să prezinte mai mult de 3 dintre documentele solicitate în cadrul documentaţiei de atribuire;

  c) prin acceptarea completării documentului respectiv se creează un avantaj evident în raport cu ceilalţi ofertanţi/candidaţi, aducandu-se atingere principiului tratamentului egal”.

Având în vedere mențiunile din raportul procedurii, adresa comunicată de autoritate firmei [...] [...] [...] prin care îi aduce la cunoștință rezultatul procedurii și conținutul ofertei acesteia, se constată că nu era vorba despre lipsa unor documente, ci că documentele depuse dovedesc folosirea la lucrările ce fac obiectul achiziției a unor alte tipuri de utilaje decât ceea ce s-a cerut prin documentația de atribuire. Practic, deși cerința de calificare consta în deținerea a 3 mașini de răspândire emulsie cationică, SC [...] [...] [...] a propus o mașină de răspândit emulsie cationică, pentru care a prezentat și documentele doveditoare, și 2 alte utilaje cu privire la care comisia a constatat, pe baza documentelor doveditoare, că nu echivalează cu o mașină de răspândit emulsie cationică și prin urmare nu îndeplinește o parte din cerințele tehnice. În aceste condiții, comisia nu avea niciun motiv să solicite alte documente prin solicitare de clarificări.

În cauză, a fost audiat martorul [...] [...], angajat al SC [...] [...] [...] în 2009 și care a declarat la urmărirea penală că s-a ocupat de întocmirea ofertei, că firma a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor minime de calificare, inclusiv a deţinerii utilajelor solicitate în ofertă, motiv pentru care nu ar fi trebuit descalificată, iar dacă SC [...] nu ar fi fost descalificată, ar fi încheiat contractul pentru că aveau oferta financiară cea mai bună. Consideră că cel mult comisia putea să ceară clarificări privind îndeplinirea condițiilor (vol. 7 dos. u.p. filele 558-559)

Martorul a fost audiat și în instanță (vol. 21 dos. inst. filele 157-160), ocazie cu care a precizat că nu s-a ocupat efectiv de întocmirea documentației, lucru pe care l-a făcut compartimentul unde lucra el, că știa documentația conform opisului acesteia, că a luat act în ședința de deschidere a ofertelor de faptul că nu ar îndeplini condiția a 2 mașini de răspândire emulsie cationică din cele 3 cerute, că nu a fost sigur pe moment, dar când a revenit în aceeași zi la societate a verificat cu persoana care a depus oferta și a constatat că fuseseră depuse documentele pentru cele 3 mașini. A mai susținut martorul că nu a știut foarte bine în ședința comisiei care este situația pentru că nu știa bine documentația, că deși a fost invitat de președintele comisiei să indice care sunt documentele care ar dovedi și existența celorlalte 2 mașini de răspândit emulsie cationică, consideră că a fost o invitație formală în raport de faptul că el se afla în picioare iar președintele comisiei era așezat. A mai arătat că, din ceea ce știe, SC [...] [...] făcea de obicei contestație la toate licitațiile pierdute.

Analizând depoziția acestuia prin raportare la actele dosarului, instanța constată că martorul nu cunoștea foarte bine documentația la momentul când a fost făcută oferta, iar susținerea acestuia că aveau depuse documentele pentru 3 mașini de răspândire emulsie cationică este contrazisă de chiar documentele ofertei.

Astfel, SC [...] [...] [...] a depus ca dovadă pentru aceste mașini factura seria [...] nr. [...] privind un răspânditor emulsie (vol. 14 dos. u.p. fila 79), și cărți de identitate a vehiculului [...] care consta în autospecializată cisternă transport produse bituminoase, document din care nu rezultă că este echipată cu dispozitiv de răspândire emulsie cationică sau cu un alt dispozitiv similar, nerezultând că are dotarea tehnică cerută constând în funcția de amorsare a suprafețelor cu emulsie cationică,  precum și a vehiculului [...] care consta în BA cisternă în referire la care comisia a identificat potrivit normelor [...] că la categoria BA intră autovehicule care prin concepție și construcție sunt destinate transportului de mărfuri, nu și autovehicule specializate și destinate altor funcționalități (vol. 14 dos. u.p. filele [...] cu ref. la fila 40).

[...] martorul susține că ar fi fost prezent la deschiderea ofertelor, din împuternicire și procesul verbal al ședinței de deschidere rezultă că o altă persoană a fost prezentă din partea SC [...] [...] la această procedură, și anume [...] [...], acesta semnând procesul verbal cu obiecțiuni și anume că există 3 mașini pentru răspândit emulsie cationică, dar fără a indica în fața comisiei care sunt documentele care ar dovedi acest lucru potrivit cerințelor.

Instanța are în vedere că aprecierile martorului [...] [...] referitor la faptul că doar formal i s-a cerut de președintele comisiei să indice documentele doveditoare privind cele 3 răspânditoare, precum și susținerile că nu ar fi fost prezenți decât 2 dintre membrii comisiei, nu pot fi reținute, având în vedere că este dovedit în cauză că nu el a participat la deschiderea acestei oferte, din actele dosarului rezultând că de fapt martorul [...] [...] a fost prezent la deschiderea ofertelor în procedura finalizată cu atribuirea contractului 102 care a avut loc pe 26.06.2009, unde a semnat procesul verbal fără obiecțiuni (vol. 17 dos. u.p. filele [...], aspectele prezentate de martor impunându-se a fi privite cu rezervă față de posibilitatea ca acesta să se afle în eroare cu privire la procedura care este în discuție, ori să nu își mai amintească în mod corect lucrurile față de perioada de timp foarte mare care a trecut din vara anului 2009 și până la momentul audierii acestuia în 2018 în instanță.

De asemenea, instanța nu poate avea în vedere aprecierea martorului că în cazul în care nu ar fi fost descalificată, SC [...] [...] [...] ar fi câștigat pentru că avea oferta cea mai buna, prin prisma prețului, având în vedere că aprecierea personală a martorului în acest sens nu poate prezenta vreo valoare probatorie în lipsa unor elemente obiective, iar acesta se află și în eroare cu privire la societatea care avea prețul cel mai mic și care, în speță, a fost SC [...] [...], fiind iarăși posibil ca martorul să confunde procedura, el asistând de fapt la deschiderea ofertelor pentru contractul 102.

SC [...] [...] a făcut dovada celor 3 mașini de răspândit emulsie cationică/ bituminoasă cu facturile IS [...] nr. [...], IS [...] nr. [...] și [...] nr. [...] (vol. 13 filele 242-244) și celelalte documente privind utilajele.

Se mai reține prin rechizitoriu ca o deficiență, faptul că prin nota justificativă nr.[...], autoritatea contractantă nu a motivat, în nici un fel, cerinţele minime de calificare care au fost înscrise în documentaţia de achiziţie de lucrări, astfel că nu ar fi fost respectate dispoziţiile art. 8 alin (1) lit. b) din [...]. nr. 925/ 19.07.2006, care aprobă normele de aplicare a [...]. nr. [...], potrivit cărora, „Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care : b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit”.

De asemenea, se mai susține că ar fi fost încălcate prevederile art. 8 alin (2) din [...]. nr. [...], în conformitate cu care, „atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la (...) capacitatea tehnică (...), autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei”.

Instanța constată că în nota justificativă privind alegerea cerințelor minime de calificare (vol. 13 dos. u.p. filele 137-139), se menționează de o manieră lapidară, ca motivație a acestor cerințe, complexitatea lucrărilor de întreținerea îmbrăcăminții asfaltice prin plombări cu mixturi asfaltice pe cele 3 drumuri județene.

Chiar dacă motivarea notei justificative este criticabilă, nu se poate trage concluzia că aceste cerințe au fost disproporționate și nici că ar fi fost alese în mod discreționar, anterior fiind întocmit și un referat de necesitate, nr. [...] în care se regăsesc referiri la elemente ale drumurilor și situația acestora, la faptul că determinarea valorii lucrărilor de reparații prin plombări s-a realizat prin deviz estimativ, fiind clar că cerințele minime sunt în raport de devizul de estimare a valorii, la acest referat de necesitate existând și un caiet de sarcini în care sunt reliefate mai multe aspecte de interes și în raport de care se stabilesc și cerinețele minime de calificare (vol. 13 dos u.p. filele 140-157).

[...] se susține practic prin rechizitoriu că cerințele minime de calificare, în lipsa motivării, ar fi disproporționate, nu se arată aspectele pe baza cărora ar putea fi apreciate ca atare, iar instanța, verificând din oficiu, nu identifică nici vreuna dintre situațiile de la art. 9 din HG nr. 925/2006 care permite a prezuma o astfel de disproporție.

De altfel, singura problemă rezultă că a existat în legătură cu mașinile de răspândit emulsie cationică, iar instanța strict în referire la aceasta nu identifică motivul pentru care ar fi constituit o cerință disproporționată, având în vedere și explicațiile inculpaților că s-a considerat necesar pentru că urmau a se face lucrările concomitent pe toate cele trei drumuri județene.

Instanța mai constată că s-ar putea aprecia că această cerință ar fi fost introdusă pentru că se cunoștea că SC [...] [...] avea 3 astfel de mașini, însă și dacă acest lucru ar fi fost cunoscut de funcționarii din cadrul CJ [...] care s-au ocupat de procedură, aceeași funcționari nu aveau de unde să cunoască câte astfel de mașini aveau alte societăți care puteau fi interesate de lucrare și puteau să depună oferte.

Totodată, este necesar a se sublinia că motivarea acestor cerințe minime de calificare nu intră în atribuțiile comisiei de evaluare a ofertelor, astfel că inculpații trimiși în judecată cu privire la încălcarea unor atribuții de serviciu în această calitate nu aveau legătură cu aceasta.

De asemenea, dacă SC [...] [...] [...] aprecia că respingerea ofertei sale a fost neîntemeiată putea să formuleze contestație, lucru pe care nu l-a făcut.

[...] declararea SC [...] [...] ca și câștigătoare a licitației, între autoritatea contractantă şi aceasta a fost încheiat contractul de lucrări nr. [...], prin care s-a convenit ca lucrările de întreţinere a îmbrăcăminţii asfaltice prin plombări să se execute pe următoarele sectoare de drumuri judeţene (pct. 2.1 din contract) : DJ 211 [...] 9 + 300 – [...] 13 + 000 şi [...] 15 + 000 – [...] 52 + 380; DJ 211 B  [...] 0 + 000 – [...] 27 + 550; DJ 211 C  [...] 0 + 000 – [...] 17 + 500.

[...] s-a obligat să execute, să finalizeze şi să predea lucrările în termen de maxim de 20 zile de la data menţionată în ordinul scris, emis de autoritatea contractant,ă pentru începerea execuţiei lucrărilor (pct. 4.1 din contract).

Preţul contractului, în valoare de 937.857,00 lei la care se adaugă [...] de 178.192,83 lei (total 1.116.049,83 lei), s-a menționat că nu se actualizează, rămânând ferm pe toată perioada de valabilitate a contractului (pct. 16.2 din contract).

Părţile au convenit ca executantul lucrărilor să constituie o garanţie de bună execuţie, în cuantum de 46.892,85 lei pentru o perioadă de 24 luni (adică 2 ani) de la terminarea lucrării, în conformitate cu prevederile Legii nr. [...].

[...] în rechizitoriu este menționat ca o deficiență faptul că prin documentaţia de atribuire -[...]. [...] „Caietul de sarcini” pct. 10 alin (2) garanţia de bună execuţie fusese stabilită la 10 % din valoarea totală a fiecărei situaţii de lucrări depuse spre decontare, dar în contractul de lucrări încheiat s-a stipulat că aceasta va fi constituită prin scrisoare de garanţie bancară, în cuantum de 5 % din valoarea fără [...] a contractului, instanța constată că această situație se datorează încadrării SC [...] [...] [...] la [...], sens în care aceasta a depus odată cu oferta declarația de încadrare ca [...] (vol. 13 dos. u.p. fila 11).

Conform art. 16 alin. 2 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii.

[...] declarației privind încadrarea SC [...] [...] [...] în categoria [...] a fost bifată că există și de comisia de evaluare la deschiderea ofertelor, în cazul SC [...] [...] [...] fiind menționat ”nu e cazul”.

Astfel, chiar dacă în documentația de atribuire s-a trecut că această garanție este de 10% din valoarea totală a fiecărei situaţii de lucrări depuse spre decontare, în cazul persoanelor juridice care se încadrează la [...] se înțelege, în baza legii, că este vorba despre jumătate.

Faptul că în caietul de sarcini s-a menționat că valoarea garanției de bună execuție va fi calculată din valoarea totală a fiecărei situații de lucrări depuse spre decontare, iar societatea a garantat direct la valoarea totală a contractului nu poate fi o situație de favorizare pentru aceasta, ci mai degrabă pentru autoritate, fiind clar în interesul autorității să fie asigurată valoarea garanției pentru tot contractul, decât pe bucăți pentru fiecare valoare a situațiilor de lucrări depuse spre decontare.

[...] se suține prin rechizitoriu că în urma verificării documentaţiei de către specialistul care a întocmit raportul de constatare, s-a constatat că nu există scrisoare de garanţie bancară prezentată de către constructor, privind constituirea garanţiei de bună execuţie în cuantum de 46.892,85 lei şi nici nu s-a reţinut - din situaţiile de lucrări întocmite - c/valoarea garanţiei de bună execuţie, astfel cum s-a stipulat în documentaţia de atribuire (cu respectarea prevederile art. 16 alin (2) din Legea nr. [...]), se constată că există scrisoarea de garanție bancară, aceasta fiind identificată și depusă la dosar la anexele la raportul de expertiză contabilă sau de inculpați în cursul judecății, constituită la valoarea de 46.892,85 lei potrivit reducerii pentru [...], scrisoare emisă de [...] [...] la 20.07.2009 cu valabilitate până la data de 25.08.2011 (vol. 20 dos. inst. fila 411, vol. 14 dos. inst. fila 192).

Se impune a se avea în vedere că aceste documente de obicei nu se păstrează cu documentația de atribuire a procedurii de achiziție publică, fiind practic anexă la contractul de achiziție, motiv pentru care apare ca fiind justificat să se afle la alte compartimente/birouri, atât conform legii ca document ce vizează partea de execuție a unui contract, cât și urmare propriei organizări interne a autorității.

 Prin urmare instanța nu poate reține aprecierea că autoritatea contractantă a favorizat, după încheierea contractului de lucrări, firma SC [...] [...] [...], și prin urmare nici nu a încălcat principiul tratamentului egal şi nediscriminatoriu reglementat de art. 2 alin (2) lit. b) din [...] nr. [...], rezultând că societatea câștigătoare a licitației a beneficiat doar de dispozițiile exprese și univoce ale legii, autoritatea contractantă fiind obligată să dea eficiență acestora.

[...] lucrărilor înscrisă în situaţiile de plată întocmite de constructor în luna septembrie 2009 și avizate de dirigintele de şantier, martora [...] [...] (din partea beneficiarului),  a fost de  1.116.048,66 lei.

 Se susține în rechizitoriu că, deşi lucrările au fost finalizate de către constructor în luna septembrie 2009, după două luni de la data semnării contractului de execuţie, procesele verbale de recepţie la terminarea execuţiei lucrărilor au fost întocmite de [...] [...] [...] după un interval de timp mai mare de 6 luni de la declararea, de către constructor, ca executate a lucrărilor respective şi, pe cale de consecinţă, după efectuarea plăţilor în favoarea constructorului, acceptându-se astfel să se deconteze contravaloarea unor lucrări de întreţinere a îmbrăcăminţii asfaltice, care nu au fost recepţionate ca fiind executate (cantitativ şi calitativ).

Totodată, din analiza documentaţiei de la dosar ar rezulta că nu au fost respectate prevederile art. 92 alin (4) lit. a) şi b) din [...]. nr. [...], prin care se aprobă normele de aplicare a [...]. nr. [...], care stipulează că : „În cazul contractelor de lucrări, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează:

a) 70% din valoarea garanţiei, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor ...;

b) restul de 30% din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor executate, pe baza procesului-verbal de recepţie finală”.

Fiind audiată, martora [...] [...], care în cursul urmăririi penale a avut calitatea de suspect/inculpat, a declarat că în cursul anului 2009, a participat la procedura de atribuire a contractului pentru urmărirea şi supravegherea lucrărilor de plombări pe drumurile judeţene 211, 211B şi 211C, procedura fiind organizată de către [...] [...] [...], după ce SC [...] [...] [...], cu care colabora, a fost declarată câştigătoare, s-a încheiat contractul de servicii nr. [...] cu [...] [...] [...] în baza căruia și-a exercitat atribuțiile.

În calitate de diriginte de şantier, [...] [...] a verificat şi a controlat lucrările executate de constructor şi a semnat situaţiile de lucrări, în cursul lunii septembrie 2009, confirmând calitatea şi cantitatea lucrărilor executate, situații confirmate și în instanță (vol. 24 dos. inst. filele [...], arătând că lucrările au fost executate în termen și în cazul în care nu s-ar fi întâmplat acest lucru ar fi tăiat din situațiile de plată. A mai precizat și că nu au existat neconcordanțe între ceea ce constata și ceea ce se consemna în situațiile de lucrări.

[...] ce constructorul a anunţat terminarea lucrărilor, beneficiarul a constituit comisia de recepţie la terminarea lucrării, [...] [...], diriginte de şantier, participând în calitate de invitat, dar fără a semna procesul verbal întocmit cu această ocazie, deoarece nu avea ştampila asupra ei. Aceasta a precizat la urmărirea penală că în locul ei, a semnat reprezentantul SC [...] [...] [...], cu care încheiase contractul de subcontractare nr. 1/22.07.[...]

În legătură cu modalitatea în care s-a realizat recepţia finală, martora [...] [...] a arătat că nu a participat la această procedură.

SC [...] [...] [...] a emis factura nr. [...] în valoare de 1.116.048,66 lei, care a fost achitată de autoritatea contractantă cu [...]. nr. [...] în sumă de 1.116.048,66 lei.

Se susține prin rechizitoriu că la momentul respectiv nu erau întocmite procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, astfel, că au fost încălcate prevederile art.  54 alin (5) şi (6) din Legea nr. [...] privind finanţele publice locale, care stipulează că „Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor şi executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate”, iar „Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale ...”.

Referitor la această situație instanța constată că pentru situațiile de plată pe luna septembrie 2009, care au fost verificate și acceptate la plată de către beneficiar (semnate de dirigintele de șantier [...] [...]), pentru suma de 1.116.048,66 lei inclusiv [...] și pe baza acestora s-a întocmit factura fiscală nr. [...] pentru suma respectivă, plătită prin ordinul mai sus menționat, plata fiind efectuată conform contractului nr. [...], pct. 15.1, 15.3 (1) și [...]

Astfel, conform disp. pct. 15.1 din contract ”achizitorul are obligația de a efectua plata către executant, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. 1 din [...] nr. [...]9 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, numai în perioada [...] a fiecărei luni, după primirea facturii de la acesta, anexată la situațiile de plată verificate și acceptate de achizitor”.

Conform pct. 15.3 (1) din contract, ”plata facturii se va face după verificarea și acceptarea situațiilor de plată de către achizitor”.

Conform pct. 15.4 din contract ”Contractul nu va fi considerat terminat până când procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nu va fi semnat de comisia de recepție, care confirmă că lucrările au fost executate conform contractului. [...] verbale de recepție la terminarea lucrărilor pot fi întocmite și pentru părți din lucrare, dacă acestea sunt distincte din punct de vedere fizic și funcțional. [...] finală va fi efectuată conform prevederilor legale, după expirarea perioadei de garanție. Plata ultimelor sume datorate executantului, pe baza situațiilor de lucrări confirmate, pentru lucrările executate, nu va fi condiționată de recepția lucrărilor”.

Față de cele expuse și reținute și prin expertiza contabilă efectuată în cauză (vol. 20 dos. inst. filele 140-433), opinia expertului desemnat de instanță fiind concordantă și cu cele ale experților contabili consilieri, instanța constată că nu s-a încălcat vreo dispoziție de lege, documentele enumerate în textul citat din Legea nr. 273/2006- art. 54, fiind cu titlu exemplificativ, în fiecare situație impunându-se a se dispune potrivit tuturor normelor care intervin și a particularităților acesteia.

În condițiile în care se observă că plata a fost efectuată pe baza unor documente de finalizare a lucrărilor, în raport și de condițiile contractuale, faptul că la acel moment nu ar fi fost încheiat procesul verbal de recepție a execuției lucrărilor nu înseamnă că s-a încălcat vreo dispoziție de lege și nu există nicio justificare a se reține în sarcina inculpaților îndeplinirea activităților de serviciu în mod defectuos, în special în calitate de membri ai comisiei de evaluare.

Este adevărat că au fost întocmite târziu procesele verbale de recepție a lucrărilor și cel de recepție finală, a se vedea procesele verbale de terminarea lucrărilor nr. [...], nr. [...], nr. [...] și procesul verbal nr. [...] vol. 14 dos. inst. filele 170-177 depuse de inculpați la dosar (vol. 14 dos. inst. filele 170-177), însă întârzierea întocmirii procesului verbal de recepție a execuției lucrărilor nu rezultă a fi din culpa SC [...] [...], care a executat lucrările în termen, astfel că momentul efectuării plății nu rezultă a fi o situație de favorizare, ci eventual de evitare a prejudicierii acesteia cu consecințe de penalizare a autorității contractante.

Se mai susține în rechizitoriu că în urma analizării documentaţiei a rezultat faptul că deşi lucrările de plombări executate au fost garantate de constructor pentru o perioadă de 24 luni (2 ani), adică până la 25.08.2011, prin contractul de execuţie de lucrări nr. [...] (încheiat după cca. un an de zile), [...] [...] [...] a decis efectuarea, cu acelaşi constructor, de noi plombări, pe aceleaşi sectoare ale DJ 211, DJ 211 B şi DJ 211 C, aspect care denotă neasigurarea de către conducerea Consiliului [...] [...] a unei utilizări eficiente a fondurilor publice, principiu care este menţionat la art. 2 alin (2) lit. f) din [...]. nr. [...] privind achiziţiile publice.

Referitor la această situație, instanța constată că documentele pe baza cărora acuzarea a ajuns la această concluzie apar a fi cele două contracte al căror obiect pare identic, având în vedere că în ambele contracte sunt menționate aceleași drumuri și elemente de demarcație km, diferența fiind la suprafața de plombat.

Astfel, prin contractul nr. [...] încheiat între [...] [...] [...] și SC [...] [...] [...], aceasta din urmă s-a obligat să execute, să finalizeze și să întrețină ”Lucrările de întreținere a îmbrăcăminții asfaltice prin plombări pe 3 drumuri județene: DJ [...] [...]- [...] [...], km 0 + 000- km 27 + 550, [...] mp; DJ 211- [...] – [...]- [...]- [...] [...]- DN 2B, km 9 + 300- km 13 + 000 și km 15 + 000- km 52 + 380, [...] mp; DJ 211 C [...]- [...]- [...], km 0 + 000- km 17 + 500, [...] mp” (vol. 45 dos. u.p. filele [...]

Instanța constată că nu există probe că această lucrare atribuită prin contractul nr. 87/2010 vizează plombările efectuate în anul anterior, pentru a putea aprecia că opera obligația de garanție a SC [...] [...] în baza contractului nr. 101/2009, obligație pe care o avea în baza contractului 101 doar pentru acele plombări.

În condițiile în care necesitatea unor noi plombări poate apărea pe același segment de drum, nu se poate prezuma că noile lucrări vizau stricăciuni apărute la cele făcute în anul precedent, o astfel de situație putând fi reținută doar pe baza unor probe certe, de identificare cu exactitate a plombărilor din 2009 și a celor din 2010, ceea ce nu a mai fost posibil în cursul cercetării.

Simpla identitate a drumurilor și kilometrilor nu permite concluzia trasă de organul de urmărire penală și anume că s-au plătit plombări care intrau în obligația de garanție conform contractului nr. 101/[...]

De altfel, așa cum s-a arătat în apărare, trecând peste faptul că lucrările de plombări în genere reprezintă o suprafață mică din totalul suprafeței drumului, existând gropi care apar de la un an la altul, în special după perioada de iarnă, lucrările de întreținere prin plombări se fac permanent pentru menținerea acestora în condiții tehnice corespunzătoare conform normativelor în vigoare.

Instanța constată că potrivit [...] privind întreținerea și repararea drumurilor publice. Ind.[...] 554-2002 aprobat prin Decizia nr. [...] a [...] [...] a Drumurilor, indicat de apărare, prin care se reglementează în mod unitar activitățile de întreținere și reparare a drumurilor publice, periodicitatea lucrărilor de întreținere și reparații curente, în care intră și plombările fiind aceea de ”permanent”, periodicitatea fiind definită ca perioada de timp la care lucrarea respectivă se repetă pentru același sector de drum, în interiorul ciclului de reparații capitale sau pe durata unui an calendaristic.

În legătură cu derularea acestei proceduri nu se identifică nicio vătămare a intereselor legale ale SC [...] [...] [...] și nu se identifică nici acțiuni din partea SC [...] [...] [...] ori [...] [...] [...] prin care să fi fost în vreun fel influențată activitatea inculpaților funcționari în cadrul consiliului pentru a fi favorizați în vreun fel.

Procedura de achiziție publică finalizată cu atribuirea contractului nr. [...] având ca obiect ”Lucrări de întreținerea îmbrăcăminții asfaltice prin plombări cu mixturi asfaltice pe 3 drumuri județene DJ 221, DJ 202A și DJ 202B din judeţul [...]”

Inculpații vizați de această procedură sunt [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], SC [...] [...] [...] și [...] [...] [...].

Contractul de lucrări nr. [...] (vol. 17 dos. u.p. filele 5-8) a avut ca obiect reabilitarea drumurilor judeţene 221, 202 A şi 202 B din [...] [...], procedura de atribuire a lucrării fiind aceea de licitaţie deschisă, criteriul de atribuire fiind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Prin notele justificative nr. [...] şi nr. [...] (vol. 17 dos. u.p. filele 144-149 și 150-152), aprobate de [...] Consiliului [...] [...], inculpatul [...] [...] [...], vizate de [...] Consiliului [...] [...] și Directorul executiv [...] [...], au fost stabiliţi factorii de evaluare a ofertelor în cadrul criteriului de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, precum şi cerinţele minime de calificare privind capacitatea tehnică şi profesională, precum şi capacitatea economico-financiară a ofertanţilor.

La baza documentaţiei de atribuire a stat referatul de necesitate înregistrat sub nr. [...] (vol. 17 dos. u.p. filele 153-154), aprobat de către [...] Consiliului [...] [...] și vizat de [...] Consiliului și Directorul executive al [...] economice, document în care se menţionează suprafeţele pe care se execută lucrări de întreţinere a îmbrăcăminţii asfaltice prin plombări, astfel :  DJ 221 [...] - [...] mp, DJ 202 A [...]- [...] - [...] mp şi DJ 202 B [...]- [...]- [...] mp.

Prin referatul de necesitate s-a stabilit și valoarea estimată a lucrărilor de reparații prin plombări ca fiind de 1.052.941,18 lei fără [...].

[...] de participare având numărul [...] a fost publicat în [...] la data de 04.06.2009, fiind anunțat termen limită de depunere a ofertelor data de 25.06.2009 ora [...] (vol. 17 dos. u.p. filele 43-48).

Prin dispoziţia nr. [...] a preşedintelui Consiliului [...] [...], inculpatul [...] [...] [...], a fost numită [...] de evaluare, având următoarea componenţă: inculpaţii [...] [...] (preşedinte), [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] şi [...] [...] (ultimii doi membri de rezervă).

Conform procesului verbal nr. [...], la această dată au fost deschise ofertele, ocazie cu care s-a constatat că au depus oferte doi operatori economici SC [...] [...] [...] și SC [...] [...] [...] [...].

SC [...] [...] a avut ca elemente principale ale ofertei prețul de 1.043.031,00 lei fără [...], termen de execuție 40 de zile și termen de garanție 12 luni de la data procesului verbal de recepție, în timp de SC [...] [...] [...] a propus un preț de 1.020.787,85 lei fără [...], 20 de zile termen de execuție și 24 de luni termen de garanție de la procesul verbal de recepție.

Se constată astfel că oferta SC [...] [...] [...] avea un preţ mai mic cu 22.243,15 lei comparativ cu cea a SC [...] [...].

La pct. IV. 2) din „[...] de date a achiziţiei” din documentaţia de atribuire întocmită de autoritatea contractantă se menţionează, ca o cerinţă obligatorie pentru calificarea ofertanţilor persoane juridice române prezentarea unui „Certificat privind plata obligaţiilor către bugetul local eliberat de către direcţia de specialitate din cadrul [...] în a căror rază teritorială activează ofertantul (...), valabil la data deschiderii, în original sau copie legalizată”, făcându-se precizarea că, în cazul nedepunerii acestora mai înainte de deschiderea ofertelor, menționându-se și că nu se va permite completarea ulterioară”.

Se susține în rechizitoriu că deși ofertanţii nu au depus aceste documente, inclusiv pentru punctele de lucru, astfel cum rezultă acestea din certificatele constatatoare eliberate de către Oficiul [...] Comerţului, autoritatea contractantă nu a luat măsuri pentru declararea ofertelor respective ca neconforme.

Verificând documentația din dosar, în dosarul de urmărire penală, se constată că SC [...] [...] [...] a prezentat în documentele ofertei certificatul fiscal, a se vedea vol. 17 fila 421, certificat de atestare fiscală eliberat de [...] [...] [...] nr. [...] potrivit căruia firma nu figura cu creanțe bugetare de plată la bugetul local.

 Conform art. 113 alin. 4 din OG nr. 92/2003 în vigoare la acea dată, certificatul de atestare fiscală se emite în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data depunerii cererii de către contribuabil şi poate fi utilizat de contribuabil pe toată perioada lunii în care se emite. Certificatul de atestare fiscală emis în intervalul 25 a lunii - finele lunii este valabil pe toată perioada lunii următoare emiterii.

De asemenea, tot în dosarul de urmărire penală, vol. 21 fila 158 există dovada că și SC [...] [...] a depus și certificatul fiscal nr. [...] eliberat de [...] sect. 6 [...], potrivit căruia nu figurează cu debite la bugetul local.

Referitor la faptul că certificatul depus de această societate era eliberat în luna mai a anului 2009, se constată că se încadrează în teza a [...] din textul de lege mai sus menționat, astfel că acesta era valabil.

Prin urmare, cele două societăți au îndeplinit condiția depunerii certificatului fiscal.

Este adevărat că nu au depus și pentru punctele de lucru, SC [...] [...] [...] având un punct de lucru în com. [...], iar SC [...] [...] [...] având puncte de lucru în mai multe localități, potrivit certificatelor constatatoare eliberate de [...].

În fișa de date a achiziției se menționează că persoanele juridice române trebuie să prezinte, printre altele, un certificat privind plata obligațiilor către bugetul local eliberat de către direcția de specilitate din cadrul primăriilor în a căror rază activează ofertantul din care să reiasă că ofertantul nu are obligații restante la bugetul local valabil la data deschiderii, în original sau copie legalizată.

[...] se menționează că trebuie un certificat de la primăriile în a cărei rază activează, subînțelegându-se că ar fi vorba și despre primăriile în a căror rază au puncte de lucru, această situație nu induce clar cerința că trebuie și de la aceste unități administrative, astfel că ambele societăți ofertante au depus de la autoritatea unde au sediul și activitatea principală.

Astfel, ca și în cazul procedurii de atribuire a contractului nr. 101/2009, în mod corect comisia a apreciat că această condiție era îndeplinită de ambele ofertante.

Se arată în rechizitoriu că la procedura de atribuire a contractului de lucrări (prin licitaţie deschisă) şi-a exprimat intenţia de participare şi ofertantul [...] [...] [...], care a transmis scrisoarea de intenţie nr. [...] (înregistrată la [...] [...] [...] nr. [...] și ar fi de remarcat faptul că, numărul de înregistrare de la consiliul judeţean este acelaşi cu cel de pe scrisoarea de intenţie depusă de SC [...] [...] pentru participarea la o altă licitaţie, cea din data de 26.06.2009, în urma căreia a fost încheiat contractul de lucrări nr. [...].

Instanța nu identifică ce anume ar dovedi această situație, și în cazul în care ar fi o eroare de înregistrare ori o înregistrare greșită, ce anume a generat această situație, rezultând din acte că nu a fost ascunsă modalitatea de înregistrare și nici SC [...] [...] nu a ridicat vreo problemă că ar fi constituit vreo piedică de accesare a procedurii, în acest sens fiind avute în vedere actele din vol. 17 dos. u.p. filele [...]

În urma şedinţei de licitaţie deschisă, conform raportului procedurii nr. [...] (vol. 17 dos. u.p. filele [...] comisia de evaluare a desemnat drept câştigătoare pe SC [...] [...] [...] şi a fost publicat - în [...] anunţul de atribuire nr. [...] pentru „lucrări de întreţinerea îmbrăcăminţii asfaltice prin plombări cu mixturi asfaltice pe 3 drumuri judeţene : DJ 221, [...] 5 + 000 – [...] 42 + 550, DJ 202 A, [...] 0 + 000 – [...] 27 + 200, DJ 202 B, [...] 0 + 000 – [...] 34 + 150”, valoarea totală a contractului fiind de 1.043.031,00 lei, la care se adaugă [...] în sumă de 198.175,89 lei (total 1.241.206,89 lei).

Oferta SC [...] [...] [...] a fost respinsă ca inacceptabilă în baza art. 36 alin. 1 lit. din [...]. nr. 925/2006 deoarece nu îndeplinește cerințele minime de calificare, având lipsă documente doveditoare pentru deținerea a două bucăți mașini de răspândit emulsie cationică.

Raportul procedurii a fost semnat de către următorii membri ai comisiei de evaluare: [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] şi [...] [...], acesta din urmă înlocuind pe [...] [...] din postura de membru de rezervă.

Cu adresa nr. [...], transmisă SC [...] [...] [...], [...] [...] [...] a făcut cunoscut faptul că oferta firmei respective a fost acceptată, fiind declarată câştigătoare a licitaţiei deschise organizată (vol. 17 dos. u.p. filele [...]

Prin adresa nr. [...], transmisă SC [...] [...] [...] [...], [...] [...] [...] a indicat care au fost lipsurile constatate, că oferta depusă de societate nu întruneşte cerinţele minime de calificare, întrucât aceasta nu face dovada dotării tehnice minimale, adică a existenţei a 3 bucăţi maşini de răspândit emulsie cationică, în sensul că lipsesc documentele doveditoare privind 2 astfel de utilaje, documentele depuse făcând dovada pentru utilaje diferite, reținându-se că singurul document care dovedește  deținerea mașinii de răspândit emulsie cationică este factura [...] (vol. 17 dos. u.p filele 11-12).

SC [...] [...] [...] nu a făcut contestaţie la [...] [...] de [...] a [...] (C.N.[...].) și nici vreo altă acțiune în instanță.

Ca și deficiență, se susține în rechizitoriu că prin nota justificativă nr.[...], care s-a ataşat la dosarul achiziţiei publice, autoritatea contractantă nu a motivat, în nici un fel, cerinţele minime de calificare care au fost înscrise în documentaţia de achiziţie de lucrări, caz în care nu ar fi  fost respectate dispoziţiile art. 8 alin (1) lit. b) din [...]. nr. 925/ 19.07.2006, care aprobă normele de aplicare a [...]. nr. [...], potrivit cărora „Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care : b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit”.

De asemenea, ar fi fost încălcate şi prevederile art. 8 alin (2) din [...]. nr. [...], în conformitate cu care, „atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la (...) capacitatea tehnică (...), autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei”.

Instanța constată că în nota justificativă privind alegerea cerințelor minime de calificare (vol. 17 dos. u.p. filele 150-152), se menționează de o manieră lapidară ca motivație a acestor cerințe complexitatea lucrărilor de întreținerea îmbrăcăminții asfaltice prin plombări cu mixturi asfaltice pe cele 3 drumuri județene.

Chiar dacă motivarea notei justificative este criticabilă, nu se poate trage concluzia că aceste cerințe au fost disproporționate și nici că ar fi fost alese în mod discreționar, anterior fiind întocmit și un referat de necesitate, nr. [...] în care se regăsesc referiri la elemente ale drumurilor și situația acestora, la faptul că determinarea valorii lucrărilor de reparații prin plombări s-a realizat prin deviz estimativ, fiind clar că cerințele minime sunt în raport de devizul de estimare a valorii, la acest referat de necesitate existând și un caiet de sarcini în care sunt reliefate mai multe aspecte de interes și în raport de care se stabilesc și cerințele minime de calificare (vol. 17 dos u.p. filele 153-170).

[...] se susține practic prin rechizitoriu că cerințele minime de calificare, în lipsa motivării, ar fi disproporționate, nu se arată aspectele pe baza cărora ar putea fi apreciate ca atare, iar instanța, verificând din oficiu, nu identifică nici vreuna dintre situațiile de la art. 9 din HG nr. 925/2006 care permite a prezuma o astfel de disproporție.

De altfel, singura problemă rezultă că a existat în legătură cu mașinile de răspândit emulsie cationică, iar instanța strict în referire la acestea nu identifică motivul pentru care ar fi constituit o cerință disproporționată, având în vedere și explicațiile inculpaților că s-a considerat necesar pentru că urmau a se face lucrările concomitent pe toate cele trei drumuri județene, dar și că devizele de lucrări binder de criblură care este stratul de rezistență din cadrul îmbrăcăminții asfaltice și peste care se toarnă stratul de uzură care este de fapt stratul de rulare al îmbrăcăminții asfaltice.

Instanța mai constată că s-ar putea aprecia că această cerință ar fi fost introdusă pentru că se cunoștea că SC [...] [...] avea 3 astfel de mașini, însă și dacă acest lucru ar fi fost cunoscut de funcționarii din cadrul CJ [...] care s-au ocupat de procedură, aceeași funcționari nu aveau de unde să cunoască câte astfel de mașini aveau alte societăți care puteau fi interesate de lucrare și puteau să depună oferte.

Totodată, este necesar a se sublinia că motivarea acestor cerințe minime de calificare nu intră în atribuțiile comisiei de evaluare a ofertelor, astfel că inculpații trimiși în judecată cu privire la încălcarea unor atribuții de serviciu în această calitate nu aveau legătură cu aceasta.

De asemenea, dacă SC [...] [...] [...] aprecia că respingerea ofertei sale a fost neîntemeiată putea să formuleze contestație, lucru pe care nu l-a făcut.

Se observă că situația procedurii de achiziție publică în care a fost atribuit contractul nr. 102/2009 este similară celei în care a fost atribuit contractul nr. 101/2009 a cărui situație a fost expusă mai sus.

Între autoritatea contractantă şi SC [...] [...] [...] a fost încheiat contractul de lucrări nr. [...], prin care s-a stabilit că lucrările de întreţinere a îmbrăcăminţii asfaltice prin plombări se executau pe următoarele drumuri judeţene (pct. 2.1 din contract): DJ 221 [...] - [...] - [...], [...]  5 + 000 – [...] 42 + 550 ([...] m.p); DJ 202 A [...] - [...], [...]  0 + 000 – [...] 27 + 200 ([...] m.p.); DJ 202 B [...] - [...], [...]  0 + 000 – [...] 34 + 150 ([...] m.p).

Conform contractului, constructorul s-a obligat să execute, să finalizeze şi să predea lucrările în termen maxim de 40 zile de la data menţionată în ordinul scris - emis de autoritatea contractantă - pentru începerea execuţiei lucrărilor (pct. 4.1 din contract).

 Totodată, părţile au convenit ca executantul lucrărilor să constituie o garanţie de bună execuţie, în cuantum de 52.151,55 lei pentru o perioadă de 12 luni de la terminarea lucrărilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. [...].

La fel ca în cazul contractului nr. [...], se susține prin rechizitoriu că, în ciuda faptului că prin documentaţia de atribuire - [...]. [...] „Caietul de sarcini” pct. 10 alin (2) garanţia de bună execuţie fusese stabilită la 10 % din valoarea totală a fiecărei situaţii de lucrări depuse spre decontare, în contractul de lucrări încheiat s-a stipulat că aceasta va fi constituită prin scrisoare de garanţie bancară, în cuantum de 5 % din valoarea fără [...] a contractului.

Referitor la această situația instanța constată că nu este vorba despre o greșeală, ci este rezultatul faptului că SC [...] [...] [...] se încadrează la [...], sens în care aceasta a depus odată cu oferta declarația de încadrare ca [...] (vol. 17 dos. u.p. fila [...]

Conform art. 16 alin. 2 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii.

[...] declarației privind încadrarea SC [...] [...] [...] în categoria [...] a fost bifată că există și de comisia de evaluare la deschiderea ofertelor, în cazul SC [...] [...] [...] fiind menționat ”nu e cazul”.

Astfel, chiar dacă în documentația de atribuire s-a trecut că această garanție este de 10% din valoarea totală a fiecărei situaţii de lucrări depuse spre decontare, în cazul persoanelor juridice care se încadrează la [...] se înțelege, în baza legii, că este vorba despre jumătate.

De altfel, situația încadrării la categoria [...] face parte din documentația de atribuire, sens în care există formular, iar în formularul raportului procedurii există rubrică specială.

Faptul că în caietul de sarcini s-a menționat că valoarea garanției de bună execuție va fi calculată din valoarea totală a fiecărei situații de lucrări depuse spre decontare, iar societatea a garantat direct la valoarea totală a contractului nu poate constitui o situație de favorizare pentru aceasta, ci mai degrabă pentru autoritate, fiind clar în interesul autorității să fie asigurată valoarea garanției pentru tot contractul, decât pe bucăți pentru fiecare valoare a situațiilor de lucrări depuse spre decontare.

[...] se suține prin rechizitoriu că în urma verificării documentaţiei de către specialistul care a întocmit raportul de constatare, s-a constatat că nu există scrisoare de garanţie bancară prezentată de către constructor, privind constituirea garanţiei de bună execuţie în cuantum de 52.151,55 lei şi nici nu s-a reţinut, din situaţiile de lucrări întocmite, c/valoarea garanţiei de bună execuţie, astfel cum s-a stipulat în documentaţia de atribuire (cu respectarea prevederile art. 16 alin (2) din Legea nr. [...]), se constată că există scrisoarea de garanție bancară, aceasta fiind identificată și depusă la dosar la anexele la raportul de expertiză contabilă, constituită la valoarea de 52.151,55 lei potrivit reducerii pentru [...], scrisoare emisă de [...] [...] la 20.07.2009 cu valabilitate până la data de 15.09.2011 (vol. 20 dos. inst. fila 346). Se impune a se avea în vedere că aceste documente nu se păstrează cu documentația de atribuire a procedurii.

 Prin urmare instanța nu poate reține aprecierea că autoritatea contractantă a favorizat, după încheierea contractului de lucrări, firma SC [...] [...] [...], și prin urmare nici nu a încălcat principiul tratamentului egal şi nediscriminatoriu reglementat de art. 2 alin (2) lit. b) din [...] nr. [...], rezultând că societatea câștigătoare a licitației a beneficiat doar de dispozițiile exprese și univoce ale legii, autoritatea contractantă fiind obligată să dea eficiență acestora.

[...] lucrărilor înscrisă în situaţiile de plată întocmite de constructor în luna septembrie 2009, avizate de dirigintele de şantier [...] [...], a fost de  1.241.205,86 lei.

 Se susține în rechizitoriu că, din analiza documentaţiei aflate la dosar a rezultat că procesele verbale de recepţie la terminarea execuţiei lucrărilor au fost întocmite la mijlocul lunii aprilie 2010, deşi constructorul declarase ca fiind finalizată execuţia acestora încă din luna septembrie [...]

În acest sens acuzarea a avut în vedere declarația dată de [...] [...] în calitate de inculpat, în cursul urmăririi penale, care a declarat că pe data de 06.07.2009, a depus la [...] [...] [...] documentaţia pentru licitaţia lucrărilor de dirigenţie pentru întreţinerea îmbrăcăminţii asfaltice prin plombări cu mixturi asfaltice pe cele trei drumuri judeţene. [...] ce societatea pe care o reprezenta în calitate de administrator (SC [...] [...] [...] [...]) a fost declarată câştigătoare, a fost încheiat cu [...] [...] [...] Contractul de servicii nr. [...] având ca obiect „serviciul de supraveghere şi urmărire lucrări de întreţinere a îmbrăcăminţii asfaltice prin plombări, pe trei drumuri judeţene”. Imediat după acest moment, a inventariat traseele adjudecate, împreună cu reprezentanţi ai Consiliului [...] [...] – Serviciul [...] – Compartiment Drumuri (posibil inculpatul [...] [...] sau [...] [...]) şi a constatat că suprafeţele degradate, care urmau a fi reparate, erau mai mari faţă de cele menţionate în documentaţia câştigată la licitaţie. În aceste condiţii, [...] [...] a declarat că „i s-a cerut să efectueze aceeaşi cantitate (metri pătraţi – tone mixtură), dar pe suprafeţele cele mai degradate”, apreciind că „intenţionat, suprafeţele degradate nu au fost prinse în totalitate în documentaţia tehnică, încă de la început”.

Având în vedere că la dosar nu s-au regăsit procesele verbale de recepţie finală, acte în baza cărora se eliberează garanţiile de bună execuţie, se apreciază de acuzare că nu au fost respectate prevederile art. 92 alin (4) lit. a) şi b) din [...]. nr. [...], prin care se aprobă normele de aplicare a [...]. nr. [...], care stipulează că :

„În cazul contractelor de lucrări, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează:

a) 70% din valoarea garanţiei, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor (...);

b) restul de 30% din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor executate, pe baza procesului-verbal de recepţie finală”.

[...] [...] [...] a emis factura nr. [...], în valoare de 1.241.205,86 lei, care a fost achitată integral de către autoritatea contractantă cu [...]. nr. [...], deşi la momentul respectiv nu erau întocmite procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, ceea ce ar demonstra nerespectarea prevederilor art.  54 alin (5) şi (6) din Legea nr. 273/ 29.06.2006 privind finanţele publice locale, care stipulează că, „Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor şi executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate”, iar „Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale”.

[...] [...] a fost audiat și în instanță în calitate de martor (vol. 23 dos. inst. filele 172-173), ocazie cu care a declarat că a făcut o lucrare cu SC [...] în care societatea a fost constructorul, el diriginte de șantier, și avea obligația să urmărească acea lucrare să fie efectuată conform proiectului câștigat și nu a întâmpinat nicio problemă, i-a urmărit zi de zi, la sfârșitul zilei întocmind proces verbal cu constructorul, iar măsurătorile date le prezenta autorității spre decontare. Dacă observa că în anumite locuri nu se făcea ceea ce trebuia, atenționa constructorul care nu a obiectat. A declarat că înainte de a participa la achiziția prin care a obținut contractul de lucrări de dirigenție a inspectat traseele pe care se făceau lucrări.

În referire la susținerea făcută la urmărirea penală, că suprafeţele degradate, care urmau a fi reparate, erau mai mari faţă de cele menţionate în documentaţia câştigată la licitaţie, a explicat că între momentul în care se fac măsurătorile inițiale pentru documentație și momentul în care se face licitația trece o perioadă, dar se respectă cantitățile conform proiectului și degradările care mai rămân sunt preluate în următoarea licitație.

A mai declarat că s-a acoperit suprafața prevăzută în proiect, alegându-se acoperirea suprafețelor cele mai degradate, cum era și corect. Martorul a arătat că diferența care poate apărea în timp poate fi aproximativ de 10% în două luni ca urmare a traficului și a intemperiilor, ca de exemplu, o groapă de 1 mp poate ajunge de 1,10 mp.

Referitor la această situație instanța constată că pentru situațiile de plată pe luna septembrie 2009, care au fost verificate și acceptate la plată de către beneficiar (semnate de dirigintele de șantier [...] [...]), pentru suma de 1.241.205,86 lei inclusiv [...] și pe baza acestora s-a întocmit factura fiscală nr. [...] pentru suma respectivă, plătită prin ordinul mai sus menționat, plata fiind efectuată conform contractului nr. [...], pct. 15.1, 15.3 (1) și [...]

Astfel, conform disp. pct. 15.1 din contract ”achizitorul are obligația de a efectua plata către executant, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. 1 din [...] nr. [...]9 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, numai în perioada [...] a fiecărei luni, după primirea facturii de la acesta, anexată la situațiile de plată verificate și acceptate de achizitor”.

Conform pct. 15.3 (1) din contract, ”plata facturii se va face după verificarea și acceptarea situațiilor de plată de către achizitor”.

Conform pct. 15.4 din contract ”Contractul nu va fi considerat terminat până când procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nu va fi semnat de comisia de recepție, care confirmă că lucrările au fost executate conform contractului. [...] verbale de recepție la terminarea lucrărilor pot fi întocmite și pentru părți din lucrare, dacă acestea sunt distincte din punct de vedere fizic și funcțional. [...] finală va fi efectuată conform prevederilor legale, după expirarea perioadei de garanție. Plata ultimelor sume datorate executantului, pe baza situațiilor de lucrări confirmate, pentru lucrările executate, nu va fi condiționată de recepția lucrărilor”.

Față de cele expuse și reținute și prin expertiza contabilă efectuată în cauză (vol. 20 dos. inst. filele 140-433 de interes pag. 149 din expertiză), opinia expertului desemnat de instanță fiind concordantă și cu cele ale experților contabili consilieri, instanța constată că nu s-a încălcat vreo dispoziție de lege, documentele enumerate în textul citat din Legea nr. 273/2006- art. 54, fiind cu titlu exemplificativ, în fiecare situație impunându-se a se dispune potrivit tuturor normelor care intervin și a particularităților acesteia.

În condițiile în care se observă că plata a fost efectuată pe baza unor documente de finalizare a lucrărilor, în raport și de condițiile contractuale, faptul că la acel moment nu era încheiat procesul verbal de recepție a execuției lucrărilor nu înseamnă că s-a încălcat vreo dispoziție de lege și nu există nicio justificare a se reține în sarcina inculpaților îndeplinirea activităților de serviciu în mod defectuos, în special în calitate de membri ai comisiei de evaluare.

Pe de altă parte, întârzierea întocmirii procesului verbal de recepție a execuției lucrărilor nu rezultă a fi din culpa SC [...] [...], care a executat lucrările în termen, astfel că momentul efectuării plății nu rezultă a fi o situație de favorizare, ci eventual de evitare a prejudicierii societății cu consecințe de penalizare a autorității contractante.

Referitor la faptul că nu a fost identificat procesul verbal de recepție finală a lucrărilor și nu se poate verifica dacă eliberarea/restituirea restului de 30% din garanția pentru bună execuție, se constată, așa cum se arată și în expertiza contabilă, că această garanție se consideră eliberată la momentul expirării termenului pentru care a fost constituită, în speță 15.09.2010, la expirarea termenului de garanție asumat de contractantul constructor, situație care nu presupune o operațiune materializată.

Lipsa procesului verbal de recepție finală nu poate conduce la reținerea faptului că s-a încălcat vreo dispoziți lege, reglementarea fiind cuprinsă într-o hotărâre de guvern care nu este lege primară, iar situația ar fi constituit o problemă dacă se impuneau lucrări ori se impunea răspunderea în baza obligației de garanție, ceea ce rezultă că nu a fost cazul. 

Se mai susține în rechizitoriu că în urma analizării documentaţiei a rezultat faptul că deşi lucrările de plombări executate au fost garantate de constructor pentru o perioadă de 12 luni (1 an), adică până la 15.09.2010, prin contractul de execuţie de lucrări nr. [...], încheiat după cca. 9 luni de zile, [...] [...] [...] a decis efectuarea - cu acelaşi constructor - de noi plombări, pe aceleaşi sectoare ale DJ 202 A şi DJ 202 B, aspect care denotă neasigurarea de către conducerea Consiliului [...] [...] a unei utilizări eficiente a fondurilor publice, principiu care este menţionat la art. 2 alin (2) lit. f) din [...]. nr. [...] privind achiziţiile publice.

Referitor la această situație, instanța constată că documentele pe baza cărora acuzarea a ajuns la această concluzie apar a fi cele două contracte al căror obiect pare identic, având în vedere că în ambele contracte sunt menționate aceleași drumuri și elemente de demarcație km, diferența fiind la suprafața de plombat.

Astfel, prin contractul nr. [...] încheiat între [...] [...] [...] și SC [...] [...] [...], aceasta din urmă s-a obligat să execute, să finalizeze și să întrețină ”Lucrările de întreținere a îmbrăcăminții asfaltice prin plombări pe 3 drumuri județene: DJ 221- [...]- [...]- [...]- [...]- [...], km 12+000- km [...], [...] mp; DJ [...] [...]- [...]- [...], km [...] km 27 +200, 8000 mp; DJ [...] latinu- [...] [...]- [...]- [...] [...]- [...], km [...] km 34+ 150, 6000 mp; DJ 255A -[...]-Unirea- [...], km 60+300- km [...], 2000 mp” (vol. 95 dos. u.p. filele [...]

Instanța constată că nu există probe că această lucrare atribuită prin contractul nr. 88/2010 vizează plombările efectuate în anul anterior, pentru a putea aprecia că opera obligația de garanție a SC [...] [...] în baza contractului nr. 102/2009, obligație pe care o avea în baza contractului 102 doar pentru acele plombări.

În condițiile în care necesitatea unor noi plombări poate apărea pe același segment de drum, nu se poate prezuma că noile lucrări vizau stricăciuni apărute la cele făcute în anul precedent, o astfel de situație putând fi reținută doar pe baza unor probe certe, de identificare cu exactitate a plombărilor din 2009 și a celor din 2010, ceea ce nu a mai fost posibil în cursul cercetării.

Simpla identitate a drumurilor și kilometrilor nu permite concluzia trasă de organul de urmărire penală și anume, că s-au plătit plombări care intrau în obligația de garanție conform contractului nr. 102/2009, față de ceea ce presupune operațiunea de plombare și când poate să apară necesitatea acesteia.

De altfel, așa cum s-a arătat în apărare, trecând peste faptul că lucrările de plombări în genere reprezintă o suprafață mică din totalul suprafeței drumului, existând gropi care apar de la un an la altul, în special după perioada de iarnă, lucrările de întreținere prin plombări se fac permanent pentru menținerea acestora în condiții tehnice corespunzătoare conform normativelor în vigoare.

Instanța constată că potrivit [...] privind întreținerea și repararea drumurilor publice. Ind.[...] 554-2002 aprobat prin Decizia nr. [...] a [...] [...] a Drumurilor, indicat de apărare, prin care se reglementează în mod unitar activitățile de întreținere și reprarare a drumurilor publice, periodicitatea lucrărilor de întreținere și reparații curente, în care intră și plombările fiind aceea de ”permanent”, periodicitatea fiind definită ca perioada de timp la care lucrarea respectivă se repetă pentru același sector de drum, în interiorul ciclului de reparații capitale sau pe durata unui an calendaristic.

Prin urmare nu se poate avea în vedere că ne aflăm în fața unei utilizări ineficente a fondurilor publice, principiu prevăzut de art. 2 alin (2) lit. f) din [...]. nr. [...] privind achiziţiile publice.

În raport de cele constatate mai sus, instanță constată că procedura de achiziție publică în urma căreia a fost atribuit contractul nr. 102/2010 SC [...] [...] [...] s-a derulat cu respectarea dispozițiilor de lege, condiții în care nu se poate reține că diferența de preț pe care SC [...] [...] a avut-o față de SC [...] [...] [...] ar constitui prejudiciu cauzat Consiliului [...] [...].

Și dacă ar fi existat greșeli în derularea procedurii, eventualul prejudiciu astfel cum a fost prezumat prin raportul de constatare al specialistului, ar fi putut fi reținut dacă se verifica și se aprecia și îndeplinirea tuturor condițiilor ofertei SC [...] [...] [...] astfel încât să se fi putut reține cu certitudine că aceasta ar fi câștigat. Ori aspectele ofertei SC [...] [...] [...] au fost și sunt analizate în cauză strict din perspectiva celor considerate relevante și pe care s-a bazat acuzarea.

Față de cele arătate și cum SC [...] [...] [...] a fost în mod corect descalificată, calculul unui prejudiciu în raport de prețul oferit de aceasta este total eronat și nu are o bază legală.

În considerarea aspectelor expuse, instanța constată că nu se identifică îndeplinirea de acte cu încălcarea legii de către vreunul dintre inculpații vizați în procedurile analizate și nici existența vreunui prejudiciu așa cum se susține prin actul de trimitere în judecată.

În legătură cu acest proceduri nu au fost identificate în probe aspecte care să constituie acte de determinare, influențare sau care să poată fi apreciate ca intervenție nepermisă în activitatea inculpaților în calitate de funcționari în cadrul Consiliului județean [...], directe ori indirecte, din partea SC [...] [...] [...] ori [...] [...] [...], și care să poată fi încadrate la ceea ce ar fi acte de instigare astfel cum sunt reținute prin actul de acuzare.

Procedura de achiziție publică finalizată cu atribuirea contractului nr. [...] având ca obiect ”Lucrări de întreținerea îmbrăcăminții asfaltice prin plombări 3000 mp și covor asfaltic 2,7 km pe DJ 221B, [...]-[...]”

Inculpații vizați de această procedură sunt [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], SC [...] [...] [...] și [...] [...] [...]

Procedura de atribuire a lucrării a fost aceea de licitaţie deschisă, criteriul de atribuire fiind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

La baza documentaţiei de atribuire a stat referatul de necesitate înregistrat sub nr. [...], aprobat de către [...] Consiliului [...] [...] și avizat de [...] Consiliului și de Directorul executiv al [...] Economice, document în care se menţionează că DJ 221 B face legatura între localitățile [...], [...], [...], are o lungime totală de [...] km, fiind alcătuit din [...] km îmbrăcăminți asfaltice și 2,7 km pietruit, că partea de drum cu îmbrăcăminte asfaltică se află într-o stare avansată de degradare, cu gropi, fisuri transversale și longitudinale cu densitate mare, iar tronsonul pietruit prezintă numeroase gropi și făgașe ce împiedică desfășurarea unei circulații rutiere în condiții de siguranță. Pentru aducerea carosabilului la parametrii optimi de circulație s-au stabilit ca necesare execuția unor lucrări de întreținere a îmbrăcăminții asfaltice prin plombare pe o suprafață de [...] mp, precum și așternerea de covor asfaltic pe tronsonul pietruit în lungime de 2,7 km, referatul fiind însoțit de deviz estimativ și caiet de sarcini (vol. 23 dos. u.p. filele 226-245).

 [...] se susține că în referatul de necesitate nu s-au făcut precizări cu privire la sectoarele de drum judeţean pe care urmează să fie făcute fiecare dintre lucrările respective, instanța constată că aceasta, dacă ar constitui într-adevăr o lipsă, nu afectează legalitatea procedurii și nici nu poate fi reținută ca o piedică la participarea operatorilor economici interesați la procedură ori ca o situație care face imposibil a se identifica și verifica desfășurarea lucrărilor.

Prin notele justificative nr. [...] şi nr. [...] (vol. 23 dos. u.p. filele 218-225), aprobate de către [...] Consiliului [...] [...], inculpatul [...] [...] [...], au fost stabiliţi factorii de evaluare a ofertelor în cadrul criteriului de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, precum şi cerinţele minime de calificare privind capacitatea tehnică şi profesională, dar şi capacitatea economico-financiară a ofertanţilor.

[...] de participare având numărul [...] a fost publicat în [...] la data de 13.08.2009 (vol. 23 dos. u.p. filele 134-140).

Membrii comisiei de evaluare au fost numiţi prin dispoziţia nr. [...], emisă de către inculpatul [...] [...] [...], după cum urmează: [...] [...] (preşedinte), [...] [...], [...] [...], [...] [...] şi [...] [...] și membri de rezervă [...] [...] și [...] [...].

La data de 03.09.2009 a avut loc şedinţa de deschidere a ofertelor depuse de competitori pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, comisia de evaluare condusă de către inculpatul [...] [...], vicepreşedinte al Consiliului [...] [...], întocmind în acest sens procesul verbal al şedinţei de deschidere înregistrat sub nr. [...], conform căruia au depus oferte doar doi operatori economici și anume SC [...] [...] [...] care a oferit un preț de 849.615,00 lei fără [...], un termen de execuție de 40 de zile și unul de garanție de 24 de luni, și SC [...] Drumuri [...] [...] care a oferit un preț de 782.834,77 lei fără [...], un termen de execuție de 40 de zile și un termen de garanție de 24 de luni, prețul firmei [...] Drumuri [...] [...] fiind mai mic cu 66.780,23 lei faţă de cel al firmei [...] [...] [...].

Se arată în rechizitoriu că la pct. IV. 2) din „[...] de date a achiziţiei” din documentaţia de atribuire întocmită de autoritatea contractantă se menţionează, ca o cerinţă obligatorie pentru calificarea ofertanţilor - prezentarea unui „Certificat privind plata obligaţiilor către bugetul local eliberat de către direcţia de specialitate din cadrul [...] în a căror rază teritorială activează ofertantul (...), valabil la data deschiderii, în original sau copie legalizată” și cu toate că ofertanţii nu au depus aceste documente, inclusiv pentru punctele de lucru (astfel cum rezultă acestea din Certificatele constatatoare eliberate de către Oficiul [...] Comerţului), autoritatea contractantă nu a luat măsuri pentru declararea ofertelor respective ca neconforme.

Verificând documentația din dosar, în dosarul de urmărire penală, se constată că SC [...] [...] [...] a prezentat în documentele ofertei certificatul fiscal eliberat de [...] [...] [...] nr. [...] potrivit căruia firma nu figura cu creanțe bugetare de plată la bugetul local, a se vedea vol. 23 fila 265.

 Conform art. 113 alin. 4 din OG nr. 92/2003 în vigoare la acea dată, certificatul de atestare fiscală se emite în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data depunerii cererii de către contribuabil şi poate fi utilizat de contribuabil pe toată perioada lunii în care se emite. Certificatul de atestare fiscală emis în intervalul 25 a lunii - finele lunii este valabil pe toată perioada lunii următoare emiterii.

De asemenea, tot în dosarul de urmărire penală, vol. 24 fila 39, există dovada că și SC [...] Drumuri [...] a depus și certificatul fiscal nr. [...] eliberat de [...] mun. [...], potrivit căruia nu figurează cu debite la bugetul local.

Referitor la faptul că certificatul depus de această societate era eliberat în luna august a anului 2009, se constată că se încadrează în teza a [...] din textul de lege mai sus menționat, astfel că acesta era valabil.

Prin urmare, cele două societăți au îndeplinit condiția depunerii certificatului fiscal.

Este adevărat că nu au depus și pentru punctele de lucru, SC [...] [...] [...] având un punct de lucru în com. [...], iar SC [...] Drumuri [...] având puncte de lucru în mai multe localități, potrivit certificatelor constatatoare eliberate de [...].

În fișa de date a achiziției se menționează că persoanele juridice române trebuie să prezinte, printre altele, un certificat privind plata obligațiilor către bugetul local eliberat de către direcția de specilitate din cadrul primăriilor în a căror rază activează ofertantul din care să reiasă că ofertantul nu are obligații restante la bugetul local valabil la data deschiderii, în original sau copie legalizată.

[...] se menționează că trebuie un certificat de la primăriile în a cărei rază activează, subînțelegându-se că ar fi vorba și despre primăriile în a căror rază au puncte de lucru, această situație nu induce clar cerința că trebuie și de la aceste unități administrative, astfel că ambele societăți ofertante au depus de la autoritatea unde au sediul și activitatea principală.

Astfel, în mod corect comisia a apreciat că această condiție era îndeplinită de ambele ofertante.

Potrivit raportului procedurii și fișelor de punctaj individual, aprobat de [...] Consiliului [...] [...], [...] [...] [...] şi semnat de către membrii comisiei de evaluare, document înregistrat sub nr. [...], din analiza documentaţiei depuse s-a constatat că oferta SC [...] Drumuri [...] [...], pentru execuţia de lucrări de reabilitare pe DJ 221, [...] - [...], a fost depunctată, dintr-un număr de 10 puncte alocate pentru subcriteriul de evaluare de la [...]., firmei respective nefiindu-i acordat nici unul, în timp ce oferta SC [...] [...] [...] a primit maximul de punctaj (vol. 23 dos. u.p. filele 55-78).

Fiind desemnată câştigătoare SC [...] [...] [...], a fost publicat în [...] anunţul de atribuire nr. [...] pentru „lucrări de întreţinerea îmbrăcăminţii asfaltice prin plombări 3000 m.p. şi covor asfaltic 2,7 km pe DJ 221 B, [...] - [...]”, valoarea contractului fiind de 849.615,00 lei, la care se adaugă [...] de 161.426,85 lei (total 1.011.041,85 lei).

Cu adresa nr. [...], transmisă SC [...] [...] [...], [...] [...] [...] a făcut cunoscut faptul că oferta firmei respective a fost acceptată, fiind declarată câştigătoare a licitaţiei deschise organizată, iar prin adresa nr. [...], transmisă SC [...] Drumuri [...] [...], [...] [...] [...] a subliniat că oferta depusă de societate a întrunit un punctaj mai mic decât oferta care a fost desemnată câştigătoare.

Conform documentelor de la dosar, prin faptul că SC [...] Drumuri [...] nu a primit cele 10 puncte pentru subcriteriul în discuţie, aceasta a obținut în final 90 puncte, mai puţin decât oferta SC [...] [...] care a obținut 95 puncte.

În funcție de opinia specialistului cuprinsă în raportul de constatare financiară – contabilă întocmit în cauză şi în care a fost analizată procedura aferentă încheierii acestui contract de achiziţie publică, s-a arătat în rechizitoriu că ofertele depuse de cei doi competitori se situează cu mult sub valoarea estimată de către autoritatea contractantă, valorile din oferte ajungând la [...] % în cazul firmei [...] Drumuri, respectiv [...] % în cazul firmei [...] faţă de suma înscrisă în devizele estimative, de 1.386.452,66 lei și cu toate acestea, autoritatea contractantă nu a solicitat ofertanţilor clarificări, prin care aceştia să justifice - eventual - nivelul preţurilor respective.

S-a arătat prin rechizitoriu că în această situație, conform prevederilor legale în materie, autoritatea contractantă avea obligaţia de a respinge ambele oferte, întrucât acestea aveau înscrise preţuri neobişnuit de scăzute în raport cu cele din devizele estimative anexate documentaţiei de achiziţie publică de lucrări, întrucât nu ar fi fost respectate dispoziţiile art. 202 alin (1) din [...]. nr. 34/ 19.04.2006 privind achiziţiile publice, care stipulează faptul că „în cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului, în scris şi înainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii şi precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv”.

Se susține în rechizitoriu că prin nesolicitarea unor clarificări în acest sens, s-a avut în vedere că se crea posibilitatea justificării nivelului preţurilor respective de către unul dintre ofertanţi, societatea [...] Drumuri [...] [...], ceea ce ar fi adus [...] [...] [...] în situaţia de a accepta că lucrări de acelaşi gen, atribuite în baza altor proceduri de licitaţie, se puteau executa la preţuri mai mici decât cele practicate, de regulă, de către firma gălăţeană.

Referitor la faptul că prețurile oferite de cele două firme competitoare în cadrul acestei achiziții erau mai mici de 85% din valoarea estimată a contractului, instanța constată că, potrivit disp. art. 202 alin. 1 din [...] nr. [...]6, în cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului, în scris şi înainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii şi precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv.

Conform art. 361 alin. 1 din [...]. nr. 925/2006, în sensul prevederilor art. 202 alin. (1) din [...] nr. [...]6, o ofertă prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când preţul ofertat, fără [...], reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului respectiv.

Conform aliniatului 2, în cazul în care, pe parcursul evaluării, se constată existenţa unei oferte cu preţ aparent neobişnuit de scăzut în sensul prevederilor alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia de a efectua verificări detaliate în legătură cu aspectele prevăzute la art. 202 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă.

În speță, comisia de evaluare s-a rezumat la verificarea în detaliu a ofertelor, fără a considera necesar să solicite precizări de la ofertanți, sens în care a și solicitat prelungirea termenului de evaluare a ofertelor cu încă 20 de zile calendaristice, în conformitate cu disp. art. 200 alin. 2 și 3 din [...] nr. [...]6, în care menționează că, urmare faptului că propunerile celor doi ofertanți sunt mai mici decât 85% din valoarea estimată a achiziției, comisia a trecut la verificarea în amănunt a celor două oferte (devize-oferte calculate pe structura listelor de cantități de lucrări, lista consumurilor de resurse materiale, lista consumurilor cu mâna de lucru, lista consumurilor de ore funcționare a utilajelor, lista consumurilor privind transporturile) ceea ce necesită o perioadă mai mare de timp, nota justificativă fiind aprobată de [...] Consiliului [...] [...] (vol. 23 dos. u.p. fila 79).

Această verificare/analiză amănunțită a permis membrilor comisiei să observe de ce valoarea ofertată este mai mică decât 85% din valoarea estimată.

Și în expertiza contabilă de la dosar (fila 127 a raportului de expertiză din vol. 20 dos. inst.) se arată că ofertele celor două firme au fost fundamentate pe devize , situații de lucrări, articole de devize, conform cerinței din documentația de atribuire ca participanții la procedură să depună formulare din care reieșea în mod detaliat articolele de deviz cu cantități și prețuri unitare, astfel că membrii comisiei de evaluare au avut la dispoziție în aceste formulare toate datele care să le permită o comparație cu prețurile de piață.

În condițiile în care comisia de evaluare s-a considerat lămurită din verificarea actelor ofertei, aceasta nu avea vreo obligaţie în a cere ofertanţilor justificarea preţului ofertat (sau a elementelor de preţ ce constituie oferta financiară).

Ar fi fost o problemă de încălcare a legii în situația în care comisia de evaluare ar fi eliminat în mod automat ofertele care figurau cu un preț neobișnuit de scăzut, fără a cere ofertanților să clarifice contextul privind oferta cu preț scăzut.

Instanța constată, că ambii ofertanți s-au aflat în această situație, cu valori relativ apropiate și cu mult sub valoarea estimată.

Nu rezultă necesitatea ca SC [...] [...] [...] să fi avut ocazia să vadă că lucrările pe care le execută pot fi făcute și cu alte prețuri, această societate având dreptul să practice ce prețuri consideră și se încadrează în regulile comerciale și fiscale, întocmirea propunerii financiare în cadrul unei proceduri de achiziție publică presupunând în principal, prin natura confidențialității ofertelor până la deschidere, ofertarea și a unor prețuri scăzute pentru a-și mări șansele de câștigare a licitației, prețuri care să asigure și un câștig, în scopul comercial legitim al unei societăți intrând și urmărirea obținerii de câștiguri din activitatea desfășurată de societate. 

La data de 02.10.2009, SC [...] Drumuri [...] [...] a depus la [...] [...] de [...] a [...] (C.N.[...].) o contestaţie prin care a solicitat anularea deciziei de stabilire a ofertei câştigătoare, anularea raportului procedurii ca o consecință a anulării deciziei de stabilire a ofertei câștigătoare şi obligarea autorităţii contractante de a proceda la reevaluarea ofertelor admisibile prin aplicarea criteriului de atribuire.

În cuprinsul contestaţiei, reprezentantul SC [...] Drumuri [...] [...] a făcut referire la punctajul final mai mic obţinut în raport cu SC [...] [...] [...], justificat de comisia de evaluare prin faptul că nu a fost tratat corespunzător subcriteriul referitor la măsurile de protecţie a solului şi a subsolului, considerând că, „în mod voit, autoritatea a omis precizările care trebuiau făcute la acest subcriteriu, inducând în eroare societatea (...)”, deoarece nu există menţiuni corespunzătoare în „[...] de date a achiziţiei" (vol. 23 dos. u.p. filele 43-46).

Prin Decizia nr. [...] din 27.10.2009, emisă de [...] [...] de [...] a [...] (C.N.[...].), a fost  respinsă, ca nefondată, contestaţia depusă de societatea SC [...] Drumuri [...] [...] (vol. 23 dos. u.p. filele 15-20).

Pentru a dispune respingerea contestației [...] a avut în vedere:

În fișa de date a achiziției, parte a documentației de atribuire elaborată de autoritatea contractantă în vederea derulării procedurii de achiziție publică în cauză, s-a menționat, la pct. [...]- modul de prezentare a propunerii tehnice și a măsurilor de protecție a mediului, că propunerea tehnică, ținând cont de prevederile caietului de sarcini, va cuprinde: programul calității pentru execuția lucrărilor de întreținere îmbrăcăminți asfaltice prin plombări 3000 mă și covor asfaltic 2,7 km pe DJ 221B, [...] – [...]; certificatul privind cantitatea de noxe (pulberi în suspensie, Co, [...], [...]) emanate de stația de mixturi asfaltice; copiile legalizate ale documentelor doveditoare asupra clasei motoarelor parcului auto solicitat la punctul I[...]; măsurile de protecția mediului. În continuare se precizează în fișa de date că ”programul calității și a măsurilor de protecția mediului se va întocmi corespunzător criteriilor și subcriteriilor din algoritmul de evaluare a ofertelor”.

La punctul [...] din fișa de date a achiziției se prevede ca aplicat criteriul de atribuire ”oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” cu următorii factori de evaluare:

[...] total al lucrării- 51 de puncte;

[...] calității întocmit pentru execuția lucrării- 10 puncte;

[...] managerilor privind asigurarea calității lucrărilor-3 puncte;

[...] activităților, sistemului de asigurare a calității pentru lucrarea care face obiectul prezentei proceduri- 2,5 puncte;

[...] activităților pentru asigurarea calității materialelor și mixturilor asfaltice utilizate pentru realizarea lucrării- 2,5 puncte;

[...] activităților pentru calitatea proceselor de pregătirea utilajului tehnologic- 2 puncte.

[...] de protecție a mediului- 20 puncte

[...] aerului în perioada de execuție- 10 puncte;

[...].protecția solului și sobsolului în perioada de execuție- 10 puncte.

[...] de execuție a lucrărilor- 14 puncte.

[...] de garanție a lucrărilor- 5 puncte.

În fișa de date este precizat și algoritmul de calcul al punctajului ce va fi acordat ofertelor aferent fiecărui factor de evaluare. Astfel, pentru subfactorul de evaluare ”protecția solului și subsolului în perioada de execuție” se menționează următoarele:”Pentru fiecare ofertă se va calcula media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei în mod individual la subcriteriul protecția solului și subsolului în perioada de execuție. [...] constată care este cea mai mare medie aritmetică a notelor la subcriteriul protecția solului și a subsolului în perioada de execuție; această medie va fi scrisă la numitorul fracției care se utilizează în formula de calcul a punctajului. Ulterior, comisia calculează punctajul acordat fiecărei oferte la subcriteriul protecția solului și subsolului în perioada de execuție simbolizat [...], astfel: [...]= 10x (media aritmetică a notelor pentru oferta analizată)/(media aritmetică cea mai mare).

Pentru fiecare ofertă se însumează punctele acordate la fiecare subcriteriu rezultând un punctaj simbolizat PD, astfel: [...] + [...], [...]

Din copia ofertei SC [...] Drumuri [...], depusă la dosar de autoritatea contractantă, a rezultat faptul că ofertanta a prezentat, referitor la măsurile de protecție a solului și subsolului în perioada de execuție, următoarele documente: anexa 3-lista procedurilor tehnice de execuție aplicabile execuției lucrării (preparare mixturi- cod procedură [...], așternerea stratului de rulare din mixturi asfaltice cilindrate la cald- cod procedură [...], reparații asflatice- cod procedură [...], autorizație de mediu nr. [...] revizuită la data de 10.10.2008, măsurători emisii- august 2009, raport de încercare nr. [...], buletin de analiză nr. 455, buletin de analiză nr. 456, buletin de analiză nr. 457, concluzii privind evacuarea în atmosferă a pulberilor în suspensie.

În urma analizării ofertei depusă de SC [...] Drumuri [...], autoritatea contractantă a solicitat acesteia, prin adresa nr. [...], să precizeze unde, în cadrul propunerii tehnice, sunt consemnate măsurile privind protecția solului și subsolului pe care intenționează să le ia în perioada de execuție a lucrărilor de întreținere a DJ [...]

[...] a răspuns prin adresa nr. [...], arătând că pentru subfactorul de evaluare ”protecția solului și subsolului în perioada de execuție” nu s-au solicitat în mod expres anumite documente sau ca acest subiect să fie tratat în mod distinct. Astfel, a arătat ofertanta, societatea deține pentru fiecare activitate o procedură standard în care sunt descrise în amănunt măsurile de protecție cu privire la toți factorii afectați în procesul de producție, printre care se regăsesc și măsurile referitoare la sol și subsol. În continuare, în adresa de răspuns SC [...] Drumuri [...] prezintă reglementări ale procedurilor standard interne invocate. Anexat adresei nr. [...], SC [...] Drumuri [...] transmite autorității contractante dispoziții ale procedurilor menționate în anexa 3 din cadrul propunerii tehnice, respectiv procedurile cod [...], [...] și [...].

Potrivit fișelor individuale de punctaj, anexate raportului procedurii întocmit de comisia de evaluare la finalizarea activității sale, rezultă faptul ca diferențe de punctaj între cele două oferte depuse în procedură se regăsesc în ce privește factorul de evaluare ”prețul în lei fără [...]” și subfactorul de evaluare ”protecția solului și a subsolului în perioada de execuție” din cadrul factorului de evaluare ”nivelul de protecție a mediului”. Astfel, pentru subfactorul de evaluare ”protecția solului și a subsolului în perioada de execuție” oferta SC [...] Drumuri [...] a primit 0 puncte din maxim 10 puncte alocate acestui subfactor.

[...] a reținut că potrivit art. 170 din [...] nr. [...]6, ofertantul avea obligația de a elabora oferta în conformitate cu prevederile din documentația de atribuire.

Având în vedere faptul că în fișa de date a achiziției s-a menționat în mod expres faptul că ”programul calității și a măsurilor de protecția mediului se va întocmi în mod corespunzător criteriilor și subcriteriilor din algoritmul de evaluare a ofertelor”, faptul de a nu fi inclus în cadrul propunerii sale tehnice măsurile de protecția solului și subsolului în perioada de execuție se constituie într-o încălcare a prevederii legale evocată. Astfel, nu a putut fi reținută ca întemeiată susținerea contestatoarei că, nefiind menționate în documentația de atribuire documentele ce trebuie depuse ca dovedind măsurile de protecția solului și subsolului în perioada de execuție, indicarea celor trei proceduri interne, fără detalierea măsurilor de protecție a solului și subsolului incluse în acestea, sunt suficiente pentru a fi reținută conformitatea ofertei și pentru a fi acordat punctajul maxim alocat subfactorului de evaluare corespunzător.

Dat fiind faptul că autoritatea contractantă a solicitat clarificări ofertantei referitor la propunerea tehnică prezentată de aceasta, [...] a stabilit că au fost respectate prevederile art. 78 din HG nr. 925/2006, potrivit cărora comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, precum și perioada acordată pentru transmiterea clarificărilor.

[...] art. 79 din HG nr. 925/2006 stabilesc:

”(1) În cazul în care ofertantul nu transmite în perioada precizată de comisia de evaluare clarificările/răspunsurile solicitate sau în cazul în care explicaţiile prezentate de ofertant nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată neconforma.

(2) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conţinutul propunerii tehnice, oferta sa va fi considerată neconformă. Modificări ale propunerii tehnice se acceptă în măsura în care acestea:

  a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă sau erorilor aritmetice; sau

  b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire; prevederile art. 79 alin. (3) rămân aplicabile.”

Având în vedere că precizarea în propunerea tehnică a măsurilor de protecția solului și subsolului urma să fie punctată potrivit factorilor de evaluare menționați în fișa de date a achiziției, [...] a reținut că nu se poate considera lipsa din propunerea tehnică a mențiunilor privind aceste măsuri constituie o abatere minoră sau că poate fi încadrată în categoria viciilor de formă. În aceste condiții, autoritatea contractantă în mod corect nu a acceptat completările aduse propunerii tehnice prin răspunsul ofertantei SC colas Drumuri [...] la solicitarea de clarificări ce i-a fost adresată, acordând ofertei 0 puncte pentru subfactorul de evaluare ”protecția solului și subsolului în perioada de execuție”, deși, în baza art. 79 din HG nr. 925/2006, oferta SC [...] Drumuri [...] era neconformă.

[...] a mai reținut că SC [...] Drumuri [...] și-a motivat contestația și prin exprimarea de critici cu privire la documentația de atribuire, critici pe care [...] le-a reținut ca tardiv formulate raportat la data la care contestatoarea a luat cunoștință despre conținutul acestui act al autorității contractante. [...] mult, prin elaborarea și prezentarea unei oferte pe baza prevederilor documentației de atribuire ce nu a fost contestată în termenul legal stabilit în acest sens, operatorul economic contestator și-a asumat cerințele autorității contractante, pe care, prin documentele de calificare depuse și prin oferta prezentată, avea obligația să le îndeplinească și să le respecte.

În cauză nu se reclamă o altă situație decât cea care a fost dedusă spre soluționare [...] ca organ administrativ-jurisdicțional, criticile putând fi valorificate în altă modalitate decât cea prevăzută prin formularea căilor de atac prevăzute de lege, dacă se descoperă fapte ilicite în legătură cu desfășurarea procedurii contestației, ceea ce nu rezultă în cauză.

Nu există niciun motiv pentru care instanța penală să ajungă la o altă apreciere a situației respective, radical opusă, mai ales în lipsa unor probe care să ducă la concluzia că aspectele avute în vedere la momentul respectiv sunt rezultatul unor fapte ilicite ori au apărut elemente noi, în cauză fiind supuse analizei aceleași aspecte care le-a avut la dispoziție și [...] la soluționarea contestației.

Analizând situația și din perspectiva aspectelor prezentate în rechizitoriu, referitor la deficiențele identificate prin raportul de constatare financiară – contabilă întocmit de către specialistul din cadrul [...] [...] [...], și reținute în acuzare, instanța constată că acestea nu au suport legal și nu schimbă situația corectitudinii soluției din procedura de achiziție publică.

Astfel, faptul că nu au fost analizate aspectele invocate în contestaţia SC [...] Drumuri [...] [...], constând în aceea că în documentul intitulat „[...] individuală de punctaj”, semnat de fiecare din membrii comisiei de evaluare a ofertelor depuse (prin care se justifică punctajele obţinute de ofertanţi), la subcriteriul „Protecţia solului şi a subsolului în perioada de execuţie a lucrărilor” din cadrul criteriului „Nivelul de protecţie a mediului” (pct. [...]. alin (2) din fişă) au fost menţionate 8 obiective luate în calcul pentru notare, de către comisie, (depozitarea materiilor prime; instruirea personalului tehnic şi muncitor; colectarea, depozitarea şi eliminarea deşeurilor; prevenirea pierderilor de bitum la transvazarea acestuia; evacuarea apelor uzate şi a deşeurilor menajere; măsurile pentru neutralizarea contaminărilor accidentale; stocarea carburanţilor, uleiurilor şi a bitumului; depozitarea materialelor şi a deşeurilor fără afectarea culturilor), obiective care însă nu se regăsesc înscrise în [...] de atribuire privind achiziţia publică de lucrări ([...]. I „[...] de date a achiziţiei” şi [...]. [...] „Caietul de sarcini”), la poziţiile corespunzătoare de la criteriile de evaluare cu caracter tehnic, instanța constată că au fost avute în vedere criterii specifice, de interes, în raport de cerința protecției necesare.

Obiectivele avute în vedere și enumerate în fișele individuale de punctaj nu constituie cerințe exacte și întocmai pe care ar fi trebuit să le îndeplinească SC [...] Drumuri [...], rezultând că acestea sunt principalele aspecte avute în vedere de comisie pentru a aprecia măsurile de protecție a solului și a subsolului.

SC [...] Drumuri [...] nu a primit puncte pentru acest subcriteriu din propunerea tehnică, nu pentru că nu a nimerit exact obiectivele care apar în fișa individuală de punctaj, ci pentru că nu a scris nimic la ”protecția solului și a subsolului în perioada de execuție a lucrărilor”.

De aceea și comisia de evaluare, prin adresa nr. [...] (vol. 23 dos. u.p. fila 106), a solicitat clarificări pentru ca SC [...] Drumuri [...] să precizeze unde sunt consemnate în cadrul propunerii tehnice măsurile privind protecția solului și subsolului pe care intenționa să le ia în perioada de execuție a lucrărilor de întreținere a DJ [...]

 Abia prin răspunsul la solicitarea de clarificări, prin adresa nr. [...], înregistrată la consiliu la nr. [...] (vol. 23 dos. u.p. filele 80-106), indică ceea ce ar fi trebuit să fie parte din propunerea tehnică, susținând că societatea deține pentru fiecare activitate o procedură standard în care sunt descrise în amănunt măsurile de protecție cu privire la toți factorii afectați în procesul de producție, printre care se regăsesc și măsurile referitoare la sol și subsol.

În fișa de date a achiziției exista cerință expresă la [...] de protecție a mediului să includă ”în mod concret și specific”, corespunzător prevederilor legale în vigoare și a caietului de sarcini din documentația de atribuire.

Era evident că trebuia să se indice ceva, în condițiile în care, tot în fișa de achiziție, la [...] se arată modalitatea de stabilire a punctajului.

Ori SC [...] Drumuri [...] nu a indicat nimic în legătură cu acest subcriteriu, fiind irelevant ce obiective au avut în vedere în fișa individuală de punctaj membrii comisiei.

Referitor la faptul că la dosar a fost identificată şi o altă variantă a [...] de sarcini (completată în raport de varianta din [...] de atribuire a contractului de achiziţie de lucrări), care stipulează, în plus, faptul că „Ofertantul va include în propunerea tehnică Programul măsurilor de protecţia mediului, în mod concret şi specific, corespunzător prevederile legale în vigoare”, fără a se oferi alte precizări, se constată că există posibilitatea identificării unor astfel de variante, prin repetarea aceluiași tip de lucrare în faze diferite ale procedurii, importantă fiind cea care a făcut parte în final din documentația de atribuire.

Rezultă că varianta caietului de sarcini care a făcut parte din documentația de atribuire este cea aflată la filele 196-205 din vol. 23 dos. u.p., în care, la pct.7 ”Măsuri de protecția mediului” se arată că, ”prin activitatea desfășurată la lucrările de întreținere, se va căuta să nu se polueze solul, subsolul, apa sau atmosfera ci din contra, să se îmbunătățească factorii de mediu”. Se mai menționează că ”se va solicita ofertanților atestarea [...] 14001/2004 rpivind asigurarea protecției mediului”.

Se constată că în caietul de sarcini se indică ideea principală a cerințelor din acest punct de vedere, obiectivul esențial al cerințelor, nefiind necesar a se indica în concret și prin enumerare măsurile care trebuie să le ia operatorul economic.

Cele cuprinse în caietul de sarcini nu sunt în contradicție cu fișa de date a achiziției, unde se indică necesitatea de a include în propunerea tehnică măsurile de protecție în mod concret și specific.

Cea de a doua variantă a caietului de sarcini, care de fapt cronologic este prima, în care apare în plus la pct. 7 mențiunea că ”ofertantul va include în propunerea tehnică Programul măsurilor de protecția mediului în mod concret și specific, corespunzător prevederilor legale”, este cea de la filele 235-232 din vol. 23 dos. u.p. și care rezultă că a constituit una din anexele la referatul de necesitate din 29.04.[...]

În condițiile în care în final această mențiune aflată în caietul de sarcini care a însoțit referatul de necesitate pentru achiziția publică a fost scoasă din caietul de sarcini și introdusă în fișa de date a achiziției nu poate fi reținut ca o deficiență, informația fiind introdusă în condițiile legii în fișa de date a achiziției.

Totodată, dacă SC [...] Drumuri avea nemulțumiri privind cerințele tehnice, aceasta putea contesta la momentul oportun documentația de atribuire, ceea ce nu a făcut, motiv pentru care și [...] a reținut aceste critici ca tardive, prin elaborarea și prezentarea unei oferte pe baza prevederilor documentației de atribuire ce nu a fost contestată în termenul legal stabilit în acest sens, operatorul economic asumându-și cerințele autorității contractante, pe care, prin documentele de calificare depuse și prin oferta prezentată, avea obligația să le îndeplinească și să le respecte.

Față de cele arătate, se constată că în mod corect comisia de evaluare nu a acordat nici un punct la subcriteriul referitor la protecţia solului şi a subsolului în perioada de execuţie (subcriteriu ce face parte din criteriul „Nivelul de protecţie a mediului”).

 Faptul că, urmare solicitării de clarificări formulată de SC [...] Drumuri [...], autoritatea a eliminat cerinţa dotării staţiei de preparat mixturi asfaltice cu instalaţie de dozare automată a fibrelor de celuloză (MASF), consemnată din eroare materială la cap. I[...]) [...] tehnică şi/sau profesională”, nu demonstrează că unele cerinţe ale autorităţii contractante, incluse în documentaţia de atribuire a contractului de execuţie de lucrări, sunt excesive sau neconforme chiar cu alte prevederi ale aceleiaşi documentaţii, ci demonstrează că această cerință a fost introdusă din eroare și nu pentru că s-a urmărit un scop nelegitim, iar deficiența a fost înlăturată pe căile prevăzute de lege, fiind înștiințați despre modificare toți operatorii economici (vol. 23 dos. u.p. filele 122-124). Nu se arată în rechizitoriu de ce unele cerințe ar fi excesive sau neconforme și nici care sunt acestea.

Totodată, dacă SC [...] Drumuri [...] considera și cu privire la cerințele privind protecția mediului că nu sunt clare ori sunt exagerate, avea posibilitatea și în cazul acestora să solicite clarificări.

 Prin urmare, instanța nu poate primi aprecierea acuzării, exprimată în rechizitoriu, că unele cerinţe ale autorităţii contractante, incluse în documentaţia de atribuire a contractului de execuţie de lucrări, sunt excesive sau neconforme chiar cu alte prevederi ale aceleiaşi documentaţii, nefiind indicat cu care anume prevederi sunt neconforme.

Autoritatea contractantă este singura în măsură să cunoască în mod exact necesităţile sale obiective, orice achiziţie care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a acestora reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor publice.

[...] achiziţionării de produse de o anumită performanţă, caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, condiţiile specifice de executare a contractului de achiziţie publică sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcţie de necesităţile obiective şi priorităţile comunicate de compartimentele din cadrul acesteia.

Instanța constată că, în speță, criteriile de calificare și selecție nu încalcă principiul proporționalității, au legătură cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit, iar nivelul cerințelor minime solicitate prin documentația de atribuire, precum și documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerințe sunt limitate la cele strict necesare pentru a asigura îndeplinirea în condiții optime a contractului respectiv, luând în considerare exigențele specifice impuse de valoarea, natura și complexitatea acestuia, conform art. 179 din [...] nr. [...]6.

Pe de altă parte, nu specificațiile tehnice sunt cele care au împiedicat în vreun mod nepermis pe SC [...] Drumuri [...] să câștige licitația, ci omisiunea acesteia de a acoperi cerințele privind protecția solului și subsolului, această cerință nefiind de natură să împiedice în vreun fel accesul egal al ofertanților la procedura de atribuire, și nici nu se constituie într-un obstacol nejustificat de natură să restrângă concurența între operatorii economici.

Referitor la criteriile de evaluare și ponderile acestora, prin nota justificativă nr. [...] sunt prezentate suficiente elemente privind  criteriile de evaluare şi ponderile acestora, algoritmul de calcul și factorii de evaluare a ofertelor în cazul aplicării criteriului ”oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” fiind prezentați în documentația de atribuire conform art. 14 din HG nr. 925/2006.

Faptul că motivarea notei justificative mai sus menționată ar fi una lacunară nu conduce la concluzia că prin lipsa acestor motive ori printr-o motivare mai lapidară a fost în vreun fel împiedicată SC [...] Drumuri [...] să își întocmească o ofertă competitivă, iar eventuala lipsă a motivării ar constitui doar o încălcare a disp. art. 15 alin. 4 din HG nr. 925/2006.

Referitor la faptul că prin stabilirea că ponderea criteriului „Nivelul de protecţie a mediului” este una ridicată, de 20% din totalul factorilor de evaluare, în timp ce factorul „preţ” are o pondere de 51%, s-ar fi distorsionat rezultatul aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică, se constată în primul rând că problema în speță nu a fost dată de întreg factorul privind protecția mediului, ci doar de un subfactor care a avut punctaj de evaluare 10 puncte.

Nu ne putem afla în situația distorsionării rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, de vreme ce ponderea propunerii financiare este de 51%, iar în cadrul propunerii tehnice care are o pondere de 49%, subfactorul de evaluare contestat are de asemenea o pondere de 10%.

Faptul că ofertantul cu preţul cel mai mic a fost surclasat de cel care a obţinut punctajul maxim la criteriul „Nivelul de protecţie a mediului” nu poate constitui o dovadă de distrosionare a procedurii, în condițiile în care și SC [...] [...] a primit un punctaj suficient de bun pentru propunerea financiară, diferența de preț între cele două firme nefiind una deosebit de semnificativă din perspectiva criteriului de atribuire stabilit ”oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere econmic”.

Instanța constată că nu se identifică niciun motiv pentru a reține că ponderea factorilor de evaluare nu reflectă în mod corect importanţa caracteristicii tehnice/functionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ ce poate fi punctat, sau cuantumul valoric al avantajelor de natura financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini, conform art. 15 alin. 3 din HG nr. 925/2006.

[...] cum se arată și în expertiza contabilă, în [...] nr. [...]6 și HG nr. 925/2006 nu există dispoziții care să constituie orientări obligatorii privind ponderea procentuală pentru factorii de evaluare.

Se mai susține prin rechizitoriu și că nu au fost respectate dispoziţiile art. 15  alin 1 din HG nr. 925/2006, care precizează faptul că „autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza cerinţele referitoare la calificare, ca factori de evaluare a ofertelor”.

Analizând această situație, instanța constată că factorii de evaluare reprezintă modalitatea de concretizare a criteriului de atribuire, prin intermediul acestora fiind stabilite aspectele pe care autoritatea le are în vedere atunci când aplică criteriul de atribuire, în cazul criteriului de atribuire ”oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” fiind urmărit un cât mai bun raport calitate-preț, sens în care pot fi avuți în vedere prețul ofertat, durata de execuție și eficiența tehnică a proceselor tehnologice utilizate în executarea proiectului.

În cauză nu cerințele referitoare la calificare sunt practic factorii de evaluare, ci, așa cum se menționează în nota justificativă, prețul total al lucrării, programul calității împărțit pe subcriterii, nivelul de protecție, durata de execuție a lucrării și termenul de garanție, limita între ceea ce este cerința de calificare și factor de evaluare fiind una extrem de fină, individualizarea factorilor de evaluare în speță fiind făcută potrivit cu nevoile autorității contractante.

În cauză a fost audiată în cursul urmăririi penale și în instanță martora [...] [...], persoana împuternicită de către SC [...] Drumuri [...] [...] să participe la procedura de achiziţie publică descrisă.

La urmărirea penală aceasta a declarat că a depus documentaţia întocmită de către serviciul de specialitate din cadrul societăţii şi că a fost prezentă la momentul deschiderii ofertelor, ulterior aflând că societatea nu a câştigat licitaţia, deşi oferise preţul cel mai mic, însă nu a mai putut oferi alte detalii în legătură cu desfăşurarea acestei proceduri (vol. 7 dos. u.p. filele 549-551).

În instanță, vol. 21 dos. inst. filele 161-162, martora a declarat că nu cunoaște aspecte în legătură cu procedurile de licitații publice, că a fost prezentă la deschiderea ofertelor, iar referitor la afirmația care apare în declarația dată la urmărirea penală că autoritatea [...] [...] [...] ar fi defavorizat SC [...] Drumuri [...] ar fi scris-o pentru că așa i-a spus procurorul deși a indicat să fie întrebați cei care au contestat.

Instanța constată că aprecierea martorei făcută la urmărirea penală, privind faptul că SC [...] Drumuri [...] ar fi fost defavorizată de autoritatea contractantă în favoarea SC [...], se bazează strict pe faptul că firma din partea căreia a participat la deschiderea ofertei avea prețul mai mic, rezultând din cele declarate atât în fața instanței, cât și în fața procurorului, că martora nu se pricepe la procedurile de achiziție publică, nefiind implicată în vreun fel în pregătirea documentației și necunoscând foarte bine nici regulile.

Aprecierea unei defavorizări rezultă că a fost una pur personală, profund subiectivă, care nu a avut la bază niciun element concret, având în vedere și că în procedură criteriul atribuirii a fost stabilit ”oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, astfel că aspectele relatate de aceasta sunt irelevante pentru cauză și prin urmare nu pot fi avute în vedere.

În raport de modalitatea acesteia de a aprecia, așa cum rezultă din declarațiile acesteia, instanța nu poate reține că declarația în cursul urmăririi penale a fost dată într-adevăr la dictarea procurorului, putând ține tot de o manieră personală de a aprecia asupra modului în care are loc o audiere.

Se susține că în contractul de execuţie de lucrări nr. [...], încheiat între autoritatea contractantă, [...] [...] [...], şi firma [...] [...] [...], care a avut ca obiect efectuarea lucrărilor de întreţinere a îmbrăcăminţii asfaltice prin plombări [...] m.p. şi covor asfaltic 2,7 km pe DJ 221 B [...] - [...] (pct. 2.1 din contract), nu s-au precizat sectoarele de drum judeţean pe care urmau a se executa, pe de o parte lucrări de plombări, iar pe de altă parte lucrări de aşternere a unui covor asfaltic.

Instanța constată că nu constituie o problemă lipsa mențiunii sectoarelor de drum, rezultând că de fapt tot drumul a fost supus lucrărilor, iar partea de drum unde urma să fie așternut covorul asflatic putea fi ușor identificată (zona cu drum pietruit) la fel și cea pentru plombări (zona cu asfalt), subînțelegându-se că cel puțin la plombări, se vor efectua lucrări acolo unde sunt gropile.

[...] cum a arătat și martorul [...] [...] în cazul altui contract, exista posibilitatea măririi gropilor de la momentul constatării necesității lucrărilor și creșterii suprafețelor de plombat, caz în care se mergea pe varianta plombării suprafețelor cele mai deteriorate, fără a rezulta că nu se făcea lucrarea conform obligațiilor contractuale.

[...] s-a obligat să execute, să finalizeze şi să predea lucrările în termen maxim de 40 zile de la data menţionată în ordinul scris, emis de autoritatea contractantă, pentru începerea execuţiei lucrărilor (pct. 4.1 din contract), sens în care a fost emis ordinul nr. 9/16.11.2009 prin care s-a stabilit ca dată de începere a execuției 18.11.2009, comunicat la 16.11.2009 societății cu adresa nr. [...] (vol. 14 dos. inst. filele 212-213), lucrările fiind sistate o dată din cauza condițiilor meteo (vol. 14 dos. inst. filele 214-215).

Părţile au convenit ca executantul lucrărilor să constituie o garanţie de bună execuţie, în cuantum de 42.480,75 lei pentru o perioadă de 24 luni (adică 2 ani) de la terminarea lucrării, în conformitate cu prevederile Legii nr. [...].

Se susține în rechizitoriu că, prin documentaţia de atribuire -[...]. [...] „Caietul de sarcini” pct. 10 alin (2) garanţia de bună execuţie fusese stabilită la 10 % din valoarea totală a fiecărei situaţii de lucrări depuse spre decontare, în timp ce în contractul de lucrări încheiat s-a stipulat că aceasta va fi constituită prin scrisoare de garanţie bancară, în cuantum de 5 % din valoarea fără [...] a contractului și că la dosar nu există scrisoare de garanţie bancară prezentată de către constructor, privind constituirea garanţiei de bună execuţie în cuantum de 42.480,75 lei şi nici nu s-a reţinut, din situaţiile de lucrări întocmite, c/valoarea garanţiei de bună execuţie, astfel cum s-a stipulat în documentaţia de atribuire (cu respectarea prevederile art. 16 alin (2) din Legea nr. [...]), încălcându-se astfel principiul tratamentului egal şi nediscriminatoriu, reglementat de art. 2 alin (2) lit. b) din [...]. nr. [...].

Instanța constată că, așa cum arată și apărarea, potrivit art. 16 alin. 2 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii.

[...] declarației privind încadrarea SC [...] [...] [...] în categoria [...] a fost bifată că există și de către comisia de evaluare la deschiderea ofertelor, în cazul SC [...] Drumuri [...] fiind menționat ”nu e cazul”, declarația în acest sens dată de SC [...] [...] aflându-se la fila 255 din vol. 23 dos. u.p.).

Astfel, chiar dacă în documentația de atribuire s-a trecut că această garanție este de 10% din valoarea totală a fiecărei situaţii de lucrări depuse spre decontare, în cazul persoanelor juridice care se încadrează la [...] se înțelege, în baza legii, că este vorba despre jumătate.

Faptul că în caietul de sarcini s-a menționat că valoarea garanției de bună execuție va fi calculată din valoarea totală a fiecărei situații de lucrări depuse spre decontare, iar societatea a garantat direct la valoarea totală a contractului nu poate fi o situație de favorizare pentru aceasta, ci mai degrabă pentru autoritate, fiind clar în interesul autorității să fie asigurată valoarea garanției la valoarea totală a contractului, decât parțial pentru fiecare valoare a situațiilor de lucrări depuse spre decontare.

[...] se suține prin rechizitoriu că în urma verificării documentaţiei de către specialistul care a întocmit raportul de constatare, s-a constatat că nu există scrisoare de garanţie bancară prezentată de către constructor, privind constituirea garanţiei de bună execuţie în cuantum de 42.480,75 lei şi nici nu s-a reţinut - din situaţiile de lucrări întocmite - c/valoarea garanţiei de bună execuţie, astfel cum s-a stipulat în documentaţia de atribuire (cu respectarea prevederile art. 16 alin (2) din Legea nr. [...]), se constată că există scrisoarea de garanție bancară, aceasta fiind identificată și depusă la dosar la anexele la raportul de expertiză contabilă, constituită la valoarea de 42.480,75 lei potrivit reducerii pentru [...], scrisoare emisă de [...] [...] [...] la 18.11.2009 cu valabilitate până la data de 07.12.2011 (vol. 20 dos. inst. fila 411). Se impune a se avea în vedere că aceste documente nu se păstrează de obicei cu documentația de atribuire a procedurii, fiind documente ce țin de partea de execuție a contractului, compartimentul/serviciul unde sunt păstrate putând fi unul financiar ori conform organizării interne a instituției.

 Prin urmare instanța nu poate reține aprecierea că autoritatea contractantă a favorizat, după încheierea contractului de lucrări, firma SC [...] [...] [...], și prin urmare nici nu a încălcat principiul tratamentului egal şi nediscriminatoriu reglementat de art. 2 alin (2) lit. b) din [...] nr. [...], rezultând că societatea câștigătoare a licitației a beneficiat doar de dispozițiile exprese și univoce ale legii, autoritatea contractantă fiind obligată să dea eficiență acestora fără a crea reguli speciale și permisive societății comerciale.

[...] lucrărilor înscrise în situaţiile de plată întocmite de constructor în lunile noiembrie 2009 şi aprilie 2010, avizate de către dirigintele de şantier, inculpatul [...] [...], din partea beneficiarului, a fost de 1.011.040,33 lei (adică 408.002,40 lei + 603.037,93 lei), în raportul de constatare specialistul susținând că la dosar nu a regăsit procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, precum şi procesele verbale de recepţie finală, astfel că, în raport de faptul că autoritatea contractantă ar fi acceptat să deconteze contravaloarea unor lucrări de întreţinere a îmbrăcăminţii asfaltice, care nu au fost recepţionate ca fiind executate (cantitativ şi calitativ), a apreciat că au fost încălcate prevederile art. 92 alin (4) lit. a) şi b) din [...]. nr. [...], prin care se aprobă normele de aplicare a [...]. nr. [...], care stipulează că :

„În cazul contractelor de lucrări, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează:

a) 70% din valoarea garanţiei, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor (...);

b) restul de 30% din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor executate, pe baza procesului-verbal de recepţie finală”.

SC [...] [...] [...] a emis factura nr. [...] în valoare de 408.002,40 lei, care a fost achitată integral de către autoritatea contractantă, cu [...]. nr. [...] şi cu [...]. nr. 789/30.12.[...]

Totodată, constructorul a întocmit factura nr. [...] în valoare de  603.037,93 lei, care a fost achitată integral de către autoritatea contractantă cu [...]. nr. 743/ 28.04.[...]

Modalitatea achitării intregral a facturii este considerată o deficiență prin rechizitoriu, întrucât la momentul respectiv nu erau întocmite procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor.

Se susține că astfel nu au fost respectate prevederile art.  54 alin (5) şi (6) din Legea nr. [...] privind finanţele publice locale, care stipulează că, „Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor şi executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate”, iar „Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale”.

Instanța constată că procesul verbal de terminarea a lucrărilor nr. 18 a fost întocmit la data de 14.07.2010, iar cel de recepție finală a lucrărilor nr. 16 la data de 19.10.2012 (vol. 14 dos. inst. filele  221-224).

Față de cele expuse și reținute și prin expertiza contabilă efectuată în cauză (vol. 20 dos. inst. filele 140-433 de interes pag. 130-131 din expertiză), opinia expertului desemnat de instanță fiind concordantă și cu cele ale experților contabili consilieri, instanța constată că nu s-a încălcat vreo dispoziție de lege, apreciind că documentele enumerate în textul citat din Legea nr. 273/2006- art. 54, sunt cu titlu exemplificativ, în fiecare situație impunându-se a se dispune potrivit tuturor normelor care intervin și a particularităților acesteia.

În condițiile în care se observă că plata a fost efectuată pe baza unor documente de finalizare a lucrărilor, în raport și de condițiile contractuale, faptul că la acel moment nu era încheiat procesul verbal de recepție a execuției lucrărilor nu înseamnă că s-a încălcat vreo dispoziție de lege și nu există nicio justificare a se reține în sarcina inculpaților îndeplinirea activităților de serviciu în mod defectuos, în special în calitate de membri ai comisiei de evaluare.

Astfel, rezultă că potrivit disp. art. 13.3 din contractul nr. 160/2009 ”plata facturii se va face după verificarea și acceptarea situațiilor de plată de către achizitor”

Conform art. 13.4 din contract plata ultimelor sume datorate executantului, pe baza situațiilor de lucrări confirmate, pentru lucrările executate, nu va fi condiționată de recepția lucrărilor.

[...] întocmirii procesului verbal de recepție a execuției lucrărilor nu rezultă a fi din culpa SC [...] [...], care a executat lucrările în termen, astfel că momentul efectuării plății nu rezultă a fi o situație de favorizare, ci eventual de evitare a prejudicierii societății cu consecințe de penalizare a autorității contractante.

Referitor la garanția de bună execuție, aceasta se consideră eliberată la momentul expirării termenului pentru care a fost constituită, în speță 07.12.2011, la expirarea termenului de garanție asumat de contractantul constructor, situație care nu presupune o operațiune materializată.

Faptul că procesul verbal de recepție finală a fost întocmit târziu nu poate conduce la reținerea faptului că s-a încălcat vreo dispoziți lege, reglementarea fiind cuprinsă într-o hotărâre de guvern care nu este lege primară (art. 92 alin 4 lit. a şi b din HG nr. 925/2006), întârzierea datorându-se printre altele și sistării lucrărilor pentru o perioadă, iar situația ar fi constituit o problemă dacă se impuneau lucrări ori se impunea răspunderea în baza obligației de garanție, ceea ce rezultă că nu a fost cazul. 

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, martorul [...] [...], la acel moment inculpat, a declarat că, în urma participării la procedura de achiziţie organizată de către [...] [...] [...], pentru achiziţionarea serviciului de dirigenţie de şantier pentru lucrările de întreţinere îmbrăcăminţi asfaltice prin plombări, pe DJ 221B [...] – [...], pe o suprafaţă de 3000 mp şi aşternerea unui covor bituminos în lungime de 2,7 km, societatea pe care o administra (SC [...] [...]) a fost declarată câştigătoare şi a încheiat contractul de servicii nr. [...], cu [...] [...] [...].

Ulterior, la data de 18.11.2009, a participat la întocmirea procesului verbal nr.1 de predare a amplasamentului, în prezenţa reprezentantului Consiliului [...] [...], inculpatul [...] [...] şi a reprezentantului SC [...] [...], ocazie cu care a aflat de la reprezentantul Consiliului [...] [...], că lucrarea se va desfăşura în două etape. Conform atribuţiilor sale, a verificat în permanenţă stadiul de executare a lucrărilor, întocmind în acest sens documentele corespunzătoare. La terminarea celor două etape ale lucrării, martorul a întocmit dosarul de urmărire a lucrării, care cuprindea şi raportul final, în care au fost consemnate toate activităţile efectuate. Totodată, a menţionat că a participat la recepţia lucrărilor, efectuată în luna iulie 2010, dar nu a participat şi la recepţia finală, precizând şi faptul că prima etapă s-a desfăşurat în luna noiembrie 2009, lucrările fiind sistate până în luna aprilie 2010, datorită condiţiilor meteorologice.

În fața instanței (vol. 24 dos. inst. filele [...], martorul [...] [...] a arătat în principal că lucrările executate de SC [...] [...] au corespuns din punct de vedere calitativ și cantitativ, că în contractul încheiat de firma la care lucra cu [...] [...] [...] erau menționate în mod expres sectoarele de drum pe care urmau să fie efectuate lucrările și că cele menționate în situațiile de lucrări le confrunta cu ceea ce era în teren. A menționat martorul că fotografiile de la dosar privind acest drum au fost efectuate de el. Nu cunoaște despre efectuarea plăților întrucât nu a fost atribuțiunea sa.

Aspectele prezentate de martor nu conduc la concluzia că modalitatea de derulare a contractului de achiziție publică s-a desfășurat cu încălcarea regulilor, ci din contra, acestea au fost respectate, existând întârzieri în execuție datorită sistării lucrărilor solicitată și admisă conform documentelor mai sus menționate și care se regăsesc în vol. 14 dos. inst. filele 214-215.

[...] despre care acesta susține că le-a făcut la momentul lucrărilor și depuse cu ocazia audierii sale în calitate de suspect/inculpat în cursul urmăririi penale (vol. 7 dos. u.p. filele 252-260 și 287-290) demonstrează momentele când s-a lucrat, prin data afișată la fotografii raportat și la elemente din imagini, demonstrând și că aceste lucrări nu au fost efectuate peste alte lucrări recente.

Tot acest martor a depus la dosar și proces verbal de predare a amplasamentelor, ordin de sistare lucrări, situații de lucrări, procesul verbal la terminarea lucrărilor și proces verbal de recepție finală (vol. 7 filele 239-251).

Față de cele reținute cu privire la aspectele ce țin de procedura finalizată cu atribuirea contractului nr. 160/2009 nu se poate reține încălcarea de dispoziții de lege primară, ori favorizarea SC [...] [...], o principală situație care a dus la câștigarea licitației de către SC [...] [...] fiind omisiunea SC [...] Drumuri [...] de a trata un subcriteriu de la cerințe, ceea ce a dus la obținerea unui punctaj mai mic decât cealaltă ofertantă, instanța constatând în raport de probele din dosar că nu poate fi primită concluzia acuzării că aceasta întrunise cerinţele minime de calificare pentru protecţia mediului (care includea protecţia aerului, a solului şi subsolului).

Astfel, nu se identifică un fapt ilicit și nici producerea unui prejudiciu sau a unei vătămari a intereselor legale ale unei persoane, prin urmare nu a fost cauzat prejudiciul de 79.466,96 lei care ar fi fost constituit din diferența de preț între oferta SC [...] Drumuri [...] și SC [...] [...] (1.011.040,33 lei - 931.573,37 lei).

Nu s-au identificat în legătură cu această procedură acte de determinare ori de influențare în orice mod a activității funcționarilor din cadrul consiliului, din partea SC tancrad [...] [...] ori [...] [...] [...], pentru a fi create condiții prielnice societății în proceduri de natură favorizantă.

Instanța constată că și procedura aceasta a făcut obiectul verificărilor [...] [...], fără a se constata nereguli în derularea acesteia, sens în care poate fi văzut Raportul de activitate nr. [...] aflat în vol. 9 dos. inst. filele 236-244.

Procedura de achiziție publică finalizată cu atribuirea contractului nr. [...] având ca obiect ”Lucrări de întreținerea îmbrăcăminții asfaltice prin așternerea unui covor bituminos într-un strat pe drumurile județene DJ 221, DJ 202A și DJ 203 din judeţul [...]”

Inculpații vizați de această procedură sunt [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], SC [...] [...] [...], [...] [...] [...].

Contractul de lucrări nr. [...] a avut ca obiect reabilitarea drumurilor din judeţul [...] prin așternerea unui covor bituminos într-un strat pe DJ 211 [...] [...]-DN 2B (Oprișenești) 1,50 km, DJ 202A [...]- [...] 2,00 km și DJ 203 [...]- [...] 2,00 km din judeţul [...].

Procedura de atribuire a lucrării a fost aceea de licitaţie deschisă, criteriul de atribuire fiind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Prin notele justificative nr. [...] şi [...] (vol. 26 dos. u.p. filele 196-200), aprobate de către [...] Consiliului [...] [...], inculpatul [...] [...] [...], au fost stabiliţi factorii de evaluare a ofertelor în cadrul criteriului de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, precum şi cerinţele minime de calificare privind capacitatea tehnică şi profesională şi capacitatea economico-financiară a ofertanţilor.

La baza documentaţiei de atribuire a stat referatul de necesitate înregistrat sub nr. [...], aprobat de către [...] Consiliului [...] [...], document în care se menţionează lungimea drumurilor pe care se execută lucrări de aşternere covor bituminos într-un strat, astfel cum s-a preluat ulterior și în documentația de atribuire, valoarea estimată a contractului fiind de 2.096.637 lei fără [...] (vol. 26 dos. u.p. filele 201-202).

[...] de participare având numărul [...] a fost publicat în [...] la data de 22.09.2009 (vol. 26 dos. u.p. filele [...]

În document s-a menţionat faptul că şedinţa de licitaţie deschisă a fost stabilită pentru data de 13.10.2009 ora [...], iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este în aceeaşi zi, la ora [...].

 Prin dispoziţia nr. [...] a preşedintelui Consiliului [...] [...], inculpatul [...] [...] [...], au fost desemnaţi ca membri ai comisiei de evaluare inculpaţii [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] şi [...] [...] și doi membri de rezervă [...] [...] și [...] [...] (vol. 26 dos. u.p. fila 87).

La data de 13.10.2009 a avut loc şedinţa de deschidere a ofertelor depuse de trei societăți comerciale pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, comisia de evaluare condusă de [...] [...] - vicepreşedinte al Consiliului [...] [...] întocmind în acest sens procesul verbal al şedinţei de deschidere, înregistrat sub nr. [...] din aceeași dată (vol. 26 dos. u.p. filele 67-78).

Au depus oferte SC [...] [...] [...], SC [...] [...] [...] și SC [...] [...] [...].

SC [...] [...] [...] a propus un preț de 1.782.230 lei fără [...], un termen de execuție de 4 zile și un termen de garanție de 48 de luni.

SC [...] [...] [...] a propus un preț de 1.857.899 lei fără [...], un termen de execuție de 4 zile și un termen de garanție de 24 de luni.

SC [...] [...] [...] a propus un preț de 1.267.453 lei fără [...], un termen de execuție de 4 zile și un termen de garanție de 48 de luni.

Astfel, se observă că oferta firmei SC [...] [...] [...] a avut un preţ mai mic cu 514.777,00 lei, în comparaţie cu cea a societăţii SC [...] [...] [...] (1.267.453,00 lei faţă de 1.782.230,00 lei).

Se susține în rechizitoriu că, deși la pct. IV. 2) din „[...] de date a achiziţiei” din [...] de atribuire întocmită de autoritatea contractantă se menţionează, ca o cerinţă obligatorie pentru calificarea ofertanţilor - prezentarea unui „Certificat privind plata obligaţiilor către bugetul local eliberat de către direcţia de specialitate din cadrul [...] în a căror rază teritorială activează ofertantul (....), valabil la data deschiderii, în original sau copie legalizată” însă, cu toate că ofertanţii nu au depus aceste documente, inclusiv pentru punctele de lucru (astfel cum rezultă acestea din certificatele constatatoare eliberate de către Oficiul [...] Comerţului), autoritatea contractantă nu a luat măsuri pentru declararea ofertelor respective ca neconforme.

Verificând documentația din dosarul de urmărire penală, se constată că SC [...] [...] [...] a prezentat în documentele ofertei certificatul fiscal, inclusiv pentru punctul de lucru din com. [...], jud. [...], a se vedea vol. 27 filele 229-230- certificat de atestare fiscală eliberat de [...] [...] [...] nr. [...] și certificatul fiscal nr. [...] eliberat de [...] com. [...], potrivit căruia firma nu figura cu creanțe bugetare de plată la bugetul local, înregistrarea certificatului fiscal fiind efectuată și în mod corect în Registrul de intrări-ieșiri documente eliberate de către Serviciul de Taxe și Impozite Locale din cadrul Primăriei comunei [...], județul [...] aflat în original în vol. 12 dos. u.p.

 Conform art. 113 alin. 4 din OG nr. 92/2003 în vigoare la acea dată, certificatul de atestare fiscală se emite în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data depunerii cererii de către contribuabil şi poate fi utilizat de contribuabil pe toată perioada lunii în care se emite. Certificatul de atestare fiscală emis în intervalul 25 a lunii - finele lunii este valabil pe toată perioada lunii următoare emiterii.

De asemenea, tot în dosarul de urmărire penală, vol. 28 dos. u.p. fila 32 există dovada că SC [...] [...] a depus certificatul fiscal nr. [...] eliberat de [...] sect. 5 [...], potrivit căruia nu figurează cu debite la bugetul local.

În volumul 30 dos. u.p. fila 15 se regăsește și certificatul fiscal nr. [...] eliberat de Municipiul [...] pentru SC [...] [...], potrivit căruia firma nu figura cu creanțe bugetare de plată la bugetul local.

Prin urmare, societățile au îndeplinit condiția depunerii certificatului fiscal, SC [...] [...] [...] depunând inclusiv certificatul privind situația datoriilor față de bugetul local pentru punctul de lucru din com. [...], jud. [...], doar în această localitate având alte puncte de lucru conform certificatului constatator eliberat de [...] (vol. 26 dos. u.p. filele 340-342).

SC [...] [...] avea puncte de lucru, pe lângă cele din [...], și în orașul [...], în documentele ofertei prezentând certificat fiscal privind plata taxelor la bugetul local doar pentru punctele de lucru din [...] (vol. 30 dos. u.p. filele [...] și 15).

SC [...] [...] avea puncte de lucru în alte 16 localități și a prezentat certificat fiscal privind plata taxelor la bugetul local doar de la [...] sectorului 5 [...].

În fișa de date a achiziției se menționează că persoanele juridice române trebuie să prezinte, printre altele, un certificat privind plata obligațiilor către bugetul local eliberat de către direcția de specilitate din cadrul primăriilor în a căror rază activează ofertantul din care să reiasă că ofertantul nu are obligații restante la bugetul local valabil la data deschiderii, în original sau copie legalizată.

[...] se menționează că trebuie un certificat de la primăriile în a cărei rază activează, subînțelegându-se că ar fi vorba și despre primăriile în a căror rază au puncte de lucru, această situație nu induce clar cerința că trebuie și de la aceste unități administrative, astfel că societățile ofertante au depus cu precădere de la autoritatea unde au sediul și activitatea principală.

Astfel, în mod corect comisia a apreciat că această condiție era îndeplinită de ofertante, condiția fiind îndeplinită de SC [...] [...] [...] inclusiv pentru punctul de lucru cu care figurează în certificatul constatator emis de [...].

Prin urmare, dacă s-ar fi impus declararea ofertelor ca neconforme pentru lipsa certificatelor fiscale privind plata datoriilor către bugetele locale inclusiv unde aveau puncte de lucru, din această perspectivă singura ofertă conformă ar fi fost doar cea depusă de SC [...] [...].

Referitor la oferta depusă de [...]. [...] [...]., se susține în rechizitoriu că aceasta, deși s-a situat cu mult sub valoarea estimată de către autoritatea contractantă, ajungând la [...] % faţă de suma înscrisă în devizele estimative, de 2.096.748,38 lei, autoritatea contractantă nu a solicitat ofertantului clarificări, prin care acesta să justifice nivelul preţurilor respective, astfel că nu ar fi fost respectate astfel dispoziţiile art. 202 alin (1) din [...]. nr. 34/ 19.04.2006 privind achiziţiile publice, conform cărora „în cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului, în scris şi înainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii şi precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv”.

Se susține în rechizitoriu, că prin nesolicitarea unor clarificări în acest sens, s-a avut în vedere că se crea posibilitatea justificării nivelului preţurilor respective de către unul dintre ofertanţi, SC [...] [...], ceea ce ar fi adus SC [...] [...] [...] în situaţia de a accepta că lucrări de acelaşi gen, atribuite în baza altor proceduri de licitaţie, se puteau executa la preţuri mai mici decât cele practicate, de regulă, de către firma gălăţeană.

Referitor la necesitatea ca SC [...] [...] [...] să fi avut ocazia să vadă că lucrările pe care le execută pot fi făcute și cu alte prețuri, instanța constată că acest aspect nu prezintă relevanță în cauză, această societate având dreptul să practice ce prețuri consideră și se încadrează în regulile comerciale și fiscale, întocmirea propunerii financiare în cadrul unei proceduri de achiziție publică rămânând în principal apanajul ofertantului, acesta putând să oferteze ce prețuri apreciază pentru a-și mări șansele de câștigare a licitației, dar care să îi asigure și un câștig, în scopul comercial legitim al unei societăți intrând și urmărirea obținerii de câștiguri din activitatea desfășurată de aceasta. 

Referitor la faptul că prețul oferit de SC [...] [...] în cadrul acestei achiziții era mai mic de 85% din valoarea estimată a contractului, instanța constată că, potrivit disp. art. 202 alin. 1 din [...] nr. [...]6, în cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului, în scris şi înainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii şi precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv.

Conform art. 361 alin. 1 din [...]. nr. 925/2006, în sensul prevederilor art. 202 alin. (1) din [...] nr. [...]6, o ofertă prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când preţul ofertat, fără [...], reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului respectiv.

Conform aliniatului 2, în cazul în care, pe parcursul evaluării, se constată existenţa unei oferte cu preţ aparent neobişnuit de scăzut în sensul prevederilor alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia de a efectua verificări detaliate în legătură cu aspectele prevăzute la art. 202 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă.

În speță, comisia a constatat situația prețului neobișnuit de scăzut al SC [...] [...] în ședința de evaluare din 27.10.2009, conform procesului verbal nr. [...] (vol. 26 dos. u.p. filele 50-60).

Conform notei justificative nr. [...] întocmită în vederea prelungirii termenului de evaluare, aprobată de [...] Consiliului [...] [...] (vol. 26 dos. u.p. fila 62), a solicitat prelungirea termenului de evaluare a ofertelor cu încă 20 de zile calendaristice, în conformitate cu disp. art. 200 alin. 2 din [...] nr. [...]6, pe motiv că, analizarea documentelor de calificare a ofertanților, a propunerilor tehnice și în mod special a propunerilor financiare (devize-oferte calculate pe structura listelor de cantități de lucrări, lista consumurilor de resurse materiale, lista consumurilor cu mâna de lucru, lista consumurilor de ore funcționare a utilajelor, lista consumurilor privind transporturile), necesită o perioadă mai mare de timp, fiind nevoie și de solicitarea de clarificări de la SC [...] [...] [...] în ceea ce privește consumurile privind transporturile și mâna de lucru menționate în devizele ofertă pentru execuția lucrărilor de întreținere îmbrăcăminți asfaltice prin așternere covor bituminos pe cele trei drumuri, nota justificativă nr. [...] întocmită în vederea prelungirii termenului de evaluare fiind aprobată de [...] Consiliului [...] [...] (vol. 26 dos. u.p. fila 62).

Astfel, [...] de evaluare a solicitat anumite clarificări de la SC [...] [...] [...], în raport de prețul oferit de aceasta și care reprezintă [...]% din valoarea estimată a lucrărilor, sens în care a fost emisă adresa nr. [...] (vol. 26 dos. u.p. filele [...], rezultând din conținutul acesteia că membrii comisiei de evaluare nu s-au considerat lămuriți din verificarea actelor ofertei, operând obligația comisiei de a cere ofertantului justificarea preţului ofertat sau a elementelor de preţ ce constituie oferta financiară.

Printre clarificările solicitate SC [...] [...], în fundamentarea prețului, au fost:

-să comunice lungimea traseelor de la stația de preparat mixturi asfaltice amplasată în com. [...], jud. [...], până la șantierele organizate pentru fiecare dintre cele 3 drumuri județene, acest lucru fiind solicitat motivat de faptul că în propunerea financiară lista consumurilor privind transporturile sunt consemnate doar distanțele de transport de 22 km, 30 km, 40 km și 50 km și nici una dintre aceste distanțe sau sume ale lor, nu corespunde transportului de mixtură asfaltică de la stația de preparat mixturi amplasată în localitatea [...], jud. [...], până la șantiere;

-să indice calculul de fundamentare a tarifului de transport a mixturii asfaltice de la stația de preparat mixturi asfaltice la stația de preparat a acesteia amplasată în localitatea [...], jud. [...], până la șantierele organizate pentru fiecare dintre cele trei drumuri județene, la acest calcul solicitându-se să se țină cont și de costurile și cheltuielile pentru combustibil, salariul șoferului, lubrefianți, etc., ținând cont și de tariful consemnat în contractul de transport rutier mărfuri nr. [...] încheiat de societate cu o altă societate;

-s-a solicitat ca la calculul tarifului de transport al mixturii asfaltice să se țină cont de faptul că greutatea utilă a unui transport este limitată de restricțiile legale, iar cursa unei mașini se face dus-întors.

Prin aceeași adresă au mai fost solicitate clarificări privind îndeplinirea unor cerințe ce țin de capacitatea parcului auto de 1000 tone/zi în raport de numărul de mașini indicate în documentație și capacitatea acestora, modul în care se asigură calitatea mixturii asfaltice la momentul punerii ei în operă, din punct de vedere termic și precizarea în clar de la [...] a capcitaății de producție în tone/oră a stației model [...] [...] 130, Serie E- 1343 cu an de fabricație 2002 pentru care s-a depus raportul de inspecție nr. [...] din 29.10.2008.

SC [...] [...] a răspuns prin adresa nr. [...], înregistrată la [...] [...] [...] la nr. [...] (vol. 26 dos. u.p. filele [...], arătând în principal că societatea deține mai multe stații de mixtură asfaltică, susținând că nu se indică în documentația de atribuire că stația despre care trebuie să se facă dovada ca cerință tehnică minimă trebuie să producă și mixtura asfaltică pentru obiectul licitației, iar calculele au fost făcute în raport de stația pe care o deține la [...] care produce mixturi asfaltice de cea mai bună calitate și care poate asigura fără probleme necesaul de mixtură pentru această licitație, în consecință calculația transportului mixturii asfaltice fiind de la [...] și nu de la [...].

SC [...] [...] a mai indicat și modul de calcul al transportului mixturii asfaltice, că atât pentru stația de mixturi de la [...] cât și cea de la [...] caracteristicile sunt identice indicând care sunt temperaturile mixturii asfaltice în raport de distanța parcursă și timp, anexând și adresa [...].

Conform raportului procedurii nr. [...] aflat în vol. 26 dos. u.p. filele [...], în urma şedinţei de licitaţie deschisă a fost desemnată câştigătoare SC [...] [...] [...] şi a fost publicat în [...] anunţul de atribuire nr. [...] pentru „lucrări de întreţinerea îmbrăcăminţii asfaltice prin aşternerea unui covor bituminos într-un strat pe drumurile judeţene DJ 211, [...] [...] - DN 2B (Oprişeneşti) 1,50 km, DJ 203, [...] - [...] 2,00 km, DJ 202 A [...] - [...] 2,00 km”, valoarea totală a contractului fiind de 1.782.230,00 lei, la care se adaugă [...] de 338.623,70 lei (total 2.120.853,70 lei).

Oferta SC [...] [...] a fost respinsă în conformitate cu art. 36 alin. 1 lit. f din HG 925/2006, ca inacceptabilă, deoarece prezintă un preț neobișnuit de scăzut (tariful de mixturi asflatice se fundamentează pe mai puțin de jumătatea distanței rutiere reale dintre stația de mixturi și șantier), precum și în conformitate cu prevederile art. 79 alin. 2 din HG 925/2006, ca neconformă, deoarece prin răspunsul dat la solicitarea de clarificări, modifică conținutul propunerii tehnice.

Oferta SC [...] [...] a fost respinsă în baza disp. art. 36 alin. 1 lit. b din HG 925/2006, ca inacceptabilă, deoarece nu îndeplinește cerința de calificare privind deținerea certificatului de implementare a standardului de management al [...] [...] (SMRS) [...] 8000:2008 sau echivalent.

Cu adresa nr. [...], transmisă SC [...] [...] [...], [...] [...] [...] a făcut cunoscut faptul că, oferta firmei respective a fost acceptată, fiind declarată câştigătoare a licitaţiei deschise organizată (vol. 26 dos. u.p. filele 17-18).

Prin adresa nr. [...], transmisă firmei SC [...] [...] [...], autoritatea contractantă a comunicat că, oferta depusă de societate nu întruneşte cerinţele de calificare, întrucât nu s-a făcut dovada implementării [...] de [...] al [...] [...] (SMRS) [...] 8000 : 2008 sau echivalent și deși i-a fost solicitată acoperirea acestei lipse prin solicitarea de clarificări, societatea a comunicat autorității contractante că nu are implementat acest standard și că se află în curs de certificare pentru [...] 8000:2008, această cerință subliniind autoritatea că se regăseşte înscrisă în fișa de date a achiziției la capitolul I[...].) [...] tehnică și/sau profesională punctul I[...].5.Standarde privind managementul responsabilității sociale (vol. 26 dos. u.p. filele 19-20).

Prin adresa nr. [...] (vol. 26 dos. u.p. filele [...], transmisă SC [...] [...] [...], [...] [...] [...] a făcut cunoscut faptul că oferta depusă de societatea respectivă este neconformă, întrucât nu s-a făcut dovada deţinerii unei staţii de producţie a mixturilor asfaltice cu fibre de celuloză (MASF) la distanţa luată în calcul în devizul prezentat de competitor autorităţii contractante, iar prin răspunsul la clarificările cerute a fost modificată propunerea tehnică fiind înlocuită stația de producere a mixturilor asfaltice din com. [...], cu o stație din [...] despre care nu se precizează elementele importante privind productivitatea, autorizarea de către [...], posibilitatea tehnică de fabricare a mixturii asfaltice cu fibre de celuloză (MASF), nici forma juridică prin care dispune de această capacitate tehnică.

Autoritatea a punctat în răspuns și că cerința a fost menționată atât în fișa de date a achiziției, cât și în caietul de sarcini cu indicarea exactă a locului în care este menționată.

S-a comunicat și reținerea ofertei ca fiind inacceptabilă pe motiv că propunerea financiară consemnează un preț neobișnuit de scăzut în raport cu lucrările ce urmează a fi executate, urmare a includerii în propunerea financiară și susținerii prin răspunsul de clarificare, a unui tarif de transport neobișnuit de scăzut aplicat mixturilor asfaltice, prețul oferit de SC [...] [...] reprezentând [...]% din valoarea estimată a lucrărilor ce fac obiectul acestei proceduri.

S-a adus la cunoștință că s-a avut în vedere că tariful de transport al mixturii este prezentat pentru distanța [...], jud. [...] și locațiile unde sunt organizate șantierele pentru fiecare dintre cele 3 drumuri județene, iar urmare clarificărilor date de SC [...], care a susținut că transportul se va efectua pe distanța [...]-șantierele organizate în jud. [...], impune concluzia că tariful de transport pentru mixtura asfaltică este aproximativ dublu față de cel consemnat în lista privind transporturile anexată propunerii financiare.

Referitor la stația de mixturi asfaltice, instanța constată că au existat cerințe clare în acest sens.

Astfel, în anunțul de participare, secțiunea [...].2.3) pct.3 se menționează că ofertantul trebuie să dispună ca dotare tehnică minimă, porintre altele, de o stație de mixturi asfaltice cu capacitate de minim 150 t/oră, prevăzută cu instalație de dozare automată a fibrelor de celuloză (MASF), cu dispozitiv de predozare, uscare, resortare și dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului și a filerului precum și dispozitiv de malaxare forțată a agregatului cu liantul bituminos. S-a menționat cu privire la aceasta și cerința să fie prezentată copia raportului de inspecție [...] pentru stație precum și copia autorizației de mediu pentru aceasta.

[...] se regăsește întocmai și în fișa de date a achiziției la punctul [...] subpct.3 privind capacitatea tehnică si-sau profesională, precum și în caietul de sarcini.

În cauză a fost audiat martorul [...] [...], angajat al SC [...] [...], persoană care răspundea în zona de [...] a [...] de ofertare și execuție a contractelor și care a declarat la urmărirea penală, în principal, că la întocmirea ofertei au avut în vedere, în raport de cerința din documentația de atribuire, stația de producție asfalt de la [...] care are capacitatea de 120 t/oră și au demonstrat comisiei de evaluare că îndeplinesc condiția privind deținerea stației de 150 t/oră, claculul prețului de transport mixturi fiind făcut în ofertă în raport de stația de la [...], în răspunsul la clarificări fiind făcut această precizare. A mai arătat că în situația în care livra mixtura asfaltică de la [...], putea fi asigurată temperatura minimă de 145°, dar au ales să calculeze prețul transportului pe ruta de la [...] din motive financiare. A declarat că în fișa de date a achiziției nu s-a precizat nicăieri că trebuia să asigure asfaltul necesar de la această stație de 150 t/oră. A susținut martorul că în ziua deschiderii ofertelor, de la depunerea lor și până la momentul deschiderii, a fost întrebat de persoane din partea celorlalți ofertanți dacă firma sa deținea stație care se încadrează în fișa de date a achiziției (vol. 7 dos. u.p. filele 545-548).

[...] martorul a susținut la urmărirea penală că ar fi fost prezent la deschiderea ofertelor, din procesul verbal al ședinței de deschidere a ofertelor și actele de împuternicire rezultă că martorul nu a fost prezent, din partea SC [...] [...] fiind împuternicit să participe numitul [...] [...] (vol. 26 dos. u.p. filele [...], 78), împuternicitul semnând procesul verbal fără obiecțiuni.

Martorul [...] [...] a fost audiat și în instanță (vol. 22 dos. inst. filele 101-104), ocazie cu care acesta a declarat că cele afirmate la urmărirea penală nu își amintește să fi vizat o procedură anume ci erau aspecte cu caracter general având în vedere că au participat la mai multe licitații, iar faptul că în declarație a menționat exact procedura despre care a fost întrebat, cu indicarea celor 3 drumuri județene, crede că este o înșiruire nefericită în declarație.

A declarat în instanță că a menționat la propunerea tehnică stația de la [...] pentru că cea de la [...] nu avea capacitatea minimă de 150 t/oră, iar stația de la [...], la momentul 2009 nu avea certificat de producție și că la momentul derulării procedurii ar fi existat cu autoritatea contractantă o polemică pe posibilitatea de a asigura mixtura asfaltică la temperatura corespunzătoare și de la distanțe mai mari.

Instanța constată că membrii comisiei de evaluare au procedat corect în privința ofertei SC [...] [...], rezultând din documentație și din declarația martorului [...] [...] că în propunerea tehnică a fost propusă o stație de producere mixturi asflatice cu capacitate corespunzătoare și pentru care erau deținute certificatele necesare, și anume stația de la [...], iar în cazul în care SC [...] [...] ar fi câștigat licitația ar fi asigurat mixtura asflatică, ori ar fi încercat să asigure această mixtură, utilizând stația de la [...] unde avea punct de lucru dar care nu îndeplinea cerințele pentru producție.

Se remarcă susținerea acestui martor, care a fost exprimată de SC [...] [...] și în răspunsul la solicitarea de clarificări a comisiei, și anume că nu s-a precizat nicăieri în fișa de date a achiziției (în documentația de atribuire) că asfaltul necesar contractului trebuia asigurat de la această stație de 150 t/oră, că această stație trebuie să producă mixtura asfaltică pentru licitația de față.

O astfel de opinie nu poate fi primită, cerința tehnică minimă fiind introdusă tocmai pentru a se asigura executarea lucrării în termenele și la standardele cerute, că operatorul economic are capacitatea de a executa contractul, aceasta fiind și esența cerințelor tehnice.

Dacă operatorii economici considerau că cerința acestei stații de producere mixturi asfaltice constituie ori apare ca o cerință disproporționată puteau solicita clarificări la documentația de atribuire, ori puteau contesta, ceea ce nu s-a întâmplat.

Din documente și din depozițiile martorului, indiferent de faza procesuală în care a declarat, se constată că de fapt SC [...] [...] nu putea să acopere cerințele așa cum au fost ele menționate în documentația de atribuire, nu le-a contestat, prezentând în oferta tehnică stația de mixturi asfaltice care îndeplinea cerințele dar de la care nu se putea asigura cu certitudine mixtura asfaltică, societatea în fapt mizând pe o altă stație, contrar documentelor în considerarea cărora s-ar fi încheiat contractul, ceea ce ar fi presupus de fapt ocolirea regulilor achizițiilor publice și a contractelor.

Membrii comisiei de evaluare au verificat însă cu atenție ofertele și remarcând situația din propunerea tehnică a SC [...] [...], distanțele scurte în raport de care au fost efectuate calcule de transport și care nu puteau fi distanțe [...]-jud. [...], au solicitat clarificări societății care nu a putut evita prezentarea situației reale, indicarea unei alte stații de mixturi asfaltice care nu îndeplinea mai multe dintre cerințe constituind într-adevăr o modificare a ofertei tehnice și care nu putea fi primită.

Este irelevant în cauză dacă de la stația de la [...] se putea sau nu asigura mixtura conform cerințelor, întrucât dacă se păstra această stație în propunere, se impuneau noi calcule cu consecința modificării prețului ofertat în mod corespunzător. Practic, în raport de clarificările date de SC [...] [...] se impunea modificarea uneia dintre propuneri, fie cea tehnică, fie cea financiară, rezultând că societatea a modificat-o pe cea tehnică în condițiile în care a indicat clar că se va aduce mixtura de la stația din [...].

SC [...] [...] nu a formulat contestație, însușindu-și practic soluția comisiei de evaluare. Faptul că nu au declarat contestație pentru că și-au luat în calcul șansele reale de câştig, inclusiv la instanţa de judecată, presupune că și-au luat în calcul inclusiv faptul că soluția respingerii ofertei era corectă.

Prin  neatacarea unei soluții se prezumă că cel care a pierdut este de acord cu soluția și motivarea acesteia.

De altfel, inculpații au depus la dosar o serie de decizii ale [...] prin care au dovedit că SC [...] [...] își exercită în mod obișnuit dreptul de a ataca soluțiile pe care le apreciază ca fiind nelegale ori netemeinice, cu șanse reale de câștig, ceea ce demonstrează în plus că în cazul de față aceasta nu a avut critici pertinente de adus soluției comisiei de evaluare (vol. 22 dos. inst. filele 107-138).

Se susține în rechizitoriu că prin nota justificativă nr. [...], ce s-a ataşat la dosarul achiziţiei publice, autoritatea contractantă nu a motivat, în nici un fel, cerinţele minime de calificare care au fost înscrise în documentaţia de achiziţie de lucrări, apreciindu-se astfel că nu au fost respectate dispoziţiile art. 8 alin (1) lit. b) din [...]. nr. 925/ 19.07.2006, care aprobă normele de aplicare a [...]. nr. [...], potrivit cărora, „Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care :

a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit;

b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit”.

Se susține că ar fi fost încălcate şi prevederile art. 8 alin (2) din [...]. nr. [...], în conformitate cu care „atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la (...) capacitatea tehnică şi/sau profesională (...), autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei”.

Instanța constată că, într-adevăr, motivarea din nota justificativă este simplistă, menționându-se doar complexitatea lucrărilor de întreținerea îmbrăcăminții asfaltice prin așternerea unui covor bituminos într-un strat pe cele 3 drumuri județene, dar pentru a reține că aceste cerințe tehnice nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit ori sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, ar trebui să existe elemente certe. Astfel de elemente certe pe baza cărora să fie trasă concluzia că cerințele tehnice nu sunt relevante ori sunt disproporționate nu au fost indicate și nici nu se identifică astfel de elemente, având în vedere și că mixtura asfaltică la momentul turnării necesită o anumită temperatură, iar lucrările se efectuau pe 3 drumuri județene într-un termen de maxim 8 zile.

Referitor la faptul că prin adresa nr. [...] comisia de evaluare a menţionat că „prin clarificarea transmisă, SC [...] [...] [...] modifică propunerea tehnică, întrucât susţine că va utiliza o staţie de mixturi amplasată în [...], pentru care nu a depus nici un document doveditor (...)”, iar „autoritatea contractantă nu poate solicita documente doveditoare pentru o capacitate de producţie care schimbă propunerea tehnică (...), deoarece ar eluda principiul tratamentului egal, prin discriminarea pozitivă a ofertantului [...]. [...] [...].”, instanța constată că aprecierea comisiei a fost corectă, prin  răspunsul firmei [...] [...] [...], la clarificările solicitate de comisia de evaluare, fiind modificată propunerea tehnică, fiind vorba de o altă staţie de preparat mixturi asfaltice, care nu îndeplinea și celelalte condiții pentru că nu fusese depus niciun document cu privire la aceasta.

În cursul prezentului proces a rezultat că stația de la [...] nu deținea certificatul de producție în tone pe ore de la [...], așa cum se solicitase prin documentația de atribuire, acest certificat fiind depus la cererea comisiei de SC [...] [...] tot pentru stația de la [...], stația de la [...] fiind și cea care putea realiza o productivitate de t/oră de minim 150 conform cerinței, după cum a arătat și martorul [...] [...] în instanță, în timp ce stația de la [...] avea o producție de doar 120 t/oră.

[...] de mixturi asfaltice rezultă că a fost o parte deosebit de importantă a capacității tehnice, în raport de lucrarea care consta în așternerea unui covor bituminos, iar schimbarea acesteia prin răspunsul la clarificări, sub pretextul firmei [...] [...] că nu rezulta din documentație că trebuie indicată stația care asigură mixtura asfaltică pentru lucrarea licitată, nu poate constitui altceva decât schimbarea ofertei tehnice, documentele depuse în legătură cu stația - certificate, autorizări de mediu, rapoarte de analiză emisii, documente de deținere- fiind pentru cea din [...] (vol. 28 dos. u.p. filele [...], vol. 26 dos. u.p. fila 53).

În condițiile în care s-a dovedit în proces că stația de la [...] nu acoperea cerințele autorității, cu atât mai mult se dovedește că SC [...] [...] a menționat în propunerea tehnică stația de la [...] care corespundea cerințelor autorității din punct de vedere tehnic dar care nu putea asigura mixtura asfaltică în condiții optime lucrării datorită distanței, elementele cauzei demonstrând fără dubiu că SC [...] [...] a urmărit să efectueze lucrarea utilizând stația de la [...] care nu corespundea cerințelor tehnice dar era mai aproape, după cum a efectuat calculul în ofertă pe distanțe scurte (practic de la [...]) și a indicat și clar în răspunsul la clarificări.

Faptul că în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire a achiziţiei publice de lucrări nu se stipulează interdicţia depunerii ulterioare a unor documente, de către ofertanţi, interdicţie prin care să se motiveze descalificarea ofertanţilor în baza prevederilor art. 36 alin (1) lit. b), coroborat cu art. 77 alin (2) lit. a) din [...]. nr. 925/ 19.07.2006 așa cum se susține în rechizitoriu, devine un aspect irelevant prin raportare la aspectele care au dovedit în proces că stația de la [...] a SC [...] [...] nu corespundea oricum cerințelor tehnice, iar comisia nu a descalificat ofertanții în baza dispozițiile art. 77 din HG nr. 925/2006 care erau abrogate prin HG nr. 834/22.07.[...]

În raport de rezultatul procedurii de licitație, între autoritatea contractantă şi SC [...] [...] [...] a fost încheiat contractul de lucrări nr. [...], având ca obiect efectuarea lucrărilor de întreţinere a îmbrăcăminţii asfaltice, prin aşternerea unui covor bituminos într-un strat, se executau pe următoarele drumuri judeţene (pct. 2.1 din contract): DJ 211 [...] [...] - DN 2 B (Oprişeneşti), 1,5 [...]; DJ 202 A [...] - [...], 2 [...]; DJ 203 [...] - [...], 2 km.

Datele prezentate și care apar încă din documentația de justificare a achiziției, deci și în documentația de atribuire sunt suficiente pentru identificare, având în vedere că sunt vizate evident sectoarele de drum unde era necesară intervenția.

Faptul că nu s-au precizat în contractul de execuţie de lucrări mai multe elemente privind sectoarele de drumuri judeţene pe care urmau să se execute lucrări de aşternere a unui covor bituminos nu constituie o lipsă remarcabilă, rezultând că puteau fi identificate ușor segmentele de drum pe care urmau să aibă loc lucrările, odată ce nu au fost ridicate probleme de către operatorii economici de la publicarea documentației de atribuire, în anunțul de participare, la secțiunea [...].2.1) fiind menționat că ”Ofertantul/executantul are obligația să viziteze și să examineze amplasamentul lucrării, inclusiv împrejurimile pentru a obține toate informațiile care pot fi necesare la elaborarea ofertei. [...] de lucrări sunt consemnate în Caietul de sarcini sub titlul [...].

[...] lucruri sunt menționate și în fișa de date a achiziției la secțiunea [...].2.1).

Totodată, anterior începerii lucrărilor a avut loc identificarea locurilor pe care se vor executa lucrările de asfaltare, sens în care au fost întocmite procesele verbale de predare-primire amplasamente (vol. 20 dos. inst. filele 400-402 care se identifică și ca anexe raport de expertiză contabilă file 258-260), sens în care sunt:

-procesul verbal de predare-primire a amplasamentului din 26.11.2009 pentru DJ 211, în care se menționează că lucrarea se execută pe traseul existent al drumului, fiind degrevat și liber de orice construcție pe poziția kilometrică- DJ 211 [...] [...] 1,5 km;

-procesul verbal de predare-primire a amplasamentului din 26.11.2009 pentru DJ 203, în care se menționează că lucrarea se execută pe traseul existent al drumului, fiind degrevat și liber de orice construcție pe poziția km 75 + 000 – 77 + 000, DJ 203 [...]-[...] jud. [...];

-procesul verbal de predare-primire a amplasamentului din 26.11.2009 pentru DJ 202A, în care menționează că lucrarea se execută pe traseul existent al drumului, fiind liber de orice construcție pe DJ 202 A în lungime de 2,0 km, jud. [...], loc. Custura-[...].

[...] s-a obligat să execute, să finalizeze şi să predea lucrările în termen maxim de 4 zile de la data menţionată în ordinul scris - emis de autoritatea contractantă - pentru începerea execuţiei lucrărilor (pct. 4.1 din contract), sens în care a fost dat ordinul nr. [...] în care s-a prevăzut că data începerii lucrărilor este 30.11.2009 (vol. 20 dos. inst. fila 399 care se identifică și ca anexă la raportul de expertiză contabilă fila [...]

Părţile au convenit ca executantul lucrărilor să constituie o garanţie de bună execuţie, în cuantum de 89.111,50 lei pentru o perioadă de 48 luni (adică 4 ani) de la terminarea lucrării, în conformitate cu prevederile Legii nr. [...].

[...] se susține că din verificarea documentaţiei a rezultat că nu există scrisoare de garanţie bancară, prezentată de constructor pentru constituirea garanţiei de bună execuţie în cuantum de 89.111,50 lei (5 % din valoarea fără [...] a contractului SC [...] [...] intrând în categoria [...]), instanța constată că aceasta există, fiind prezentată în cursul procesului (vol. 20 dos. inst. fila 403 care se identifică și ca anexă la raportul de expertiză contabilă fila 261).

SC [...] [...] a constituit garanția de bună execuție în sumă de 89.111,50 lei prin scrisoarea de garanție bancară de bună execuție emisă de [...] [...] la 27.11.2009 cu valabilitate până la data de 09.12.2013.

[...] inițială a garanției pentru bună execuție a fost diminuată cu 62.378,05 lei (70% din valoare) la cererea SC [...] [...] și cu acordul expres al autorității contractante de la 89.111,50 lei la 26.733,45 lei (30% din valoare) conform adresei [...] [...] din 27.07.2010, iar la data de 07.08.2012, cu acordul Consiliului [...] [...] societatea a constituit diferența de garanție de bună execuție la [...] [...] (vol. 20 dos. inst. fila 405-407 care se identifică și ca anexe la raportul de expertiză contabilă filele 263-265).

Se mai apreciază în rechizitoriu, față de ceea ce s-a reținut în cuprinsul raportului de constatare financiară – contabilă, că autoritatea contractantă a favorizat - după încheierea contractului de lucrări - firma [...] [...] [...], adică pe unul din competitori, încălcându-se principiul tratamentului egal şi nediscriminatoriu, reglementat de art. 2 alin (2) lit. b) din [...]. nr. [...].

În acest sens, se arată în rechizitoriu că valoarea lucrărilor înscrisă în situaţiile de plată întocmite de constructor în luna decembrie 2009, neavizate de dirigintele de şantier din partea beneficiarului, a fost de 2.120.852,01 lei, iar din verificările efectuate a rezultat că procesele verbale de recepţie la terminarea execuţiei lucrărilor au fost întocmite de [...] [...] [...] după un interval de timp mai mare de 6 luni de la declararea, de către constructor, ca executate a lucrărilor respective şi, pe cale de consecinţă, după efectuarea plăţilor în favoarea constructorului, prin acceptarea de către autoritatea contractantă a decontării contravalorii unor lucrări de întreţinere a îmbrăcăminţii asfaltice, care nu au fost recepţionate ca fiind executate (cantitativ şi calitativ), au fost încălcate prevederile art. 92 alin (4) lit. a) şi b) din [...]. nr. [...], prin care se aprobă normele de aplicare a [...]. nr. [...], care stipulează că :

„În cazul contractelor de lucrări, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează:

a) 70% din valoarea garanţiei, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor (...);

b) restul de 30% din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor executate, pe baza procesului-verbal de recepţie finală”.

Instanța constată că, într-adevăr, SC [...] [...] [...] a emis factura nr. [...] în valoare de 2.120.852,01 lei, care a fost achitată integral de către autoritatea contractantă cu [...]. nr. [...], deşi la momentul respectiv nu erau întocmite procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor.

[...] verbale de  recepție la terminarea lucrărilor au fost întocmite ulterior acestea fiind nr. 3/12.04.2010, nr. 5/16.04.2010 și nr. 14/17.06.[...] (vol. 14 dos. inst. filele 234-239), eliberarea garanției de bună-execuție având loc potrivit prevederilor arătate, ulterior încheierii proceselor verbal de terminarea lucrărilor, diminuarea valorii garanției de bună execuție cu 70% având loc la 27.07.2010, la 10.08.2012 diferența de 30% din garanție fiind constituită la o altă bancă cu termen de valabilitate până la 09.12.2013.

[...] efectuate constructorului în modul mai sus descris nu duc la încălcarea prevederilor art.  54 alin (5) şi (6) din Legea nr. [...] privind finanţele publice locale, potrivit cărora „Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor şi executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate”, iar „Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale”.

Față de cele expuse și reținute și prin expertiza contabilă efectuată în cauză (vol. 20 dos. inst. filele 140-433 de interes pag. 139-140 din expertiză), opinia expertului desemnat de instanță fiind concordantă și cu cele ale experților contabili consilieri, instanța constată că nu s-a încălcat vreo dispoziție de lege, apreciind că documentele enumerate în textul citat din Legea nr. 273/2006- art. 54, sunt cu titlu exemplificativ, în fiecare situație impunându-se a se dispune potrivit tuturor normelor care intervin și a particularităților acesteia.

În condițiile în care se observă că plata a fost efectuată pe baza unor documente de finalizare a lucrărilor, situațiile de plată pe luna decembrie 2009, în raport și de condițiile contractuale, faptul că la acel moment nu era încheiat procesul verbal de recepție a execuției lucrărilor nu înseamnă că s-a încălcat vreo dispoziție de lege și nu există nicio justificare a se reține în sarcina inculpaților îndeplinirea activităților de serviciu în mod defectuos, în special în calitate de membri ai comisiei de evaluare.

Astfel, rezultă că potrivit disp. art. 13.3 din contractul nr. 170/2009 ”plata facturii se va face după verificarea și acceptarea situațiilor de plată de către achizitor”.

Conform art. 13.4 din contract plata ultimelor sume datorate executantului, pe baza situațiilor de lucrări confirmate, pentru lucrările executate, nu va fi condiționată de recepția lucrărilor.

Reglementările fiscale de la momentul respectiv stabilesc clar termenul la care executantul este ţinut să emită factura corespunzătoare lucrărilor executate, procedura de recepţie a lucrărilor neavând vreo legătură cu facturarea acestora, iar întârzierea întocmirii procesului verbal de recepție a execuției lucrărilor nu rezultă a fi din culpa SC [...] [...], care a executat lucrările în termen, astfel că momentul efectuării plății nu rezultă a fi o situație de favorizare, ci eventual de evitare a prejudicierii societății cu consecințe de penalizare a autorității contractante.

Referitor la garanția de bună execuție, aceasta se consideră eliberată la momentul expirării termenului pentru care a fost constituită, în speță 03.12.2013, la expirarea termenului de garanție asumat de contractantul constructor, situație care nu presupune o operațiune materializată având în vedere modalitatea de constituire.

Procesul verbal de recepție finală nu putea fi întocmit decât după 03.12.2013, și chiar dacă ar fi fost întocmit cu întârziere, acest lucru nu poate conduce la reținerea faptului că s-a încălcat vreo dispoziție lege primară, reglementarea fiind cuprinsă într-o hotărâre de guvern (art. 92 alin 4 lit. a şi b din HG nr. 925/2006), iar situația ar fi constituit o problemă dacă se impuneau lucrări ori se impunea răspunderea în baza obligației de garanție, ceea ce rezultă că nu a fost cazul, legiuitorul condiționând executarea garanţiei de bună execuţie de existenţa unui prejudiciu creat de contractant prin neîndeplinirea de către acesta a obligaţiilor asumate prin contract.

În raport de cele arătate mai sus în legătură cu această procedură, instanța constată că nu pot fi reținute concluziile raportului de constatare economico – financiară întocmit de specialistul din cadrul [...] [...] [...], care au stat la baza acuzării, privind favorizarea SC [...] [...] [...] și producerea unui prejudiciu prin încheierea unui contract de execuţie de lucrări cu o societate a cărei ofertă avea un preţ mai mare decât oferta altui competitor care a fost prezent la procedură.

Nu pot fi avute în vedere prețurile propuse de SC [...] [...] pentru calculul prejudiciului, în primul rând pentru că nu există un fapt ilicit generator de prejudiciu, iar în al doilea rând, pentru că modul de formare a ofertei SC [...] [...] a creat o problemă constând în imposibilitatea de a identifica ce anume oferă. Dacă schimba stația cu cea de la [...] pentru care de fapt nu îndeplinea condițiile, apăreau reale prețurile ofertate dar incorecte, dar dacă lăsa stația de la [...] care îndeplinea condițiile, se impunea corectarea prețurilor din oferta financiară.

Prin urmare, prețul oferit de SC [...] [...] nu putea constitui un reper în calculul vreunui prejudiciu.

Se mai susține în rechizitoriu că un alt aspect care prezintă interes pentru cauză şi care denotă lipsa de interes a autorităţii contractante în gestionarea eficientă a fondurilor publice îl reprezintă şi faptul că lucrările de aşternere a covorului bituminos într-un strat au putut acoperi, practic, din lucrările de plombări ce apar ca fiind executate cu câteva luni mai înainte pe DJ 211 (conform contractului nr. [...]), precum şi pe DJ 202 A (conform contractului nr. [...]).

Instanța constată că aceasta este o apreciere care nu are suport în probatoriul cauzei, segmentele de pe fiecare dintre cele trei drumuri județene pe care s-a turnat covorul bituminos fiind mici în comparație cu lungimea drumurilor (1,5 km și respectiv câte 2 km), în speță neexistând elemente care să permită o astfel de concluzie, și nici nu rezultă care putea fi minimul interes al autorității, ori al societății, să acopere porțiunile de drum proaspăt plombate, o atare situație nefiind permis a fi doar prezumată.

Nici în legătură cu această procedură nu au rezultat din probe acțiuni ce s-ar putea încadra la acte de determinare a funcționarilor din cadrul autorității contractante să avantajeze în vreun fel SC tancrad [...] [...].

În susținerea favorizării cu intenție a SC [...] [...] în procedurile mai sus expuse se mai arată prin rechizitoriu că, în cazul lucrărilor de reabilitare efectuate în baza contractelor nr. [...] şi [...], s-a constatat că pentru anumite sectoare de drum, înăuntrul termenului de garanţie a lucrărilor, au fost efectuate plombări, în urma desfăşurării unor proceduri de achiziţie publică, la care s-a înscris doar un singur ofertant, respectiv SC [...] [...] [...], societate cu care autoritatea contractantă - [...] [...] [...], a încheiat contractele nr. [...], [...] şi 265/22.11.[...] În cazul acestor contracte cercetările efectuate nu au putut conduce la stabilirea vreunui prejudiciu cauzat bugetului Consiliului [...] [...] şi fiind vorba despre un singur ofertant, nu au fost vătămate interesele legitime ale altor societăţi, dar prezentarea modalităţii de desfăşurare a procedurilor de achiziţie publică aferente încheierii celor trei contracte menţionate anterior este relevantă pentru înţelegerea mecanismului folosit de către reprezentanţii autorităţii contractante (preşedintele Consiliului [...] [...], membrii comisiilor de evaluare) în favorizarea SC [...] [...] [...].

Instanța constată că atâta timp cât chiar prin rechizitoriu nu sunt reținute aspectele legate de aceste trei contracte ca fiind fapte de natură penală, acestea nu pot fi demonstrative în ceea ce privește existența condițiilor de atragere a unei răspunderi penale în legătură cu alte proceduri.

Totodată, în cazul acestor trei contracte sunt prezentate elemente ca și în cazul contractelor 101, 102, 160 și 170 cu privire la care, conform celor reținute la analiza fiecăruia dintre acestea, nu confirmă o conduită ilicită.

Astfel, este prezentată ca fiind o încălcare a legii menționarea în contractele de lucrări a unei garanții de bună execuție de 5% în loc de 10% așa cum apare în documentația de atribuire, situație reținută greșit prin omisiunea de a lua în calcul încadrarea SC [...] [...] [...] la categoria [...] și care potrivit legii beneficiază de 50% reducere din aceste sume, după cum s-a mai arătat, iar punerea la dispoziție a unei garanții de bună execuție calculată la valoarea totală a contractului și nu la valoarea lucrărilor decontate nu poate constitui un aspect de favorizare a societății.

De asemenea, se reține că nu au fost identificate scrisorile de garanție bancară pentru bună execuție și efectuarea plăților înainte de recepția lucrărilor, aceasta din urmă având loc mult mai târziu, aspectele reținute de instanță pentru fiecare contract mai sus fiind incidente și în cazul acestora, documentele ce țin de execuția contractelor ținând de alte compartimente, astfel că nu fac parte în principal din documentația procedurii de achiziție publică și puteau fi cerute punctual autorității contractante, cu atât mai mult cu cât, modul și locul în care sunt păstrate anumite documente poate ține și de organizarea internă a autorității.

Se mai arată suplimentar în cazul acestora, că perioada de garanție a fost scurtată în cazul contractelor 87 și 88, în toate contractele menționându-se și că perioada de garanție se calculează de la ”data comunicată în ordinul scris de începere a lucrărilor emis de achizitor”, dispoziție lipsită de sens, având în vedere că termenul de garanție de bună execuție trebuie să curgă de la data la care lucrările sunt finalizate (dată care trebuie atestată prin procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor), nu să fie legat de momentul emiterii ordinului scris de începere a execuției lucrărilor, întrucât nu se poate garanta o lucrare încă neexecutată integral.

La contractele nr. 87/2010 și 88/2010 termenul de garanție din oferta SC [...] [...] a fost de câte 12 luni (vol. 45 dos. u.p. fila 18 și vol. 31 dos. u.p. fila 18), astfel că termenul de 410 zile stipulat în contractul de achiziție publică, adică de 13 luni, nu este unul care poate fi considerat ca fiind cert favorabil societății, având în vedere că, cel puțin aparent, este mai mare decât cel din ofertă.

Rezultă că de fapt s-a luat în calcul momentul începerii lucrărilor care a fost stipulat că va fi cel din ordinul scris dat în acest sens și care cel mai probabil a fost preconizat că va fi dat pe parcursul acestei luni menționată în plus.

Referitor la faptul că termenul de garanție nu poate curge decât după executarea integral a unei lucrări, instanța constată că potrivit definițiilor termenilor utilizați în Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin HG nr. 273/1994, perioada de garanţie este perioada de timp cuprinsă între data recepţiei şi terminarea lucrărilor, a cărei durată se stabileşte prin contract şi în cadrul căreia antreprenorul are obligaţia înlăturării, pe cheltuiala sa, a tuturor deficienţelor apărute datorită nerespectării clauzelor şi specificaţiilor contractuale sau a prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.

De asemenea, conform acelorași definiții există trei feluri de recepție:

-recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora - actul prin care investitorul certifică (atestă) realizarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, în conformitate cu prevederile contractuale (documentaţii tehnice de execuţie, caiete de sarcini, specificaţii tehnice etc.) şi cu cerinţele documentelor oficiale (autorizaţia de construire, avize ale organelor autorizate, reglementări tehnice aplicabile, cartea tehnică a construcţiei etc.) şi declară că acceptă să preia lucrările executate şi că acestea pot fi date în folosinţă;

-recepţia la terminarea lucrărilor - recepţia efectuată la terminarea completă a

lucrărilor unui obiect sau unei părţi din construcţie, independentă, care poate fi utilizată separat;

-recepţia finală - recepţia efectuată după expirarea perioadei de garanţie.

Cum garanţia de bună execuţie este instrumentul de garantare solicitat oricărei companii care semnează un contract de achiziţie publică, beneficiarul contractului având astfel la dispoziţie o garanţie certă care îl protejează faţă de riscul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale asumate de către executant prin contract, în cazul contractelor de achiziţie publică aceasta trebuie să fie valabilă pentru întreaga perioadă de valabilitate a contractului, incluzând atât perioada de execuţie cât şi perioada de notificare a defectelor, nu doar perioada care curge după executarea integrală a lucrărilor ce formează obiectul contractului.

Cu privire la faptul că există similitudini între contractele 87 și 88, încheiate ambele la 30.06.2010, atât în ce privește modalitatea de desfășurare a procedurii de achiziție publică, anterioară încheierii acestora, cât și în ce privește derularea celor două contracte, nu poate fi considerat ceva surprinzator având în vedere asemănărea obiectului acestora și care viza plombări a îmbrăcăminții asfaltice, faptul că s-au derulat în paralel, fiind încheiate între aceleași părți.

Faptul că acestea au vizat plombări pe aceleași drumuri județene pe care au mai fost efectuate astfel de lucrări în baza altor contracte dintre cele analizate, nu demonstrează vreo situație ilicită, având în vedere că lucrările constând în plombări a îmbrăcăminții asfaltice se încadrează la lucrări de întreținere permanentă, neexistând probe că au fost puse plombe la aceleași gropi care au fost plombate anterior.

Referitor la contractul nr. [...] încheiat tot cu SC [...] [...] [...], având ca obiect lucrari de întreținere a îmbrăcăminții asfaltice prin așternerea unui covor bituminos în două straturi pe drumul județean DJ 202A [...]-[...], km [...] – km [...], se susține că aceste lucrări au putut acoperi, practic, din lucrările de plombări ce apar ca fiind executate pe DJ 202 A conform contractului nr. 88/[...]

Instanța constată că nu poate fi trasă o astfel de concluzie în lipsa probelor.

Conform contractului nr. 88/2010, printre lucrările de întreținere a îmbrăcăminții asfaltice prin plombări, au fost cele efectuate pe DJ 202A [...]-Racoviță [...] km 0 + 000 – km 27 +200, pe o suprafață de [...] mp, suprafața de [...] mp fiind practic dispersată pe o lungime a drumului de [...] km.

Conform contractului 265/2010 s-a turnat un covor asfaltic bituminos pe o porțiune de [...] km, între km 7 + 200 m și km 5 + 500, între [...] și [...], fără ca acest lucru să însemne că exact acolo au fost executate plombe asfaltice.

Pe de altă parte, și dacă această situație ar fi reală, lucrările de plombări au fost efectuate în vara anului 2010, fiind de înțeles necesitatea acoperirii gropilor, extrem de periculoase în traficul rutier, mai ales în funcție de mărimea lor, până la executarea în toamnă-iarnă a unei lucrări cum este cea de așternere a unui covor asfaltic.

Cu privire la celelalte aspecte prezentate în rechizitoriu în legătură cu acest contract, și anume clauza contractuală privind perioada de garanție pentru bună execuție, lipsa scrisorii de garanție bancară și întocmirea proceselor verbale de recepție târziu, instanța are în vedere aceleași considerente expuse mai sus cu privire la contractele 87 și 88, neimpunându-se a mai fi redate încă o dată, cu mențiunea că în cazul acestei proceduri, în ofertă, termenul de garanție a fost de 24 de luni, prin contract adăugându-se o lună în plus și care nu poate fi considerată în favoarea societății.

În ceea ce privește concluziile acuzării în legătură cu modalitatea de derulare a procedurilor de achiziţie publică aferente încheierii contractelor care au avut ca obiect reabilitarea diferitelor drumuri judeţene din [...] și care sunt considerate ca aspecte principale care arată încălcarea regulilor achizițiilor publice pentru a favoriza SC [...] [...] [...], instanța constată că acestea nu pot fi primite.

Astfel, referitor la participarea societăţii SC [...] [...] [...] la procedurile de licitaţie deschisă, organizate la datele de 25.06.2009, 26.06.2009 şi 29.09.2009, nu se arată, și nici nu se identifică elementele pe baza cărora se poate reține că autoritatea contractantă este cea care a încercat să justifice înregistrarea unei concurenţe, și care practic ar fi asigurat doar formal condițiile de concurență, rezultând, în raport și de cele prezentate la analiza procedurilor la care a participat SC [...] [...], că s-au creat condiții concrete de participare pentru oricare operator economic interesat.

Referitor la faptul că în anunţurile de participare la licitaţie nu se menţionează suprafeţele de drumuri judeţene pe care urmează să se execute lucrări de întreţinere a îmbrăcăminţii asfaltice (plombări sau aşternere de covor bituminos), acestea fiind înscrise doar în documentaţiile de atribuire, precum şi în referatele de necesitate întocmite la nivelul consiliului judeţean, instanța constată că în anunțurile de atribuire sunt menționate aceleași date privind locațiile lucrărilor ca și în fișa de date de achiziții, cu menționarea expresă și a posibilității de vizitare și observare directă a locațiilor.

În lipsa solicitărilor de clarificări din partea celor interesați rezultă că informațiile au fost suficiente, pentru ca potențialii ofertanţi să poată lua decizia participării sau nu la procedurile de licitaţie deschisă organizate pentru atribuirea de lucrări la drumurile judeţene. În nicio procedură privind lucrările pe drumurile județene nu a fost ridicată vreo problemă că nu se știe despre ce locație ar fi vorba.

Nu trebuie omis nici faptul că cei interesați de astfel de proceduri sunt operatori economici specializați, pentru care rezultă că lipsa mai multor date de identificare a segmentelor de drum nu constituie o problemă, așa cum s-a arătat mai înainte, fiind suficiente informațiile din documentația de atribuire.

Referitor la faptul că în toate situaţiile când SC [...] [...] [...] a fost unicul

ofertant la procedura de licitaţie deschisă, valorile din devizele de lucrări depuse de firma câştigătoare au fost extrem de apropiate de valorile din devizele estimative întocmite de autoritatea contractantă (diferenţele între acestea fiind de maximum 0,6 %), instanța constată că procedura a fost publică, nu există dovezi că au fost create piedici altor posibili ofertanți să participe la procedură, iar prețul oferit de societatea gălățeană se încadrează în ceea ce poate constitui un preț legal, exemplul celor 3 proceduri fiind insuficient pentru a trage concluzia unei conivențe frauduloase între funcționari ai autorității și societate.

Referitor la faptul că deşi în documentaţia de achiziţie întocmită de autoritatea contractantă, precum şi în contractul de lucrări încheiat cu constructorul SC [...] [...] [...] se fac referiri la lungimea drumurilor judeţene pe care se aşterne covor asfaltic sau se execută lucrări de plombări, autoritatea contractantă nu face precizări exacte cu privire la sectoarele de drumuri judeţene pe care urmează să fie făcute lucrările respective, instanța constată că sunt incidente aceleași raționamente prezentate mai sus în legătură cu lipsa mai multor date de identificare a segmentelor de drum pe care se fac lucrările și care nu a afectat concurența.

În ceea ce privește faptul că prin netransmiterea către ofertanţi a unor explicaţii corespunzătoare, fapt ce a determinat interpretarea eronată a unora dintre factorii de evaluare, autoritatea contractantă ar fi contribuit, în mod direct, la pierderea licitaţiilor de către ceilalţi competitori, alţii decât SC [...] [...] [...] (ca urmare a obţinerii unor punctaje minime sau a neacordării vreunui punct), instanța constată că nu a existat o astfel de situație. [...] nu se indică în concret la ce situație se referă, instanța constată că singura ofertantă care s-a aflat în situația de a nu primi nici un punct la anumiți factori de evaluare este SC [...] Drumuri [...] despre a cărei situație s-a explicat pe larg mai sus la procedura finalizată cu atribuirea contractului nr. 160/2009, reținându-se că aceasta nu a tratat corespunzător factorii de protecție a mediului, deși avea elemente suficiente pentru a proceda în consecință, nefiind vorba despre lipsa unor explicații corespunzătoare din partea funcționarilor autorității contractante.

Instanța a identificat, în raport de documentele din dosar, și situația care a generat existența a două variante diferite ale [...] de sarcini pentru lucrări de întreţinere a îmbrăcăminţii asfaltice pe DJ 221 B, o variantă a caietului de sarcini cu o mică mențiune în plus la factorii de mediu fiind cea anterioară publicării documentației de atribuire, reținând instanța și că varianta care apare că a fost publică este cea fără precizările referitoare la factorul de evaluare.

Nu situația caietului de sarcini în cele două variante a dus la depunctarea SC [...] Drumuri [...] și pierderea licitației, în fișa de date a achiziției existând elementele necesare și suficiente pentru întocmirea în mod corespunzător a ofertei, ci omisiunea ofertantei de a întocmi oferta corespunzător, de a trata în vreun fel un anumit subcriteriu.

Dacă documentaţia de achiziţie conţinea criterii de evaluare pentru care nu s-au oferit explicaţiile corespunzătoare, orice operator economic interesat putea cere clarificări.

Referitor la faptul că pentru unele criterii de evaluare cu caracter tehnic şi profesional nu au fost detaliate obiectivele care se urmăresc de către membrii comisiei de evaluare la acordarea punctajului, ceea ce a condus la existenţa unor situaţii în care ofertanţii care au avut un preţ mai scăzut nu au câştigat licitaţiile organizate de autoritatea contractantă, instanța constată că nu obiectivele efectiv menționate în fișele individuale de punctaj au împiedicat accesul SC [...] Drumuri [...] la câștigarea licitației, ci omisiunea acestei societăți de a prezenta măsurile de protecție a solului și subsolului.

Nu se poate reține doar pe baza raportului procedurii, în baza căruia a fost încheiat Contractul nr. [...], că SC [...] [...] [...] cunoştea obiectivele pe care comisia de evaluare trebuia să le urmărească în stabilirea punctajului pentru un anume criteriu de evaluare, prezentarea măsurilor la subcriteriul protecția solului și subsolului nerezultând că este exact pe linia obiectivelor avute în vedere de membrii comisiei.

SC [...] Drumuri [...] nu a fost depunctată că nu a prezentat măsuri în acest sens conform obiectivelor din acele fișe de punctaj, ci că nu a prezentat deloc în ofertă astfel de măsuri, la solicitarea de clarificări răspunzând doar că are la nivel de societate luate măsuri în acest sens.

Referitor la faptul că în vederea atribuirii contractelor de achiziţie publică de lucrări, autoritatea contractantă a selectat întotdeauna criteriul „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, instanța constată că această alegere a criteriului de atribuire revine autorității și intervine de obicei în cazul unor lucrări de complexitate mai mare ori care prin specificul lor presupun activități de interes deosebit pentru societate.

[...] de tip statistică în raport de factorii de evaluare, constând în preţul cel mai scăzut care ocupă o pondere de numai 51 % din total, în cazul în care la procedură participă mai mulţi ofertanţi şi o pondere de 60 - 70 % din total, în cazul în care la licitaţie se prezintă un singur ofertant ([...] [...] [...]), nu este întocmită pe un eșantion suficient de contracte pentru a o putea reține ca probantă, cu atât mai mult cu cât factorii de evaluare sunt stabiliți anterior publicării anunțului de participare și nu se poate cunoaște cine va participa sau nu la procedură.

Totodată, stabilirea factorilor de evaluare nu intră în atribuțiile membrilor comisiei de evaluare, aceștia fiind stabiliți anterior fazei de deschidere și evaluare a ofertelor, în cauză nefiind identificată nicio situație de distorsionare a rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, singura procedură în care se susține că a existat o distorsionare fiind cea finalizată cu contractul nr. 160/2009 analizată pe larg mai sus.

În mod firesc, în cazul în care criteriul de atribuire este ”oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” orice operator economic are cunoștință că prețul nu este în mod deosebit determinant, ci toate condițiile cerute, astfel că în aceste situații întocmirea ofertei constituie o operațiune mai complexă, caștigarea licitației depinzând de abilitățile celor care întocmesc oferta, dar bineînțeles și de resursele umane, materiale și financiare ale ofertanților.

A se vedea în acest sens și declarația martorei [...] [...], administrator SC [...] [...] care a declarat că angajații care se ocupă de întocmirea ofertelor și care sunt buni sunt foarte căutați, nefiind de obicei schimbați.

În cazul în care criteriul de atribuire este ”prețul cel mai mic” modalitatea de întocmire a ofertelor diferă, fiind cunoscut în principal ce anume va determina alegerea câștigătorului, dacă se trece de examenul cerințelor minime.

Faptul că aceste elemente specifice achiziției publice pot fi manipulate nu înseamnă că orice descalificare ori respingere de oferte are loc în această manieră, în procedurile analizate mai sus nefiind identificate astfel de operațiuni ilegale.

 Referitor la faptul că autoritatea contractantă, [...] [...] [...], nu a solicitat ofertanţilor clarificări, prin care aceştia să justifice nivelul neobişnuit de scăzut al preţurilor din devizele ofertă, în raport cu cele din devizele estimative anexate documentaţiei de achiziţie publică de lucrări, aspectul ce s-ar regăsi în cazul contractului de execuţie de lucrări nr. 160/ 13.11.2009 (valoarea ofertelor s-a situat sub 62% din valoarea devizului estimativ întocmit), precum şi al contractului nr. [...] (una dintre ofertele depuse a avut o valoare de [...]%  din valoarea devizului estimativ), instanța a arătat pe larg în cadrul analizei fiecărei proceduri că membrii comisiei de evaluare au procedat corect în ambele situații, solicitând clarificări doar unde au considerat necesar, prin urmare aceste împrejurări nu constituie favorizări ale SC [...] [...] [...].

[...] lucru se reține și cu privire la unele dintre cerinţele autorităţii contractante, incluse în documentaţia de atribuire a contractului de execuţie de lucrări, apreciate de acuzare ca excesive ori în contradicţie cu alte prevederi ale aceleiaşi documentaţii, aşa cum este cea referitoare la dotarea ofertanţilor cu staţie de preparare a mixturilor asfaltice având instalaţie de dozare automată a fibrelor de celuloză (MASF). Această cerință a fost excesivă în cazul procedurii finalizată cu contractul nr. 160/2009, iar urmare solicitărilor de clarificare făcute de operatorii economici, autoritatea a verificat și a intervenit eliminând cerința, aceasta fiind calea prevăzută de lege pe care de altfel cei interesați au și utilizat-o cu succes. Faptul că această cerință a fost introdusă în documentație, nu probează o rea credință a funcționarilor autorității în întocmirea documentației. În condițiile în care cerința a fost eliminată fără probleme la sesizarea posibililor ofertanți, nu mai este relevant nici că aceasta contravenea chiar soluţiei tehnice adoptată de beneficiar care a solicitat prin documentaţie turnarea de beton asfaltic.

Referitor la faptul că prin notele justificative întocmite, care s-au ataşat dosarelor de achiziţie publică, autoritatea contractantă nu a motivat cerinţele minime de calificare solicitate ofertanţilor, precum şi criteriile de evaluare şi ponderile lor, astfel cum acestea au fost înscrise în documentaţiile de achiziţie publică de lucrări, instanța a reținut motivat la fiecare procedură în parte de ce motivarea lapidară în anumite situații nu este suficientă pentru a reține că cerințele sunt excesive ori disproporționate în lipsa unor elemente pe baza cărora să se poată concluziona cu certitudine caracterul interzis de lege, astfel de situații neputând fi prezumate doar în lipsa unor motivări corespunzătoare ori apreciate ca atare.

Referitor la faptul că autoritatea contractantă ar fi utilizat cerinţele minime de calificare, inclusiv ca factori de evaluare ai ofertelor, ceea ce contravine prevederilor legale în vigoare, situația contractului de execuţie de lucrări nr. 160/ 13.11.2009 - „Nivelul de protecţie a mediului”, instanța a analizat dezvoltat și această situație în cadrul procedurii respective, reținând în principal că limita între ceea ce este cerința de calificare și factor de evaluare este una extrem de fină, individualizarea factorilor de evaluare în speță fiind făcută potrivit cu nevoile autorității contractante

Referitor la faptul că termenele înscrise în ofertele pentru execuţia lucrărilor la drumurile judeţene de către SC [...] [...] [...] au fost, de regulă, mai mici decât termenele celorlalţi participanţi la procedură, ceea ce a conferit acesteia un avantaj, prin obţinerea unui punctaj mai mare la factorul de evaluare „Durata de execuţie”, lucru care a contribuit la câştigarea licitaţiilor organizate de [...] [...] [...], nu poate fi reținut nici singur, nici împreună cu celelalte aspecte, că probează manipularea procedurilor pentru câștigarea acestora, de către societate, reprezentanții acesteia, ori funcționarii autorității contractante în interesul societății. [...] pot întocmi oferta plusând pe orice element care consideră că îi avantajează, la care sunt mai buni, în raport de resursele umane și materiale de care beneficiază.

[...] se susține în rechizitoriu că termenele convenite pentru finalizarea lucrărilor nu au fost respectate, în execuţie, de către SC [...] [...] [...], instanța constată că societatea a respectat termenele de execuție în mai multe contracte dintre cele analizate în cauză, iar acolo unde nu au fost respectate au existat justificări obiective.

Referitor la faptul că, pentru ca ofertantul câştigător al procedurii de licitaţie deschisă, de regulă SC [...] [...] [...], să nu poată fi pus în întârziere în ceea priveşte finalizarea lucrărilor, în contractele încheiate s-a stipulat că termenele asumate de constructor încep să curgă de la data emiterii, de către autoritatea contractantă, a ordinelor de începere a execuţiei lucrărilor, instanța constată că acest lucru este stipulat în toate contractele încheiate inclusiv cu alte societăți în alte proceduri, iar actele din cauză demonstrează că nu au trecut perioade mari de timp până la emiterea ordinului de începere a lucrărilor. Este de înțeles totodată, față de amploarea lucrărilor, că este necesară o minimă pregătire pentru începerea execuției efective.

Chiar dacă în documentaţia de atribuire întocmită de autoritatea contractantă, la factorul de evaluare „Durata de execuţie a lucrărilor”, nu se menţionează nimic în legătură cu momentul de la care începe să curgă termenul de execuţie a lucrărilor, din toate documentele cauzei, indiferent de procedură, acesta a fost stabilit că va curge de la ordinul de începere a lucrărilor.

De altfel, aceste ordine pot fi emise la o dată cu indicarea altei zile ca fiind cea de la care încep lucrările.

Prin urmare nu se poate reține că a avut loc o discriminare pozitivă a firmei respective.

Referitor la faptul că la dosar nu se regăsesc scrisori de garanţie de bună execuţie eliberate de societăţi bancare şi nici nu s-a reţinut, din valoarea situaţiilor de lucrări întocmite de constructor, garanţia de bună execuţie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, autoritatea contractantă favorizând în acest mod SC [...] [...] [...], care a câştigat toate licitaţiile analizate, instanța constată că această situație a fost analizată la fiecare procedură în parte fiind constatată o situație inversă, mai exact au fost prezentate în cursul procesului garanțiile de bună execuție.

Pe scurt, se impune a se menționa și aici că scrisorile bancare de constituire a garanției de bună execuție nu se regăsesc în mod firesc la dosarul achiziției publice, ci țin de partea de execuție a contractelor, care constituie activitatea altor compartimente din cadrul autorității contractante, modul și locul de păstrare a unor documente depinzând și de organizarea internă a autorității. Chiar dacă aceasta, conform art. 95 alin. 1 din HG nr. 925/2006, dacă este cazul, constituie o anexă ce devine parte integrantă a contractului de achiziție publică, nu înseamnă că trebuie să se regăsească la dosarul aflat la [...] [...] Publice, la dosarul procedurii, procedura fiind finalizată la momentul atribuirii contractului. O situație de organizare internă ar fi și cea potrivit căreia contractul, singur ori cu aceste părți anexă, ar fi depus în dosarul procedurii.

Și cu ocazia întocmirii rapoartelor de constatare de către specialiștii din cadrul [...] puteau fi solicitate expres prin intermediul organului de urmărire penală de la autoritatea contractantă, pentru ca specialiștii să aibă întreaga documentație la îndemână la efectuarea constatării, cum puteau fi solicitate și după întocmirea rapoartelor de constatare, cum de altfel s-a și procedat în anumite situații cu privire la alte documente.

Scrisorile de garanție de bună execuție au fost prezentate în cursul judecății, fiind înlăturate aceste constatări ale acuzării pentru toate procedurile la care se face referire.

Referitor la reținerea garanției de bună execuție, așa cum s-a arătat pentru fiecare contract vizat, nu a fost cazul unor astfel de rețineri, garanțiile fiind constituite, iar autoritatea contractantă nu a reclamat producerea de prejudicii prin executarea necorespunzătoare a contractului. Astfel, nu a existat vreo situație în care garanția de bună execuție să necesite să fie alimentată de autoritatea contractantă, pe parcursul îndeplinirii contractului, prin reţineri succesive din sumele datorate şi cuvenite contractanţilor pâna la concurenţa sumei stabilite drept garanție.

Referitor la faptul că în cvasitotalitatea cazurilor, la dosar nu se regăsesc procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor şi nici procesele verbale de recepţie finală, în baza cărora se eliberează garanţiile de bună execuţie (cu o singură excepţie), se constată și în această situație că aceste documente se regăsesc la alte compartimente ținând de execuția contractului și puteau fi solicitate expres în cursul urmăririi penale, procesele verbale fiind depuse de inculpați în cursul judecății, ori de expertul contabil care le-a identificat în procesul de efectuare a expertizei contabile.

Chiar dacă recepția la terminarea lucrărilor a fost realizată ulterior plăților efectuate de autoritatea contractantă, plățile au fost făcute în conformitate cu clauzele contractului, cu regulile fiscale, după terminarea efectivă a lucrărilor, nefiind identificate oricum ulterior probleme de execuție, existând documente suficiente pe baza cărora să fie efectuate plățile.

Referitor la faptul că în perioada de garanţie stabilită prin contractele de lucrări încheiate, [...] [...] [...] a decis efectuarea, cu acelaşi constructor SC [...] [...] [...], a unor lucrări similare de întreţinere a îmbrăcăminţii asfaltice, pe aceleaşi sectoare ale drumurilor judeţene, instanța a constatat deja că nu sunt elemente pe baza cărora să se rețină că au fost efectuate lucrări dintre cele care erau de asigurare a garanției, în cazul plombărilor garanția fiind dată pentru plombarea efectiv făcută în baza contractului respectiv, nu pentru gropile nou apărute în aceeași zonă.

Se impune și aici sublinierea că plombările, conform actelor normative și indicativelor, fac parte din lucrările de întreținere și reparații curente, a căror periodicitate este aceea de ”permanent”, periodicitatea fiind definită ca perioada de timp la care lucrarea respectivă se repetă pentru același sector de drum, în interiorul ciclului de reparații capitale sau pe durata unui an calendaristic.

Prin urmare periodicitatea cu care au fost asigurate lucrări de întreținere la aceleași drumuri județene, nu poate constitui o împrejurare pe baza căreia să fie permisă aprecierea că nu a fost asigurată, de către conducerea Consiliului [...] [...], o utilizare eficientă a fondurilor publice, principiu menţionat la art. 2 alin (2) lit. f) din [...]. nr. [...] privind achiziţiile publice.

Referitor la faptul că inculpatul [...] [...], semnând procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor în calitate de preşedinte al comisiei de recepţie, fiind și vicepreşedinte al Consiliului [...] [...], fiind și persoana ce a îndeplinit funcţia de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor depuse, ar fi trebuit să constate tocmai în baza acestei triple calități că lucrările contractate de [...] [...] [...] nu se execută într-un termen rezonabil de către firma desemnată câştigătoare (SC [...] [...]), precum şi faptul că nu există motivări corespunzătoare pentru efectuarea unor noi lucrări de acelaşi gen pe aceleaşi sectoare ale drumurilor judeţene în cadrul termenului de garanţie de bună execuţie asumat de constructor, instanța constată, în raport de toate aspectele reținute în analiza procedurilor, că nu existau elementele expuse în acest sens de acuzare.

SC [...] [...] a executat lucrările în general în termen, astfel că nu putea constata nerespectarea termenului de execuție, întârzierea în recepționarea la terminarea lucrărilor nedatorându-se neexecutării lucrărilor.

În raport de aspectele reținute privind faptul că noile lucrări de plombări nu rezultă că erau lucrări echivalente celor de garantare a plombărilor anterior făcute, în raport și de periodicitatea plombărilor, este clar că nu se poate concluziona că [...] [...] ar fi trebuit să constate aspectele reținute în rechizitoriu. Calitatea de președinte al comisiei de evaluare a ofertelor a încetat la momentul atribuirii contractului și nu are legătură cu executarea acestuia.

Referitor la faptul că preţul unitar pentru lucrările de aşternere a covorului asfaltic într-un strat pe DJ 221 B, astfel cum rezultă din devizul estimativ (contract de lucrări nr. 160/ 13.11.2009) a fost de 76 lei/mp, similar cu cel aferent devizului estimativ întocmit pentru DJ 202 A (contract de lucrări nr. [...]), de 75 lei/mp, iar în momentul când a existat o concurenţă reală pentru atribuirea execuţiei lucrărilor (finalizată cu încheierea contractului nr. [...]), preţul ofertat de SC [...] [...] a reprezentat doar [...] % din preţul înscris în devizul estimativ întocmit de autoritatea contractantă, instanța constată că această situație nu probează o activitate ilicită, în condițiile în care nici membrii comisiei de evaluare și nici reprezentanții SC [...] [...] nu aveau de unde să cunoască cine depune oferte și cu ce prețuri, ofertele fiind depuse în general de ofertanți în aceeași zi, cu câteva ore înainte de deschiderea lor, desigilarea acestora având loc în ședință în prezența împuterniciților ofertanților.

Nu se identifică și nici nu se probează în cauză o interacțiune între funcționari ai autorității și reprezentanți ai societății comerciale, personal ori prin alte persoane, de oferire-primire de informații în alte condiții decât cele permise de lege, informații care să ajute SC [...] [...] să ocolească regulile achiziției publice.

Se observă de altfel, că în rechizitoriu este prezentată și o situație diferită, și anume cea a ofertei firmei [...] [...], în care a avut preţul mai mare decât competitorul SC [...] Drumuri [...].

[...] se susține că în această situație firma gălăţeană a câştigat procedura de licitaţie, ca urmare a depunctării incorecte a celuilalt ofertant, în cazul unuia dintre criteriile de evaluare, instanța a arătat motivat în cadrul procedurii că depunctarea nu a fost incorectă, SC [...] Drumuri [...] formulând și contestație la [...] pentru această situație, contestație care a fost respinsă.

Și în cazul contractului nr. [...], când a existat o concurenţă reală pentru atribuirea contractului de lucrări (au depus oferte trei competitori), preţul din oferta SC [...] [...] a fost mai mare decât prețul ofertat de SC [...] [...], descalificarea competitorului bucureştean fiind corectă.

Referitor la faptul că situația prețurilor prezentată în rechizitoriu demonstrează că lucrările respective puteau fi efectuate şi la un preţ mai mic decât cel practicat, de regulă, de SC [...] [...] [...], instanța subliniază, încă o dată, că operatorii economici nu sunt obligați să se alinieze toți la același preț, aceștia având dreptul de e propune prețuri și de a obține lucrări în limitele valorilor estimate ale achizițiilor, potrivit propriei aprecieri asupra limitelor convenabile societății dar și cu șanse de câștig în fața altor competitori la licitații, neavând cum să cunoască înainte conținutul celorlalte oferte.

În raport de toate aspectele reținute cu privire la procedurile mai sus analizate care au avut ca obiect lucrări de întreținere a drumurilor județene, nu se poate reține că autoritatea contractantă, prin membrii comisiei de evaluare în special, a procedat în așa fel încât să fie câștigătoare a procedurilor de licitație SC [...] [...] [...] prin manipularea factorilor de evaluare şi ponderea deţinută de fiecare în parte.

Procedura de achiziție publică finalizată cu atribuirea contractului nr. [...] având ca obiect ”Reabilitarea  DJ 212A [...] – [...] din Insula [...] a [...], tronsonul  km [...] -  km 32 + 000 etapa [...]””

Inculpații vizați de această procedură sunt [...] [...] [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...], SC [...] [...] [...] și [...] [...] [...].

Procedura de atribuire a lucrării a fost aceea de licitaţie deschisă, criteriul de atribuire fiind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Prin notele justificative nr. [...] şi nr. [...] (vol. 33 dos. u.p. filele 184-189), aprobate de către [...] Consiliului [...] [...], inculpatul [...] [...] [...], au fost stabiliţi factorii de evaluare a ofertelor în cadrul criteriului de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, precum şi cerinţele minime de calificare privind capacitatea tehnică şi profesională, dar şi capacitatea economico-financiară a ofertanţilor.

La baza documentaţiei de atribuire a stat referatul de necesitate cu anexe înregistrat sub nr. [...], aprobat de către [...] Consiliului [...] [...], document în care se menţionează că etapa I a constat în fundație de lidonit pe întreaga suprafață a tronsonului proiectat și s-a realizat în 2006-2007, iar în etapa a [...] se vor executa corecțiile în profil longitudinal și în profil transversal și amenajări la curbele din traseu, după care se trece la realizarea îmbrăcăminții din beton de ciment, valoarea estimată a contractului fiind de 30.539.906 lei fără [...] (vol. 33 dos. u.p. filele 193-199).

[...] de participare având numărul [...] a fost publicat în [...] la data de 14.08.2009, în document fiind menţionat faptul că şedinţa de licitaţie deschisă a fost stabilită pentru data de 30.09.2009 ora [...], iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este în aceeaşi zi, la ora [...] (vol. 33 dos. u.p. filele 105-109, 110-115, vol. 34 dos. u.p. filele 168-173, 174-178).

[...] de participare la licitaţie, solicitată de autoritatea contractantă a fost fixată la suma de 100.000 lei, iar garanţia de bună execuţie a fost stabilită la 10% din valoarea fiecărei situaţii de lucrări depuse spre decontare ([...]. [...] „Caietul de sarcini” pct. 10 alin (2) din [...] de atribuire a contractului de achiziţie publică de lucrări).

În anunţul de participare la punctul [...] 3) durata contractului sau termenul pentru finalizare s-a consemnat – 6 luni începând de la data atribuirii contractului.

Prin dispoziţia nr. [...] emisă de către inculpatul [...] [...] [...], [...] Consiliului [...] [...], au fost desemnaţi ca membri ai comisiei de evaluare, [...] [...]  - vicepreşedinte CJ [...] – preşedinte, [...] [...] – consilier Compartiment [...] Publice – membru,  [...] [...] – consilier [...]. – membru, [...] [...] – consilier [...]. și [...] [...] – consilier Comp. [...] Publice – ultimii doi ca membri de rezervă.

La data 30.09.2009  a avut loc şedinţa de deschidere a ofertelor depuse de competitori pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, comisia de evaluare condusă de [...] [...] - vicepreşedinte al Consiliului [...] [...] întocmind în acest sens procesul verbal al şedinţei de deschidere, înregistrat sub nr. [...] (vol. 33 dos. u.p. filele 78-87).

La licitaţia din data de 30.09.2009 s-au prezentat două oferte, respectiv, cea a firmei SC [...] [...] [...] şi cea a SC [...] [...] [...] în asociere cu [...] [...] [...] [...] şi SC Dura [...] [...] [...] [...].

SC [...] [...] a propus un preț de 24.291.769 lei fără [...], un termen de execuție de 6 luni și un termen de garanție de 30 de ani.

Liderul SC [...] [...] a propus un preț de 23.552.641 lei fără [...], un termen de execuție de 6 luni și un termen de garanție de 30 de ani.

La data de 19.10.2009 a avut loc o ședință de evaluare, fiind întocmit procesul verbal nr. [...] vizat de [...] [...] (vol.33 filele [...], în care s-au constatat pentru ofertantul SC [...] [...] în asociere lipsa certificatelor privind plata obligațiilor către bugetele locale, certificate eliberate cu termene scurte de valabilitate prin precizarea autorității emitente și pentru SC [...] [...] lipsa certificatului pentru punctul de lucru din com. [...], jud. [...], această evaluare rezultând că a fost făcută doar de [...] [...] și [...] [...].

Prin nota justificativă nr. [...]/19.10.2009 (vol. 33 dos. u.p. fila 77), întocmită de către inculpaţii [...] [...] şi [...] [...] s-a solicitat prelungirea perioadei de evaluare a ofertelor cu 20 de zile calendaristice, cu justificarea că analizarea documentelor de calificare a ofertanților, și în mod special a certificatelor constatatoare privind plata obligațiilor către bugetele locale pentru toate sediile menționate în certificatele constatatoare eliberate de [...], față de care ofertanții aveau calitatea de proprietar sau concesionar, a necesitat o perioadă mai mare de timp. Astfel, numai la ofertantul SC [...] [...] [...]-lider al asocierii, sunt înscrise în certificatul constatator mai mult de 250 puncte de lucru și sucursale. S-a arătat că a fost necesară consultarea specialiștilor de la [...] [...] și de la [...] taxe și impozite locale din cadrul Primăriei [...]. S-a mai arătat în notă că de asemenea, întrucât la documentele de calificare sunt neclarități, comisia a solicitat clarificări și completări în temeiul art. 34 și 35 din HG 925/2006.

Conform art. 34 şi 35 din HG nr. 925/2006 cu modificările şi completările ulterioare, comisia a solicitat clarificări şi completarea  documentelor,  în termen de 4 zile lucrătoare de la primirea adresei pentru ofertantul SC [...] [...] [...] în asociere cu [...] [...] – [...] [...] [...] SC Dura [...] [...] [...] [...] şi completare documente în termen de 24 de ore de la primirea adresei pentru ofertantul SC [...] [...] [...], conform adreselor nr. [...] și [...] (vol. 33 dos. u.p. filele [...], cu menţiunea că certificatele trebuie să fie valabile la data deschiderii ofertelor.

Cu adresa nr. [...], înregistrată la [...] [...] [...] la nr. [...], SC [...] [...] a transmis precizări și un set de documente, astfel:

-pentru asociatul [...] [...] – [...] [...] [...] un număr de 11 certificate de atestare fiscală în copie legalizată, emise de [...] [...], [...], [...], [...], [...] având date din lunile 27  august –  27 septembrie 2009, din care rezultă că societatea nu figurează cu creanţe bugetare de plată la bugetul local;

-pentru asociatul SC Dura [...] [...] [...], adresa nr. [...] emisă de [...] [...] în care se consemnează faptul că societatea „figura la data de 30.09.2009 cu impozitele şi taxele achitate pentru punctul de lucru din sat [...], com. [...], judeţul [...]”, certificatul de atestare fiscală nr. [...] eliberat de [...] [...] Publice Locale com. [...], judeţul [...] din care rezultă că societatea nu figurează cu creanţe bugetare de plată la bugetul local.

-cu privire la valabilitatea certificatelor fiscale eliberate de autorităţile locale în perioada 25 – 29 august, SC [...] [...] a invocat prevederile art. 113 din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia „certificatul de atestare fiscală emis în intervalul 25 a lunii – finele lunii, este valabil pe toată perioada lunii următoare emiterii” şi în consecinţă acestea sunt valabile până la 30.09.2009, data deschiderii ofertelor.

-cu privire la punctele de lucru [...] [...] [...] şi [...] [...] [...], comuna [...], [...] [...], SC [...] a menţionat că nu datorează impozite şi taxe primăriilor pe raza cărora își desfășoară activitatea deoarece mijloacele fixe aferente respectivelor puncte de lucru sunt înregistrate la [...] [...] pentru activitatea desfășurată în punctul de lucru ”[...] [...] teregova” și la [...] [...] pentru activitatea desfășurată la punctul de lucru ”Santier [...] [...], sat [...], com. [...], jud. [...] (vol. 33 dos. u.p. filele 47-61).

Cu adresa nr. [...],  înregistrată la nr. [...] la [...] [...] [...], SC [...] [...] a înaintat certificatul fiscal privind impozitele şi taxele locale nr. [...] pentru punctul de lucru situat în pe raza com. [...], judeţul [...], în original (vol.33 dos. u.p. fila 46).

[...] original al certificatului fiscal nr. [...], despre care se susține în rechizitoriu că nu s-a regăsit în documentație, se află în vol. 34 al dos. de urmărire penală, la fila 52, însoțind adresa în original de înaintare a acestuia care se află la fila 51.

De altfel, certificatul fiscal se regăsește în acest volum împreună cu mai multe documente în original și anume cele constând în corespondența SC [...] [...] [...] cu CJ [...], adrese ale SC [...] și [...] [...] către CJ [...] privind înaintare de certificate fiscale și clarificări certificate fiscale eliberate pentru operatorii economici, acest grup de acte fiind menționat ca atare și în [...] actelor din dosarul nr. 209/P/2009 vol. 34, fila [...], opis expus pe primele două file nepaginate ale volumului.

Ca urmare a documentaţiei şi clarificărilor depuse de cei doi ofertanţi, comisia de evaluare formată tot numai din doi membri, respectiv inculpaţii [...] [...] şi [...] [...], a întocmit procesul-verbal intermediar nr.12781/26.10.2009, în care s-a consemnat faptul că SC [...] [...] a prezentat certificatul constatator eliberat de [...] [...] înainte de data deschiderii ofertelor și în termenul de valabilitate, iar pentru SC [...] [...] s-a constatat prezentarea unor certificate cu data de eliberare 20.10.2009, pentru alte certificate că s-a comunicat valabilitatea până la 30.09.2009 indiferent de data de valabilitate înscrisă în certificat, și s-a constatat că are obligația de a prezenta certificatele fiscale de la [...] [...], judeţul [...] – [...] şi de la punctul de lucru [...] [...] [...], comuna [...], judeţul [...] (vol. 33 dos. u.p. filele [...].

În aceeaşi zi, comisia de evaluare, formată din inculpaţii [...] [...], [...] [...] şi [...] [...], a întocmit procesul – verbal nr. [...] în care se consemnează faptul că SC [...] [...] [...], lider asociaţie, nu a îndeplinit cerinţele din fişa de date a achiziţiei privind capacitatea tehnică (dotarea tehnică minimă trebuia să includă 2 maşini de tăiat rosturi şi 6 compactoare vibratoare, iar firma a făcut dovada numai pentru o maşină de tăiat rosturi şi 4 compactoare vibratoare și două utilaje doar compactoare), stabilindu-se să solicite ofertantului o completare și o clarificare la documentele privind dotarea tehnică și anume dovada deținerii celei de a doua mașini de tăiat rosturi cu discuri abrazive și clarificare asupra faptului că [...] de inspecție [...] și nr. [...] eliberate de [...] [...] consemnează că utilajele la care fac referire sunt doar compactoare și nu compactoare vibratoare (vol. 33 dos. u.p. fila 43).

Cu adresele nr. [...] şi [...], comisia de evaluare  a transmis, prin fax, firmei [...] [...] solicitarea de clarificări cu privire la capacitatea tehnică şi cerinţa transmiterii certificatelor fiscale de la [...] [...], judeţul [...] – [...] şi de la punctul de lucru [...] [...] [...], comuna [...], judeţul [...] (vol. 33 filele 39-42).

Termenul de depunere a documentelor solicitate a fost de 2 zile lucrătoare de la primirea adresei.

În raportul procedurii nr. [...] (vol. 33 dos. u.p. filele [...], comisia de evaluare a consemnat precizările transmise de către ofertantul [...] [...] [...], privitor la certificatele fiscale emise de către [...] [...], respectiv [...] [...].

Astfel, prin adresa nr. [...], înregistrată la [...] [...] [...] la nr. [...], a comunicat referitor la certificatul fiscal [...] [...] că pentru asigurarea continuității lucrărilor de efectuat la un obiectiv de investiții față de beneficiarul SC [...] [...], a fost încheiată o convenție prin care terenuri ale beneficiarului au fost puse la dispoziția SC [...] [...], între terenurile menționate în convenție aflându-se și cele necesare pentru organizarea tehnologică [...], conform adresei SC [...] [...] și prin urmare nu are obligații de plată către [...] [...].

 Referitor la terenul aferent desfăşurării activităţii punctului de lucru [...] [...] s-a precizat că amplasamentul suprafeței de 166700,08 mp este pe raza comunei [...] şi nu pe raza comunei [...], în documentația inițială existând deja certificatul fiscal depus.

Cu ocazia verificărilor efectuate în vederea întocmirii Raportului de constatare financiară – contabilă, specialistul din cadrul [...] [...] [...] a menţionat faptul că în documentaţia de atribuire a contractului nr. [...] privind reabilitarea DJ 212 A, transmisă de [...] [...] [...] nu s-au regăsit nici adresa nr. [...] şi nici  cele 5 anexe ale acesteia transmise de SC [...] [...]. 

Instanța constată însă că în vol. 8 dos. u.p. filele 753-756, au fost depuse la solicitarea organelor de urmărire penală, copii ale adresei și a registrului de intrări –ieșiri cu privire la aceasta de către SC [...] [...] și rezultă că cele avute în vedere de comisie au fost conforme cu realitatea.

În raportul procedurii se menţionează faptul că, în data de 30.10.2009, autoritatea contractantă a primit tot de la SC [...] [...] [...] [...] – [...], prin fax, un certificat fiscal privind impozitele şi taxele locale aferente SC [...] [...] [...] [...], eliberat de [...] comunei [...] în data de 30.10.2009 şi înregistrat la [...] [...] [...] sub nr. 13093/30.10.[...]

[...] de evaluare a analizat acest document şi a constatat că în acest certificat se menţionează următoarele: „SC [...] [...] [...] [...] figurează în evidenţele noastre fiscale cu clădiri situate în comuna [...], sat [...] şi că la data eliberării nu are datorii la bugetul local”.

Cu privire la dotarea tehnică, aşa cum s-a consemnat în raportul procedurii, SC [...] [...] a depus documente din care rezultă că deţine 2 maşini de tăiat rosturi şi 6 compactoare vibratoare şi îndeplineşte cerinţele de calificare.

Martorul [...] [...], şef Serviciu [...], [...] Tehnică din cadrul SC [...] [...], a declarat în cursul urmăririi penale (vol. 7 dos. u.p. filele 255-257) că se ocupa de întocmirea documentațiilor de calificare în cadrul procedurilor de achiziție publică a comunicat autorităţii contractante faptul că societatea nu are punct de lucru organizat pe raza comunei [...], jud. [...], ci pe raza comunei [...], din acelaşi judeţ, pentru care depusese certificatul fiscal. Răspunsul la clarificări a fost comunicat în termenul cerut de autoritatea contractantă, fiind înregistrat sub nr. [...], în Registrul de [...] [...] – [...] [...] din cadrul Serviciului [...]. Martorul a apreciat că societatea pe care a reprezentat-o ar fi fost îndreptăţită să încheie contractul respectiv, având prețul cel mai bun oferit și pe baza documentelor, dar clarificările transmise nu au fost analizate cu atenţie de către membrii comisiei de evaluare. Datorită perioadei de timp scurse de la momentul respectiv, martorul [...] [...] nu a putut oferi amănunte în legătură cu motivul pentru care SC [...] [...] nu a formulat contestaţie, menţionând că „probabil decizia a fost analizată împreună cu ceilalţi asociaţi”.

Martorul [...] [...] a fost audiat și în fața instanței, când a arătat că nu își amintește foarte multe date despre procedură, întrucât în cazul licitațiilor neadjudecate firma păstrează documentele doar 3 ani, fiind arhivată doar adresa prin care le-a fost comunicat rezultatul procedurii. A arătat că de elaborarea documentelor ofertei se ocupa compartimentul său, certificatele fiscale fiind puse la dispoziție de direcția financiară a societății, iar dacă au existat solicitări de clarificări de la autoritatea contractantă cu privire la certificatele fiscale tot direcția financiară a elaborat răspunsul pentru societate. Cu privire la motivul pentru care nu s-a făcut contestație a arătat că nu este o persoană de decizie în cadrul societății. [...] că SC [...] a oferit prețul mai bun și s-a considerat eligibilă.

Aspectele prezentate de martor nu sunt de natură să lămurească în mod deosebit vreun aspect al cauzei, aprecierea acestuia din timpul urmăririi penale, că în cazul în care ar fi fost analizat cu atenție de către comisia de evaluare răspunsul la clarificări, SC [...] [...] ar fi fost îndreptățită să încheie contractul, este o apreciere personală care poate avea o valoare probatorie doar dacă este susținută și de alte probe, ori dacă martorul reliefa date verificabile prin care se demonstra o situație, ceea ce nu s-a întâmplat în speță.

În urma evaluării ofertelor comisia a concluzionat că oferta depusă de SC [...] [...] – lider, în asociere cu [...] [...] – [...] [...] şi cu SC Dura [...] [...] [...] [...] este inacceptabilă, fiind respinsă în baza disp. art. 36 alin. 1 lit. b din HG nr. 925/2006, deoarece nu îndeplineşte cerinţa de calificare referitoare la prezentarea certificatelor fiscale privind plata obligaţiilor fiscale către bugetele locale ale primăriilor comunelor [...], judeţul [...] şi [...], judeţul [...], certificate ce trebuie eliberate înainte de data deschiderii ofertelor şi valabile la aceeaşi dată.

S-a reținut cu privire la certificatul constatator privind obligațiile fiscale către bugetul local al Primăriei [...] că acesta este necesar în raport de proprietatea ofertantului asupra sediului punctului de lucru din sat [...], comisia remarcând o reticență a ofertantului de a recunoaște că nu a depus acest certificat, încercând prin prima clarificare să răspundă că societatea nu datorează taxe și impozite locale primăriilor pe raza cărora își desfășoară activitatea deoarece mijloacele fixe aferente respectivelor puncte de lucru sunt înregistrate la [...] [...]. Se mai reține de către comisie că prin a doua clarificare referitor la certificatul constator privind plata obligațiilor fiscale către bugetul local al primăriei [...], ofertanta a recunoscut dovada de spațiu pentru punctul de lucru [...] [...] o constituie titlul de proprietate nr. 641/1993 precizat în certificatul copnstatator de la [...], dar că terenul aferent desfășurării activității punctului de lucru [...] este menționat la poziția 5, unde se precizează că amplasamentul este pe raza com. [...] (și nu pe raza com. [...]). S-a constatat că în final, SC [...] [...] a transmis prin fax certificatul nr. [...] eliberat de [...] com. [...], jud. [...] și înregistrat la [...] [...] [...] sub nr. [...] în care se menționează clar că SC [...] [...] [...]-[...] [...] figurează în evidențele fiscale ale com. [...], cu clădiri situate în com. [...], sat [...], dar că nu are datorii la bugetul local.

[...] a reținut în raport, că această succesiune a clarificărilor prezentate de SC [...] [...] este contradictorie și arată încercarea ofertantului de a induce în eroare autoritatea contractantă prin informații nereale privind deținerea unei proprietăți imobiliare generatoare de obligații către bugetul local al com. [...].

 În reținerea neîndeplinirii cerinței de calificare, comisia a mai motivat că pentru respectarea principiului ”tratamentului egal” al ofertanților prev. de art. 2 alin. 2 lit. b din [...] nr. [...]6, autoritatea contractantă a prevăzut un singur termen pentru valabilitatea documentelor doveditoare privind îndeplinirea cerințelor de calificare (respectiv situația personală a ofertanților) stabilit prin [...] de date a achiziției, și anume data deschiderii ofertelor, iar eventuale completări de documente și astfel eliminarea unor omisiuni ale ofertanților, se pot accepta doar cu documente valabile la același termen.

S-a mai reținut că certificatele fiscale privind plata obligațiilor fiscale către bugetele locale ale primăriilor comunelor [...], jud. [...] și com. [...], jud. [...] au fost eliberate de primăriile respective după data depunerii ofertelor, deci nu puteau fi valabile la acea dată și acceptarea lor ar însemna acordarea unui timp suplimentar pentru plata datoriilor fiscale, agenților economici aflați în asociere față de prevederile [...] de date a achiziției.

S-a făcut și precizarea că adeverința prezentată de SC Dura [...] [...] [...] [...] nu este un document echivalent certificatului fiscal care este reglementat special de lege.

Prin raportul procedurii, semnat de către inculpaţii [...] [...], [...] [...] şi [...] [...], în calitate de membri ai comisiei de evaluare, a fost desemnată câştigătoare SC [...] [...] [...].

Raportul procedurii a fost aprobat ulterior, de către inculpaţii [...] [...] [...] – preşedintele Consiliului [...] [...] şi [...] [...] – vicepreşedinte al Consiliului [...] [...].

 Referitor la aceste aspecte, în rechizitoriu se subliniază că în raportul de constatare financiară contabilă care a vizat modalitatea de desfăşurare a acestei proceduri de achiziţie publică, s-a precizat faptul că cel de-al doilea ofertant, SC [...] [...] [...], a fost descalificat pentru un certificat fiscal (nr. [...]), privind plata obligaţiilor la bugetul  local al comunei [...], sat [...], judeţul [...], certificat solicitat de comisie în data de 19.10.2009, depus de societate prin fax în data de 30.10.2009, din care rezultă că societatea nu are datorii la bugetul local, document despre care comisia a consemnat faptul că nu era valabil la data deschiderii ofertelor.

Se arată în rechizitoriu că, potrivit datelor de la [...], consemnate în certificatul constatator nr. [...], SC [...] [...] [...] este o firmă cu răspândire în toată ţara, având 11 sucursale şi  211 sedii secundare, în documentaţia ridicată de organele de urmărire penală regăsindu-se 71 certificate fiscale emise de autorităţile publice, din care rezultă faptul că nu are datorii la bugetul de stat sau bugetele locale.

 De asemenea, pentru [...] [...] – [...] [...] s-au regăsit 11 certificate fiscale, iar pentru Dura [...] [...] [...] [...], 1 certificat, documente din care rezultă că firmele nu au datorii la bugetul de stat sau bugetele locale.

[...] cum s-a prezentat mai sus, ulterior deschiderii ofertelor s-au solicitat clarificări şi s-au depus certificate fiscale de la punctele de lucru atât de către SC [...] [...] (firma declarată câştigătoare), cât şi de către SC [...] [...] [...] – lider asociere - pentru comuna [...], judeţul [...], respectiv comuna [...], judeţul [...] unde are punct de lucru Dura [...] [...] [...].

Analizând hotărârea comisiei de evaluare în raport de documente, instanța constată că nu se poate reține că aceasta a procedat cu încălcarea dispozițiilor legii și mai ales a vreunei dispoziții de lege primară.

[...] depunerii certificatelor privind plata obligațiilor către bugetul local eliberat de către direcția de specialitate din cadrul primăriilor în a căror rază teritorială activează ofertantul din care să reiasă că ofertantul nu are obligații restante la la bugetul local valabil la data deschiderii, în original sau copie legalizată, era prevăzută în documentația de atribuire, fișa de date a achiziției și anunțul de participare.

Se susține în rechizitoriu că în situația acestei proceduri au descalificat un ofertant pentru lipsa certificatelor fiscale de la toate punctele, în timp ce în celelalte proceduri nu s-a întâmplat acest lucru.

[...] cum s-a arătat mai sus, în cadrul analizei făcută la alte proceduri, deși se menționează că trebuie un certificat de la primăriile în a cărei rază activează, subînțelegându-se că ar fi vorba și despre primăriile în a căror rază au puncte de lucru, această situație nu induce clar cerința că trebuie și de la aceste unități administrative, astfel că s-a apreciat suficient că societățile ofertante au depus cu precădere de la autoritatea unde au sediul și activitatea principală, fără a fi descalificate.

Se observă însă că între documentația din prezenta procedură finalizată cu contractul 169/2009 și documentațiile celorlalte proceduri există o diferență.

În anunțul de participare din prezenta procedură, la secțiunea [...].2.1) există ca cerință de participare: ”Încadrarea în situațiile prevăzute la art. 180 și art. 181 din [...] de [...] nr.[...]6 completată și modificată atrage excluderea ofertantului individual sau a asociaților în cazul ofertei comune, din procedura aplicată pentru atribuirea contractului de achiziție publică”.

Această cerință nu există în anunțurile de participare din celelalte proceduri, sens în care s-a verificat prin comparație cu anunțurile de participare-secțiunea [...].2.1) din procedurile privind contractele nr. 101/2009 (vol. 13 dos. u.p. filele [...], nr. 102/2009 (vol. 17 dos. u.p. filele [...], nr. 160/2009 (vol. 23 dos. u.p. filele 136-137), nr. 170/2009 (vol. 26 dos. u.p. fila 92), nr. 88/2010 (vol. 31 dos. u.p. filele [...], nr. 87/2010 (vol. 45 dos. u.p. filele [...] și nr. 265/2010 (vol. 32 dos. u.p. filele [...].

Printre situațiile care puteau să atragă excluderea ofertantului era și cea prevăzută de art. 181 lit c) din [...] nr. [...]6 și anume că ofertantul nu şi-a indeplinit oblibaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în [...] sau în țara în care este stabilit, o componentă a bugetului general consolidat fiind bugetul centralizat al unităților administrativ teritoriale care este dat de veniturile şi cheltuielile bugetelor generale ale unităţilor administrativ-teritoriale, definite la art. 3 alin. 1 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Prin urmare, modul diferit în care au procedat membrii comisiei de evaluare în cazul acestei proceduri are o justificare, adusă cel mai probabil și de valoarea contractului, autoritatea contractantă având dreptul să se asigure că ofertantul câștigător are capacitatea de a realiza contractul din toate punctele de vedere, achiziția fiind încadrată de [...] (Unitatea pentru [...] și Verificarea [...] Publice) ca fiind una cu grad ”mare” de risc motiv pentru care și [...] prin [...] [...] a monitorizat procedura până la atribuire, desemnând un observator, fără ca acesta să constate nereguli, fiind întocmit Raportul de activitate [...] (vol. 33 dos. u.p. filele 2-13, vol. 10 dos. inst. filele 196-237). Prin adresa nr. [...], [...] [...] [...] a transmis spre verificare către [...] fișa de prezentare și anunțul de participare publicat în [...] (vol. 33 filele 182-183).

În cazul procedurii finalizată cu contractul nr. 169/2009, așa cum au arătat inculpații care au fost membri în comisia de evaluare, SC [...] [...] a trimis certificate fiscale de la mai multe puncte de lucru, astfel că membrii comisiei de evaluare au considerat că se impune verificarea și respectarea de către toți ofertanții întocmai a acestei cerințe, în ideea respectării principiului tratamentului egal, motiv pentru care au solicitat SC [...] [...] în asociere depunerea tuturor certificatelor fiscale, asemenea și SC [...] [...].

[...] cum s-a arătat mai sus, SC [...] [...] [...] a depus în original certificatul fiscal nr. 725 din data de 28.09.2009, pentru punctul de lucru situat în [...]. [...], judeţul [...], certificat care se află în original și la dosar- vol. 34 fila 52.

SC [...] nu a depus certificatele în termen pentru toate punctele de lucru și nici pentru SC Dura [...] [...] [...], depunând în ultima zi certificate emise la 30.10.[...]

Faptul că prin adresa nr. [...] [...] com. [...] comunică organelor de urmărire penală că SC [...] [...] [...] nu figurează în evidențele fiscale cu bunuri mobile și imobile, este irelevant, în condițiile în care a emis certificatul fiscal depus la dosar, chiar dacă acesta vizează pe SC [...] [...] [...] (vol. 8 dos. u.p. fila 593-595), în condițiile în care sucursala este un dezmembrământ al societății, fără personalitate juridică.

În raport de această situație, comisia în mod corect a apreciat că dintre cele două societăți doar SC [...] [...] a respectat cerințele, comisia având obligația să dispună în raport de prevederile documentaţiei de atribuire, obligatorie atât pentru ofertanţi cât şi pentru autoritatea contractantă, neputând să i se ceară să fi fost mai îngăduitoare cu SC [...] [...] în asociere pe motiv că a prezentat foarte multe certificate fiscale, având mai multe puncte de lucru.

În urma cercetărilor efectuate în cauză, s-a constatat că certificatul fiscal 725 din data de 28.09.2009 conține date care nu corespund realităţii și anume numărul de înregistrare și chitanța de plată (chitanţa care apare menţionată în cuprinsul certificatului este emisă pentru o persoană fizică şi vizează plata altei taxe).

Astfel, la data de 07.08.2014, în cursul urmăririi penale, s-a procedat la ridicarea [...] de intrări – ieşiri documente eliberate de către Serviciul de Taxe şi Impozite Locale din cadrul Primăriei comunei [...], judeţul [...] (vol. 12 dos. u.p.), iar din verificările efectuate a rezultat că la nr. [...], s-a consemnat că a fost eliberat un certificat fiscal pentru SC [...] [...] [...], nicidecum pentru SC [...] [...] [...].

Se impune în primul rând a se menționa în legătură cu membrii comisiei de evaluare ([...] [...], [...] [...] și [...] [...]) și [...] Consiliului [...] [...] ([...] [...] [...]) care a aprobat/avizat acte în procedură și a semnat ulterior contractul 169, că din nicio probă a cauzei nu rezultă că aceștia au cunoscut aceste probleme ale certificatului fiscal și nici că au avut vreo legătură cu eliberarea lui.

Singura concluzie pe care instanța poate să o tragă în această situație este că aprecierea actelor din procedură de către membrii comisiei de evaluare trebuie privită că a avut loc în considerarea unor acte valabile.

În condițiile în care nu aveau cunoștință despre caracterul fals al unor mențiuni ale certificatului, nu li se poate reproșa nimic în legătură cu faptul că au dat eficiență acestuia.

Astfel, în condițiile în care SC [...] [...] depusese un certificat valabil la data deschiderii ofertelor, potrivit căruia nu avea datorii la bugetul de stat, în timp ce SC [...] [...] a depus și certificate eliberate cu mult după deschiderea ofertelor și mai ales eliberate cu mult după ce i se acordase deja un termen de 4 zile pentru a acoperi această lipsă, soluția comisiei de evaluare apare ca fiind singura corectă, în caz contrar riscând să fie acuzată de aplicarea unui tratament preferențial firmei [...].

Se impune a se observa și maniera de răspuns a SC [...] [...] cu tentă de eschivare de la depunerea acestor certificate și contradicțiile între un anumit răspuns că nu datorează taxe și impozite Primăriei [...] și certificatul fiscal ulterior emis de această primărie, situație remarcată și de membrii comisiei de evaluare.

Revenind la situația certificatului nr. [...] emis de [...] [...], se impune a se analiza în ce condiții a fost acesta eliberat și cu ce scop, acesta conținând date care nu corespund realităţii și anume numărul de înregistrare și chitanța de plată (chitanţa care apare menţionată în cuprinsul certificatului este emisă pentru o persoană fizică şi vizează plata altei taxe), în legătură cu acesta fiind trimisă în judecată inculpata [...] [...] pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri oficiale și SC [...] [...] [...] și [...] [...] [...] pentru infracțiunea de uz de fals.

Probele cauzei au demonstrat că funcționarul din cadrul Primăriei [...] care a completat și eliberat certificatul a fost inculpata [...] [...], certificatul fiind folosit în procedură de SC [...] [...] [...], în interesul acesteia ca ofertant în procedura de achiziție publică, documentul de înaintare a certificatului fiind semnat de inculpatul [...] [...] [...], director general al societății și care, deși nu este administratorul societății, este cel care se ocupa de bunul mers al firmei.

Pentru lămurirea acestei situaţii, a fost audiată inculpata [...] [...], fost contabil în cadrul Primăriei [...] în perioada 2001-2013, atât în cursul urmăririi penale, cât și în instanță.

Instanța nu are în vedere în cauză declarațiile date de aceasta în calitate de martor în cursul urmăririi penale, la 14 și 20.08.2014 (vol. 7 dos. u.p filele 149-153), decât în măsura în care îi sunt favorabile în raport de dispozițiile art. 118 [...].

Inculpata [...] [...] a arătat în declarațiile de la urmărirea penală (vol. 7 dos. u.p. filele 134-141, 145-148), în principal, că a completat certificatul, că în concret, în baza unei cereri prin care se solicita un certificat fiscal, verifica în declaraţiile fiscale dacă s-au plătit taxele şi impozitele fiscale, la zi, după care elibera actul solicitat. Datorită volumului mare de muncă, Registrul de evidenţă a înscrisurilor eliberate de Serviciul de Impozite şi Taxe, era păstrat de către martorele [...] [...] şi [...] [...], aflate în subordinea inculpatei. În multe situaţii, inculpata le ruga pe colegele sale să îi dea un număr din registru, transmiţându-le telefonic tipul actului eliberat şi denumirea persoanei juridice, numărul de înregistrare primindu-l practic telefonic. Astfel a explicat inculpata faptul că la numărul 725 din data de 28.09.2009 din Registrul de intrări – ieşiri documente Serviciul Taxe şi Impozite – [...] [...] apare menţiunea că un certificat fiscal cu acest număr a fost eliberat pentru SC [...] [...] [...]. A mai declarat că nu îşi aduce aminte ca în perioada în care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Primăriei [...], „SC [...] [...] să fi solicitat vreodată eliberarea unui certificat fiscal”.

Cu ocazia audierii în instanță (vol. 16 dos. inst. filele [...], inculpata [...] [...] a arătat în principal același lucru, precizând că la ea se afla evidența situației financiare a persoanei solicitantă de certificat, datele de înregistrare luându-le telefonic de la colegele aflate practic într-un alt birou al primăriei, iar după completare a lăsat certificatul la mapa primarului pentru a fi semnat, după care a plecat la bancă, iar când a revenit nu a urmărit situația acestuia, dacă a venit sau nu cineva după el. Cu privire la chitanța cu care se face dovada plății taxei de eliberare a certificatului a arătat că existau situații când aceasta ajungea la ea, dar și situații când tot telefonic îi erau comunicate datele acesteia pentru a le nota în certificat.

A arătat că nu a avut intenția de a consemna eronat date în certificat și, în condițiile în care situația certificată corespunde realității, apreciază că nici nu au fost produse consecințe, numărul de înregistrare greșit neputând să schimbe în vreun fel această realitate.

În legătură cu eliberarea acestui certificat au fost audiate și martorele [...] [...] și [...] [...], atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății (vol. 7 dos. u.p. filele 566-567, 569-571 și vol. 23 dos. inst. filele 174-177), funcționari ai Primăriei [...] la momentul de interes, și care aveau printre atribuții eliberarea certificatelor fiscale pentru persoanele fizice, spre deosebire de inculpata [...] [...] în ale cărei atribuții erau persoanele juridice.

La urmărirea penală cele două martore au arătat că scrisul de la poziția 725 din registru este executat de [...] [...] care a făcut notarea potrivit solicitării inculpatei [...] [...], care a eliberat certificatul fiscal.

În instanță, martorele au arătat că nu mai cunosc condițiile de eliberare a certificatului respectiv, arătând modalitatea în care avea loc înregistrarea și eliberarea acestora.

Cu privire la acordarea numărului de înregistrare prin telefon au exclus această posibilitate, indicând însă că acesta era luat uneori de [...] [...] personal, dar de cele mai multe ori venea reprezentantul/împuternicitul societății care primea numărul și chitanța, ambele martore arătând că inculpata lucra într-un alt birou. Au exclus posibilitatea intercalării unor numere de înregistrare sau a celorlalte date de interes care erau operate în registru.

Martora [...] [...] a declarat că uneori, când [...] [...] nu putea veni, numărul era dat pe un bilețel după ce erau completate toate rubricile, în timp ce martora [...] [...] nu cunoaște să fi existat vreo situație în care să fie dat numărul de înregistrare inculpatei pe bilețel.

Ambele martore au declarat că inculpata [...] [...] se ocupa și de contabilitea instituției și ținea și evidența persoanelor juridice, martora [...] [...] subliniind cu ocazia audierilor că inculpata avea un volum mare de muncă.

Martora [...] [...] a arătat în mod categoric că inculpata nu avea nicio legătură cu SC [...] [...] și nici vreun interes privind pe aceștia, în timp ce martora [...] [...] nu cunoaște.

Coroborând toate declarațiile date de inculpată și cele două martore, instanța constată că încă de la momentul primelor audieri în august 2014 la urmărirea penală, acestea nu mai aveau posibilitatea să redea exact condițiile de eliberare a certificatului nr. [...], având în vedere alterarea firească a memoriei odată cu trecerea timpului, fiind de înțeles și că un funcționar care lucrează cu publicul, așa cum sunt inculpata și martorele, nu mai poate cunoaște din memorie cine și când a solicitat sau nu ceva instituției la care funcționarul lucrează.

 De exemplu, la urmărirea penală inculpata a declarat că nu își aduce aminte ca SC [...] [...] să fi solicitat vreodată eliberarea unui certificat fiscal, dar în perioada în care aceasta lucra la [...] [...], SC [...] [...] figurează în registrul Primăriei [...] cu solicitări de certificate fiscale chiar și în 2009 (vol. 12 dos. u.p.), acest lucru fiind reținut de instanță fără a face o verificare pe întregul an [...] Astfel, figurează cu 2 certificate fiscale eliberate la data de 29.06.2009 (pozițiile 532-533) și unul la 09.10.2009 (poziția 752, cel depus în procedura pentru contractul nr. 170), rezultând astfel că în depozițiile analizate nu sunt redate elemente care să poată fi reținute ca fiind certe.

Se observă și că cele două înregistrări mai sus menționate, par a fi executate de persoane diferite, confirmându-se astfel că în registru nu consemna pentru persoanele juridice doar [...] [...], ci mai mult martorele, așa cum au arătat și acestea.

Cum în cauză nu sunt probe pe baza cărora să se rețină că inculpata [...] [...], în calitate de funcționar al Primăriei [...], jud. [...], a consemnat cu bună-știință în certificatul nr. [...] date care nu corespund realității, din proprie inițiativă ori la solicitarea SC [...] [...] prin [...] [...] [...] ori prin altă persoană, neexistând probe care să stabilească între aceste persoane existența vrenei legături în scop ilicit, instanța constată că eliberarea certificatului fiscal cu mențiuni eronate este strict rezultatul unor inadvertențe ale inculpatei la întocmirea și evidențierea acestuia, probele demonstrând săvârșirea acestei fapte de către inculpată cel mult cu forma de vinovăție a culpei, dacă nu chiar fără vinovăție.

Aceste inadvertențe au fost posibile fie urmare unei defectuoase organizări a activității în cadrul Primăriei [...], fie a unei defectuoase utilizări a resurselor umane și logistice, fie a modului defectuos de desfășurare a activității de către angajații primăriei, fie a volumului mare de muncă pe care îl avea în special inculpata [...] [...] după cum rezultă din declarațiile martorelor.

În acest sens se are în vedere și faptul că totuși situația datoriilor SC [...] [...] către bugetul local, elementul principal de interes în cauză prin raportare la procedura achiziției, a fost corect consemnată în certificatul fiscal și din această perspectivă actul nu producea efecte contrare realității, lipsa datoriilor societății rezultând din documentele aflate în vol.8 dos. u.p. filele 401-464.

Instanța constată însă că actul era pasibil de consecințe, pe care le-a și produs, și anume în raport de data emiterii, având în vedere că a fost solicitat de comisia de evaluare la 19.10.2009, a fost depus la data de 20.10.2009, cerința fiind să fie valabil la data deschiderii ofertelor 30.09.[...]

Însă doar această împrejurare, existența interesului în raport de o posibilă omisiune de a fi obținut la timp un act doveditor, nu poate susține probator falsificarea cu bună știință a certificatului și nici uzul de fals.

Și aceste aspecte demonstrează în plus că datele din certificat care nu corespund realității sunt urmarea unor greșeli neforțate.

Se impune a se avea în vedere că nu doar inculpata [...] [...] a semnat certificatul, ci și primarul com. [...], care se prezumă că urmărește în principal data actului pe care îl semnează, fiind greu de crezut că acesta a semnat la data de [...] eliberarea unui certificat fiscal cu data din 28.09.[...]

Din perspectiva infracțiunilor de uz de fals de care sunt acuzați inculpații SC [...] [...] [...] și [...] [...] [...], instanța constată că nu există nicio probă directă ori indirectă, pe baza căreia să se poată reține în primul rând că aceștia au cunoscut elementele din certificat neconforme cu realitatea și care se poate reține cu certitudine că sunt doar numărul de înregistrare și chitanța de plată a taxei pentru eliberarea acestuia.

Față de cele reținute mai sus, că nu se identifică vreo legătură necorespunzătoare între SC [...] [...] prin reprezentantul [...] [...] [...] și inculpata [...] [...], în sensul să fi solicitat acesteia, direct ori indirect, în orice formă, eliberarea certificatului cu alte mențiuni decât cele permise de lege, instanța analizează situația și din perspectiva posibilităților avute de [...] [...] [...] de a cunoaște pentru sine și pentru societate situația certificatului.

La solicitarea inculpaților SC [...] [...] și [...] [...] [...] au fost audiate martorele [...] [...] și [...] [...].

Martora [...] [...], inginer și [...] Serviciu tehnic licitații în cadrul SC [...] [...], a arătat că activitatea de organizare a participării la licitații începe cu descărcarea anunțului de participare care este prezentat conducerii societății, după trierea pe obiecte, care după analizarea anunțurilor aprobă sau nu participarea, moment după care, pe parcursul întocmirii propunerilor de compartimentele specializate, se obțin documentele de eligibilitate ale firmei, printre care sunt și cele privind taxele locale, acestea fiind prezentate la compartimentele de resort care se ocupă de documentație (vol. 24 dos. inst. filele 81-82).

Martora [...] [...], inginer și [...] Serviciu resurse umane în cadrul SC [...] [...], a arătat că este desemnată din partea firmei să întocmească cererile și să ridice certificatele atât de la taxe și impozite locale [...], [...], [...], cât și de la [...], inclusiv caziere de la poliție. A arătat că certificatele se ridică odată pe lună, de regulă la începutul ori la sfârșitul lunii, pentru a le utiliza în cele 30 de zile de valabilitate. La taxe și impozite se verifică anterior depunerii cererii dacă există datorii, se achită taxa pentru certificat, după care așteaptă să ridice certificatul, existând momente când îl ridică a doua zi urmare faptului că nu are cine să-l semneze la primărie, după ridicare predând certificatul colegilor de la serviciul tehnic pentru eligibilitate. A arătat că nu a avut niciodată probleme cu certificatele pentru că achita la timp datoriile, achitând la primărie doar contravaloare certificatelor, nu cunoaște vreo ceva în mod deosebit despre vreun certificat eliberat în [...] Referitor la implicarea lui [...] [...] [...] în situația certificatelor fiscale a arătat că acesta nu avea nicio legătură, fiind administratorul firmei nu se ocupa personal de astfel de lucruri, această sarcină fiindu-i predată ei, administratorul având altă menire (vol. 24 dos. inst. filele [...].

Și inculpații [...] [...] [...] și SC tancrad [...] [...] au arătat că nu el se ocupa de pregătirea documentelor ofertelor, ci angajații cu atribuții în acest sens.

Astfel, instanța constată că certificatul fiscal a fost în concret solicitat, obținut și manevrat de diverși salariați ai SC [...] [...] [...] care, nu se identifică din ce motive și în ce condiții, au omis să îl depună alături de restul documentației când s-a depus oferta.

Urmare solicitării autorității contractante, certificatul a fost trimis cu adresă, semnată de [...] [...] [...], acesta semnând adresa în calitate de reprezentant al SC [...] [...] [...].

[...] în mod firesc se prezumă asumarea răspunderii semnatarului unei astfel de operațiuni, în considerarea unei minime verificări care ar trebui efectuată, răspunderea poate interveni doar în măsura posibilității de a cunoaște a acestuia.

Inculpatul [...] [...] [...], în calitate de director general al firmei, care acționa ca și un administrator de fapt, persoană cu atribuții de a semna documente pentru desfășurarea activității societății și care a semnat adresa de comunicare a certificatului în procedură, putea verifica certificatul cel mult din perspectiva conținutului acestuia, fiind firesc să aibă cunoștință, ca administrator/director diligent al firmei, dacă aceasta figurează cu datorii la bugetul local.

Cum conținutul corespundea cu realitatea, inculpatul, atât în ceea ce îl privește, cât și în numele și interesul societății, nu avea cu privire la ce altceva să se sesizeze, numărul de certificat și datele chitanței de plată nefiind pentru acesta informații la îndemână, neexistând elemente care să atragă, în vreun fel anume, atenția cuiva asupra acestora.

Prin urmare, instanța constată că inculpații SC [...] [...] [...] și [...] [...] [...] nu au cunoscut caracterul parțial fals al certificatului fiscal din speță, lipsind astfel un element esențial al conduitei obiective incriminată în cazul uzului de fals, ceea ce evident demonstrează și lipsa elementului subiectiv constând în intenție directă sau indirectă, cu atât mai mult cu cât rezultă că nu [...] [...] [...] se ocupa efectiv de pregătirea documentației și de eventuale completări/clarificări ulterioare.

Față de cele arătate mai sus, constatând că eliberarea certificatului fiscal nr. [...] cu mențiuni neconforme cu realitatea în ceea ce privește numărul de înregistrare și chitanța cu care s-a plătit taxa pentru eliberare este rezultatul modului neatent în care și-a desfășurat activitatea inculpata [...] [...], justificat cel mai probabil de varii condiții improprii de muncă, instanța neputând în lipsa unor probe certe să rețină că acesta ar fi fost eliberat la o altă dată decât cea menționată, se va reține și valabilitatea acestuia în cadrul procedurii de achiziție publică și din perspectiva societății ofertante, nerezultând că utilizarea certificatului este produsul unei activități ilicite cu scopul de a frauda procedura. Acest certificat are în final doar caracteristica de a fi inexact, întrucât deși nu exprimă fidel realitatea sub toate mențiunile cuprinse, nu se ridică la nivelul unui document fals în sensul legii penale.

De altfel, dacă între membrii comisiei de evaluare, președintele consiliului județean și reprezentanții SC [...] [...] ar fi existat vreo înțelegere frauduloasă, în scopul favorizării societății, solicitarea și depunerea certificatului fiscal nu s-ar fi făcut cel mai probabil pe cale oficială, cu adresă, ci pe alte căi care nu riscau să atragă atenția asupra situației.

Prin urmare, față de toate aspectele reținute în legătură cu prezenta procedură, instanța constată că nu a fost încălcată vreo dispoziție de lege, și mai ales de lege primară.

Se susține în rechizitoriu că, în cauză, considerentele autorităţii contractante, prin care se justifică respingerea ofertei depusă de SC [...] [...] – lider în asociere cu [...] [...] – [...] [...] şi cu SC Dura [...] [...] [...] [...], nu sunt pertinente, întrucât :

-  respectarea principiului tratamentului egal al ofertanţilor impunea solicitarea, de către autoritatea contractantă, a tuturor clarificărilor necesare şi acceptarea justificărilor ofertanţilor, în cazul în care acestea erau pertinente;

-  în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire a achiziţiei publice de lucrări nu se stipulează interdicţia depunerii ulterioare a unor documente, de către ofertanţi, interdicţie prin care să se motiveze descalificarea ofertanţilor în baza prevederilor art. 36 alin (1) lit. b), coroborat cu art. 77 alin (2) lit. a) din [...]. nr. 925/ 19.07.2006;

- față de prevederile art. 181 din [...] [...]6 autoritatea contractantă are dreptul de a exclude dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de achiziţie publică orice ofertant/candidat care se află în situația că nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în [...] sau în ţara în care este stabilit, ori, din cele 83 certificate fiscale depuse de SC [...] în asociere cu [...] [...] – [...] [...] şi cu SC Dura [...] [...] [...] [...], ar rezulta cu claritate faptul că firmele nu au datorii la buget şi, în consecinţă, nu intră sub incidenţa art. 181 din [...] [...]6. 

Instanța constată că autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare a solicitat clarificări, însă în final, singura în raport de care a trebuit să constate îndeplinirea condițiilor de calificare a fost SC [...] [...], care îndeplinea condițiile conform celor mai sus expuse pe larg.

Faptul că nu s-a stipulat interdicția depunerii ulterioare a unor documente, nu este important, având în vedere că tocmai comisia a fost cea care a solicitat depunerea actelor, problema SC [...] [...] în asociere fiind, în final, aceea că nu a depus toate documentele, iar când a depus documentele acestea nu vizau situația valabilă la data deschiderii ofertelor, ci la data emiterii actelor, care era 30.10.[...] 

[...] a procedat la solicitarea certificatelor tocmai pentru a se îndeplini cerințele de calificare, față de cerința aparte și expresă menționată cu privire la plata creanțelor la buget.

SC [...] [...], uzând în cadrul ofertei de dreptul de a depune o declarație privind neîncadrarea în situațiile prev. la art. 181 din [...] nr. [...]6, conform art. 36 alin. 1 lit b cu ref. la art. 11 alin. 4 și 5 din HG 925/2006 (vol. 36 dos. u.p. fila 368), era obligată să completeze ulterior certificatele, sens în care i-a fost respectat și dreptul la termenul de minim 3 zile, aceasta neacoperind în final lipsurile conform cerințelor.

[...] la coroborarea cu disp. art. 77 alin (2) lit. a) din [...]. nr. 925/2006 la care se face referire în actul de acuzare nu va fi avută în vedere având în vedere că art. 77 a fost abrogat în întregul său de pct. 46 al articolului unic din HG nr. 834 din 22 iulie 2009, publicată în M. Of. nr. 515 din 27 iulie [...]

Astfel, se reține că nu exista vreo interdicție pentru comisie să solicite completarea certificatelor, mai ales în raport de mențiunea expresă din anunțul de participare privind încadrarea în disp. art. 180 și 181 din [...] nr. [...]6.

Totodată, se impune a se observa că dacă certificatele fiscale emise la 30.10.2009 pentru ofertanta SC [...] [...] puteau fi considerate valabile în procedură, cu atât mai mult certificatul fiscal depus de SC [...] [...] la data de 20.10.2009 apare ca fiind lipsit de orice problemă în condițiile în care societatea nu avea datorii către bugetul local.

Se mai susține în rechizitoriu, că autoritatea contractantă prin atribuirea contractului către SC [...] [...], în condițiile în care câştigarea licitaţiei de către aceasta s-a făcut cu nerespectarea criteriului de atribuire prevăzut în fişa de date a achiziţiei – oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, a dus la încălcarea art. 150 lit. d) din [...]. [...], potrivit căruia „autoritatea contractantă atribuie fiecare contract ofertantului care a prezentat cea mai bună ofertă, pe baza criteriului de atribuire precizat în documentaţia de atribuire”.

Instanța constată că art. 150 lit. d din [...] nr. [...]6 nu are nicio legătură cu procedura analizată în prezenta cauză, dispozițiile respective reglementând în cazul acordului-cadru.

[...], ca modalitate specială de atribuire a contractului de achiziție publică din [...]. IV din [...] nr. [...]6, este reglementat în [...] I a acestui capitol, art. 142-150, iar conform definiției de la art. 3 lit. b din [...] nr. [...]6, acordul-cadru este înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/condiţiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce privește preţul şi, după caz, cantitățile avute în vedere.

În condițiile în care nu se constată încălcarea vreunei dispoziții de lege primară, câștigarea licitației având loc în mod corect, instanța nu poate primi opinia acuzării că a fost creat prejudiciul în sumă de 739.128 lei fără [...], în subsidiar având în vedere și faptul că nu prețul cel mai mic a fost criteriul de atribuire.

Între autoritatea contractantă şi SC [...] [...] [...] a fost încheiat Contractul de lucrări nr. [...].

Cu privire la durata de execuţie a contractului, la punctul 4, s-a prevăzut, conform și termenului din ofertă, că executantul se obligă să realizeze execuţia lucrărilor menţionate la art. 2.1 (obiectul contractului) în termen de 6 luni de la data comunicată în ordinul scris  de începere a lucrărilor emis de către achizitor,

Conform pct. 10.4 din contract, executantul avea dreptul la prelungirea duratei de execuţie, în condiţiile art. 10.4, „dacă şi în măsura în care terminarea lucrărilor este sau va fi întârziată de următoarele cauze:

- a intervenit o modificare sau o schimbare substanţială a cantităţii unui articol de lucrări inclus în contract;

- un motiv de întârziere care acordă dreptul prelungirii duratei de execuţie potrivit prevederilor unei clauze din contract;

-  condiţii climatice nefavorabile excepţionale;

- lipsa imprevizibilă a personalului sau a bunurilor, datorată unor epidemii sau acţiuni guvernamentale, sau

- o întârziere, impediment sau obstacol cauzate de, sau care pot fi atribuite achizitorului, personalului achizitorului sau altor executanţi ai achizitorului care îşi desfăşoară activitatea pe şantier”.

 Părţile au convenit ca executantul lucrărilor să constituie o garanţie de bună execuţie, în cuantum de 5% din valoarea  fără [...] a contractului, respectiv suma de 1.214.588,45 lei, pentru o perioadă de 30 de ani de la terminarea lucrării, în conformitate cu prevederile Legii nr. [...], stabilindu-se ca garanţia de bună execuţie să fie constituită prin reţinerea a 5% din valoarea fiecărei situaţii de lucrări depuse spre decontare, contul de garanţie fiind necesar să aibă la deschiderea sa suma de minim 1% din valoarea contractului de achiziţie publică, respectiv suma de 289.072,05 lei.

Contractul nr. [...] a fost semnat din partea Consiliului [...] [...] de către inculpatul [...] [...] [...] – preşedinte al CJ [...], [...] [...] – director executiv [...]., [...] [...] - director executiv [...]., [...] [...] – director executiv [...]. şi [...] [...] – consilier juridic.

Se susține în rechizitoriu că din analiza documentaţiei aferente încheierii contractului nr. [...], prin clauzele contractuale s-au modificat unele date stipulate în anunţul de participare, respectiv, durata contractului.

 Astfel, dacă în anunţul de participare, la punctul [...] 3), durata contractului sau termenul pentru finalizare, s-a consemnat 6 luni începând de la data atribuirii contractului, în contractul nr. [...] s-a prevăzut că „executantul se obligă să realizeze execuţia lucrărilor menţionate la art. 2.1 (obiectul contractului) în termen de 6 luni de la data comunicată în ordinul scris  de începere a lucrărilor emis de către achizitor.”

Instanța constată referitor la această situație, că există neconcordanțe între anumite documente din documentația de atribuire, modelul de contract din documentație având la pct. 4 privind durata de execuție a contractului, ca moment de la care curge termenul (data intrării în vigoare a prezentului contract/de la transmiterea datei de începere a lucrărilor prin ordin scris de începere a lucrărilor), neconcordanțe care puteau fi contestate de cei interesați și cu privire la care nu rezultă că a împiedicat pe cineva să participe la licitații, în mod firesc în cazul în care la încheierea contractului se ridică vreo problemă în legătură cu acest aspect impunându-se clauza favorabilă celui care ar fi afectat de neconcordanță.

[...] mult, tot în anunțul de participare, la pct. [...].2.1) se menționează că durata de execuție efectivă a lucrărilor este de maximum 6 luni și reprezintă suma timpilor de execuție aferente fiecărui ordin dat de beneficiar, menționându-se și că termenul de finalizare a lucrărilor va rezulta dina locațiile bugetare anuale pentru finanțarea programului privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate aprobat prin HG nr. 577/1997.

Și în caietul de sarcini (vol. 33 dos. u.p. fila 154) se menționează că termenul de execuție a lucrărilor este de 6 luni de activitate efectivă.

Astfel, mențiunea din contract diferită de ce este în documentația de atribuire nu poate fi reținută ca una de modificare a documentației în favoarea cuiva, ori ca situație care ar fi constituit o piedică pentru alți operatori economici să participe la procedură, întreaga situație aparent fiind defavorabilă tocmai societății considerată ca fiind favorizată.

La momentul finalizării urmăririi penale, în executarea contractului nr. [...] SC [...] [...] a emis către [...] [...] [...] un număr de 9 facturi în valoare totală de 8.118.472,64 lei fără [...], respectiv [...] lei inclusiv [...], lucrările fiind executate cu mari întreruperi, nefiind finalizate la data rechizitoriului, deşi conform anunţului de participare, durata contractului sau termenul pentru finalizare era de 6 luni începând de la data atribuirii contractului .

Potrivit documentelor, până în luna iunie 2014 au fost facturate lucrări în proporţie de [...] ([...] lei inclusiv [...] lucrări facturate, faţă de valoarea totală a contractului de  [...] lei inclusiv [...]).

S-a arătat în rechizitoriu că în documentaţia pusă la dispoziţie nu s-au regăsit calculate majorări de întârziere pentru neexecutarea contractului.

Din sumele plătite s-a reţinut lunar garanţia de bună execuţie de 5% din valoarea situaţiei de lucrări, exclusiv [...].

[...] de execuţie au fost avizate din partea beneficiarului de dirigintele de şantier  [...] [...], iar borderourile privind producţia realizată au fost semnate din partea Consiliului [...] [...] de către inculpaţii [...] [...] – vicepreşedinte CJ, [...] [...] – director executiv [...]. şi [...] [...] – Compartiment Administrare Drumuri.

Pe facturi pentru „BUN [...] [...] au semnat [...] [...] (factura nr. 1998928/ 18.12.2012, nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...], nr. [...] nr. 1999919/ 31.03.2014 şi nr. 1999963/ 30.04.2014) şi [...] [...] (factura nr. 1997377/16.12.[...].

Astfel, prin raportul de constatare financiară – contabilă întocmit de specialistul din cadrul [...] s-a stabilit că prejudiciul înregistrat de bugetul Consiliului [...] [...], prin încheierea unui contract de execuţie de lucrări cu SC [...] [...] [...], în condiţiile în care SC [...] [...]  - lider - a fost descalificată nelegal pe motivul nevalabilităţii din punct de vedere al termenului al unui certificat fiscal din cele 83 certificate depuse, deşi oferta asociaţiei a avut un preţ mai mic decât oferta depusă de SC [...] [...] [...], este în sumă de 1.732.234,45 lei inclusiv [...].

Referitor la momentul finalizării execuției lucrărilor conform contractului, instanța constată că acesta a fost finalizat în cursul prezentului proces în anul 2017, conform procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. [...] și adresa nr. [...] a Consiliului [...] [...] către Ministerul Dezvoltării [...], [...] Publice și fondurilor Europene privind finalizarea lucrării (vol. 20 dos. inst. filele 370-372 care constituie și anexe la raportul de expertiză contabilă filele 228-230).

Conform raportului de expertiză efectuat în cauză SC [...] [...] a emis în total 22 de facturi în valoare de [...] lei fără [...] (29.087,115,29 lei cu [...]), fiind reținută și garanția de bună execuție de 5% în valoare de 1.186.617,30 lei (vol. 20 dos. inst. filele 220-222- expertiză filele 78-80).

De menționat că prețul de ofertă a SC [...] [...], preț preluat și în contractul încheiat între părți, a fost de 24.291.769 lei fără [...].

De asemenea, autoritatea a restituit finanțatorului programului de reabilitare a drumurilor diferența, rămasă din sumele alocate, de 594.313,33 lei.

În raportul de expertiză contabilă întocmit în cursul judecății se arată și că ceea ce este considerat de specialistul [...] ca fiind un prejudiciu de 1.732.234,45 lei inclusiv [...] este calculat eronat, întrucât în anul 2009, când a avut loc licitația, cota [...] a fost de 19%, așa cum s-au calculat și ofertele, dar începând cu anul 2010 cota de [...] s-a majorat la 24% și facturile emise de SC tancrad [...] și avute în vedere de specialist conțin [...] 24%, fiind întocmite în perioada [...]. Când s-a făcut transpunerea prețurilor unitare din oferta SC [...] [...] pe situațiile de lucrări ale SC [...] [...], s-a utilizat, în mod eronat, cota de [...] de 19% cât era în 2009, corect fiind tot cota de [...] de 24%, așa cum s-a întâmplat în realitate, prin această eroare ceea ce ar fi prejudiciu a fost majorat în mod artificial cu suma de 352.301,31 lei.

Referitor la întârzierea execuției lucrărilor, instanța constată, din documentele de la dosar, că întârzierea execuției lucrării s-a produs urmare nenumăratelor solicitări de sistare a lucrărilor, atât pentru condiții meteorologice, cât și datorită lipsei fondurilor.

Autoritatea contractantă a fost nevoită să sisteze de mai multe ori lucrările și să le reia în funcție de fondurile alocate de [...], existând și act adițional de prelungire a termenului de execuție.

În legătură cu situația sistării lucrărilor în funcție de fonduri, instanța constată că prin referatul de necesitate s-a arătat că lista cu alocații bugetare pe anul 2009, pentru finanțarea programului privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate aprobat prin HG nr. 577/1997 rep. cu modificările și completările ulterioare, se regăsește la capitolul ”lucrări noi” și ”[...] drum județean DJ 212 A [...]-[...], tronsonul km [...] km 32+000” cu suma de 100.000 lei din credit angajament efectiv, listă anexată referatului constând în situația [...] bugetare pe anul 2009 pentru finanțarea programului menționat, listă a Ministerului Dezvoltării [...] și [...] (vol. 33 filele 193-195).

Conform art. 4 din HG nr. 577/1997 republicată, forma în vigoare în 2009, lucrările de pietruire, reabilitare şi/sau asfaltare se realizează pe bază de proiecte tehnice aprobate de consiliul local şi avizate de consiliul judeţean. [...] elaborării proiectelor tehnice şi a execuţiei lucrărilor se va face prin contract de achiziţie publică, atribuit în conformitate cu prevederile legale privind achiziţiile publice.

Conform art. 6 din aceeași hotărâre, sursele de finanţare pentru derularea [...] privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor se constituie, după caz, din:

a) sume de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului [...], Construcţiilor şi [...];

b) credite interne;

c) credite externe, rambursabile sau nerambursabile;

d) alocaţii din bugetul local şi din alte surse atrase, cum ar fi contribuţia populaţiei, sponsorizări şi altele asemenea.

Conform art. 62 din aceeași hotărâre, costul total al lucrărilor prevăzute în Program va fi actualizat anual, în conformitate cu evoluţia indicilor de creştere a preţurilor, ca urmare a efectelor inflaţiei, iar costurile individuale estimate ale lucrărilor care fac obiectul programului vor fi modificate corespunzător valorilor rezultate în urma încheierii contractelor de achiziţie.

Astfel, faptul că execuția lucrărilor s-a întins în timp atât de mult nu este din culpa SC [...] [...], pentru a aprecia că aceasta ar datora penalități pentru executarea cu întârziere, ci a ordinelor de sistare lucrări fie datorită condițiilor meteo nefavorabile, fie lipsei fondurilor, activitatea societății de executare fiind întreruptă la început prin acte care emanau de la autoritate, semnate inițial de către [...] [...] [...] în calitate de Președinte al Consiliului [...] [...], iar ulterior de alte persoane care au luat locul acestuia, având în vedere că din august 2014 față de acesta s-a pus în mișcare acțiunea penală și a și fost trimis în judecată în prezenta cauză în octombrie 2014, astfel că nu a mai putut exercita funcția în care fusese ales.

Prin urmare, modul de executare în timp a lucrării contractului nr. 169/2009 rezultă că nu are legătură cu modalitatea acestuia de a-și exercita funcția și cu eventuale interese ale inculpatului, ci cu situații obiective care au apărut pe parcurs.

Totodată, se constată că situația plăților și eventual majorările despre care se susține că ar fi fost datorate, precum și a altor aspecte din partea de execuție a contractului, a făcut obiectul controlului [...] de [...] - Camera de [...] [...] [...], în legătură cu execuția acestui contract fiind identificate două probleme conform deciziei nr. [...] (vol. 11 dos. inst. filele 179-180):

-exercitarea defectuoasă a controlului financiar preventiv asupra facturilor emise de constructor pentru obiectivul de investiții ”[...] DJ 212A [...]-[...] [...] 0+00 [...] [...], fiind încălcate prevederile [...] 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv;

-verificarea și vizarea situațiilor de lucrări și acordarea vizei ”bun de plată”, la același obiectiv, concomitent cu exercitarea activității de diriginte de șantier pentru lucrările respective, de către un salariat din cadrul [...] a [...] [...] [...], încălcându-se astfel prevederile [...] nr. 1496/2011 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a diriginților de șantier.

Urmare celor constatate cu ocazia acestui control au fost stabilite măsuri de remediere, precum și termene în vederea înlăturării deficiențelor.

Referitor la incompatibilitatea celui care a avizat ”bun de plată” s-a dispus revizuirea procedurilor operaționale referitor la certificarea de către persoanele împuternicite a facturilor emise în baza situațiilor de plată întocmite de constructori și separarea atribuțiilor privind efectuarea de operațiuni între persoane, astfel încât, atribuțiile de aprobare, control și înregistrare să fie într-o măsură adecvată încredințate unor persoane diferite.

[...] nu rezultă la cine se referă, fiind vorba despre un control efectuat la aproape doi ani de la punerea în mișcare a acțiunilor penale în cauză și trimiterea inculpaților în judecată, când inculpații nu mai lucrau, cel puțin în majoritatea lor, poate fi vorba despre [...] [...] care a pus viza ”bun de plată” conform celor mai sus menționate și care avea și calitatea de diriginte de șantier (vol. 41 dos. u.p. filele 312-314).

Se observă însă că această situație nu a fost considerată una gravă, fiind făcute recomandări pentru viitor, fiind identificate doar mici încălcări ale unui ordin de ministru.

Referitor la cealaltă deficiență s-a dispus actualizarea, conform prevederilor legale, a deciziei de control financiar preventiv și detalierea listei de verificare a elementelor formale, fiind stabilit un termen de remediere, aspectele considerate ca deficiențe fiind urmare tot încălcării unui ordin de ministru.

Prin această acțiune de verificare se demonstrează că alte probleme de legalitate, oportunitate a operațiunilor material-tehnice sau a actelor emise de autoritatea administrativă ținând de domeniul financiar, nu au fost identificate, motiv pentru care, cu atât mai mult nu se justifică a aprecia vreo activitate a inculpaților, legată de execuția contractului, ca fiind una cu conotații ilicite.

În privința duratei de executare a contractului se constată că ordinele de începere a lucrărilor și solicitările de sistare a acestora au fost după cum urmează:

-ordin de începere a lucrărilor nr.1/09.11.2012 cu data de 12.11.2012 cu mențiunea ”în limita fondurilor alocate”, iar prin adresa nr. [...], semnată de [...] [...] [...] și de [...] [...], s-a comunicat societății să sisteze execuția lucrărilor având în vedere condițiile meteo nefavorabile și a faptului că volumul lucrărilor sunt în limita fondurilor alocate de Ministerul Dezvoltării regionale și [...] conform [...] privind reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes județean și de interes local, finanțat conform HG 577/1997;

-ordin de începere a lucrărilor nr. 2/23.07.2013 cu data de 29.07.2013, cu mențiunea ”în limita fondurilor alocate”, iar prin adresa nr. [...], semnată de [...] [...] [...], [...] [...] și de [...] [...], s-a comunicat societății să sisteze cu data de 20.12.2013 execuția lucrărilor având în vedere condițiile meteo nefavorabile care pot afecta calitatea lucrărilor.;

-ordin de începere a lucrărilor nr.3/25.03.2014 cu data de 26.03.2014 ”în limita sumei alocată de [...]”, iar prin adresa nr. [...], semnată de [...] [...] [...], [...] [...] și [...] [...], s-a solicitat sistarea execuției lucrărilor începând cu 07.05.2014, având în vedere condițiile nefavorabile (nivelul ridicat al cotelor apelor [...]), până când condițiile pentru depozitarea materialelor granulare devin favorabile;

-ordin de începere a lucrărilor nr. 4/30.09.2014 cu data de 01.10.2014 ”în limita sumei alocate de [...] pentru anul 2014 conf. Contract de [...] nr. [...], iar prin adresa nr. [...], semnată pentru președinte de numitul [...] [...] și de [...] [...], la cererea SC [...] [...] [...] s-a dispus sistarea lucrărilor începând cu 02.12.2014, comunicându-se că se vor relua lucrările după ce le va fi comunicat ordinul de începere a acestora, în momentul în care [...] va aloca noi fonduri pentru această investiție;

-ordin de începere a lucrărilor nr. 1/25.05.2015 cu începere de la 15.06.2015 ”în limita sumei alocate de [...] pentru anul 2015 conf. Contract de [...] nr. [...], iar prin adresa nr. [...] CJ [...] semnată de vicepreședintele Mortu [...] și [...] [...], la cererea societății și față de condițiile meteo a fost sistată lucrarea începând cu 24.11.2015 până când condițiile din teren vor permite continuarea lucrărilor;

-prin adresa CJ [...] nr. [...] semnată de vicepreședintele Mortu [...], [...] [...] și [...] [...], s-a solicitat societății, având în vedere îmbunătățirea condițiilor meteo, reluarea execuției lucrărilor începând cu data de 14.12.2015;

-prin adresa CJ [...] nr. [...] s-a comunicat societății la solicitarea acesteia, că autoritatea este de acord cu sistarea lucrărilor începând cu data de 30.12.2015;

-ordin de începere a lucrărilor nr. 1/26.05.2016 cu data de 26.05.2016, ”în limita sumei alocate de [...] pentru anul 2016 conform act adițional nr. 2 la contractul de finanțare nr. [...], iar prin adresa CJ [...] nr. [...] s-a solicitat sistarea lucrărilor cu data de 19.06.2016 pentru a evita înregistrarea de arierate, în raport și de notificarea [...] [...] potrivit căreia data limită până la care poate autoritatea să depună solicitări de transfer pentru realizarea obiectivului de investiții era 23.09.2016, sens în care societatea să ia măsurile necesare pentru a putea fi înaintate în timp util situațiile de lucrări și factura;

-ordin de începere a lucrărilor nr. 2/22.11.2016 cu data de 22.11.2016 ”în limita sumelor alocate de [...] pentru anul [...], iar prin adresa CJ [...] nr. [...] s-a solicitat sistarea lucrărilor cu data de 16.12.2016;

-ordin de începere a lucrărilor nr. 1/10.04.2017 cu data de 10.04.2017 ”în limita sumelor alocate de [...] pentru anul [...], iar prin adresa nr. [...] a SC tancrad [...], înregistrată la [...] [...] [...] la nr. [...] a fost convocată comisia în vederea efectuării recepției la terminarea lucrărilor, recepție care a avut loc la 24.10.2017.

Rezultă că execuția lucrărilor conform contractului nr. 169/2009 s-a efectuat cumulat într-o perioadă de aproximativ un an și jumătate, întinzându-se în timp pe parcursul mai multor ani, situație care s-a datorat în primul rând modului în care au fost alocate fondurile pentru lucrare potrivit programului de reabilitare aprobat prin hotărâre de guvern, precum și condițiilor meteo nefavorabile, situații care nu prezintă niciun element că pot fi reproșate SC [...] [...] pentru a considera că datora penalități de întârziere și în consecință că funcționarii Consiliului [...] [...], cu bună-știință, nu au făcut demersurile necesare specifice neexecutării din culpă a contractului, ceea ce ar demonstra în plus favorizarea societății în procedura achiziției publice.

Depinzând de alocarea de fonduri pentru derularea lucrării conform programului de reabilitare a drumurilor județene, autoritatea a fost nevoită să solicite sistarea lucrărilor pentru a nu ajunge în situația ca societatea să emită facturi pentru lucrări executate și să condiţioneze contrar dispozițiilor legale plata facturilor de virarea sumelor de către finanţatorul care nu este parte în contractul încheiat, cum de altfel printr-o adresă [...] [...] [...] a și menționat evitarea înregistrării de arierate.

Separat de deficiențele reținute în legătură cu execuția contractului nr. 169/2009 prezentate mai sus, prin decizia nr. [...] (vol. 11 dos. inst. filele 113-115), Curtea de [...]-Camera de [...] [...] [...] a constatat, urmare unui raport de audit al performanței modului de utilizare a fondurilor destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și comunale pentru anii [...]2011, deficiențe de performanță constând în aspecte legate de strategia privind dezvoltarea, modernizarea și întreținerea rețelei de drumuri județene și comunale în perioada 2010-2015 prin neincluderea întregii infrastructuri rutiere și a tuturor lucrărilor de reabilitare, transparența repartizării și utilizării fondurilor alocate, insuficiența fondurilor pentru finalizarea lucrărilor începute față de necesar, lipsa unui sistem de măsuri și indicatori pentru evaluarea eficacității modului de îndeplinire a obiectivelor și rezultatelor și evaluarea performanței utilizării fondurilor publice pentru lucrările de investiții privind drumurile, lipsa evaluării impactului lucrărilor de investiții și de întreținere a drumurilor prin chestionare/sondaje de opinie.

[...] reținute în decizia menționată nu sunt de natură să demonstreze aspecte negative de interes în prezenta cauză, legat de derularea procedurii finalizată cu încheierea contractului nr. 169/2009 și a activității funcționarilor din cadrul Consiliului [...] [...], inculpați în cauză.

În considerarea aspectelor expuse, instanța constată că nici în cazul derulării procedurii finalizată cu încheierea contractului nr. 169/2009 nu se identifică îndeplinirea de acte cu încălcarea legii de către vreunul dintre inculpații vizați în această procedură și nici existența vreunui prejudiciu așa cum se susține prin actul de trimitere în judecată.

În legătură cu acest proceduri nu au fost identificate în probe aspecte care să constituie acte de determinare, influențare sau care să poată fi apreciate ca intervenție nepermisă în activitatea inculpaților funcționari în cadrul Consiliului [...] [...], directe ori indirecte, din partea SC [...] [...] [...] ori [...] [...] [...], și care să poată fi încadrate la ceea ce ar fi acte de instigare astfel cum sunt reținute prin actul de acuzare.

Analizând și în ansamblu aspectele deduse judecății instanța constată că din perspectiva favorizării, faptul că s-au atribuit mai multe contracte de lucrări celor trei societăți, nu înseamnă automat că au fost favorizate, o astfel de situație putând depinde și de factori obiectivi, ce țin de pregătirea angajaților din cadrul societății care se ocupă de întocmirea documentației pentru a participa la astfel de proceduri, de străduința și interesul firesc al societăților de a obține cu precădere lucrări în zona teritorială în care își au sediile/punctele de lucru.

În acest sens, se constată din mai multe rapoarte de proceduri, că în principal societăți de pe raza județului [...] s-au înscris la licitațiile autorității din cauză (vol. 10 dos. inst. filele 520-714), subînțelegându-se un interes firesc al acestora de a obține lucrări cât mai aproape de punctele principale de lucru.

Conform adresei nr. [...] a Consiliului [...] [...], au fost mai multe contracte de achiziție publică atribuite în perioada [...]2010 cu referire la [...] de [...] [...], mai exact 16 contracte, prezentate în adresă, din care SC [...] [...] a avut atribuite 2 contracte (138 și 259), restul fiind atribuite către alte firme (vol. 2 dos. u.p. filele 296-297).

Un alt exemplu documentat este câștigarea în martie 2009 de către SC Dura [...] [...] [...] [...] a unei licitații cu o ofertă de 3.190.241,00 lei fără [...] (877.042 [...]) oferind un preț mai mic decât asocierea SC [...] [...] e Stradale [...] [...] și SC [...] [...] care a ofertat la un preț de 4.924.317 lei fără [...] (1.353.764,12 [...]) (vol. 13 dos. inst filele 100-102).

În aceeași idee, se constată că achiziția publică constând în lucrările de la [...] de [...] [...] au făcut obiectul altor proceduri, fiind anterior câștigată de SC [...] în asociere cu SC [...] [...] [...] (vol. 10 dos. u.p. filele 548-594), când oferta Conciviei [...] a fost declarată neconformă, SC [...] [...] notificând ulterior SC [...] [...] și [...] [...] [...] că nu mai poate semna contractul urmare apariției unei situații de incompatibilitate, nemaifiind îndeplinite condițiile care au dus la declararea ofertei ca fiind câștigătoare. În cazul acestei societăți se poate observa și că s-a procedat în aceeași modalitate ca și în cazul societăților pretins favorizate, cu privire la faptul că executarea lucrărilor va începe conform ordinului de începere a lucrărilor. Procedura cu același obiect derulată anterior celei în care a câștigat SC [...] [...] a fost anulată (vol. 10 dos. u.p. filele 521-547), ca și procedura derulată imediat după renunțarea SC [...] [...] (vol. 10 dos. u.p. filele 595-616).

Se susține că în perioada [...]2010 au fost încheiate 8 contracte cu societățile [...], ceea ce ar demonstra un monopol al acestora asupra achizițiilor publice în județul [...] și, în consecință, ar demonstra și faptul că au fost favorizate în procedurile analizate în cauză.

Analizând această situație, la o simplă verificare instanța constată că, potrivit programului anual de achiziții, în 2009 au fost 22 de achiziții publice, iar în 2010 au fost 41 de achiziții publice, deci un total de 63 de achiziții publice în 2 ani, fiind avute în vedere doar  programele anuale de achiziții lucrări, nu și cele de furnizare ori de servicii.

Și dacă s-ar lua în calcul raportarea unor achiziții de la un an la altul, tot nu rămân doar cele 8 câștigate de societățile [...], pentru a putea aprecia că acestea au avut un monopol.

De menționat că din cele 22 de achiziții în 2009, un număr de 8 achiziții aveau ca obiect lucrări privind drumurile, în cele 8 intrând și cea privind lucrările de întreținere a drumurilor județene pe timp de iarnă, iar în 2010, din cele 41 de achiziții publice, un număr de 17 aveau ca obiect doar lucrări privind drumurile inclusiv cea de întreținere a drumurilor pe timp de iarnă.

Totodată, societățile [...] nu rezultă că depindeau de lucrările de pe raza jud. [...], la dosar fiind depuse acte privind activitatea acestora, lucrările executate în timp, resursele de care dispun, din care rezultă că au efectuat nenumărate lucrări pe raza mai multor județe, în [...] [...], în cursul procesului depunând și acte privind invitarea în [...] [...] pentru a participa la derularea unor lucrări de infrastructură majore, acte care susțin faptul că societățile sunt competitive, axate pe propria dezvoltare tehnologică și recrutarea de personal calificat, astfel că rezultatele licitațiilor nu pot fi interpretate în sensul susținut de acuzare.

Și capacitățile SC [...] [...] pot fi observate chiar din documentele de ofertă care există în cauză, unde se găsesc date privind dotarea tehnică a acesteia și personalul calificat, mai ales din contractele de muncă încheiate pe perioadă nedeterminată cu anumiți specialiști, dar și din documentele societății aflate la filele 148-403 din vol. 4 dos. u.p.

Pe lângă aceste aspecte, care nu susțin favorizarea societăților inculpate în cauză, instanța are în vedere și cele declarate de martorul [...] [...], audiat în instanță la solicitarea unor inculpați, fost director în [...]2010 la [...] Strategii, [...] Europene și Integrare din cadrul Consiliului [...] [...].

Acesta a arătat că inculpații [...], [...] și [...] au desfășurat activitate în cadrul consiliului în subordinea martorului, atribuțiile martorului neavând legătură cu componenta achizițiilor publice-activitatea comisiei de evaluare a ofertelor și nu știe să se fi întâmplat vreodată ca activitatea membrilor comisiei să fi fost influențată cu scopul de a se atinge un anumit rezultat în cadrul acestor proceduri, martorul apreciind potrivit propriei evaluări că rezultatul activității acestor comisii a fost unul obiectiv, al unor evaluări strict tehnice și economice și nu a auzit ca la nivelul Consiliului [...] [...] să fi existat societăți preferate sau favorizate în cadrul unor astfel de proceduri.

Martorul a precizat că la nivelul direcției pe care o conducea, varietatea contractelor arată că nu a existat așa ceva, orice proiect de la direcția pe care o conducea fiind supus procedurilor de achiziție publică. A arătat și că nu a existat niciodată vreo situație în care președintele consiliului județean să fi impus vreo ceva ori să fi indus vreo idee în legătură cu aceste proceduri (vol. 24 dos. inst. filele 108-[...]

Instanța apreciază că a+-spectele cauzei trebuie privite și prin prisma faptului că domeniul achizițiilor publice a reprezentat și reprezintă un domeniu supus modificărilor și adaptării atât din perspectiva evoluției legislative în combaterea fraudelor în legătură cu acestea, armonizarea legislației naționale cu prevederile legislației europene, dar și pentru perfecționarea și flexibilizarea sistemului de achiziții publice pentru eliminarea riscului diminuării gradului de cheltuire a fondurilor publice alocate, fiind apreciată ca o consecință gravă și amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiții majore, cu impact social și economic la nivel național sau local, urmărindu-se înlăturarea riscului pierderii finanțării, întârzierea implementării unor proiecte de interes general și evitarea disfuncționalităților în activitatea unor instituții.

De asemenea, în materia achizițiilor publice, odată cu trecerea timpului, au fost identificate diverse riscuri, elemente care sunt de natură să sublinieze/accentueze o fraudă în materie de achiziții publice, printre acestea încadrându-se și parte din aspectele indicate în rechizitoriu, cum ar fi cele privind stabilirea cerințelor tehnice, a criteriilor de evaluare, întocmirea deficitară a documentației de atribuire, etc.

De la ceea ce constituie însă un risc în general, ca pericol posibil, la ceea ce ar trebui să se confirme ca și certitudine de manipulare a elementelor procedurii de achiziție publică, cu scopul de a câștiga o anumită societate, după cum se susține, se poate însă ajunge doar pe baza atingerii standardului probei dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În cauză nu sunt probe pe baza cărora să se rețină că judecata membrilor comisiei de evaluare, la momentul derulării procedurilor, în situații de marjă mai mare de apreciere, a constituit altceva decât o atitudine de adoptare de măsuri corective și de efectuare de diligențe rezonabile pentru a lămuri aspectele neclare ori aflate în discuție din alte motive, activitatea acestora nefiind de natură să ducă la încălcarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. 2 din [...] nr. [...]6.

Aprecierile cu privire la diverse criterii de selecție, cerințe, privind lucrările care au făcut obiectul contractelor  de achiziție publică, în special cele privind drumurile, nu pot fi acceptate ca bază a atragerii răspunderii penale în special, având în vedere că inculpații pe întreg parcursul procedurilor, și chiar de la inițierea acestora, au fost nevoiți să țină cont de legislația specifică lucrărilor respective, de ordine, de normative ori stasuri, cum de exemplu au fost depuse cu titlu exemplificativ la dosar, în vol. 14 inst. filele 197-209, precum și de opiniile exprimate de proiectanți ori experți pe parcursul procedurii de achiziție ori pe parcursul execuției contractelor.

Se are în vedere și faptul că unele dintre proceduri au fost fie monitorizate în timpul derulării (cum este cea finalizată cu încheierea contractului nr. 169), fie verificate ulterior de anumite instituții, fără a se constata nereguli în derularea acestora, cu excepția celor menționate la anumite proceduri și analizate în concret, ceea ce a avut ca efect, printre altele, și întărirea convingerii celor implicați că modul în care procedează este conform cu legislația.

În acest sens au fost efectuate verificări de către Curtea de [...]- Camera de [...] [...], [...]-[...] [...], [...], SC [...] Consult [...] [...] [...], SC [...] [...] [...] [...], [...] de Dezvoltare [...] ([...]) 2 Sud-Est, prezentate în cadrul analizei fiecărei proceduri acolo unde au existat.

Se impune a se vedea, în raport și cu aspectele apreciate ca nelegale în execuția contractelor, mai ales din perspectiva documentelor financiare, răspunsul [...] de [...] a [...]-Camera de [...] [...], dat prin adresa nr. [...] la solicitarea apărării prin instanță (vol. 11 dos. inst. fila 8).

Aceasta a comunicat, că potrivit Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea [...] de [...], prin activitățile specifice de audit public extern, desfășurate în perioada [...]2015, la nivelul Consiliului [...] [...], s-a urmărit modul de formare, de administrare și de întrebuințarea resurselor financiare ale unității administrativ-teritoriale, precum și acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate.

În cadrul activităților specifice desfășurate s-a efectuat un control ex-post al achizițiilor publice, în legătură cu executarea contractelor de achiziție publică, pentru care au fost angajate, lichidate, ordonanțate și efectuate plăți din fondurile publice naționale, raportate în situațiile financiare audiatate, nefiind constatate abateri de la legalitate și regularitate în ceea ce privește contractele de achiziție publică prezentate în solicitarea adresată de instanță (192, 193, 101, 102, 160, 169, 170, 198, 47 și 138- adresă instanță aflată la fila 18 din vol. 8).

Se mai arată prin răspuns că potrivit funcției sale de bază, definită prin lege și prin reglementările aplicabile în domeniu, auditul efectuat de Curtea de [...] are loc după perioada de execuție a bugetului de venituri și cheltuieli și nu este un control operațional.

S-a mai menționat în răspuns că prin misiunile de audit public extern desfășurate s-au avut în vedere și activitățile instituțiilor cu responsabilități în domeniul achizițiilor publice, urmărindu-se evitarea suprapunerilor între activitățile desfășurate de diferite instituții, care pot conduce la diferențe de interpretare a legislației.

Curtea de [...] a comunicat la dosar și documentele întocmite cu ocazia efectuării activităților specifice de audit public extern, respectiv audit financiar, audit de performanță și audit de conformitate (control), detaliate pe ani, perioada [...]2015 (vol. 11 dos. inst. filele 62-180), din actele întocmite rezultând că au fost identificate diverse deficiențe, cu indicarea concretă a acestora, a persoanelor responsabile, fără a se constata deficiențe în legătură cu contractele din prezenta cauză, cu excepția celor menționate și analizate la contractul nr. 169/2009, din conținutul actelor rezultând că a sesizat și a dispus măsuri de remediere corespunzătoare, deficiențe care nu susțin acuzațiile din cauză.

Instanța apreciază că se impune a se avea în vedere, la întreaga analiză din cauză, că ar fi fost necesar ca aprecierile comisiei să demonstreze fără dubiu că eventualele exagerări ori neatenții sunt rezultatul unei conivențe frauduloase între funcționarii din cadrul Consiliului [...] [...] și cele trei societăți prin administratorii de drept și respectiv de fapt, ori în legătură cu alte fapte penale, ceeea ce nu rezultă din probe, mai ales că se susține existența unui scop.

De exemplu, dacă ar fi existat o conivență frauduloasă între președintele consiliului județean, membrii comisiilor de evaluare și societățile comerciale inculpate și administratorii acestora, cu scopul vădit de a favoriza societățile din cauză, în situația certificatelor fiscale de exemplu care au fost apreciate de acuzare ca un element de deficiență, mai ales acolo unde nu s-au depus și pentru punctele de lucru ale societății, caz în care consideră acuzarea că trebuiau toate ofertele declarate și respinse ca neconforme, cum ar fi procedurile vizând contractele cu lucrări de reabilitare a drumurilor județene, ar fi putut fi anunțate societățile pretins favorizate să depună și certificatele fiscale pentru punctele de lucru, ceea ce ar fi dus la consecința ca acestea să rămână de cele mai multe ori singure în licitație. Cu atât mai mult cu cât pentru SC [...] [...] [...] nu ar fi fost ceva dificil având un alt punct de lucru doar în com. [...], jud. [...].

Nu sunt probe în dosar privind astfel de relaționări între inculpații din cauză.

Trebuie avut în vedere că oricât ar fi de dorit ca derularea unor proceduri ori a unor relații contractuale să aibă loc în condiții perfecte, pe parcursul acestora apar diverse circumstanțe din cauza părților participante ori contractante, ori din cauza unor factori exteriori, iar procedurile și contractele de achiziții publice nu sunt ocolite prin natura lor de astfel de situații, fără ca problemele ivite, ori soluțiile găsite la rezolvarea acestor probleme, să constituie o faptă penală doar pentru că sunt în legătură cu un contract finanțat de bani publici.

Evident că se impune o conduită cât mai diligentă, în condițiile stabilite prin lege, dar nu orice greșeală intră în categoria faptelor penale, tocmai de aceea legiuitorul a prevăzut și diverse posibilități de remediere a unor disfuncționalități ori căi de atac, fiind previzibil că pot interveni și greșeli.

În acest sens și Curtea [...] a [...], tot prin [...]. nr. 405/2016, a reținut că din perspectiva principiului "ultima ratio" în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală

Astfel, și dacă soluțiile/măsurile/aprecierile celor implicați în derularea procedurilor și chiar și în partea de executare a contractelor s-ar dovedi că sunt nelegale, ori netemeinice, ori și una și alta, nu pot fi apreciate ipso facto ca fiind rezultatul unei infracțiuni de abuz în serviciu.

În speță, nu au fost identificate alte fapte penale, cu caracter conex/adiacent celor deduse judecății, cum ar fi de exemplu dare sau luare de mită, trafic de influență, falsuri, etc., care să ducă la concluzia că activitatea membrilor comisiei de evaluare a ofertelor în procedurile de achiziție publică, ori alte activități desfășurate de aceeași inculpați în legătură cu aceste achiziții, precum și cea a președintelui consiliului județean, a fost desfășurată în scopuri contrare legii și în interesul unor firme, ori care să altereze percepția asupra corectitudinii acestor activități.

Singura situație de fals, este cea analizată în cadrul procedurii finalizată cu contractul 169, cu privire la care s-a constatat în raport de mai multe aspecte prezentate pe larg, că este doar un fals parțial pe aspecte care nu prezentau o importanță deosebită și nu poate fi decât rezultatul neatenției inculpatei [...] [...] în condițiile expuse.

Relația existentă între [...] [...] [...] și SC [...] [...] prin intermediul SC [...], în condițiile prezentate pe larg mai sus, nu poate justifica a se reține favorizarea societăților, mai ales că [...] [...] [...] nu dispunea direct în cadrul procedurii, iar avizarea sau aprobarea unor lucrări nu rezultă că ar fi fost făcută în mod discreționar. Inclusiv semnarea contractelor trebuia făcută potrivit obligațiilor prevăzute de lege, neputând să aleagă partea cu care contracta, aceasta fiind clar stabilită în raport de rezultatul procedurii de către comisia de evaluare, conținutul contractelor fiind în general conform formularelor, iar acolo unde s-a intervenit nu s-a constatat aspecte favorizante societăților. Inculpatul [...] [...] [...] nu putea refuza semnarea actelor decât pentru motive de nelegalitate ori netemeinicie, dacă le observa, iar astfel de motive nu rezultă că au existat, activitatea președintelui de consiliu județean fiind bazată pe activitatea de specialitate a unui întreg aparat administrativ cu o organizare complexă.

De altfel, s-a arătat prin declarațiile unor inculpați că acesta nu alegea el personal membrii comisiilor de evaluare, aceștia fiind propuși de reprezentantul compartimentului achiziții publice, el semnând actul de desemnare cum proceda pentru fiecare comisie, indiferent care era obiectul de activitate al acesteia, în calitate de reprezentant al autorității.

Faptele prezentate în rechizitoriu nu demonstrează nici singure, nici prin alăturarea unora cu altele, o activitate ilicită de natură penală.

Instanța constată și că dacă a intervenit încălcarea vreunei dispoziții de lege trebuie să rezulte că a avut loc cu știință, care nu poate fi stabilită pe presupuneri, întrucât, deși vizează mai mult latura subiectivă, aceasta este stabilită în raport de atitudini obiective manifestate în lumea materială din care să se poată desprinde concluzia că inculpații au manipulat procedura cu scopul de a câștiga anumite societăți.

A considera că în anumite situații comisia ar fi dat dovadă de formalism exagerat, ori că putea evalua altfel, nu poate sta la baza aprecierii că acest lucru ar constitui o faptă penală, reaprecierea unei proceduri, ulterior desfășurării ei, după ce au fost parcurși toți pașii, fiind facil a genera mai multe critici decât în faza derulării când opiniile se impune a fi formate repede, situație care se derulează în același timp cu întocmirea actelor, fiind firesc să apară și erori, mai ales dacă sunt implicate mai multe persoane.

În acest sens sunt avute cele reținute și de Curtea [...] a [...] în considerentele Deciziei nr. 405/2016, prin care a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii".

Astfel, a reținut că ”neîndeplinirea unui act şi îndeplinirea defectuoasă a unui act reprezintă modalităţi de realizare a elementului material al laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu. Astfel, Curtea apreciază că acestea sunt elemente care contribuie la configurarea infracţiunii de abuz în serviciu. Din această perspectivă, Curtea observă că, privitor la îndatoririle legate de o anumită funcţie sau de un anumit loc de muncă, există un complex de norme, unele cuprinse în acte normative cu caracter general, privind îndatoririle angajaţilor în genere, altele, în acte normative cu caracter special. Îndeplinirea unei atribuţii de serviciu implică manifestarea de voinţă din partea persoanei în cauză, care se concretizează în acţiunile efective ale acesteia şi care are ca scop ducerea la bun sfârşit/realizarea obligaţiei prescrise. [...] acestui demers se raportează atât la un standard subiectiv/intern al persoanei care exercită atribuţia de serviciu, cât şi la un standard obiectiv. [...] subiectiv ţine de forul intern al persoanei respective, iar măsura în care acesta este atins ţine de autoevaluarea acţiunilor întreprinse. [...] obiectiv are ca element de referinţă principal normativul actului care reglementează atribuţia de serviciu respectivă”.

Curtea reţine că, deşi cele două standarde coexistă, standardul subiectiv nu poate exceda standardului obiectiv, în analiza modalităţii de executare a unei atribuţii de serviciu acesta din urmă fiind prioritar. Totodată, Curtea reţine că, întrucât standardul obiectiv este determinat şi circumscris prescripţiei normative, reglementarea atribuţiilor de serviciu şi a modalităţii de exercitare a acestora determină sfera de cuprindere a acestui standard. Acesta nu poate, fără a încălca principiul previzibilităţii, să aibă o sferă de cuprindere mai largă decât prescripţia normativă în domeniu. Pe cale de consecinţă, unei persoane nu i se poate imputa încălcarea standardului obiectiv prin constatarea neîndeplinirii de către aceasta a unor prescripţii implicite, nedeterminabile la nivel normativ. [...] mult, Curtea reţine că, chiar dacă anumite acţiuni, ce însoţesc exercitarea unei atribuţii de serviciu, se pot baza pe o anumită uzanţă/cutumă, aceasta nu se poate circumscrie, fără încălcarea principiului legalităţii incriminării, standardului obiectiv ce trebuie avut în vedere în determinarea faptei penale.

A mai reținut Curtea că organelor judiciare, în misiunea de interpretare şi aplicare a legii şi de stabilire a defectuozităţii îndeplinirii atribuţiei de serviciu, le revine obligaţia de a aplica standardul obiectiv, astfel cum acesta a fost stabilit prin prescripţia normativă.

Curtea a apreciat și că raportarea la prescripţia normativă trebuie realizată şi în ipoteza analizei neîndeplinirii unui act, cu atât mai mult cu cât, în domeniul penal, o inacţiune dobândeşte semnificaţie ilicită doar dacă aceasta reprezintă o încălcare a unei prevederi legale exprese care obligă la un anumit comportament într-o situaţie determinată.

Curtea a mai reţinut că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecinţele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanţii împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare şi predictibile este obligatorie. [...] interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înţeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituţie, precum şi ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituţie, respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice.

Astfel, eventuala încălcare a dispozițiilor HG nr. 925/2006 așa cum s-a arătat în rechizitoriu, ca efect al deciziei arătate, nu poate constitui element material al vreunei infracțiuni de abuz în serviciu, fiind act de reglementare secundară, iar ca act de punere în aplicare a [...] [...]6 nu poate fi preluat din această hotărâre decât ceea ce se află reglementat și în ordonanță.

Instanța primește favorabil și susținerile apărării care a arătat, referitor la dispozițiile art. 2 alin. 2 din [...] nr. [...]6, că încălcarea acestora de fapt poate rezulta din încălcarea dispozițiilor de lege care reglementează clar conduita ce trebuie urmată ori care interzice o anumită conduită, principiile fiind regulile care formează baza de apreciere, de ghidare în activitate, interpretarea și aplicarea dispozițiilor de lege în materie de achiziții publice fiind făcută în raport de acestea. Toate regulile prevăzute de [...] nr. [...]6 și alte dispoziții din alte acte normative în legătură cu achizițiile publice sunt subsumate, instituite, pentru respectarea limitelor stabilite prin principiile de la art. 2 din [...] nr. [...]6. Pentru a putea reține încălcarea acestor dispoziții se impune identificarea încălcării dispozițiilor care obligă la ceva ori care interzic ceva și aceste ultime dispoziții se impune să fie din acte normative de rang primar.

Față de cele constatate, în cauză nu se poate reține încălcarea legii de către vreunul dintre inculpații acuzați de abuz în serviciu nici pentru situațiile în care pot fi emise anumite critici privind modul de îndeplinire a unor atribuții de serviciu, cum ar fi de exemplu motivarea sumară a unor cerințe tehnice, având în vedere că abuzul în serviciu, în raport de dispozițiile textului incrimianator, presupune conștientizarea conduitei obligatorii, pozitive ori negative, care se impune cu evidență dintr-un text de lege primară și contrar conduitei impuse, subiectul alege să procedeze altfel, cauzând prin aceasta un prejudiciu ori o vătămare unei persoane juridice ori fizice, în cauză nefiind identificate astfel de situații.

Din perspectiva aspectelor care pot suporta anumite critici în activitatea inculpaților, așa cum au fost reținute în analiză, instanța are în vedere și faptul că probele cauzei nu demonstrează că sunt urmarea unor acțiuni/inacțiuni cu intenție calificată prin scopul de a avantaja în orice mod pe oricare dintre cele trei societăți.

Totodată, infracţiunea de abuz în serviciu este o infracţiune de rezultat, urmarea imediată a încălcării dispozițiilor de lege care impun o anumită conduită fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, lipsa prejudiciului/pagubei ori a vătămării constituind și lipsa unei condiții de tipicitate a infracțiunii.

Niciuna dintre persoanele vătămate nu a făcut dovada că a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a vreunuia dintre actele autorităţii contractante dat în procedurile analizate în prezenta cauză și mai ales ca urmare a activităților inculpaților funcționari din cadrul autorității contractante.

Oricât s-ar prezuma un interes legitim la orice ar putea obține un operator economic prin simpla participare la o procedură de achiziție, precum și un interes legitim al Consiliului [...] [...] ca lucrările în intersul local să fie făcute la prețuri cât mai mici, în lipsa unor susțineri clare din partea persoanelor vătămate că au suferit o vătămare sau un prejudiciu, cu indicarea în ce constă acesta, care este faptul ilicit și actul generat prin săvârșirea acestuia, cu indicarea legăturii de cauzalitate dintre faptul ilicit și prejudiciul/vătămarea suferit/suferită, nu poate fi atrasă răspunderea penală, fiind esențială identificarea în concret a prejudiciului ori a vătămării.

Astfel, instanța constată că această condiție de tipicitate a infracțiunilor de abuz în serviciu deduse judecății lipsește în cazul tuturor infracțiunilor de abuz în serviciu din cauză, în raport de aspectele reliefate în cazul analizei făcută la fiecare procedură în parte, constatând și că nu există încălcări de lege care să ducă la astfel de consecințe.

De asemenea, probele cauzei susțin cele constatate de instanță, rapoartele de constatare identificând situații care fie au fost reținute greșit potrivit celor constatate cu ocazia analizei procedurilor, fie sunt de natură interpretabilă și nu pot susține o acuzație penală.

[...] mult, atingerea adusă intereselor legale ale unei persoane trebuie să prezinte o anumită gravitate.

În acest sens instanța are în vedere și că referitor la ce înseamnă "vătămare a drepturilor sau intereselor legitime" tot prin [...]. nr. 405/2016, Curtea [...] a arătat că aceasta presupune afectarea, lezarea unei persoane fizice sau juridice în dorinţa/preocuparea acesteia de a-şi satisface un drept/interes ocrotit de lege. S-a reţinut că vătămarea intereselor legale ale unei persoane presupune orice încălcare, orice atingere, fie ea fizică, morală sau materială, adusă intereselor protejate de Constituţie şi de legile în vigoare, potrivit Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. Aşadar, gama intereselor (dorinţa de a satisface anumite nevoi, de preocuparea de a obţine un avantaj etc.) la care face referire textul legal este foarte largă, ea incluzând toate posibilităţile de manifestare ale persoanei potrivit cu interesele generale ale societăţii pe care legea i le recunoaşte şi garantează. Este totuşi necesar ca fapta să prezinte o anumită gravitate. În caz contrar, neexistând gradul de pericol social al unei infracţiuni, fapta atrage, după caz, numai răspunderea administrativă sau disciplinară.

În cauză nu s-a indicat de persoanele vătămate o vătămare concretă, fiind cel mult indicat generic faptul că ar fi trebuit să câștige licitațiile și, așa cum s-a arătat la fiecare contract, nu se identifică o atingere în concret a vreunui interes, putând cel mult prezuma o vătămare de pierdere a unei șanse, dar asta doar dacă se reținea că desfășurarea procedurilor ar fi fost contrară legii, iar vătămarea/atingerea unui interes era urmarea unei conduite nelegale.

Instanța a avut în vedere în analiză faptul că, deși în partea dispozitivă a rechizitoriului se menționează în ceea ce privește pe inculpații membri ai comisiilor de evaluare că în această calitate ar fi săvârșit abuzul în serviciu, în susținerea existenței infracțiunilor a fost prezentată și implicarea inculpaților în inițierea procedurii achiziției, desfășurarea acesteia, cât și în încheierea, respectiv derularea contractului, în cauză nefiind constatate aspecte de exercitare abuzivă nici a acestor atribuții, față de dispozițiile legii.

Față de cele arătate, raportând standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă și la standardul in dubio pro reo, care, la rândul său, constituie o garanţie a prezumţiei de nevinovăţie şi reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat la art. 5 [...]., este aplicat în materia probaţiunii, instanța constată că pe baza probelor din cauză nu se poate forma o convingere care să se constituie într-o certitudine şi, de aceea, trebuie în cauză să concluzioneze în sensul nevinovăţiei celor acuzați și a lipsei elementelor de tipicitate în ceea ce privește infracțiunile de abuz în serviciu, așa cum s-a arătat.

Referitor la infracțiunile de instigare la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, instanța constată că instigarea este o formă a participației penale ce constă în fapta de determinare cu intenție, prin orice mijloc, de către o persoană, numită instigator, a altei persoane, numită instigat, să săvârșească o faptă prevăzută de legea penală.

Activitatea de determinare presupune o operație de transplantare, de inoculare în conștiința instigatului a hotărârii de a săvârși o faptă prevăzută de legea penală, determinarea presupunând și însușirea hotărârii de a săvârși fapta prevăzută de legea penală de instigat.

Mijloacele prin care se obține determinarea instigatului pot fi dintre cele mai diverse: rugăminți, îndemnuri, promisiuni, oferire de cadouri, diverse modalități de constrângere.

În cauză nu s-a indicat în ce ar consta mijloacele prin care a fost efectuată determinarea și nici nu s-au identificat astfel de mijloace de determinare.

Nici un inculpat și nici un martor nu au indicat existența unei astfel de operațiuni și nici nu au auzit să fi existat așa ceva.

Cele trei societăți comerciale prin administratorii acestora, de drept sau de fapt, rezultă că nu îi știau prea bine pe membrii comisiei de evaluare, iar pe unii chiar deloc.

În cauză nu a rezultat existența vreunei relații între inculpații pretins instigatori și inculpații membri ai comisiilor de evaluare.

Administratorii nici nu au participat la vreuna dintre ședințele de deschidere a ofertelor, aceștia împuternicind în acest sens alte persoane.

Singura legătură mai serioasă rezultă că există între Soare [...] și [...] [...] [...], aceștia cunoscându-se de mai mult timp, cel mai probabil urmare relațiilor existente între societățile acestora.

Relația de cunoscuți, poate chiar amici/prieteni, nu este suficientă pentru a reține pe baza acesteia că Soare [...] a intervenit în vreun fel la [...] [...] [...], iar acesta și-ar fi desfășurat activitatea de președinte al Consiliului [...] [...] conform solicitărilor lui Soare [...], care ar fi acționat și în numele și pentru SC [...], ori că prin intermediul lui [...] [...] [...] ar fi influențat măsurile/soluțiile comisiilor de evaluare în cadrul procedurilor, ori îndeplinirea altor acte.

Inculpatul [...] [...] [...] a efectuat toate operațiunile din cadrul procedurilor și din partea de execuție a contractelor pentru că acestea erau firești și obligatorii în desfășurarea activității de președinte al autorității, aceste operațiuni fiind elemente ale unui amplu circuit de operațiuni administrative/financiare în care erau angrenați mai mulți funcționari, de la mai multe departamente/compartimente diferite, cu specializări diferite.

Astfel, [...] [...] [...] a desfășurat aceste activități în baza obligațiilor de serviciu pe care le avea și nu pentru că a fost instigat în vreun fel, iar scopul acestor activități rezultă că a fost cel prevăzut de lege.

Din nici o probă nu rezultă că a impus membrilor comisiilor de evaluare o anumită atitudine sau anumite modalități de desfășurare a activității în cadrul comisiei, cum nu rezultă că ar fi impus vreo altă măsură/elemente/date în legătură cu alte atribuții ale funcționarilor din cadrul consiliului prin care să fie speculate procedurile.

Nu rezultă că acesta ar fi avut o relație apropiată cu societățile [...] sau administratorii acestora.

Totodată, și dacă ar fi existat o astfel de relație, nu rezultă că aceasta a influențat în vreun fel activitatea acestuia ca președinte al CJ [...], ori că aceasta s-ar fi întins în mod necorespunzător asupra relației lui cu funcționarii din cadrul CJ [...] și în special cu cei care au fost membri în comisiile de evaluare.

În rechizitoriu, susținerea favorizării în ceea ce o privește pe SC [...] [...] pleacă în special de la situația reținută ca bază a conflictului de interese dedus judecății, cu privire la care instanța a dezvoltat subiectul la analiza acestei fapte, precum și la analiza elementelor care ar demonstra favorizarea SC [...] [...].

Chiar dacă în relație cu aceasta apare o situație de natură să atragă suspiciunea unui subiectivism în anumite aprecieri privind participarea societății la licitații, instanța constată că, în raport de derularea procedurilor așa cum s-a reținut mai sus, nu sunt elemente concrete de favorizare a SC [...] [...] și acest lucru nici nu poate demonstra instigarea care presupune acțiuni de genul celor mai sus expuse, rezultând că membrii comisiilor de evaluare a ofertelor și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu potrivit propriilor convingeri și nu urmare vreunei determinări din partea inculpaților pretins instigatori în cauză.

Soare [...] a arătat cu ocazia audierii în instanță că nu ține legătura cu [...] [...] [...], că îi mai spunea din problemele societății, însă acesta îi solicita să nu îi mai spună lui astfel de lucruri.

[...] există și declarația lui [...] [...] care a făcut referiri că SC [...] [...] [...] și SC [...] [...] erau impuse de [...] [...] ca intermediar al lui [...] [...] [...], însă și aici se impune a se reține cele arătate cu privire la analiza declarației de suspect a lui [...] [...] și prezentate în cadrul procedurilor finalizate cu încheierea contractelor 192 și 193, și pe baza cărora se apreciază că nu există elemente pe care să se sprijine vreo activitate de instigare.

Având în vedere cele reținute mai sus cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu, indiferent de forma de participație pentru fiecare inculpat, este evident că nu pot fi întrunite nici condițiile prevederilor art. 132 din Legea nr. 78/2000, față de raportul de corelare ori de complementaritate a acestora cu art. 246/248 [...]. de la 1968 ori art. 297 [...]., întrucât nu există baza de raportare a acestora, situația premisă necesară, faptele inculpaților nefiind prevăzute de legea penală prin lipsa condițiilor de tipicitate a abuzului în serviciu, astfel că nu se mai justifică a analiza situația avantajelor/foloaselor ce ar fi fost obținute de funcționari pentru ei ori pentru alte persoane.

Pe scurt, din probe se poate reține doar că inculpații funcționari publici și-au îndeplinit corect atribuțiile prevăzute de lege și cu bună-credință, urmărind doar scopurile prevăzute de lege și nu sunt probe care să dovedească faptul că au existat influențări ale activității acestora din partea societăților și a administratorilor acestora.

Referitor la susținerile inculpatului [...] [...] că nu ar fi semnat anumite acte din proceduri în perioada octombrie – decembrie 2009, conform concluziilor expertizei grafice efectuată în cauză nu s-a putut stabili dacă semnăturile ce figurează în dreptul numelui acestuia au fost sau nu executate de către inculpat, iar conform situației concediilor depuse de acesta la dosar pentru perioada 2008-2014, în perioada vizată nu figurează în concediu (vol. 18 dos. inst. f.112-123 și vol. 26 dos. inst. filele 203-[...]

Referitor la solicitarea inculpatei [...] [...] de a se constata că fapta de abuz în serviciu nu există, întrucât în procedura finalizată cu încheierea contractului nr. 198/2009 nu a fost niciun ofertant descalificat, fapta pentru care a fost trimisă în judecată constând în descalificarea unui agent economic prin declararea ofertei ca neconformă, instanța constată că în descrierea faptei acestei inculpate, în partea finală a rechizitoriului, se menționează că infracțiunea constă în faptul că a dispus cu intenție descalificarea unui agent economic înscris la procedură, prin declararea ofertei ca neconformă și inacceptabilă, ceea ce ar fi dus la încălcarea principiilor achiziției publice.

Într-adevăr, în procedura finalizată cu atribuirea contractului nr. 198/2009, nu a fost descalificat niciunul dintre cei trei ofertanți, fiind declarate admisibile toate cele trei oferte depuse. Având însă în vedere referirile din cuprinsul rechizitoriului cu privire la această procedură, instanța apreciază că fapta inculpatei trebuie analizată în raport de toate aspectele prezentate în actul de sesizare ca având legătură cu activitatea inculpatei, pentru o completă analiză a situației faptice privind pe aceasta, concluzia instanței fiind aceea că aceasta nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu cu încălcarea dispozițiilor legii, prin faptele sale nu a cauzat prejudicii ori vătămări, lipsind condițiile de tipicitate ale abuzului în serviciu.

[...] reținută de instanță în cauză are la bază probele așa cum au fost prezentate cu ocazia analizei faptelor și care în mare sunt:

-rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifice de natură financiară întocmite în cauză și care se regăsesc în vol. 6 și 8 dos. u.p;

-procese-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare şi a percheziţiei informatice;

-proces-verbal de efectuare a cercetării la faţa locului însoţit de planşe foto: file 294-383, vol. 9 dos. u.p;

-documentația privind procedurile de achiziție publică analizate în cauză aflate în dosarul de urmărire penală și care în principal se regăsesc astfel: pentru procedura privind contractul 101 volumele [...] pentru procedura privind contractul 102 volumele [...] pentru procedura privind contractul nr. 160 volumele [...] pentru contractul nr. 170 volumele [...] pentru contractul 169 volumele [...] pentru contractul 198 volumele [...] pentru contractul 47 volumele [...], 101-108; pentru contractul 138 volumele [...], 97-100;

-declaraţiile date în calitate de suspecți, în calitate de inculpați atât la urmărirea penală cât și în instanță, declaraţiile martorilor menționați cu ocazia analizei pe larg, procese-verbale de ridicare înscrisuri de la SC [...] [...] [...] şi [...] comunei [...], jud. [...], și înscrisurile ridicate, registrul original de evidență intrări/ieșiri documente aferent perioadei [...]2010 ridicat de la [...] com. [...], jud. [...], acesta din urmă constituind vol.12 dos.u.p;

-înscrisurile privind procedurile și execuția contractelor și verificările în legătură cu acestea depuse de inculpați atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, precum și alte documente depuse de inculpați privind situația personală a acestora în anumite momente- concedii ori situații privind alte proceduri;

-expertiza contabilă dispusă și efectuată în cursul judecății la ale cărei concluzii s-au raliat și experții consilieri și punctul de vedere suplimentar depus de expertul consilier [...] [...];

-documentațiile comunicate la dosar de Curtea de [...] - Camera de [...] [...], [...]- [...] și [...] [...] privind verificările efectuate la [...] [...] [...];

-expertiză grafică privind executarea unor semnături de către inc. [...] [...] în proceduri din toamana-iarna anului [...]

Instanța constată că nenumărate documente se regăsesc în mai multe exemplare în

cauză, atât în copie, cât și în original, atât în dosarul de urmărire penală, cât și în dosarul instanței, cele în original doar în dosarul de urmărire penală.

[...] a susținut prin concluziile scrise și orale că administrarea probei cu expertiza contabilă prezintă aspecte de nelegalitate, impunându-se înlăturarea acesteia din ansamblul probator al cauzei.

Se susține că deși obiectul cauzei îl constituie verificarea îndeplinirii/neîndeplinirii condițiilor legale, tehnice și economice cuprinse în ofertele celor care au participat la licitații, ale celor care au încheiat contractele și modalitatea în care acestea s-au executat și nu în ultimul rând rezultatul financiar, s-a dispus în conformitate cu art. 172 alin. 1 [...]. doar verificarea elementului financiar din cadrul achizițiilor publice cu scopul de a ”clarifica sau evalua fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului iar în cauză este necesară opinia unui expert”, și contrar dispoziției de clarificare doar a părții financiare, expertul s-a subrogat instanței de judecată în ceea ce privește analizarea laturii legale a achizițiilor publice care fac obiectul cauzei.

În primul rând se constată că legalitatea administrării unei probe face parte din criteriile avute în vedere la analizarea cererii prin care se solicită administrarea acesteia, alături de pertinență, concludență și utilitate, iar în speță, fiind vorba despre probe propuse și admise în cursul judecății în primă instanță, chestiunea legalității nu mai poate fi reluată în aceeași fază procesuală după administrarea probei, decât eventual pentru aspecte apărute/identificate ulterior. Astfel, legalitatea administrării probelor prin expertiza contabilă a fost avută în vedere la discutarea în contradictoriu a acesteia.

Totodată, din actele cauzei se constată că obiectivele expertizei contabile, care au fost discutate în contradictoriu cu toți participanții procesuali, au fost cu mult peste ceea ce poate constitui clarificarea părții financiare a achizițiilor publice din cauză, expertul respectând limitele expertizei dispuse (vol. 15 filele 167-177 și vol. 16 filele [...] dos. inst).

Conform încheierii din 25.11.2016 prin care au fost stabilite obiectivele inițiale de principiu și conform încheierii din 23.12.2016 prin care au fost stabilite obiectivele finale pentru expertiză, la termenul din 23.12.2016 fiind prezent și expertul, expertiza a avut 10 obiective principale (unul dintre acestea este notat cu indice) care au vizat aspecte privind derularea tuturor procedurile de interes din cauză, precum și aspecte privind situația folosului ce ar fi fost obținut din contractele încheiate cu SC [...] [...]. De asemenea, expertiza a avut și mai multe subpuncte la obiectivele principale cu privire la anumite contracte, dar și procedurile în urma cărora au fost încheiate acestea, în final adresa cu obiective către expert întinzându-se pe 9 pagini (vol. 16 dos. inst. filele [...] față-verso).

S-a susținut, ca alt aspect de nelegalitate a expertizei, că expertul contabil desemnat în cauză nu are o specializare tehnică sau legală asupra condițiilor de legalitate în care s-au desfășurat licitațiile de achiziții publice și în care au fost încheiate și executate contractele, aspecte care, în conformitate cu Decizia [...] nr. [...], par. 33, sunt doar în atributul judecătorului care este considerat ”expert în aplicarea legii”, astfel că, concluziile acestuia pot fi apreciate ca subiective, solicitându-se înlăturarea lor din ansamblul probator în conformitate cu disp. art. 100 alin. 4 lit. a [...]., întrucât rezultatul acesteia în ceea ce privește obiectivele I, [...], [...], [...], IV, [...], [...], nu sunt relevante în raport de obiectul probațiunii în cauză.

Specializarea expertizei a fost discutată și stabilită în cauză la termenul din 04.11.2016 (vol. 12 dos. inst. filele 104-117- fila 108 verso), în raport de nomenclatorul specializărilor expertizei tehnice judiciare aprobat prin [...] nr. 199/C/2010 al Ministrului [...] și listele de experti autorizați comunicate de Biroul de Expertize Tehnice din cadrul Tribunalului [...], avându-se în vedere și că specializarea ”contabilitate” cuprinde la rândul ei specializări ca instituții publice, audit financiar și avându-se în vedere că ceea ce se verifică în cauză este o activitate de natură economică-financiară, fiind vorba despre verificarea unor chestiuni în raport de legislația care privește cheltuirea resurselor publice.

Astfel, un expert care interpretează datele de evidență și furnizează opinii cu privire la problemele investigate pe baza legilor și a actelor normative care reglementează domeniul de activitate respectivă poate părea că trece limita în domeniul pur juridic și care, în orice cauză, este atributul instanței și anume cel al analizei legislației și al interpretării unui text de lege.

Aici intervine însă cenzura instanței dacă prin opiniile expuse s-a depășit competența expertului, acolo unde și dacă s-a depășit, care poate interveni într-o modalitate expresă sau nu, important fiind ca instanța să nu rețină aspectele juridice care sunt strict în competența acesteia pe motiv că așa a concluzionat expertul.

Se observă însă în cauză, că atât obiectivele, cât și analiza expertului, au vizat în principal, printre altele, dacă desfășurarea procedurilor s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie, situație întâlnită în mod obișnuit la formularea și stabilirea obiectivelor în domeniul financiar-contabil, dar și la efectuarea expertizelor, astfel de expertize interpretând informațiile obținute dintr-o documentație în consonanță cu reglementările legale în domeniul economico-financiar, fiind dificil a se elimina referirile la legislația specifică și opiniile în raport de aceasta.

Că este așa, se poate observa și din obiectivele stabilite și avute în vedere la întocmirea rapoartelor de constatare unde se regăsesc obiective pe același tipar, ca de exemplu: raport de constatare aflat la filele [...] vol. 6 dos. u.p. cu obiectiv ”Verificarea respectării dispozițiilor legale privind atribuirea și execuția unor constracte de lucrări de întreținere a îmbrăcăminții asfaltice încheiate cu [...] [...]”; raport de constatare aflat la filele 271-325 vol. 6 dos. u.p. cu obiectiv ”Verificarea legalității încheierii derulării și executării contractelor de achiziție publică încheiat de CJ [...] în perioada [...]2011”; raport de constatare aflat la filele 190-269 în vol. 6 dos. u.p. având ca obiectiv ”Modul în care au fost respectate dispozițiile legale privind organizarea și derularea procedurilor de achiziții publice cu privire la contractele 169, 192, [...]

 Prin urmare, aspectele reliefate în concluzii că s-ar impune ca rapoartele de constatare să prevaleze expertizei contabile nu pot fi reținute, probele în cauză fiind supuse liberei aprecieri, și sunt reținute de instanță conform aspectelor detaliate la fiecare situație în parte, instanța având în vedere toate probele din cauză.

Față de cele arătate, având în vedere că probele administrate nu susțin acuzațiile aduse inculpaților, instanța urmează să dispună achitarea inculpaților, având în vedere la infracțiunile de abuz în serviciu, față și de reținerea lipsei formei de vinovăție cerută de lege, că lipsa prevederii în legea penală a faptelor ca temei al achitării are prioritate față de cel al lipsei formei de vinovăție.

Astfel, va dispune achitarea inculpatului [...] [...] [...] în baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]. pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) și art. 2481 [...]. (1968) cu aplicarea art. 41 alin. 2 [...]. (1968) și art. 5 [...] (6 acte materiale), și pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. cu aplicarea art. 41 alin. 2 [...]. (1968) și art. 5 [...] (4 acte materiale), pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, întrucât modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu nu se încadrează obiectiv în încălcări ale legislației primare și prin activitatea desfășurată nu s-a produs nicio pagubă și nici nu s-a cauzat vreo vătămare intereselor legale ale persoanelor.

În baza disp. art. 396 alin. 7 [...]. rap. la art. 16 lit. b teza I [...]., constatând că deși a intervenit prescrierea răspunderii penale pentru această infracțiune inculpatul a cerut continuarea procesului, fiind incident unul din cazurile de la art. 16 alin. 1 lit. a-d [...]., va fi achitat același inculpat [...] [...] [...] și pentru infracțiunea de conflict de interese prev. de art. 2531 alin. 1 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin. 2 [...]. (1968) și art. 5 [...], pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, întrucât acesta nu a obținut nici un folos material pentru sine din îndeplinirea actelor în legătură cu procedurile câștigate de SC [...] și cu care au fost încheiate contractele de achiziție publică, și nici pentru vreuna dintre celelalte persoane reglementate ca beneficiare ale folosului material, având în vedere și că SC [...] [...], în raport de noua reglementare a infracțiunii de conflict de interese, nu se mai încadrează între persoanele beneficiare ale unui folos în raport de care este incriminată fapta, intervenind practic o dezincriminare a unei fapte în concret.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., va dispune achitarea inculpatului [...] [...] pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...] (1968) rap. la art. 2481 [...] (1968) cu aplic art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...]. (6 acte materiale), și de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) și art. 5 [...] (4 acte materiale), pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, întrucât modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu nu se încadrează obiectiv în încălcări ale legislației primare și prin activitatea desfășurată nu s-a produs nicio pagubă și nici nu s-a cauzat vreo vătămare intereselor legale ale persoanelor.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., va dispune achitarea inculpatului [...] [...] pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) și art. 2481 [...]. (1968) cu aplic art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...]. (6 acte materiale), și de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref.la art. 246 [...]. (1968) cu aplicarea art.41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...]  (3 acte materiale), pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, întrucât modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu nu se încadrează obiectiv în încălcări ale legislației primare și prin activitatea desfășurată nu s-a produs nicio pagubă și nici nu s-a cauzat vreo vătămare intereselor legale ale persoanelor.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., va dispune achitarea inculpatului [...] [...] pentru infracțiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) și art. 2481 [...]. (1968) cu art. 41 alin.2 [...]. (1968) și art. 5 [...] (6 acte materiale), și de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, întrucât modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu nu se încadrează obiectiv în încălcări ale legislației primare și prin activitatea desfășurată nu s-a produs nicio pagubă și nici nu s-a cauzat vreo vătămare intereselor legale ale persoanelor.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...].,va achita pe inculpata [...] [...] pentru infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 297 [...]. cu aplic. art. 35 alin. 1 [...]. şi art. 5 [...] (6 acte materiale), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, întrucât modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu nu se încadrează obiectiv în încălcări ale legislației primare și prin activitatea desfășurată nu s-a produs nicio pagubă și nici nu s-a cauzat vreo vătămare drepturilor sau intereselor legitime ale persoanelor.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., va achita pe inculpatul [...] [...], pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...]., și de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) şi art. 5 [...]., pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, întrucât modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu nu se încadrează obiectiv în încălcări ale legislației primare și prin activitatea desfășurată nu s-a produs nicio pagubă și nici nu s-a cauzat vreo vătămare intereselor legale ale persoanelor.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., va achita pe inculpatul [...] [...] [...] pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...] (2 acte materiale), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, întrucât modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu nu se încadrează obiectiv în încălcări ale legislației primare și prin activitatea desfășurată nu s-a produs nicio pagubă și nici nu s-a cauzat vreo vătămare intereselor legale ale persoanelor.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., va achita pe inculpatul [...] [...] pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea 78/2000  în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art.5 [...] (1 act material), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, întrucât modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu nu se încadrează obiectiv în încălcări ale legislației primare și prin activitatea desfășurată nu s-a produs nicio pagubă și nici nu s-a cauzat vreo vătămare intereselor legale ale persoanelor.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., va achita pe inculpatul [...] [...] pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...] (2 acte materiale), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, întrucât modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu nu se încadrează obiectiv în încălcări ale legislației primare și prin activitatea desfășurată nu s-a produs nicio pagubă și nici nu s-a cauzat vreo vătămare intereselor legale ale persoanelor.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., va achita pe inculpatul [...] [...] [...] pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...] (1968) cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, întrucât modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu nu se încadrează obiectiv în încălcări ale legislației primare și prin activitatea desfășurată nu s-a produs nicio pagubă și nici nu s-a cauzat vreo vătămare intereselor legale ale persoanelor.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., va achita pe inculpatul [...] [...] pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, întrucât modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu nu se încadrează obiectiv în încălcări ale legislației primare și prin activitatea desfășurată nu s-a produs nicio pagubă și nici nu s-a cauzat vreo vătămare intereselor legale ale persoanelor.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., va achita pe inculpata [...] [...] pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, întrucât modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu nu se încadrează obiectiv în încălcări ale legislației primare și prin activitatea desfășurată nu s-a produs nicio pagubă și nici nu s-a cauzat vreo vătămare intereselor legale ale persoanelor.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a [...]., va achita pe inculpata SC [...] [...] [...] pentru infracțiunile de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. şi art. 2481 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...] (4 acte materiale), și de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 rap. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), pe motiv că fapta nu există, întrucât este aplicabilă în cazul acesteia ipoteza particulară a inexistenței, în materialitatea ei, a unei fapte de determinare care să fi produs vreo modificare fizică în realitatea obiectivă, în buna desfășurare a atribuțiilor de serviciu de către ceilalți inculpați, nefiind dovedită în cauză vreo acțiune în acest sens.

În baza disp. art. 396 alin. 7 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., constatând că deși a intervenit prescrierea răspunderii penale pentru această infracțiune inculpata a cerut continuarea procesului și fiind incident unul din cazurile de la art. 16 alin. 1 lit. a-d [...]., va achita pe aceeași inculpată SC [...] [...] [...] pentru infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 [...]. (1968) cu aplicarea art. 5 [...]., pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, întrucât lipsește o condiție de tipicitate și anume să fi cunoscut caracterul parțial fals al certificatului fiscal utilizat în procedura de achiziție publică.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a [...]., va achita pe inculpata SC [...] [...] [...] [...] pentru infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice prev de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...]. (1 act material), pe motiv că fapta nu există, întrucât este aplicabilă în cazul acesteia ipoteza particulară a inexistenței, în materialitatea ei, a unei fapte de determinare care să fi produs vreo modificare fizică în realitatea obiectivă, în buna desfășurare a atribuțiilor de serviciu de către ceilalți inculpați, nefiind dovedită în cauză vreo acțiune în acest sens..

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a [...]., va achita pe inculpatul [...] [...] [...], pentru infracțiunile de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 şi 2481 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...] (5 acte materiale), și de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art.132 din Legea 78/2000 în ref. la art.246 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), pe motiv că fapta nu există, întrucât este aplicabilă în cazul acestuia ipoteza particulară a inexistenței, în materialitatea ei, a unei fapte de determinare care să fi produs vreo modificare fizică în realitatea obiectivă, în buna desfășurare a atribuțiilor de serviciu de către ceilalți inculpați, nefiind dovedită în cauză vreo acțiune în acest sens.

În baza disp. art. 396 alin. 7 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., constatând că deși a intervenit prescrierea răspunderii penale pentru această infracțiune inculpatul a cerut continuarea procesului, fiind incident unul din cazurile de la art. 16 alin. 1 lit. a-d [...]., va dispune achitarea aceluiași inculpat [...] [...] [...] pentru infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 [...]. (1968) cu aplic art. 5 [...], pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, întrucât lipsește o condiție de tipicitate și anume să fi cunoscut caracterul parțial fals al certificatului fiscal utilizat în procedura de achiziție publică.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a [...]., va dispune achitarea inculpatei SC [...] [...], pentru infracțiunile de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) şi art. 2481 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), și de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor  în formă continuată prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...] (3 acte materiale), pe motiv că fapta nu există, întrucât este aplicabilă în cazul acesteia ipoteza particulară a inexistenței, în materialitatea ei, a unei fapte de determinare care să fi produs vreo modificare fizică în realitatea obiectivă, în buna desfășurare a atribuțiilor de serviciu de către ceilalți inculpați, nefiind dovedită în cauză vreo acțiune în acest sens.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a [...]., va dispune achitarea inculpatului Soare [...] pentru infracțiunile de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) şi art. 2481 [...]. cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), și de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...] (3 acte materiale), pe motiv că fapta nu există, întrucât este aplicabilă în cazul acesteia ipoteza particulară a inexistenței, în materialitatea ei, a unei fapte de determinare care să fi produs vreo modificare fizică în realitatea obiectivă, în buna desfășurare a atribuțiilor de serviciu de către ceilalți inculpați, nefiind dovedită în cauză vreo acțiune în acest sens.

În baza disp. art. 396 alin. 7 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit.c [...]., constatând că deși a intervenit prescrierea răspunderii penale pentru această infracțiune inculpata a cerut continuarea procesului și fiind incident unul din cazurile de la art. 16 alin. 1 lit. a-d [...]., va achita pe inculpata [...] [...], pentru infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin.2 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...], pe motiv că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege, aceasta întocmit și eliberat certificatul fiscal nr. [...] cu mențiuni parțial neconforme cu realitatea, în calitate de funcționar în cadrul Primăriei com. [...], jud. [...], fără forma de vinovăție cerută de lege și anume intenția directă ori indirectă.

În cauză, trei inculpați au fost supuși și măsurilor preventive privative de libertate după, situația acestor măsuri urmând a fi constatată de instanță, după cum urmeaz:

- inculpatul [...] [...] [...] s-a aflat sub măsura reținerii de la data de 07.08.2014 până la data de 08.08.2014 și sub cea a arestului la domiciliu de la 08.08.2014 până la data de 09.10.2014;

- inculpatul [...] [...] s-a aflat sub măsura reținerii de la data de 07.08.2014 până la data de 08.08.2014 și sub cea a arestului la domiciliu de la 08.08.2014 până la data de 09.10.2014

- inculpatul [...] [...] s-a aflat sub măsura reținerii de la data de 07.08.2014 până la data de 08.08.2014.

Aceste măsuri au fost înlocuite cu controlul judiciar care a fost revocat prin dec. pen. nr. [...] a [...] de Apel [...] pentru inculpatul [...] [...] [...], prin dec. pen. nr. [...] a [...] de Apel [...] pentru inculpatul [...] [...] și prin încheierea din 30.01.2017 a Tribunalului [...] rămasă definitivă prin decizia [...] de Apel [...].

Referitor la aprecierile făcute cu privire la latura civilă, fiind puse concluzii și în manieră subsidiară, dacă se apreciază că există acțiune civilă, instanța urmează să constate că în cauză nu a existat nici o constituire de parte civilă, situație care de altfel a fost foarte clară pe întreg parcursul procesului..

[...] prin rechizitoriu s-a susținut existența unui prejudiciu produs Consiliului [...] [...], organ cu capacitate administrativă, prin același act se menționează că în cursul urmăririi penale, prin adresa nr. [...] [...] [...] [...] a comunicat că își rezervă dreptul de a se constitui parte civilă după efectuarea în cauză a unei expertize contabile, fără a formula o cerere în acest sens.

În cauză s-a adus la cunoștință posibilitatea constituirii de parte civilă, prin adresa comunicată la dosar la data de 06.04.2015 (vol. 5 dos. inst. fila 154) fiind făcute precizări de către [...] [...] [...] care a arătat că își menține opinia exprimată în calitate de parte vătămată, în faza de cercetare penală, respectiv [...] [...] [...] se constituie parte civilă cu prejudiciul care va rezulta din expertizele ce se vor efectua în cauza ce face obiectul dosarului nr. [...]

Urmare acestor precizări, prin încheierea din 03.04.2015, primul termen în cursul judecății, s-a pus în vedere, sens în care a fost efectuată și o adresă (vol. 5 dos. inst. fila 276), ca până la următorul termen să precizeze constituirea de parte civilă potrivit disp. art. 20 alin. 2 [...]. în sensul de a preciza cuantumul pretențiilor formulate în cauză și natura acestora, fără ca ulterior să se mai depună precizări din partea acestei persoane vătămate.

[...] la termenul din 06.05.2016 când s-a dispus începerea cercetării judecătorești s-a omis a se pronunța pe situația existenței părților civile în cauză, acela fiind momentul până când se puteau exercita acțiuni civile în mod corespunzător, problema fiind ridicată de  apărare și discutată anterior, la termenul din 14.10.2016 s-a constatat că în cauză nu există părți civile (vol. 12 dos. inst. fila [...]

Față de această situație, cum în cauză nu a existat nici o cerere de constituire parte civilă care să respecte minimul de cerințe pentru exercitarea acțiunii civile, urmează a se constata această situație.

În cauză urmează a se constata că [...]. [...] Drumuri [...]., [...]. [...] [...]., [...]. [...] [...]., [...]. [...] [...] [...]. și [...]. [...] [...] [...], aceasta din urmă în raport de procedura finalizată cu încheierea contractului nr. 102/2009, nu au calitatea de persoane vătămate în cauză, avându-se în vedere ceea ce s-a reținut încă prin încheierea din 28.07.2020, că în rechizitoriu nu se regăsesc mențiuni privind vătămarea societăților descalificate în procedurile de achiziție publică finalizate cu încheierea contractelor nr. 102/2009, 160/2009, 170/2009, 169/2009, 192/2009 și 193/2009 ([...]. [...] [...] [...]., [...]. [...] Drumuri [...]., [...]. [...] [...]., [...]. [...] [...]. și [...]. [...] [...] [...].), iar Ministerul Public prin procurorul de ședință a arătat în instanță că inserarea acestora în lista persoanelor vătămate este rezultatul unei erori materiale și nu s-a înțeles să se dispună trimiterea în judecată pentru aceste fapte, fiind urmărite faptele în legătură cu contractele respective doar sub aspectul producerii unui prejudiciu Consiliului [...] [...], instanța neputând să se autoînvestească cu privire la fapte/acte/infracțiuni cu care nu a fost sesizată, impunându-se respectarea limitei factuale a sesizării.

În raport de soluțiile ce urmează a fi pronunțate în cauză, constând în achitări conform celor reținute mai sus, se vor respinge în baza disp. art. 111 și 118 [...]. de la 1968 și art. 107 și 112 [...], ca nefondate, cererile de confiscare specială din perspectiva pretinsului prejudiciu care ar fi fost produs Consiliului [...] [...], având în vedere că faptele în urma cărora s-ar fi dobândit bunurile (banii obținuți prin executarea contractelor de lucrări) nu sunt fapte penale, reținându-se conform celor de mai sus și inexistența unui prejudiciu, cum nu sunt nici bunuri produse prin săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.

 Nici din perspectiva infracțiunii de conflict de interese nu este justificată o cerere de confiscare, având pe de o parte în vedere soluția care se apreciază că se impune în cauză, dar și faptul că aceasta este o infracțiune de pericol, fie și pericol concret, nefiind obținut vreun folos, și mai ales un folos injust.

În raport de soluțiile ce urmează a fi date în cauză, se va ridica și măsura sechestrului asigurător instituită asupra bunurilor inculpaților, prin ordonanțele procurorului nr. 209/P/2009 din 24.09.2014 și din 26.09.2014, aceasta din urmă astfel cum a rămas definitivă prin încheierea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului [...] pronunțată la 08.10.2014 în dos. nr. [...]

La ridicarea măsurii se va avea în vedere, referitor la măsura sechestrului instituită asupra bunurilor inculpatul decedat [...] [...], că dispozițiile art. 397 alin. 5 cu ref. la art. 25 alin. 5 [...]. nu sunt aplicabile, având în vedere că în cauză nu a fost exercitată o acțiune civilă.

Referitor la înscrisul certificat fiscal nr. [...] eliberat de [...] com. [...], jud. [...], pentru SC [...] [...] [...], față de constatarea că acesta nu reflectă integral datele reale sub aspectul numărului de înregistrare al certificatului și datele privind taxa achitată pentru eliberarea acestuia, instanța apreciază că se impune desființarea acestuia în parte, strict cu privire la aceste aspecte cu privire la care s-a constatat că sunt contrare realității în condițiile expuse pe larg la analiza infracțiunilor de fals și uz de fals, pentru o corectă evidențiere a acestui înscris, urmând ca o copie a prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, să se comunice, în condițiile art. 580 alin. 4 [...]., către [...] [...], jud. [...], pentru operarea mențiunilor de rigoare în evidențe cu privire la datele identificate ca nereale.

Se va dispune avansarea onorariilor avocaților din oficiu desemnați în cauză în faza camerei preliminare, având în vedere că în raport de dispozițiile procedurale de la acel moment tipice camerei preliminare această fază procesuală s-a derulat fără citare, până la angajarea de avocați aleși fiind desemnați apărători care au studiat dosarul, încheierea de cameră preliminară fiind dată anterior și modificărilor care au stabilit că delegațiile apărătorilor din oficiu nu se prelungesc și în următoarea fază procesuală. De asemenea, în faza judecății, pentru inculpatul [...] [...] a fost desemnat apărător din oficiu cu ocazia unor verificări ale măsurii preventive sub care s-a aflat acesta.

În baza disp. art. 275 alin. 3 [...]., având în vedere soluțiile apreciate a se dispune în cauză, văzând și că nu există vreo culpă a persoanelor vătămate, văzând că nu există parte civilă și nici nu sunt obligați inculpații la plata vreunui prejudiciu, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., achită pe inculpatul [...] [...] [...], fiul lui [...] şi [...], născut la data de 24.12.1954 în comuna [...], judeţul [...], domiciliat în [...], str. [...] nr.55, [...] [...], pentru:

-infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) și art. 2481 [...]. (1968) cu aplicarea art. 41 alin. 2 [...]. (1968) și art. 5 [...] (6 acte materiale), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală;

- infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. cu aplicarea art. 41 alin. 2 [...]. (1968) și art. 5 [...] (4 acte materiale), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza disp. art. 396 alin. 7 [...]. rap. la art. 16 lit. b teza I [...]. achită pe același inculpat [...] [...] [...] pentru infracțiunea de conflict de interese prev. de art. 2531 alin. 1 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin. 2 [...]. (1968) și art. 5 [...], pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., achită pe inculpatul [...] [...] fiul lui [...] şi [...], născut la data de 12.03.1977, în [...], domiciliat în [...], str.[...] [...] nr.17, bloc [...], etaj2, apt.49, [...]-[...], pentru:

- infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...] (1968) rap. la art. 2481 [...] (1968) cu aplic art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...]. (6 acte materiale), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală;

-infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) și art. 5 [...] (4 acte materiale), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., achită pe inculpatul [...] [...], fiul lui [...] şi [...], născut la data de 06.03.1961, în [...], domiciliat în [...], str. [...] [...] nr.65,bloc C, sc.1, etaj 7, apt.19, [...]-[...] pentru:

-infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) și art. 2481 [...]. (1968) cu aplic art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...]. (6 acte materiale), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală;

- infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref.la art. 246 [...]. (1968) cu aplicarea art.41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...], toate cu aplicarea art. 33 lit. b [...]. (1968) (3 acte materiale), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., achită pe inculpatul [...] [...], fiul lui [...] şi [...], născut la data de 04.05.1969, în [...], cu domiciliul stabil în [...], str. Poet [...] [...], nr.13, bloc T1, ap.19, jud. [...], [...]- [...], pentru:

-infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) și art. 2481 [...]. (1968) cu art. 41 alin.2 [...]. (1968) și art. 5 [...] (6 acte materiale), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală;

- infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., achită pe inculpata [...] [...], fiica lui [...] şi [...], născută la data de 07.06.1956, în [...], cu domiciliul stabil în [...], str. Franceză nr.45, bloc 20 A, sc.1, etaj2, apt.4, [...] [...], pentru infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 297 [...]. cu aplic. art. 35 alin. 1 [...]. şi art. 5 [...] (6 acte materiale), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., achită pe inculpatul [...] [...], fiul lui [...] şi [...], născut la data de 25.02.1955 în mun. [...], jud. [...], domiciliat în mun. [...], strada [...] [...] nr. 3, bloc [...], scara 1, etaj 2, ap.10, [...]-[...], pentru:

- infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...]., pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală;

- infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) şi art. 5 [...]., pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală. 

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., achită pe inculpatul [...] [...] [...], fiul lui [...] şi [...], născut la data de 23.11.1972  în [...], domiciliat în mun. [...], strada  Poet [...] [...] nr. 74, [...]-[...], pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...] (2 acte materiale), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., achită pe inculpatul [...] [...], fiul lui [...] şi [...], născut la data de 09.07.1964 în [...], domiciliat în mun. [...], Bd. [...] nr. 54, bloc A 38, scara 2, etaj 2, ap.34, jud. [...], [...] [...], pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea 78/2000  în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art.5 [...] (1 act material), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., achită pe inculpatul [...] [...], fiul lui [...] şi [...], născut la data de 21.03.1955 în comuna [...], judeţul [...], domiciliat în mun. [...], str. [...] [...] nr.78, bloc F, apt.66, [...]-[...], pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...] (2 acte materiale), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., achită pe inculpatul [...] [...] [...], fiul lui [...] şi [...], născut la 17.04.1970 în [...], domiciliat în [...], [...] [...] nr. 49, bloc 6, scara 2, ap.34, [...] [...], pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...] (1968) cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., achită pe inculpatul [...] [...], fiul lui [...] şi [...], născut la data de [...] [...], judeţul [...], domiciliat în [...], [...]. [...] nr435,bloc A1, sc.2, apt.55, [...]-[...], pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală .

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., achită pe inculpata [...] [...], fiica lui [...] şi [...], născută la data de 02.05.1950 în [...], jud. [...], domiciliată în [...], Bd. [...] nr. 76, bloc [...], scara A, etaj 4, ap.7, [...]-[...], pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a [...]., achită pe inculpata SC [...] [...] [...], pentru:

-infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. şi art. 2481 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...] (4 acte materiale), pe motiv că fapta nu există;

-infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 rap. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), pe motiv că fapta nu există;

În baza disp. art. 396 alin. 7 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., achită pe inculpata SC [...] [...] [...], [...] [...], certificat de înregistrare [...], cu sediul social în mun. [...], strada [...] nr. 169 –J, jud. [...], pentru infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 [...]. (1968) cu aplicarea art. 5 [...]., pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a [...]., achită pe inculpata SC [...] [...] [...] [...], [...] [...], certificat de înregistrare [...], cu sediul social în [...], strada [...] [...] nr. 302, jud. [...], pentru infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice prev de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...]. (1 act material), pe motiv că fapta nu există.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a [...]., achită pe inculpatul [...] [...] [...], fiul lui [...] şi [...] [...], născut la data de 04.07.1968, în [...], cu domiciliul în mun. [...], [...]. [...] [...] nr.60 A, bloc [...], etaj3, apt.15, [...]- [...], pentru:

- infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 şi 2481 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...] (5 acte materiale), pe motiv că fapta nu există;

- infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art.132 din Legea 78/2000 în ref. la art.246 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), pe motiv că fapta nu există.

 În baza disp. art. 396 alin. 7 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I [...]., achită pe același inculpat [...] [...] [...] pentru infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 [...]. (1968) cu aplic art. 5 [...], pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a [...]., achită pe inculpata SC [...] [...], [...] [...], certificat de înregistrare [...], sediul social în [...], [...] [...] nr. 161, jud. [...], pentru:

-infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) şi art. 2481 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), pe motiv că fapta nu există;

-infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor  în formă continuată prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...] (3 acte materiale), pe motiv că fapta nu există.

În baza disp. art. 396 alin. 5 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a [...]., achită pe inculpatul [...], fiul lui [...] şi [...], născut la data de 28.05.1949, în comuna [...], judeţul [...], cu domiciliul în mun. [...], str. [...] [...] nr. 384, [...] [...], pentru:

- infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 248 [...]. (1968) şi art. 2481 [...]. cu aplic. art. 5 [...] (1 act material), pe motiv că fapta nu există;

-infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată prev. de art. 25 [...]. (1968) rap. la art. 132 din Legea 78/2000 în ref. la art. 246 [...]. (1968) cu aplic. art. 41 alin.2 [...]. (1968) şi art. 5 [...] (3 acte materiale), pe motiv că fapta nu există.

În baza disp. art. 396 alin. 7 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit.c [...]. achită pe inculpata [...] [...], fiica lui [...] şi [...], născută la data de 16.12.1969 în mun. [...], jud. [...], cu domiciliul stabil în com. [...], jud. [...], [...] [...], pentru infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin.2 [...]. (1968) cu aplic. art. 5 [...], pe motiv că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

În baza disp. art. 396 alin. 6 [...]. rap. la art. 16 alin. 1 lit. lit. f [...]. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului [...] [...], fiul lui [...] şi [...], născut la data de 03.07.1955, în [...], cu ultimul domiciliu în [...], str. [...] nr.52, bloc [...], apt.4, [...]-[...], pentru infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen. și abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 al.1 C. pen., ca urmare a decesului inculpatului.

Constată că inculpatul [...] [...] [...] s-a aflat sub măsura reținerii de la data de 07.08.2014 până la data de 08.08.2014 și sub cea a arestului la domiciliu de la 08.08.2014 până la data de 09.10.2014

Constată că inculpatul [...] [...] s-a aflat sub măsura reținerii de la data de 07.08.2014 până la data de 08.08.2014 și sub cea a arestului la domiciliu de la 08.08.2014 până la data de 09.10.2014

Constată că inculpatul [...] [...] s-a aflat sub măsura reținerii de la data de 07.08.2014 până la data de 08.08.2014.

Constată că în cauză nu a fost exercitată nicio acțiune civilă.

Constată că [...]. [...] Drumuri [...]., [...]. [...] [...]., [...]. [...] [...]., [...]. [...] [...] [...]. și [...]. [...] [...] [...], aceasta din urmă în raport de procedura finalizată cu încheierea contractului nr. 102/2009, nu au calitatea de persoane vătămate în cauză.

Respinge, ca nefondate, cererile de confiscare specială formulate în cauză.

Ridică măsura sechestrului asigurător instituită, prin ordonanțele procurorului nr. 209/P/2009 din 24.09.2014 și din 26.09.2014, aceasta din urmă astfel cum a rămas definitivă prin încheierea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului [...] pronunțată la 08.10.2014 în dos. nr. 2581/91/2014, asupra următoarelor bunuri:

- imobil situat în mun. [...], str. [...], nr.55, format din clădiri cu o valoare impozabilă de 1.940.892,26 lei, aparținând inculpatului [...] [...] [...];

- imobil situat în mun. [...], str. [...] [...], nr.37, format din clădiri cu o valoare impozabilă de 1.323.620,25 lei și teren în suprafață de 340 mp, aparținând inculpatului [...] [...] [...];

- suma de 3650 euro ridicată de la acesta cu ocazia percheziției domiciliare și depusă la [...] pe bază de recipisă, aparținând inculpatului [...] [...] [...];

- imobil situat în mun. [...], str. [...] [...], nr.17, bl. E1, ap.49 cu o valoare impozabilă de 133.108,14 lei, aparținând inculpatului [...] [...];

- autoturism marca [...] X3 cu serie șasiu [...], aparținând inculpatului [...] [...];

- imobil situat în mun. [...], str. [...] galați, nr.56, bl.1, sc.1, parter, ap.3, cu o valoare impozabilă de 174.168,00 lei, aparținând inculpatului [...] [...];

- imobil situat în mun. [...], str. G. [...], nr.13, bl. T1, ap.19, cu o valoare impozabilă de 137.234,79 lei, aparținând inculpatului [...] [...];

- imobil situat în mun. [...], str. Franceză, nr.45, bl. 20A, ap.4, cu o valoare impozabilă de 203.717,52 lei, aparținând inculpatei [...] [...];

- imobil situat în [...], str. [...] [...], nr.3, bl. [...], ap.10, aparținând inculpatului [...] [...];

- imobil situat în mun. [...], str. [...] [...], nr.384-386 în suprafață de 1007 mp, aparținând inculpatului Soare [...];

- imobil situat în mun. [...], str. [...], nr.161, format din clădiri cu o valoare impozabilă de 1.794.048,75 lei și teren aferent în suprafață de 1294,95 mp, aparținând inculpatei SC [...] [...] [...];

- imobil situat în mun. [...], str. [...] [...], nr.302, format din clădiri cu o valoare impozabilă de 572.799 lei și teren aferent în suprafață de [...] mp, aparținând inculpatei SC [...] [...] [...] [...];

- imobil situat în mun. [...], str. [...] c/c str. [...], în suprafață de 1.379,44 mp, aparținând inculpatei SC [...] [...] [...];

- imobil situat în mun. [...], str. Al. [...], nr.211, jud. [...], aparținând inculpatei SC [...] [...] [...];

- imobil situat în loc. [...], zona [...] Arsă, depozit 2, jud. [...] în suprafață de [...] mp și construcțiile care sunt edificate pe acesta, aparținând SC [...] [...] [...];

- imobil situat în com. [...], sat [...], jud. [...], compus din suprafața totală de 83.679,36 mp, construcții în suprafață totală de [...] mp și linie ferată suprafață totală de 516 ml (balastieră și stație de betoane), aparținând SC [...] [...] [...];

- suma de 162.640,00 lei pusă de SC [...] [...] [...] la dispoziția organului de urmărire penală la [...];

- imobil situat în mun. [...], str. [...], nr.52, bl. [...], ap.4, cu o valoare impozabilă de 167.142,24 lei, aparținând inculpatului decedat [...] [...].

Desființează în parte înscrisul certificat fiscal nr. [...] eliberat de [...] com. [...], jud. [...], pentru SC [...] [...] [...], sub aspectul numărului de înregistrare al certificatului și datele privind [...] achitată pentru eliberarea acestuia.

O copie a prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, se va comunica, în condițiile art. 580 alin. 4 [...]., către [...] [...], jud. [...] pentru operarea mențiunilor de rigoare în evidențe cu privire la datele menționate mai sus.

Dispune avansarea onorariilor pentru apărare din oficiu în faza camerei preliminare în sumă de câte 400 lei pentru avocații Soare [...], [...] [...], [...] [...], [...] [...] și în sumă de 520 lei pentru apărare oficiu în cursul judecății pentru avocat [...] [...].

În baza disp. art. 275 alin. 3 [...]. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

[...] în ședință publică, azi, 07.04.2021.

Preşedinte,

Judecător [...] [...]

Grefier,

[...] [...]

Pentru grefier aflat în concediu de odihnă,

semnează grefier [...] [...]

[...]. [...]

32 exemplare

Domenii speta

Spete similare